Poluanți toxici

Conf.univ.Dr. Maria Niţescu

UMF Carol Davila
 agent capabil să producă un răspuns nociv într-un sistem biologic,
constând în dereglări funcţionale si/sau structurale pâna la moarte.
Paracelsus (1493-1541)
 doza stabileşte ceea ce este toxic sau nu.
 Termenul de toxic este utilizat pentru compuşii rezultaţi din activităţi
antropogene (de ex. Dioxina produsă din combustia unor substanţe
organice clorinate).

 Toxina este termenul folosit pentru compuşi toxici de provenienţă

naturală (de ex. toxina botulinică).
 Este influentat de:

 Calea de pătrundere

 Durata şi frecvenţa expunerii

 Prezenta mai multor toxice (expunerea la mai multe toxice)

 Metale grele: Pb, Cd, Hg
 Nitrati, fluor
 Pesticide organo-clorurate, organo-fosforice
 Metal greu, gri-albastrui, se gaseste in principal
combinat sub forma de minereuri de Pb (galena-sulfura
de Pb, cea mai intalnita).
 Are o larga utilizare sub forma de compusi organici sau
anorganici.
 In mediu, se gaseste o cantitate crescuta de Pb din
diverse surse de poluare.
 Surse naturale. În natură plumbul se găseşte numai
sub forma unor combinaţii (minereuri), principalul
minereu fiind galena (sulfura de plumb).
 Plumbul este prezent în aer în mod natural în cantităţi
infime provenind în urma procesului de erodare eoliană
a rocilor sau erupţiilor vulcanice.
Surse antropogene
 industria de extracţie şi prelucrare a metalelor neferoase,

 arderea cărbunilor/combustibililor fosili,

 industria îngrăşămintelor chimice,

 rafinării petroliere,

 industria chimică de producere a vopselelor, emailurilor, pigmenţilor,

 industria sticlei,

 industria celulozei şi hârtiei,

 industria acumulatorilor.
 Plumbul este un poluant ubiquitar, prezent în toţi factorii de mediu:
 aer: emisii de Pb de către industrie, trafic rutier (în prezent benzina
nu mai conţine tetraetil/ tetrametil de Pb, folosit în trecut pentru
proprietatea sa de antidetonant);
 apă: - poluarea apelor de suprafaţă este dată de industrie;
 - sistemele de distribuţie a apei – conducte fabricate din aliaje
pe bază de Pb, în prezent înlocuite;
 solul: concentrează cea mai mare cantitate de Pb datorită faptului că
metalele grele au o persistenţă mare în natură (bioacumulare în sol);
 alimente: vegetalele concentrează Pb din sol  Pb intră în lanţul
trofic al animalelor şi oamenilor;
 alte riscuri: ambalajele şi alte materiale în contact cu alimentele pot
conţine oxizi de Pb; consumul de ţuică fabricată în cazane ce conţin
Pb; consum de boia de ardei contrafăcută (s-a adăugat miniu de Pb
pentru a-i da culoarea roşie).

 Insecticidele care conţin plumb, ca arseniatul de plumb,
utilizat în pomicultură şi viticultură, ;
 Utilajele, recipientele şi conductele confecţionate din
plumb sau acoperite cu staniu plumbifer;
 Aliajele bogate în plumb (pînă la 70-80% plumb) cu care
se lipesc ustensilele de bucătărie, vasele din tablă şi
cutiile de conserve;
 Foiţele de staniol cu conţinut de 1-10% plumb, folosit la
ambalarea alimentelor;
 Smalţul vaselor de pământ, obţinut artizanal prin topirea
la temperaturi înalte a unui amestec de dioxid de siliciu
(nisip) cu oxizi de plumb (litargă);
 Mediul poluat (aer, apă, sol) din zonele industrializate
(industria metalurgică, fabricile de acumulatoare,
industria termoenergetică care foloseşte combustibilii
fosili).
 Surse accidentale.
 Locuitul in cladiri vechi ( construite inainte de 1950).
 Consum de apa de la robinet (tevile din instalatiile
sanitare contin Pb).
 Obiceiul “ mana-gura”!
 Activitati recreative ale parintilor care implica folosirea
Pb.
 Traficul rutier (s-a interzis aditivarea benzinei cu
tetraetilul de Pb)
Modalităţi de expunere şi absorbţie în organism a metalelor grele

