POLUANTI IRITANTI

Conferentiar Dr. Maria Nitescu

UMF Carol Davila
 CLASIFICARE
1. Substanțe iritante gazoase - Gazele iritante sunt:
Oxizii de sulf ( SO2 și SO3),

Oxizii de azot ( NO, NO2, NO3, N2O),

Clorul,

Fluorul (are o dublă acțiune, este și iritant și toxic),

Ozonul,

Oxidanții fotochimici: ex. peroxiacetil nitratul, hidrogen peroxidul,

aldehidele.
2. Substanțe iritante solide - pulberile iritante.
Grupuri populaționale cu sensibilitate
mare în expunerea la poluarea iritantă –
grupuri de risc

 Copiii,
 Bătrânii,
 Bolnavii cu BPOC,
 Astmaticii,
 Sportivii și cei ce fac exerciții în aer liber.
 Efectele acute în expunerea la poluanţi
iritanţi
Pot apărea în expunerea de scurtă durată la
concentrații mari și foarte mari și induc următoarele
manifestări:
Iritaţii oculare,

Iritaţii la nivel pulmonar,

Hipertrofie de celule caliciforme,

Hipersecreţie de mucus,

Edem pulmonar acut toxic,

Deces.
 Efectele cronice în expunerea la poluanţi
iritanţi
Pot apărea în situația expunerii pentru o perioadă lungă de
timp, poate pe parcursul întregii vieți la concetrații mici
sau foarte reduse de poluanți. Poluanții iritanți sunt poluanți
ubicuitari.
Pe măsura trecerii timpului se constată că poluanții iritanți au
efecte asupra integrității și funcționalității diferitelor
aparate și sisteme.
Pentru o foarte lungă perioadă de timp s-a considerat că
poluanții iritanți au efect numai asupra integrității și
funcționalității aparatului respirator.
 Efectele cronice în expunerea la poluanţi
iritanţi
 Astăzi, s-a identificat efectul poluanților iritanți asupra
aparatului cardiovascular. În acest sens sunt incriminate,
în special, pulberile.
 Recent, s-a identificat faptul că poluanții iritanți au efect și
asupra funcționalității aparatului digestiv și în special
în generarea bolilor inflamatorii intestinale.
 Efectele pe sănătate ale diferitelor gazelor iritante sunt
relativ similare.
 Poluarea cu pulberi (PM)

Sursele de pulberi:
 Naturale,
 Antropogene.

Sursele antropogene pot fi divizate în:

 Surse fixe sau staţionare

 Surse mobile.
 Surse de particule antropogene-stationare

 Arderea unor combustibili fosili pentru încălzitul

locuinţelor,
 Arderea combustibililor pentru obţinerea energiei
electrice,
 Arderea combustibililor în procese industriale diverse,
 Arderea biomasei (lemnului) din păduri pentru încălzit,
 Arderea vegetaţiei pentru eliberarea unor terenuri în
agricultură,
 Arderea vegetaţiei pentru eliberarea de terenuri în
vederea efectuării de construcţii,
Surse de particule antropogene-stationare

 Arderea rezidiilor menajere sau agricole,

 Construcţii şi demolări,
 Morărit şi dispozitive folosite în agricultură,
 Procesarea materialului lemnos,
 Industria petrochimică,
 Industrii de prelucrare a metalelor,
 Industrii de prelucrare a elementelor minerale.
 Surse de particule, stationare-naturale

 Eroziunea solului,
 Depozitarea şi reciclarea gunoaielor,
 Antrenarea prafului de pe drumuri pavate
sau nepavate,
 Antrenarea prafului din zone de deșert.
 Surse de particule, mobile

 Dintre sursele mobile cele mai importante sunt

mijloacele de transport, respectiv autovehiculele.
 Acestea pot reprezenta surse directe de emisie atât
a particulelor primare cât şi a celor secundare.
 Astfel de surse sunt autovehiculele care circulă pe
autostrăzi, pe drumuri naţionale precum şi mașinile
agricole.
Clasificarea particulelor
Clasificarea lui Gibbs (clasică):
>10 μm

