EFECTELE POLUARII AERULUI ATMOSFERIC ASUPRA

STARI DE SANATATE

Poluanti:

• IRITANŢI (oxizi de sulf, oxizi de azot, substanţe oxidante, clorul şi compuşii săi, amoniac, pulberi
în suspensie). Sunt reprezentați de gaze iritante și suspensii. Efectul lor dominant se realizează la nivelul
aparatului respirator putând produce intoxicații acute cu leziuni ale mucoasei oculare și ale căilor
respiratorii. Alte efecte: creșterea semnificativă a mortalității, agravarea bronșitei cronice. Efectele
cronice sunt: bronșitele cronice, emfizemul pulmonar, astmul bronșic.

• ASFIXANŢI (oxid de carbon, hidrogen sulfurat, acid cianhidric, cianuri, nitriţi, etc). Cuprind acele
substanțe al căror efect patogen predominant îl reprezintă hipoxia sau anoxia, prin blocarea aparatului
transportului sau utilizării oxigenului în procesele metabolice. Efectele acute: hipoxie, modificări
senzoriale și psihomotorii. Apare fenomenul de ischemie, până la infarctul miocardic acut. Efecte cronice:
alterări miocardice grave, arteroscleroza, malformații congenitale, deficit ponderal important la nou
născuți.

• TOXICI SISTEMICI(plumb, cadmiu, mercur, arsen, fluor, pesticide).

• Sunt agenți poluanți a căror acțiune se exercită asupra diferitelor organe și sisteme ale
organismului uman,efectul fiind specific substanței în cauză.

• Provin din:procese industriale, mijloace de transport

• Sunt: Plumbul, Fluorul, Mercurul, Cadmiul.

• Fluorul(F), mercurul (Hg) și cadmiul(Cd) produc intoxicație mai frecvent pe cale hidrică.

• Pb=poluant ubicuitar

• Plumbul în aer provine din :-industria de extragere și prelucrare a plumbului și a compușilor de

plumb; -gazele de eșapament ale autovehiculelor ce folosesc benzină cu adaos de tetraetil sau tetrametil
plumb ca antidetonant.

• Se găsește sub formă de:vapori și suspensii.

• Expunerea la plumb este:-profesională(medicina muncii-saturnism) -neprofesională

• Din 0,35mg Pb pătrunse zilnic în organism 0.31mg provin din alimente,0,02mg provin din apă și
0,02 mg provin din aer. Dar plumbul ingerat se absoarbe doar 5-10%, pe cand plumbul inhalat se
absoarbe 30- 50%.

• Cele mai mici creșteri ale nivelului de poluare a aerului cu plumb reprezintă riscuri însemnate
privind absorbția de Pb.

• Se depozitează în oase, mai ales în oasele lungi

• Expunerea neprofesională la Pb doar în situații excepționale duce la intoxicație SATURNIANĂ
(fenomenul PICA)

• Absorbția crescută de Pb determină:

o tulburări nervoase(iritabilitate,insomnie,cefalee)

o tulburări digestive(inapetență,grețuri,tulburări de tranzit intestinal,dureri abdominale)

o tulburări articulare

o tulburări cardiovasculare

• Nivelurile crescute de plumb în organism se manifestă prin tulburări nervoase (iritabilitate,

insomnie, cefalee), digestive (greturi, vărsături, dureri 25 abdominale, tulburări de tranzit), articulare,
cardiovasculare.

• Efecte asupra fătului - favorizează avortul spontan, naşteri premature.

• FIBROZANŢI (oxizi de fier, pulberi de asbest, bioxid de siliciu, beriliu, poluanţi iritanţi).Cuprind
grupe de substanțe care, pătrunse în plămân, determină reacții fibroase, de ex. silicoza.

• ALERGIZANTI – sunt responsabili de creșterea frecvenței bolilor alergice și în mod deosebit a

alergiilor respiratorii. Factori alergizanți: polenul, produși volatili, praful din casă. Dezvoltă astmul
bronșic.