FACTOR
SURSE Căi de emisie DE MEDIU Expunere RECEPTOR

SURSE Inhalare OM
Eroziune
NATURALE Ingestie
Evaporare AER
Contact ORGANISME
dermic ACVATICE
SOL
ORGANISME
APĂ
TERESTRE
SURSE Minerit/Industrie PLANTE
ANTROPOGENE
Deşeuri
Abraziune
Coroziune
Incinerare
Calea respiratorie
 În aerul atmosferic se găsesc în prezent cantităţi mai
mici de metale grele, datorită eforturilor de limitare
poluării, însă rata de absorbţie la nivel alveolar este
foarte mare (50% din Pb inhalat pătrunde în sânge).
 Inhalarea metalelor grele, adsorbite de către particule
sau găsite sub formă de vapori în atmosferă, tipic în
emisiile din surse industriale, reprezintă un risc major
pentru adulţi, în special pentru cei care sunt expuşi
profesional.
 Concentraţia maximă admisă (CMA) în aerul atmosferic:
0,5 µg Pb/m3 aer/24 ore.
Calea digestivă
 Aport mai mare, însă rata de absorbţie intestinală mai
mică (5-10%).
 Absorbţia la nivel gastro-intestinal reprezintă cea
mai comună cale de expunere în cazul copiilor –
obiceiul de a-si duce mână la gură al sugarilor şi copiilor
mici (introduc în gură obiecte contaminate, se joacă cu
sol, nu se spală pe mâini înainte de a mânca), precum şi
consumul de obiecte contaminate (fenomenul pica).
 Contaminarea apei este o altă sursă importantă
pentru ingerarea de Pb şi alte substanţe toxice.
 Laptele matern este o posibilă sursă de expunere
neonatală la metale grele.
Calea transcutanată şi prin intermediul fanerelor
 Absorbţia la nivelul pielii este mai puţin frecventă
datorită proprietăţilor puternic polare ale metalelor.
Excepţii: compuşi organo-metalici, precum tetraetilul de
plumb, care tind să aibă solubilitate mai mare în lipide şi
sunt, astfel, mai uşor de absorbit prin piele.
 În cazul expunerii profesionale s-a evidenţiat absorbţia
transcutanată a metalelor grele prin intermediul
prosoapelor contaminate folosite la locul de muncă.
Pb anorganic:
Adulti:
• 40% din Pb ajunge in organism pe cale respiratorie,
50% din Pb inhalat trece in sange.
• 10-15% este ingerat (se absoarbe pe cale GI)

• absorbtie crescuta in diete sarace in Ca, Fe, Zn, P

Copii:
• >50% ajunge in organism pe cale digestiva, dar rata de
absorbtie intestinala este mai mica, doar 5 -10%.
• Laptele matern poate fi o sursa de expunere la metale
grele
 Pătruns în circulaţie, Pb se găseşte în cantităţi mici în
plasmă, cea mai mare parte fiind fixat în hematii: 1% in
plasma, 99% in hematii.
 Se depozitează în oase, îndeosebi în oasele lungi (în
sistemul osos se găseşte 50% din Pb existent în
organism şi circa 90% din cel depozitat).
 Odată cu înaintarea în vârstă, o parte din Pb metabolizat
tinde să se acumuleze şi în ţesuturile moi (ţesut
muscular, diverse organe: creier, rinichi).
 În ţesutul dur (oase şi dinţi), Pb se găseşte sub 2 forme:
o parte stabilă (inertă) şi o parte labilă – poate deveni
sursă de Pb în sarcină, lactaţie, condiţii de stres.
 Eliminare renala, T1/2 este 30 zile daca functia renala
este normala (excretia renala scade in expunerea
cronica).
 Eliminare digestiva (materii fecale).
 Secundar- secretii sudorale, saliva (lizereul Burton),
bila, lapte matern, fanere (par, unghii).