0,1-10 μm

< 0.1 μm

Clasificarea particulelor (clasificări actuale):

Clasificarea modală,

 Ținând seama de punctul de inflexiune (Cut point), de obicei

bazat pe 50% punct de inflexiune al dispozitivului de recoltat,
Dozimetrie sau dimensiuni acceptate în medicina ocupațională,
dozimetrie bazată pe capacitatea de pătrudere a particulelor în
diferite compartimente ale aparatului respirator.
 Clasificarea modală
este bazată pe observația distribuției dimensiunilor și a
mecanismului de formare al particulelor.
Clasificarea particulelelor fine
 Mecanismele de eliminare a particulelor
pătrunse în organism

 Principalul mecanism de eliminare atât a gazelor dizolvate în

mucus cât și a particulelor din tractul respirator este reprezentat
de clearance-ul muco-ciliar.

 Acest mecanism este foarte eficient și rapid în îndeplinirea

funcției atât timp cât este indem.

 În situația în care, sub influența factorilor poluanți, musculatura

cililor poate să fie afectată de pareze sau paralizii se crează
condiții pentru apariția stazei și în consecință a infecției la
nivel respirator.
 Pasaj nazal
Anterior Posterior
Transport
mucociliar

Clearance extrinsec
Faringe
Dizolvare

Înghiţire
Transport
mucociliar

Dizolvare
Sânge Arborele traheobronşic Tract gastro-intestinal
 Eliminarea pulberilor inhalate prin intermediul
acțiuniii macrofagelor.

Spre deosebire de clearance-ul muco-ciliar, acest mecanism este

foarte lent, eliminarea particulelor făcându-se în timp foarte lung.

Particule depozitate Endocitoză de către

celulele epiteliale de
Sânge
tip I la nivel alveolar
Fagocitare de către
macrofage alveolare Trecerea prin
epiteliu capilarelor
pulmonare
Deplasare în Trecerea prin
lumenul alveolar epiteliu alveolar

Fagocitare de
Lumen Interstiţiu către macrofagele
bronşic/bronhiolar
interstiţiale
Covor mucociliar Căi limfatice

Traiect gastro- Ganglioni

intestinal limfatici
 Mecanisme fiziopatologice de actiune ale
particulelor la nivel pulmonar

 Inflamație,
 Stres oxidativ,
 Progresia și exacerbarea BPOC,
 Augmentarea simptomatologiei respiratorii,
 Afectarea reflexelor pulmonare,
 Diminuarea performanțelor pulmonare.
 Mecanisme fiziopatologice de actiune ale
particulelor la nivel cardiac

Alterarea funcției automate cardiace,

Stres oxidativ,

Creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de

ritm,
Alterarea repolarizării cardiace,

Creșterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă.

 Mecanisme fiziopatologice de actiune ale
particulelor-inflamatia sistemica si stresul oxidativ

Creșterea proteinei C reactive (CRP),

Creșterea mediatorilor proinflamatori,

Activarea leucocitelor și trombocitelor.

Modificări vasculare:
Ateroscleroză (accelerarea, progresia și destabilizarea
plăcilor de aterom),
Disfuncție endotelială,

Vasoconstricție și hipertensiune.
 Mecanisme fiziopatologice de actiune ale
particulelor- sange

Reologie alterată,
Coagulabilitate crescută,

Tromboze periferice,

Saturație de oxigen redusă.

Risc crescut de ischemie cerebro- vasculară.

