Introducere în

igienă -
sănătatea mediului

Curs 1 • Conf. dr. Valentin Nădăşan

 Importanța mediului

 Catastrofele și degradarea lentă a mediului

afectează profund viața oamenilor.
 Populația - intens preocupată de calitatea
mediului și alimentelor.
 Problemele de mediul și alimentație polarizează
societatea și pot declanșa tulburări sociale.
 Interesele actorilor sociali pot fi divergente.
 Înțelegerea problemelor de mediu și alimentație
- esențială pentru găsirea soluțiilor adecvate
 Utilitatea studiului igienei –
sănătății mediului
 Contribuie la înțelegerea unor probleme
actuale cu impact major asupra sănătății
omului.
 Apa – igiena apei

Aerul exterior / interior - igiena aerului

Solul, deșeurile– igiena solului, salubritate
 Alimentele – igiena alimentației

Radiațiile ionizante / neionizante –
radioprotecție
 Obiectivele disciplinei

 Să ajute la înțelegerea impactului factorilor de

mediu și a stilului de viață asupra sănătății
omului
 Să imprime o dimensiune preventivă a
gândirii și practicii medicale a tuturor
profesioniștilor din domeniul medical
 Să ofere cadrul general în care specialistul
să-și integreze cunoștințele de specialitate
 Igiena - definiții

 Sens uzual: curățenie (corp,

locuință, mediu)
 Igiena este știința care se
ocupă cu păstrarea și
promovarea sănătății.
 Hygieia, fiica lui Asclepios, zeița
sănătății
 Alte trei fiice, Panacea (remediu
universal), Aceso (vindecare) și
Iaso (recuperare)
 Igienă - Sănătatea mediului

 Sănătatea mediului – disciplina care se

ocupă de acele aspecte ale sănătății și
bolilor omului care sunt determinate de
factorii din mediu (sau factori externi)
 Teoria și practica evaluării și controlului
factorilor de mediu care au potențialul de a
afecta în mod negativ sănătatea. [OMS*]
 Sinonime: sănătatea (medicina) mediului,
sănătate ambientală, ecologie medicală etc.
 Sănătatea - definiția OMS

 Sănătatea este o completă bunăstare fizică,

mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii
sau infirmităţii.
 Igiena menține în atenția obiectivul central al
medicinei: bunăstare completă a omului,
calitatea vieții în întregul ei.
 Personalul medical (indiferent de specialite)
trebuie să mențină în atenție sănătatea în
sensul cel mai larg.
 Ponderea determinanților
sănătății
 Concepția tradițională, percepția dominantă:
starea de sănătate depinde de sistemul
medical; specialiști cu înaltă calificare,
aparatură de diagnostic performantă,
tratamente eficiente, SMURD etc.
 Îmbunătățirea condițiilor igienice și vaccinurile
→ eradicarea / reducerea incidenței multor boli
infecto-contagioase. (ex. variola; poliomielita,
tusea convulsivă, difteria)
A New Perspective on the Health of Canadians: A Working Document. Ministry of Supply and Services Canada, 1981.
 Ponderea determinanților
sănătății
 Ultima jumătate de secol: ”epidemia” bolilor
cronice netransmisibile (ex. boli
cardiovasculare, boli de nutriție și metabolism,
boli canceroase etc.)
 Abordarea tradițională (medicală) relativ
ineficientă
 În ultimele decenii, accent mărit pe factorii de
mediu și stilul de viață, medicina preventivă
(igienică)
 Domeniile sănătății – Lalonde

Factorii biologici (factori umani interni: vârstă,

sex, ereditate)
Factorii ambientali (factorii de mediu, externi:
apă, aer, locuinţă, stare economică, legături
sociale etc.) - independenți de individ
Stilul de viață (obiceiurile individuale, factorii
comportamentali) – dependenți de individ
Sistemul de îngrijiri medicale (spitale,
specialiști, aparatură, medicamente)
A New Perspective on the Health of Canadians: A Working Document. Ministry of Supply and Services Canada, 1981.
Contribuţia factorii determinanți ai sănătății

Factori
comportamental
Factori
i 40%
genetici
30%

Factori
ambientali
5+15% Sistem
sanitar
10%

McGinnis JM et al. The case for more active policy attention to health promotion. Health Aff (Millwood). 2002 Mar-Apr;21(2):78-93.
Interacţiuni între factorii determinanți ai
sănătății
Mediu

Sistem sanitar

Gene

Comportament (stil de viaţă)