 Pb din schelet are T1/2 de zeci de ani (10-30 ani)

 Organe tinta:
• Sange
• SNC,SNP,
• Rinichi
• Ap. digestiv
• Sist.endocrin
• Sist.imunitar
• Ap.reproducator
Inhiba enzimele cu grupare tiolica-SH

Succinil CoA + piridoxal fosfat  acid  ceto – adipic

Acid  ceto-adipic (ALA sintetaza)  Acid delta-amino-
levulinic (ALA)

ALA ( ALA dehidraza )  porfobilinogen (PBg)

PBg (PBg dezaminaza)  uroporfirinogen

Uroporfirinogenul ( decarboxilaza )  coproporfirinogen
Coproporfirinogen ( oxidaza )  protoporfirinogen
 Protoporfirinogenul ( oxidaza )  protoporfirine

Protoporfirine ( Fe chelataza )  Hem

Hem + globină Hemoglobină

Prin mecanism antienzimatic apar modificari, puse in

evidenta pe baza unor indicatori (markeri) biologici.

2. Mecanism hemolitic: creste hemoliza eritrocitara-

apar hematii cu corpusculi Heinz sau cu granulatii
bazofille.
3.Pb bivalent competitioneaza cu Ca la niv respiratiei
mitocondriale si la nivelul unor functii nervoase

4.Mecanism neurotoxic: altereaza permeabilitatea

barierei hemato-encefalice

5.Afecteaza AN, putand genera mutatii genetice

6.Mecanism vasospastic: creste TA prin generarea de

superoxid si peroxizi in celulele endoteliale vasculare
7. Mecanism nefrotoxic prin actiune directa asupra tubilor contorti
proximali-Sdr Fanconi like
8. Metabolismul lipidelor: Pb produce tulburări în metabolismul
lipidelor contribuind la creşterea lipidelor în plasmă.
9. Metabolismul osos: Pb produce tulburări în metabolismul osos
intervenind pe trei căi:
 în mod direct, prin modificarea concentraţiei sangvine a
parathormonului, 1,25-dihidroxivitamina D3 şi a calcitoninei;
 în mod indirect, prin substituirea calciului de către plumb;

 prin deteriorarea capacităţii celulelor de a sintetiza şi alţi compuşi ai

matricei osoase (colagen).
 Copiii reprezintă grupul cu risc maxim pentru efectele asupra
SNC, deoarece sistemul nervos este in dezvoltare.
 Apar disfuncţii cognitive, scăderea coeficientului de inteligenţă,
tulburări de atenţie, deficit auditiv.
 O scădere de 2-4 puncte ale IQ pentru fiecare µg/dl peste
valoarea de protecţie a plumbemiei, precum şi scăderea funcţiei
cognitive.
 Există studii care corelează expunerea la plumb cu apariţia
autismului la copii.
 Datorită riscului neuropsihic la copii, Center for Disease Control
(CDC) a propus ca valoare de protecţie a plumbemiei la copii
10µg/dl in 1991 iar valoarea limita pentru biomonitorizare a fost
stabilita din 2012 la 5 µg/dl, la copiii intre 0 si 6 ani.
 Agentia Federala de Mediu a Germaniei, a stabilit limita de
biomonitorizare la copii , la 35 µg/dl .
 Pb trece usor placenta si poate determina:
- Avort spontan
- G mica la nastere
- Nastere de feti morti

