Igiena aerului

Igienă / Profilaxie – Curs 2 • Conf. dr. Valentin Nădăşan

 Sumar


Importanța și actualitatea problemei

Compoziția normală a aerului și variațiile ei

Principalii poluanți ai aerului și efectele lor

Procesul de autopurificare a aerului

Prevenirea poluării

Diverse
 Atmosfera terestră


Factor esenţial pentru menținerea vieții

Influenţa asupra organismului prin:
– Modificarea proprietăţilor fizice (temperatură,
umiditate, curenţi de aer, radiaţii, presiune →
LP)
– Modificarea compoziţiei chimice normale,
poluare
 Poluarea aerului - Definiţie


Prezenţa unor substanţe străine de compoziţia
sa naturală sau variaţia importantă a
componenţilor normali, care pot produce direct
sau indirect alterarea sănătăţii omului.

Influențează negativ
– starea de sănătate
– crează stare de discomfort [Elsom în Clay's]
– afectează flora și fauna, clădiri, obiecte,
materiale
 Compoziția aerului atmosferic

Amestec de gaze
– azot (78-79%)
– oxigen (20-21%)
– bioxid de carbon (0,03-0,04%)
– alte gaze: argon, xenon, neon, ozon,
heliu, metan, radon etc.

Vapori de apă, pulberi, polen, fungi, bacterii
etc. în proporţii variabile
 Azotul

Schimbările meteorologice nu
au efecte semnificative asupra
presiunii azotului

Efecte semnificative doar la
creșterea/descreșterea
importantă a presiunii

Scafandri: sindromul de
compresiune (beția
adâncurilor) și decompresiune
(embolii gazoase)
 Oxigenul

Creşterea concentraţiei oxigenului nu
provoacă tulburări decât la administrare
îndelungată

Scăderea concentraţiei (camere ermetic închise)

Scăderea presiunii (altitudini ridicate); rău de
munte (rău de altitudine)
 Bioxidul de carbon
 CO2 – acumularea → efect de seră, încălzire
globală
1. Razele solare străbat
atmosfera terestră
2. Pământul absoarbe
radiația calorică, se
încălzește, radiază
căldură (raze IR)
3. Razele IR sunt
absorbite de ”gazele de
seră” → încălzirea
atmosferei.
 Poluanții aerului -
clasificare după sursă

Surse naturale
– erupţiile vulcanice,
– descompuneri
naturale ale
materialului organic
– erodarea solului
(furtuni nisip, praf
etc.)
 Poluanții aerului –
clasificare după sursă

Surse artificiale (antropogene)
– Arderea combustibilor fosili
(focare fixe):
- încălzirea locuinţelor
- producerea energiei
electrice, termice sau
mecanice în industrie
- alte procese industriale
– Transporturi (combustie
în focare mobile)
 Poluanții aerului –
după starea de agregare

Suspensii (aerosoli): particule solide sau
lichide dispersate în aer
– exemple: praf, pulberi, cenuși, ciment, polen,
picături fine de lichide

Gazele şi vaporii poluanți, aflați în amestec în
aer sub formă de dispersie moleculară
(gazoasă)
– CO, NO, NO2, SO2, HAP
 Clasificarea poluanților –
după acțiune
 Asfixianți (CO, CO2)

Cancerigeni (anorganice - As, Cr, Ni, azbest;
organice -HAP; radioactive - radon)

Toxici specifici ( Pb, Hg)
 Iritanți (NO2, NH3, SO2)
 Fibrozanți (SiO2 - pneumoconioze)

Infectanți (praf bacterian)

Alergici (polen, praf de casă – acarieni, latex)
 Clasificarea poluanților -
după mecanismul de formare
• Poluanți primari:
emiși direct de Poluant 3
sursele de poluare
• Poluanți secundari:
se formează în Poluant 2
Poluant 1
urma reacţiilor
dintre compuşii
chimici din
atmosferă
 Factorii care influențează
efectele poluanților

Concentraţia în atmosferă (creșterea
concentrației → creșterea riscului)

Durata de acțiune

Calea de pătrundere

Natura chimică

Dimensiunea particulelor (în cazul
suspensiilor)
 Principalii poluanți ai aerului

• Particule (PM) • Plumb (Pb)

• Monoxid de carbon • Compuși organici
(CO) volatili (COV)
• Oxizi de azot (NO, • Amestecuri
NO2) poluante:
- gaze eșapament
• Dioxid de sulf (SO2) - smog
- fum țigară
• Ozon (O3)
 PM - Clasificare după
diametrul aerodinamic (EPA)
 PM10 – particule inhalabile mari,
diametru < 10 μm (practic: 2,5-10 μm)
Surse: drumuri și unități industriale
 PM2.5 – particule inhalabile fine
diametru < 2,5 μm (0,1-2,5 μm)
Surse: fum, (arderi naturale, industriale), emanații
gazoase, particule secundare (prin interacțiune)
– PM0.1 – particule ultrafine
(subcategorie a PM2.5) diametru < 0.1μm.
Nu există reglementări specifice
Dimensiunea particulelor
Fir de păr Produși de combustie,
uman metale (<2,5 μm)
(50-70 μm)