 Efectele poluarii cu PM pe aparatul
respirator
 S-a considerat că factorii poluanți din mediu acționează
asupra unui teren sensibilizat de factori endogeni cum ar
fi deficitul total sau parțial de alfa-1-antitripsina
favorizând, astfel, apariția patologiei bronșice și în
mod particular a emfizemului pulmonar.
 Existența unui teren hiperreactiv (înăscut sau
dobândit) poate favoriza apariția crizelor acute de
astm. Boala, ca atare, apare numai în condițiile prezenței
unui teren atopic. De asemenea, expunerea la poluarea
iritantă crește reactivitatea bolnavilor de astm la
acțiunea poluanților alergizanți la care au
sensibilitate crescută.
 Efectele poluarii cu PM pe aparatul
respirator
 Terenul hiperreactiv, în special la grupul de risc
reprezentat de copii, favorizează apariția bronșitei
cronice în mica copilărie și apariția BPOC – ului după
40 de ani, mai ales, în condițiile existenței unei expuneri
profesionale sau/și a fumatului.
 Expunerea la poluarea iritantă din aer favorizează o
creștere a ratei mortalității generale și specifice
respiratorii.
 Efectele poluarii cu PM pe aparatul cardiovascular

 Polurea aerului cu poluanți iritanți, în special cu pulberi

dar și cu ozon, poate determina tulburări de ritm de
tipul bradicardie, tahicardie sau chiar fibrilație
ventriculară cu evoluție spre deces.
 De asemenea, poate induce inflamație pulmonară și
sistemică cu agravarea aterosclerozei, cu creșterea
vâscozițății sângelui, generarea de tromboze și
evoluție spre moarte subită.
 Expunerea la particule de 2.5 m diametru poate
duce la creșterea ratei mortalității respiratorii și
cardio-vasculare.
 Efectele poluarii cu PM pe aparatul cardiovascular

Structura chimica a PM influenteaza efectele pe sanatate.

 Prezența carbonului elementar, a carbonului organic, a
amoniului, a clorului, a nichelului in structura particulelor
duce la creșterea ratei mortalității respiratorii și
cardio-vasculare.
 Prezența nitratului a demonstrat o puternică asociere cu
mortalitatea generală și cu mortalitatea specifică
cardio-vasculară.
 Efectele acute ale poluarii cu PM-sinteza

 Creșterea mortalității indusă de

expunerea de scurtă durată la elemente
particulate din aer.
 Creşterea morbidităţii, a internărilor în
spitale şi a numărului de vizite la
cabinetul medical ca urmare a expuneri
de scurtă durată la particulele din aer .
 Efectele cronice ale poluarii cu PM-sinteza

 Creșterea mortalității indusă de expunerea de lungă

durată la elementele particule din aer,
 Efectele asupra morbidităţii care se pot concretiza în:
 Influenţa asupra prevalenţei simptomelor respiratorii şi a
bolilor pulmonare la copii şi adulţi,
 Influenţa asupra prevalenţei bolilor cardio-vasculare,
 Efectele asupra simptomatologiei apărute la astmatici şi
la non-astmatici.
 Efectele cronice ale poluarii cu PM-sinteza

 Creste prevalenţa simptomelor respiratorii şi a bolilor

pulmonare la copii şi adulţi.
 Scăderea performanţelor funcţionale respiratorii
pulmonare.
 Inducerea cancerului pulmonar.
 Posibilul efect asupra aparatului gastro-intestinal
Asthma and COPD: Basic Mechanisms and Clinical
Management
Sistemul respirator-Dr Ali Ebneshahidi
 GAZE IRITANTE – OXIZI DE
AZOT
SURSE
 NO – produs prin combustie-termocentrale
 Surse industriale
 Surse naturale
 Emisiile vehiculelor
 NO2 – secundar prin oxidarea NO sub actiunea razelor solare
- prin combustie la temperatura ridicata
 Expunerea la gazele din locuinte

 Este un gaz insolubil, nu se absoarbe la nivel proximal,

dar in caile aeriene distale se combina cu apa formand
HNO3, care determina inflamatie locala si sistemica.
 GAZE IRITANTE – OXIZI DE
AZOT

 Efecte pe ap. respirator la om sanatos:

>1,5 ppm creste reactivitatea cailor
respiratorii, creste rezistenta la flux in caile
respiratorii
 Efecte asupra astmaticilor :
- 0,1 ppm timp de 60 sec- fara modif.
- 0,3 ppm – 30 sec – usoara scadere a FEV1
si a FVC
- 4 ppm – 75 sec – modificari ale functiei
pulmonare.
 GAZE IRITANTE – OXIZI DE
AZOT