• CANCERIGENI (hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, nitrozamide, amine aromatice,

pesticide organice, tutun, substanţe anorganice: Pb, Ni, Cd, Cr). Sunt în general substanțele chimice.
Dintre cancerigenii găsiți ca poluanți atmosferici unii sunt organici, alții anorganici.

• Cancerigeni organici: hidrocarburile policiclice aromatice – dezvoltă cancerul bronhopulmonar,

cancerul vezical, angiosarcom hepatic.

• Cancerigenii anorganici: arseniu, nichelul, crom, cadmiu, azbest - dezvoltă plăci pleurale și
peritoneale, cancerul bronhopulmonar.

• Fumatul este un important factor în cancerogeneza pulmonară. Nu toti fumătorii fac cancer
pulmonar, dar la fumători incidenţa cancerului pulmonar este de 10 ori mai mare faţă de nefumători,
90% din cazurile de cancer pulmonar sunt fumători.

• Tutunul este cancerigen prin următorii factori: în urma arderii la temperaturi de 600-800°C se
produc gudroane şi hidrocarburi policiclice care produc lezarea bronşiilor. Nu nicotina, ci această
multitudine de gudroane şi hidrocarburi sunt cancerigene. Tutunurile prost fermentate au ciuperci, care
produc alfatoxine cu efect puternic cancerigen. Foiţa de ţigaretă degajează prin ardere derivati de
benzpiren cu efect cancerigen. Fumătorii de ţigarete fac mai frecvent cancer pulmonar decât fumătorii
de pipă sau ţigări de foi.

RISCURI GENERATE DE PRINCIPALII POLUATI SI EVALUAREA LOR

Poluantii majori sunt: bioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NOx), ozonul (O3), monoxidul de carbon (CO),
pulberile si fumul. Gradul de penetrare al cailor respiratorii depinde de proprietatile fizice si chimice ale
diverselor substante. Gazele f solubile (SO2, Cl2, formaldehida) sunt absorbite la niv cailor aeriene
superioare, in timp ce gazelle putin hidrosolubile (NO2 sau O3) pot atinge alveolele pulmonare. Pulberile
ce au dimensiuni mai mari de 10 µm sunt retinute in tractusul respirator superior, in timp ce, cele cu
dimensiuni mici pot patrunde mai profund in caile respiratorii, si cele f mici (< 1µm) ajung la niv
alveolelor pulmonare.

Acesti poluanti pot afecta organismele vegetale, pot modifica elichibrele ecologice si in primul
rand echilibrul uman.

Valori ghid OMS oferite de Agentia pt calitatea aerului:

POLUANTI VALORI GHID PT SANATATE DURATA DE EXPUNERE

Bioxidul de sulf SO2 350 µg/m3 1h

125 µg/m3 24 h

50 µg/m3 1 an

Bioxidul de azot NO2 400 µg/m3 1h

150 µg/m3 24 h

Ozonul O3 150-200 µg/m3 1 h

100-120 µg/m3 8 h

Monoxidul de carbon CO 100 mg/m3 15 min

10 mg/m3 8 luni

Plumbul Pb 0,5-1 µg/m3 1 an

Stirenul 800 µg/m3 24 h

Toluenul 8 mg/m3 24 h

Tricloretilenul 1 mg/m3 24h

Bioxidul de sulf – este unul dintre principalii poluanti ce rezulta in combustia de origine fosila (carbune,
petrol). Din combustie rezulta 75% din bioxidul de sulf atmosferic, din procesele industrial se produc 14%
bioxid de sulf atmospheric si din transporturi 11%.