Praf, polen (<10

μm)

Grăuncioare fine
de nisip (90 μm)
 Dimensiunea
particulelor poluante

Determină nivelul până la care pătrund în
aparatul respirator şi proporţia în care se rețin
în plămân:

> 10 µm reţinute în CRS

< 10 >2,5 µm pătrund până în bronhiole

< 2,5 µm pătrund până în alveole,

se reţin în proporţie mare (80-90%)

< 0,1 µm pătrund până în alveole dar sunt eliminate în

proporţie însemnată o dată cu aerul expirat *, **
 Sedimentabilitatea
particulelor poluante

Determină gradul de extindere în spațiu al
poluării (respectiv mărimea populația expuse)
>10 µm sedimentează în aer cu viteza uniform
accelerată
10–0,1 µm sedimentează cu viteză uniformă şi
difuzează puţin în aer
0,1-0,001 µm nu sedimentează, difuzează puternic
Surse de particule mari (2,5-10 μ)

Drumuri neasfaltate Șantiere construcții Agricultură

 Surse de particule fine

Încălzire locuinţe Arderi industriale Transporturi

 Efectele PM asupra sănătății


Efectele expunerii de scurtă durată (ore-zile) și
de lungă durată (luni-ani) la PM includ:

Creșterea frecvenței bolilor respiratorii și
cardiovasculare (agravarea astmului,
simptome respiratorii, internări în spital);

Creșterea mortalității prin boli cardiovasculare
și respiratorii, inclusiv cancer de plămâni
 PM2,5 mai nocive decât PM10

Nu există un prag de siguranță *
 Monoxidul de carbon (CO)


Gaz incolor, inodor, fără gust

Surse: combustii incomplete (autovehicule,
sisteme de încălzit casnice, surse industriale,
mine, fumat, incendii forestiere etc.)

Efecte: CO afinitate crescută (210x) față de
Hb → COHb; blochează transportul oxigenului
– Simptome: oboseală, cefalee, leziuni
neurologice, pierderea cunoștinței, deces
– Afectează pacienții cu BCV și BPOC
 Oxizii de azot (NO, NO2)


Gaz brun, reactivitate înaltă (oxidant puternic),
formare de acid azotic (coroziv); contribuie la
formarea O3 și smog fotochimic

Surse: arderile la temperaturi înalte cu
oxidarea azotului;
– trafic intens (50% din total); concentrația de
2-3 x mai mare în vehicule și apropierea
arterelor circulate decât cea măsurată de
stațiile de monitorizare
– centrale termice, termoelectrice, industrie
 Oxizii de azot (NOX)


Efecte biologice:
– Leziuni ale aparatului respirator; inflamații căi
respiratorii (sănătoși, copii, vârstnici)
– Agravare astm (apel servicii urgență)
– Agravare BPOC, BCV

Efecte ambientale:
– Contribuie la ploile acide (HNO3)
– Afectează vegetația, clădirile, monumentele
(efect coroziv) [*, **, ***]
 Bioxidul de sulf (SO2)


Gaz incolor, miros caracteristic pătrunzător, cu
acţiune sufocantă

Surse: arderile cu cărbuni inferiori sau lemn,
surse industriale (fabrici hârtie)

Efecte biologice: iritația căilor respiratorii,
bronhoconstricție, hipersecreție de mucus,
agravarea astmului și BPOC

Efecte ambienale: ploi acide (formare de
H2SO4), deteriorarea clădirilor, monumentelor,
vegetației [*, **, ***]
 Ozonul stratosferic
(altitudine 15.000-35.000 m)
 Structura chimică a ozonului: O3

Formarea ozonului stratosferic

Rol protector - filtrarea radiațiilor UV

UV
+

O2 O O2 O3
Oxigen molecular Oxigen atomic Oxigen molecular Ozon
 Ozonul troposferic
(de la nivelul solului)

Ozonul troposferic – poluant secundar;
concentrații mari în mediul urban cu trafic auto
intens, în zilele însorite *,**,***

UV
+

NO2 NO O

O O2 O3
 Ozonul troposferic (O3)


Efecte biologice: iritația căilor respiratorii,
tuse, wheezing, agravarea astmului, BPOC
iritația conjunctivei

Efecte ambientale: moleculă reactivitate
înaltă, oxidează, degradează materialele și
vegetația *,**,***
 Plumbul (Pb)


Metal greu, acumulare în organism

Surse:
– combustibili aditivați cu Pb (poluare
generală; reducerea benzinei cu Pb →
scăderea semnificativă a poluării);
– industria acumulatorilor, vopselelor (poluare
localizată), incinerarea deșeurilor etc.