 Efecte asupra bolnavilor cu BPOC :

- 0,3 ppm- scaderea FEV1, FVC.
- Datorita lipsei rezervei pulmonare poate determina
de la alterari mici ale functionalitatii ap.resp. pana
la efecte serioase asupra sanatatii.
 GAZE IRITANTE – OXIZI DE
AZOT

 Efecte asupra copiilor :

- afectarea la nivel distal respirator.
- cei mai afectati sunt copiii intre 5-12 ani- creste
riscul unei af. distale resp. cu 20% in cazul exp.
la 0,015 ppm.
- in locuintele cu sobe cu gaz – 0,02-0,03 ppm
media pe 12 luni
- in locuintele cu sobe electrice -0,005-0,007 ppm
 GAZE IRITANTE – OXIZI DE
AZOT

 Efectele expunerii la concentratii mari :

- expunerea timp de 1 ora la 1,5 ppm –
simptome acute respiratorii.
- 25-100 ppm – pot apare bronsita cr.,
bronhopneumonie, sdr. bronsiolitic.
>200 ppm – hipoxie – obstructie tranzitorie
a cailor respiratorii – deces
 Efectele pe sănătate induse de expunerea la
oxizii de azot- sinteza

Efectul acut :
oInducerea iritaţiilor la nivelul ochilor şi
oInducerea iritațiilor la nivelul tractului respirator în special la
nivel distal.
oEdemul pulmonar acut toxic poate apare la concentraţii
relativ scăzute.
 Efectele pe sănătate induse de expunerea la
oxizii de azot- sinteza

Expunerea cronică :
oCreşterea incidenţei bolilor respiratorii acute prin reducerea
eficienţei de acţiune a mecanismelor imunitare ale
organismului, imunitate de tip umoral (IgA),

oCreşterea severității infecţiilor respiratorii acute

oApariţia simptomelor respiratorii precum tuse, expectoraţie,

dispnee, wheezing prin iritaţia la nivel respirator.
 Efectele pe sănătate induse de expunerea la
oxizii de azot- sinteza

Expunerea cronică :
oReduce performanţele ventilatorii pulmonare prin efect
asupra căilor respiratorii şi a regiunii alveolare.

oAgravarea astmului bronşic, a bronşitei cronice şi

emfizemului pulmonar şi a altor boli cronice respiratorii prin
efect iritant la nivel pulmonar.
 GAZE IRITANTE – OXIZI DE
AZOT

 Populatia cu risc :
- persoane cu afectiuni respiratorii
preexistente (astmatici, persoane cu
emfizem, bronsita cronica)
- copii intre 5-12 ani
- batrani
 GAZE IRITANTE – SO2

 SURSE :
- arderea combustibililor fosili
- industrie
- combustii casnice
- fumat
- traficul rutier
 Participa la acidifierea aerului formand
H2SO4 – ploi acide ( cu ajutorul ionului sulfat
si NO2)
Mecanism de actiune

 Este un gaz solubil, se absoarbe la

nivelul mucoasei conjunctivale si a
cailor aeriene superioare.
 Este un gaz puternic iritant
determinand inflamatie locala si prin
legarea de PM fine, ajunge in caile
respiratorii distale, determinand
afectare distala.
 GAZE IRITANTE – SO2

 Efecte :
< 5 ppm nu apar modificari la omul sanatos
> 5 ppm apar modificari la nivel respirator.
- efect principal – bronhoconstrictia
(scaderea calibrului cailor respiratorii cu o
crestere a rezistentei la flux). Acest fenomen
este dependent de doza, apare la 10 min.
de la expunere.
- la astmatici primele manifestari apar la 0,5
ppm
 GAZE IRITANTE – SO2

 Ionul sulfat – intra in structura particulelor

foarte fine, participa la acidifierea aerului.
 Datorita dimensiunilor foarte mici aceste
particule pot patrunde in ramificatiile distale
ale tractului respirator si la nivelul alveolelor.
 Grupe de risc :
- copiii
- astmatici, bolnavi cu bronsita cronica,
emfizem pulmonar.
 Efectele pe sănătate induse de expunerea
la bioxidul de sulf