Lantul petrolier, de la rafinare pana la utilizarea combustibilului sau a carburantilor este responsabil de
aproximativ ½ din emisiile de bioxid de sulf. In general emisia se asociaza cu fumul si se afla la originea
smogului.
Continutul de SO2sufera variatii sezoniere: iarna este mai mult din cauza incalzirii localurilor si a
situatiilor anticiclonice, care blocheaza poluantii la nivelul solului.

Bioxidul de sulf poate sa oxideze rezultand trioxidul de sulf (anhidrida sulfurica). Dizolvata de apa,
aceasta anhidrida se transforma in acid sulfuric, ce are un effect coroziv bine cunoscut si participa la
aparitia ploilor acide (precipitatii f acide, cu pH mai mic de 5,6).

Efectele poluarii cu sulf: efectele corozive si erosive asupra numeroaselor materiale se cunosc, cele mai
vulnerabile sunt: otelul, nichelul, cuprul, gresia, calcarul si marmura. Coroziunea este neglijabila asupra
otelului inox si a aluminiului.

Acidifierea solului antreneaza o solubilitate crescuta a metalelor toxice, in special a aluminiului.

Poluarea cu sulf si sanatatea: episoade de poluare acuta, de scurta durata s-au insotit de o crestere a
mortalitatii in marile aglomeratii urbane si au impus programe de cercetare a preventiei.

Este important sa se insiste asupra picurilor de poluare si a efectelor nocive asupra subiectilor atinsi deja
de bronsita cronica.

Un studio efectuat timp de 8 ani (la Paris) a aratat un exces de mortalitate de 20% gripa, pneumonie
acuta, in perioada de poluare cu valor ice au deposit 400 µg/m3/zi de SO2.

Diverse studii au stabilit o relatie statistica intre bolile respiratorii, diminuarea functiei pulmonare si
concentratiile medii de SO2.Concentratiile de SO2 >250-300 µg/m3/zi s-ar putea insoti de o crestere a
patologiei respiratorii acute. Pragul de SO2 din aer este 250 µg/m3 aer.

Oxizii de azot si ozonul

Unii poluanti ai aerului, sub actiunea razelor solare sunt capabili sa reactioneze cu oxigenul pt a produce
derivati toxici oxidanti, ce au o reactivitate crescuta cu mediile biologice. Acest smog oxidant sau ceata
fotochimica devine f insemnat in cadrul procesului de poluare si constituie un grup complex slab
cunoscut de produsi chimici primari (oxizi de azot si hidrocarburi) si secundari (ozon, aldehide, peroxi-
acetil-nitrati P.A.N)

Surse: oxizii de azot sunt emisi in primul rand de circulatia auto, care genereaza 76% din totalul NOx.
combustia si procesele industriale sunt responsabile de 18% si respectiv 6% de cantitatea de oxizi de
azot.

NO se afla in concentratii mari in gazele de esapament ale autovehiculelor. El se transforma rapid in NO2.

Ozonul (O3) se gaseste in mod normal in cantitati mici in atmosfera, se formeaza in urma descarcarilor
electrice sau a reactiei oxigenului molecular cu cel atomic.

Ozonul este format in troposfera sub actiunea razelor ultraviolet, pornind de la oxigen si multe surse (CO,
hidrocarburi, metan) un loc important detinandu-l NO2.

Variatiile poluarii oxidante: deoarece ozonul apare in urma reactiilor fotochimice complexe, formarea
este mai rapida in prezenta luminii solare. Concentratiile ozonului sunt minime noaptea si maxime dupa
amiaza.
Efectele poluarii oxidante asupra sanatatii: expunerea in vitro la oxizi de azot diminua puterea de
inactivare a macrofagelor din alveola pulmonara. La concentratii apropiate de cele existente in aerul
atmospheric urban, s-au observat pe rumagatoare si maimute modificari biochimice si celulare difuze ale
aparatului respirator. Cele mai afectate au fost zonele mai profunde ale aparatului respirator, s-au
observant o bronsiolita stenozanta. La niv alveolelor, biozidul de azot ar produce leziuni amfizematoase,
in timp ce ozonul ar provoca leziuni fibrozante.