- Cresterea conc Pb din oase determina HTA la mama

- Mama poate fi afectata prin expunere curenta la o sursa de Pb sau
poate fi afectata de Pb din oase. Efectele apar la o plumbemie < 10-
15 mcg/dl
 Apare în cazul expunerii la cantităţi mari de plumb,
îndeosebi în mediul profesional, cu instalarea unor
simptome severe într-o perioadă scurtă de timp.
 Intoxicaţiile acute şi subacute sunt mai puţin frecvente,
deoarece presupun o cantitate mare de plumb absorbită
pe cale digestivă.
 Sindromul include manifestări precum greaţă, vărsături,
colici abdominale, constipaţie, astenie.
 La concentraţii foarte mari poate apare encefalopatia
acută, numită encefalopatie saturnină, care se
manifestă cu puternice dureri de cap, insomnii,
coşmaruri, agitaţie sau depresie, tremurături,
dezorientare tempo-spațială, tulburări de vedere,
pareze, delir, halucinaţii, iar în cazurile grave convulsii şi
comă, mergând până la deces.

 În intoxicaţiile acute, plumbul atinge concentraţii mari în

ficat, rinichi şi scoarţa cerebrală, găsindu-se în cantităţi
reduse în oase. Ulterior, dacă aportul de plumb se
menţine, acesta manifestă tendinţa de deplasare din
ţesuturile moi în oase.
 Apare la Plumbemie > 80mcg/dl
 Se manifesta prin :
 Colica saturnina
 Constipatie
 Dureri articulare
 Dureri de cap
 Anorexia
 Astenie
 Apare la concentratii moderate ale plumbemiei.
 La o plumbemie de 30-70 mcg/dl adultii pot fi
asimptomatici sau pot prezenta simpt nespecifica
neuropsihica.
 Se manifesta prin mai multe sindroame:

1.Sindromul asteno-vegetativ ocupă primul loc în

ordinea frecvenţei simptomelor şi semnelor clinice care
apar în intoxicaţia cronică cu plumb (astenia, tulburările de
somn, tulburările de atenţie şi memorie, labilitatea pulsului
şi a tensiunii arteriale).
2.Sindromul nervos:
 sistemul nervos este cel mai sensibil la acţiunea
plumbului, intoxicaţia cu plumb afectând atât sistemul
nervos periferic, cât şi sistemul nervos central.
 neuropatia periferică este exclusiv motorie, cel mai
frecvent fiind afectaţi nervii de la nivel distal (picior şi/sau
mână).
 afectarea este de obicei unilaterală, la membrul mai
mult solicitat (de obicei pareza şi paralizia de nerv radial
drept - mâna în cap de lebădă), reflexele sunt diminuate,
putând apărea ataxia (incapacitatea de a coordona
mişcările voluntare).
 la nivelul nervilor periferici efectele constau în scăderea
vitezei de conducere nervoasă cu revenirea valorilor la
normal după întreruperea expunerii la Pb, demielinizări,
degenerări axonice la nivelul celulelor Schwann.

 în fazele grave, intoxicaţia cu Pb se manifestă prin

convulsii, paralizie a membrelor, comă şi în final
deces

3. Sindromul renal
- leziuni morfologice şi funcţionale la nivelul rinichiului ce
pot conduce la nefrită.
- un alt efect asupra aparatului renal este acela de
inducere a gutei saturnine. Această formă de boală se
deosebește de gută prin faptul că episoadele acute sunt
mai rare
4. Sindromul cardiovascular
-Cresterea presiunii sistolice şi diastolice prin modificările
de permeabilitate vasculară, creşterea lipemiei şi favorizarea
aterosclerozei în expunerea la Pb.
-Hipertesiunea arterială indusă de prezenţa plumbului în
organism s-a sugerat că rezultă în principal din reducerea
activităţii NO în pereţii vaselor sangvine.