Factorii determinanți ai sănătății

 După rezultatul acțiunii lor

– Factori sanogeni - Factori patogeni
 Determinanții sănătății – locul
igienei și sănătății mediului
Domeniul biologic
Genetică
(factori umani interni)
Domeniul ambiental Sănătatea
(factorii de mediu, externi) mediului
Igienă –
Stilul de viață educație
(obiceiurile individuale) pentru
sănătate
Sistemul de îngrijiri Igiena
medicale spitalicească

A New Perspective on the Health of Canadians: A Working Document. Ministry of Supply and Services Canada, 1981.
Factorii determinanți ai sănătății

 Factori interni (genetici, ereditari);

mutații unice sau multiple ale
genelor
– Boli genetice (ex. anemia falciformă)
– Predispoziție la îmbolnăvire;
factor intern + factori externi
 Factori externi (de mediu,
ambientali, ecologici)
Clasificarea factorilor de mediu
 Naturali
– Apă
– Aer
– Sol
– Alimente #
 Artificiali
– Spațiul de locuit, locul de muncă
– Spațiile publice, spațiile de recreere
– Produse alimentare procesate#, îmbrăcăminte,
factorii tehnologici, informaționali etc.
Factorii determinanți ai sănătății

 Factorii externi (de mediu); după natura lor:

– Fizici (ex. energie termică, mecanică, radiații
ionizante, neionizante)
– Chimici (ex. elemente și compuși chimici
minerali, organici etc.)
– Biologici (ex. virusuri, paraziți, bactorii, fungi)
– Sociali: nivelul venitului, ocupația, nivelul de
educație, gradul de integrare socială etc. [*]
– Tehnologici, informaționali
 Factorii informaţionali

 Romania: ~70% dintre persoanele între 16-74

ani au utilizat internetul în 2016 ; +4% fata de
2015; dintre utilizatorii curenţi, >70% folosesc
internetul zilnic sau aproape zilnic*
 Romania 30% din populaţie, > 50% dintre
utilizatorii de internet au folosit internetul
pentru documentare medicală**

* INS-Agerpres 2016 ** TradeAds Interactive. Profilul utilizatorului de Internet – editia II.

http://blog.tradeads.eu/2011/01/31/profilul-utilizatorului-de-internet-editia-ii/
 Internetul medical – avantaje,
riscuri
 Acces rapid, la distanţă, orice subiect/domeniu,
anonimitate etc.
 Volum mare -Pubmed, >500.000 de rezumate /an

Complexitatea informaţiilor medicale

Zgomotul informaţional – confuzie, derută, stres
decizional
Impactul medical al internetului
 Studiu pan-european (Danemarca, Germania,
Grecia, Letonia, Norvegia, Polonia, Portugalia) -
impactul informaţiilor găsite pe internet

7% programări, modificări, renunţări la consultaţii
medicale

22% au făcut sugestii, au pus întrebări personalului
medical cu privire la diagnosticul sau tratament
recomandat
 3% au schimbat medicaţia fără a consulta medicul

Santana S et al. Informed citizen and empowered citizen in health: results from an European survey. BMC Fam Pract. 2011.
doi: 10.1186/1471-2296-12-20. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21496309
 Internetul – implicaţii medicale

Transformarea profundă a relaţiei medic-pacient: un nou tip de
pacient - e-pacientul
 Participare activă --- agresivă la actul medical; întrebări, sugestii,
contestaţii, refuz, combativitate
 Nevoia imperativă de a înţelege e-pacientul şi de a-l aborda eficient

Nevoia de formare a medicilor pentru era TIC (atitudini, metode şi
abilităţi specifice care să răspundă nevoilor e-pacienţilor)
 Anamneza privind utilizarea internetului pentru documentare
medicală, educaţie pentru utilizarea precaută a internetului medical

„Igiena” informaţiilor medicale
 Sănătatea mediului

Modificat după: MacArthur, I. D. and Bonnefoy, X. (1998)

 Evaluarea și managementul
riscului de mediu
 Evaluarea riscului *
 Identificarea pericolului
 Evaluarea relaţiei doză-răspuns Caracterizarea riscului
 Evaluarea expunerii
 Comunicarea riscului
 Managementul riscului
 Elaborarea de standarde, norme
 Măsuri preventive şi corective, medicale şi nemedicale
 Metode toxicologice

 Cum putem afla dacă o

substanță este toxică?
 Analiza consecințelor
expunerii accidentale
a populației / indivizilor
la substanțe sau agenți
toxici (importanță istorică)
 Ex. ciupercile otrăvitoare
 Metode toxicologice

 Studii experimentale pe oameni?