S-au relevat legaturi intre niv atmosferic de fotoxidant si fenomenele de iritatie ocular sau respirator, de
jena toracica si tuse. Migrenele s-au corelat cu maxime orare cuprinse intre 100-580 µg/m3 de ozon.

Asmaticii par sa fie cei mai fragile la poluarea oxidanta, chiar la dozele observate de obicei in mediul
comunal. Frecventa crizelor de astm creste si sensibilitatea la un allergen a asmaticului este crescuta prin
inhalarea de ozon, volumul expirator este net diminuat.

Protectia fata de substantele oxidante: avertizarea asmaticilor si a bronsiticilor cronici la picurile de

poluare oxidanta este f importanta. Sfaturi: evitatea eforturilor fizice, ramanerea acasa, utilizarea
climatizoarelor, parasirea temporara a localitatii poluate. Evitarea eforturilor fizice in aerul exterior
constituie o alta masura.

O alimentatie bogata in fructe, legume, aporturile de vitamin E sunt recomandate pt a lupta impotriva
oxidantilor care accelereaza imbatranirea celulara si unele patologii degenerative.

Monoxidul de carbon: este markerul poluarii de catre automobile si in acelasi timp unul din efluentii
gazosi ai tuturor combustiilor. Avand in vedere volumul considerabil al gazelor de esapament emis in
fiecare zi, circulatia auto este sursa principala a CO.

Inspirat odata cu aerul difuzeaza traversand peretii alveolelor pulmonare, trece in sange si se fixeaza pe
hemoglobin pt a forma carboxihemoglobina si in felul acesta diminua aportul de oxygen in tesuturi si
muschi.

Expunerea cronica la CO si sanatatea: in cadrul poluarii atmosferice urbane, populatia nu este expusa la
o intoxicatie acuta, ci unei actiuni cronice a acestui gaz.

Sunt semne subiective, dificil de apreciat, putand fi cauzate si de alte toxice, tutunul si alcoolul. Este
vorba de: cefalee, vertij, oboseala, tulburari de vedere, diminuarea auzului, a mirosului, tulburari de
memorie.

Alte consecinte ale expunerii cronice la CO: tulburari cardiovasculare, tulburari neurosenzoriale.
Monoxidul de carbon favorizeaza depunerea colesterolului in peretii arteriali si in special in arterele
coronare, ceea ce reprezinta un risc de imbolnavire cardiovasculara.

Tulburarile neurosenzoriale sunt primele evocate, in special tulburarile de vedere (asa se explica
accidentele de circulatie produse de aceste persoane).Monoxidul de carbon actioneaza asupra auzului,
afectand urechea interna si creierul in zona corespunzatoare.

Zgomotul neplacut si emisia de monoxid de carbon fac din traficul rutier un agent stresant important.

Persoanele expuse: este vorba in special de agentii de circulatie, vamesii, posturile de control, mai ales
daca postul de lucru este situate intr-un spatiu inchis (tunel, sub pod). Conducatorii autovehiculelor sunt
expusi la poluarea generate de vehiculele din mediu si de propriul vehicul din cauza neetanseitatii
motorului. Un sofer de taxi sau de autobus inhaleaza zilnic o cantitate de toxic din mediu echivalenta cu
15 tigari fumate una dupa alta.

Plumbul: pe langa emisia industrial, plumbul atmospheric provine din circulatia auto. Concentratia medie
anuala recomandata de OMS este de 0,5-1,0 µg/m3, valoarea limita recomandata de C.E.E este de 2,0
µg/m3.

Plumbul: patrunde in organism prin inhalare, dar si pe cale digestiva. Sursele de expunere la plumb sunt
multiple: aerul, apa, vegetalele, alimente de origine animal. Benzina cu plumb constituie o sursa
importanta de poluare a mediului.

Efectele plumbului asupr