Simptomatologia indusă de expunerea la bioxidul de sulf

(SO2 este considerat reprezentatul întregii clase a oxizilor de
sulf) este reprezentată de :

oIritaţie la nivelul tractului respirator,

oHipersecreţie de mucus,
oWheezing.
 Efectele acute induse de expunerea la
bioxidul de sulf

 Iritaţii la nivelul ochilor

 Iritaţie la nivelul tractului respirator,
 Hipersecreţie de mucus,
 Wheezing,
 Edem pulmonar toxic,
 Deces
 Efectele cronice induse de expunerea la
bioxidul de sulf

 Agravarea patologiei respiratorii reprezentate de

prezența bronhopneumopatiei cronice respiratorii. Sub
această etichetă sunt incluse bronşita cronică, emfizemul
pulmonar și astmul bronșic.

• Expunerea la oxizii de sulf poate determina iritație la

nivelul ochilor și lăcrimare.
 Efectele cronice induse de expunerea la
bioxidul de sulf

• De asemenea, expunerea la bioxid de sulf și la oxizi de

azot, în general, poate determina:
o Creşterea frecvenţei şi gravităţii infecţiilor respiratorii
acute,
o Scăderea performanţelor ventilatorii pulmonare,
o Agravarea bolilor cardiovasculare.

• Poluarea cu bioxid de sulf în aer poate favoriza apariția

ploilor acide.
 Ozonul
 Gaz oxidant, puternic reactiv
 Este un poluant secundar, apare prin actiunea razelor
ultraviolete asupra gazelor de esapament
 Produce inflamatia mucoasei bronsice in special in
bronsiolele terminale
 O3 inhalat se combina cu biomolecule si determina
formarea de radicali liberi ce activeaza mediatorii
proinflamatori si prooxidanti.
 La efort, determina grade similare de bronhoconstrictie
atat la persoane sanatoase, cat si la astmatici.
Populatia la risc in expunerea la O3

 Copii,
 Astmaticii (deosebit de sensibili la expunerea la
ozon și oxidanți fotochimici),
 Sportivii și cei ce practică exerciții în aer liber,
 Bolnavii cu BPOC.
 Efectele pe sănătate induse de expunerea la
ozon și oxidanții fotochimici

Expunerea la ozon și la oxidanți fotochimici

generează:
Iritații la nivelul ochilor și lăcrimare,

Simptome la nivel respirator superior,

Simptome la nivel inferior respirator,

Efecte non - respiratorii.

 Efectele ozonului la nivel respirator
superior:

 Iritaţii la nivel laringo - traheal,

 Obstrucție nazală,
 Iritaţii la nivelul căilor respiratorii superioare.
 Efectele ozonului la nivel respirator
inferior:

 Efectul iritant al ozonului agravează simptomatologia din

astm, astmatici devin mult mai susceptibili la acţiunea
substanţelor alergizante,
 Persoanele cu astm pot avea ca trigger ozonul pentru
declanşarea crizei acute,
 Nu este sigur dacă ozonul poate favoriza apariţia
astmului ca boală,
 Criza acută de astm poate apare la una sau două zile
după vârful de poluare cu ozon şi nu în timpul acestuia.
 Efectele ozonului la nivel non-respirator:

 Fatigabilitate,
 Cefalee.

 În expunerea la doze mici, efectele ozonului sunt cumulative.

După câteva zile, apare fenomenul de toleranță și amploarea
simptomelor scade. Patternul respirator devine normal cu
excepția bonavilor de astm care pot avea obstrucție
bronșică.
 Prezenta O3 in atmosfera - efecte:

 Efectul asupra stratului de ozon – un fenomen ce induce

creşterea morbidităţii prin cancer tegumentar datorita unei
cantităţi mai mare de radiaţii ultraviolete ce anjunge pe
pământ,
 Efectul ozonului la nivel respirator – efect puternic iritant
pe sănătate, efect pe vegetaţie, clădiri. Prezenta sa
scade vizibilitatea.