 Principiile de etică a cercetării medicale
reglementează strict studiile experimentale
pe subiecți umani.
 Experimente pe animale de laborator
 Reglementări / restricții numeroase
 Gradul și condițiile de extrapolare a
rezultatelor studiilor experimentale pe
animale de laborator
 Factorii care influențează
nocivitatea
 Efectele substanțelor toxice depind de:
– Calea de intrare în organism
– Doza administrată
– Durata expunerii
– Interacțiunea dintre substanțele toxice
(dacă s-au administrat mai multe)
– Sensibilitatea individului
 Metode epidemiologie

 Epidemiologia studiază distribuția și factorii

care influențează răspândirea bolilor la
populațiile umane.
 Avantaj: oferă date directe despre riscurile la
care sunt expuși oamenii.
 Dezavantaj: există posibilitatea de confuzie
cu alți factori patogeni concomitenți.
 Dovezile epidemiologice pot fi mai solide sau
mai nesigure în funcție de numărul și
calitatea studiilor.
 Metode epidemiologice

 Studiul LSS (Life Span Study)

– pe supraviețuitorii bombelor
atomice de la Hiroshima și
Nagasaki
 Eșantion: > 100.000 persoane
 Observație o perioadă lungă
de timp (40 ani) Wikipedia

 Pentru fiecare s-a estimat

doza de radiație (în funcție de
distanța de focarul atomic)
Metode epidemiologice

Wikipedia
 Metode epidemiologice

 Cernobîl 1986: 26 apr –

6 mai, au fost eliberate în
atmosferă cantități mari de
iod radioactiv (131I), cesiu,
stronțiu
 ↑ incidenței cancerului de
tiroidă la copiii sub 14 ani Wikipedia

din Belarus, Ucraina și Rusia

 Expunere externă și internă
(lapte contaminat)
 Metode epidemiologice

 Nr de cancere

Numărul de cancere de tiroidă

tiroidiene din
Belarus a
crescut de 3,9x
 Copii: ↑ de 75x
 Adolescenți:
↑ de 10,1 x Wikipedia

Anul diagnosticării
 Tineri și adulți:
Numărul de cancere de tiroidă la copiii
↑ de 3,4 – 3,7x expuși înainte de 14 ani ca urmare a
accidentului nuclear de la Cernobîl **
*
 Interpretarea și comunicarea
informațiilor științifice
 Poluarea mediului și stilul de viață se află în
centrul atenției populației și mass-media
 Internetul - joacă un rol foarte important în
modelarea percepției populației asupra
riscurilor
 Informațiile științifice (la origine) sunt deseori
prezentate în mod eronat, distorsionat,
exagerat în mass-media și pe internet
 Rezultat: panică, refuzul unor soluții realiste
 Managementul riscului

 Elaborarea unui plan de acţiune pe baza

caracterizării riscului
 Măsurile decise depind de abordarea
acceptată (criterii de valoare)
– Risc neglijabil – considerat acceptabil (ex.: 1 caz la 1 milion)
– Analiza risc-beneficiu – se ține cont de beneficiile asociate factorului studiat
– Analiza cost-beneficiu – se ține cont de costurile eliminării riscului
– Principiul precauţiei – se iau măsuri preventive chiar dacă probabilitatea
evenimentului nociv e redusă; în special în cazul riscurilor serioase sau când
nu e posibilă o estimare a gravității expunerii
 Modalităţi şi niveluri de
intervenţie
 Măsuri sistemice, legislaţie de mediu (norme,
standarde, măsuri şi mecanisme de control)
 Programe naţionale / comunitare /
instituţionale pentru modificarea tehnologiilor,
activităţilor, proceselor, comportamentelor cu
impact asupra mediului şi asupra stării de
sănătate
 Schimbarea comportamentului

 Educaţie pentru sănătate - ocaziile planificate

de învăţare prin diverse forme de comunicare
având ca scop creșterea nivelului de cultură a
sănătății prin dobândirea de cunoştinţe și
abilități favorabile sănătăţii individuale şi
comunitare.*
 Diagnosticul comportamental - identificarea
determinanților individuali, sociali, ambientali
ai comportamentului ***
 Concluzii

 Mediul poluat și comportamentele

nesănătoase contribuie substanțial la
creșterea morbidității și mortalității populației.
 Starea de sănătate a oamenilor depinde în
mare măsură de calitatea mediului și de stilul
de viață.
 Soluționarea problemelor de mediu și
promovarea unui stil de viață sănătos,
necesită o abordare riguroasă, participativă și
de durată.