Efecte biologice la expunere cronică: toxic al
SNC, organe hematopoetice, funcția renală
*,**,***
Compușii organici volatili (COV)

Benzen (fumul de țigară, benzinării, garaje, gazele de
eșapament), inhibarea hematopoiezei; genotoxic,
cancerigen

Formaldehida (fum de țigară, adezivi, materiale de
construcție etc.); iritant ocular, respirator, cancerigen
(IARC clasa 1)

Hidrocarburi aromatice policiclice, benzo-a-piren
(ardere cărbuni, petrol, gaze naturale); inhalare (și
ingestie!); deprimant al imunității, cancerigen (IARC cl. 1)

Amine aromatice (coloranți); cancer vezical

Clorura de vinil (vopsele); angiosarcom hepatic.
 Amoniacul (NH3)


Proprietăţi: gaz incolor, miros caracteristic şi
gust pătrunzător, solubil în apă, iritant puternic
al mucoaselor.

Surse: naturale (descompunerea materiilor
organice), utilizarea îngrăşămintelor în
agricultura intensivă, alte surse industriale etc.

Efecte biologice: la concentrații mari
(în special muncitorii din industria chimică)

Efecte ambientale: (→ igiena apei și solului)
 Amestecuri de poluanți

 Gazele de eșapament: CO, NOx, SO2, O3,

HAP, BaP (benzopiren), Pb, aldehide,
funingine etc.
 Smogul fotochimic (O3), smogul de iarnă
(SO2)

Fumul de țigară
Autopurificarea aerului – definiție
și mecanisme

Procesul prin care concentrația poluanților
eliminați în atmosferă scade (uneori până la
dispariție).

Cantitatea de poluanți > capacitatea de
autoepurare → pericol pentru oameni

Mecanismele principale ale autopurificării:
– Diluarea poluanților
– Sedimentarea poluanților
– Interacțiuni între poluanți (condensare, adsorbție,
reacții chimice)
 Factorii care condiționează
autopurificarea aerului

Factorii meteorologici - Precipitațiile – efect favorabil
- Curenții orizontali, verticali

Factorii topografici - Absenţa curenţilor de aer
(calmul atmosferic) agravează
poluarea aerului

Vegetaţia - Gradientul de temperatură
între straturile de aer → curenţii

Suprafeţele de apă verticali
- Inversiunea termică –
împiedică formarea curenților

Elementele urbanistice verticali cu acumularea
poluanților la nivelul solului
Fenomenul de inversiune termică
Aer rece

Aer rece
Aer cald

Aer cald

Aer rece

Condiții normale Inversiune termică

 Măsuri de prevenire


Controlul poluării la sursă
– Dotarea furnalelor de ardere industrială cu
filtre pentru reținerea poluanților
– Reducerea emisiilor: transport în comun,
controlul gazelor de eșapament al
autovehiculelor
 Măsuri de prevenire


Evitarea, limitarea expunerii
– Scădere timpului petrecut în aer poluat
– Scăderea intensităţii efortului fizic în exterior
– Rămânerea în casă în zilele cu poluare
(Indexul de calitate al aerului - vezi cod culori)
– Evitarea locurilor poluate
– Evitarea fumului de ţigară
– Utilizarea de măşti faciale, pacienţi BCV şi
persoane sănătoase (retenţie 95% PM2.5)
 Www.calitateaer.ro
Monitorizare continuă – 42 centre, 142 staţii

◄
 Indici de calitate

 Indici specifici pentru: SO2, NO2, O3, CO


Indicele general = cel mai mare dintre indicii
specifici corespunzatori poluantilor monitorizati

Raportare pe o scală numerică 1-6

Codul culorilor
 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului

Valoare-limită - nivelul stabilit în
scopul prevenirii unor evenimente
dăunătoare sănătăţii umane şi a
mediului ca întreg

Marjă de toleranţă - % din valoarea-
limită cu care aceasta poate fi depăşită 


 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului

Nivel critic - dacă e depăşit se pot
produce efecte adverse directe asupra
receptorilor (ex. plante) dar nu și
asupra oamenilor;



 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului

Prag de informare - dacă e depăşit,
apare un risc pentru sănătatea umană
la o expunere de scurtă durată pentru 
categorii ale populaţiei deosebit de
sensibile şi pentru care este necesară
informarea imediată şi adecvată


 Legea nr. 104/2011
privind calitatea aerului

Prag de alertă - dacă e depăşit, apare
un risc pentru sănătatea umană la o

expunere de scurtă durată a
populaţiei şi la care trebuie să se
acţioneze imediat;


 Educaţie ecologică,
responsabilizarea populaţiei
●
Menținerea motoarelor mijloacelor de
transport în cea mai bună stare tehnică
●
Actualizarea sistemelor de aer condiţionat a
autovehiculelor (fără substanţe care distrug
stratul de ozon)
●
Folosiți ori de câte ori este posibil mijloace de
transport alternative care protejează
atmosfera (bicicletă, mers pe jos, role etc.).
 Educaţie ecologică,
responsabilizarea populaţiei
●
Evitarea arderii deșeurilor solide din gospodărie,
grădină
●
Evitarea arderilor care nu sunt de strictă necesitate
(grătare, șeminee etc.) în special în perioadele cu
poluare din alte surse
●
Închiderea etanșă a flacoanele cu soluții de curățat,
solvenți, alte substanţe volatile pentru a limita
efectele directe şi indirecte ale compușilor organici
volatili (O3)