5. Sindromul digestiv: anorexie, greaţă, vărsături, colica

saturnină, afectare hepatică.
 scăderea concentraţiei vitaminei D,
 acţiune asupra cromozomilor – deleţii  malformaţii,
 acţiune asupra funcţiei reproducătoare: azoospermie,
avort, dezvoltare deficitară a produsului de concepţie,
 acţiune asupra glandelor endocrine (tiroidă, suprarenală,
hipofiză),
 cercetări recente au făcut legătura între expunerea
ocupaţională la plumb şi apariţia unor boli neuro-
degenerative precum boala Parkinson sau Alzheimer.
 Cresterea riscului de cataracta, scaderea auzului,
edentatie
 Pb anorganic este carcinogenic
 Istoric: medical si de expunere ( profesionala,
neprofesionala)
 Nivelul de Pb din: sange - expunere recenta
oase - fluorescenta cu raze X
 Biomonitorizare: metoda de masurare si evaluare a
agentilor sau metabolitilor lor din tesuturi, secretii,
excretii, aer expirat sau orice combinatie a acestora, pt a
evalua expunerea si riscurile pt sanatate comparativ cu
o valoare de referinta.
 Marker biologic (biomarker): sistem ce masoara
specific interactiunea intre un agent fizic, chimic sau
biologic din mediu si un sistem biologic.
 Biomarkerii sunt de trei tipuri:
- expunere,
- efect,
- susceptibilitate
 Plumbemia - T1/2 in sange este de 40 zile la barbati si
mai mare la copii si gravide- marker de expunere
recenta.
 Pb din oase si dinti - marker de expunere cronica
veche (ani de zile)
 Pb din par reflecta o expunere relativ recenta (3-4
luni)
 Pb din fecale - expunere curenta gastrointestinala

 Pb din urina – expunere la Pb organic.

Plumbemia: <10µg%
Plumburia: <30µg%
 Acidul delta-amino-levulinic: se elimina prin urină în
cantitate mai mare (valoare normală- 2,5 mg/l);
(expunere intensa)
 Dehidraza acidului delta-amino-levulinic este
inhibată şi are o activitate enzimatică scăzută faţă de
normal (25 U/l eritrocite);
 Coproporfirinele urinare, eliminate în exces (valoare
normală- 125 µg/l); incep sa creasca la o valoare a
plumbemiei de 40µg%.
 Protoporfirinele eritrocitare au nivel crescut şi sunt
libere nefixând fierul (normal-50 µg/100 ml). Incep sa
creasca de la valori ale plumbemiei de peste 20µg%.
 Creşte frecvenţa hematiilor cu granulaţii bazofile
(hematii tinere, reticulocite), care au înca ribosomi
regrupaţi anormal prin acţiunea toxică a Pb (normal
5/1000000);
 Creşte frecvenţa hematiilor cu corpusculi Heinz
(normal 5/1000);
 Fragilitate mecanică mare a hematiilor;
 Reticulocitoză (normal 1/1000);
 Scade concentraţia de mioglobină;
Se instaleaza anemia francă (hipocromă şi
hipersideremică) prin:
 scăderea duratei de viaţa a hematiilor,
 creşterea fragilitaţii mecanice,
 scăderea sintezei hemului
Diagnostic pozitiv al intoxicaţiei cronice
cu plumb
• Plumbemia > 70 µg/ 100 ml
• Plumburia > 150 µg/l urină
• ALA-U > 20 µg/l urină
• CP-U > 300 µg/l urină
• Hb scazută < 11g% la femei,
• < 12 g% la bărbaţi
• Sideremie > 140 µg/ 100 ml
Tratamentul intoxicatiei cronice cu Pb
Etiologic : Întreruperea contactului profesional cu Pb
Adminitrarea de agenţi chelatori: EDTA (sarea
monocalcică disodică a ac.etilendiamintetraacetic),
dimercaprol
Patogenic : vitaminoterapie (B1,B6, C, etc.)
Simptomatic: în colica saturnină – calmante pentru
durere; în encefalopatia saturnină – barbiturice.