Introducere în
igienă -
sănătatea mediului
Curs 1 • Conf. dr. Valentin Nădăşan
Importanța mediului
Catastrofele și degradarea lentă a mediului
afectează profund viața oamenilor.
Populația - intens preocupată de calitatea
mediului și alimentelor.
Problemele de mediul și alimentație polarizează
societatea și pot declanșa tulburări sociale.
Interesele actorilor sociali pot fi divergente.
Înțelegerea problemelor de mediu și alimentație
- esențială pentru găsirea soluțiilor adecvate
Utilitatea studiului igienei –
sănătății mediului
Contribuie la înțelegerea unor probleme
actuale cu impact major asupra sănătății
omului.
Apa – igiena apei
Aerul exterior / interior - igiena aerului
Solul, deșeurile– igiena solului, salubritate
Alimentele – igiena alimentației
Radiațiile ionizante / neionizante –
radioprotecție
Obiectivele disciplinei
Să ajute la înțelegerea impactului factorilor de
mediu și a stilului de viață asupra sănătății
omului
Să imprime o dimensiune preventivă a
gândirii și practicii medicale a tuturor
profesioniștilor din domeniul medical
Să ofere cadrul general în care specialistul
să-și integreze cunoștințele de specialitate
Igiena - definiții
Sens uzual: curățenie (corp,
locuință, mediu)
Igiena este știința care se
ocupă cu păstrarea și
promovarea sănătății.
Hygieia, fiica lui Asclepios, zeița
sănătății
Alte trei fiice, Panacea (remediu
universal), Aceso (vindecare) și
Iaso (recuperare)
Igienă - Sănătatea mediului
Sănătatea mediului – disciplina care se
ocupă de acele aspecte ale sănătății și
bolilor omului care sunt determinate de
factorii din mediu (sau factori externi)
Teoria și practica evaluării și controlului
factorilor de mediu care au potențialul de a
afecta în mod negativ sănătatea. [OMS*]
Sinonime: sănătatea (medicina) mediului,
sănătate ambientală, ecologie medicală etc.
Sănătatea - definiția OMS
Sănătatea este o completă bunăstare fizică,
mentală şi socială şi nu doar absenţa bolii
sau infirmităţii.
Igiena menține în atenția obiectivul central al
medicinei: bunăstare completă a omului,
calitatea vieții în întregul ei.
Personalul medical (indiferent de specialite)
trebuie să mențină în atenție sănătatea în
sensul cel mai larg.
Ponderea determinanților
sănătății
Concepția tradițională, percepția dominantă:
starea de sănătate depinde de sistemul
medical; specialiști cu înaltă calificare,
aparatură de diagnostic performantă,
tratamente eficiente, SMURD etc.
Îmbunătățirea condițiilor igienice și vaccinurile
→ eradicarea / reducerea incidenței multor boli
infecto-contagioase. (ex. variola; poliomielita,
tusea convulsivă, difteria)
A New Perspective on the Health of Canadians: A Working Document. Ministry of Supply and Services Canada, 1981.
Ponderea determinanților
sănătății
Ultima jumătate de secol: ”epidemia” bolilor
cronice netransmisibile (ex. boli
cardiovasculare, boli de nutriție și metabolism,
boli canceroase etc.)
Abordarea tradițională (medicală) relativ
ineficientă
În ultimele decenii, accent mărit pe factorii de
mediu și stilul de viață, medicina preventivă
(igienică)
Domeniile sănătății – Lalonde
Factorii biologici (factori umani interni: vârstă,
sex, ereditate)
Factorii ambientali (factorii de mediu, externi:
apă, aer, locuinţă, stare economică, legături
sociale etc.) - independenți de individ
Stilul de viață (obiceiurile individuale, factorii
comportamentali) – dependenți de individ
Sistemul de îngrijiri medicale (spitale,
specialiști, aparatură, medicamente)
A New Perspective on the Health of Canadians: A Working Document. Ministry of Supply and Services Canada, 1981.
Contribuţia factorii determinanți ai sănătății
Factori
comportamental
Factori
i 40%
genetici
30%
Factori
ambientali
5+15% Sistem
sanitar
10%
McGinnis JM et al. The case for more active policy attention to health promotion. Health Aff (Millwood). 2002 Mar-Apr;21(2):78-93.
Interacţiuni între factorii determinanți ai
sănătății
Mediu
Sistem sanitar
Gene
Comportament (stil de viaţă)
Factorii determinanți ai sănătății
După rezultatul acțiunii lor
– Factori sanogeni - Factori patogeni
Determinanții sănătății – locul
igienei și sănătății mediului
Domeniul biologic
Genetică
(factori umani interni)
Domeniul ambiental Sănătatea
(factorii de mediu, externi) mediului
Igienă –
Stilul de viață educație
(obiceiurile individuale) pentru
sănătate
Sistemul de îngrijiri Igiena
medicale spitalicească
A New Perspective on the Health of Canadians: A Working Document. Ministry of Supply and Services Canada, 1981.
Factorii determinanți ai sănătății
Factori interni (genetici, ereditari);
mutații unice sau multiple ale
genelor
– Boli genetice (ex. anemia falciformă)
– Predispoziție la îmbolnăvire;
factor intern + factori externi
Factori externi (de mediu,
ambientali, ecologici)
Clasificarea factorilor de mediu
Naturali
– Apă
– Aer
– Sol
– Alimente #
Artificiali
– Spațiul de locuit, locul de muncă
– Spațiile publice, spațiile de recreere
– Produse alimentare procesate#, îmbrăcăminte,
factorii tehnologici, informaționali etc.
Factorii determinanți ai sănătății
Factorii externi (de mediu); după natura lor:
– Fizici (ex. energie termică, mecanică, radiații
ionizante, neionizante)
– Chimici (ex. elemente și compuși chimici
minerali, organici etc.)
– Biologici (ex. virusuri, paraziți, bactorii, fungi)
– Sociali: nivelul venitului, ocupația, nivelul de
educație, gradul de integrare socială etc. [*]
– Tehnologici, informaționali
Factorii informaţionali
Romania: ~70% dintre persoanele între 16-74
ani au utilizat internetul în 2016 ; +4% fata de
2015; dintre utilizatorii curenţi, >70% folosesc
internetul zilnic sau aproape zilnic*
Romania 30% din populaţie, > 50% dintre
utilizatorii de internet au folosit internetul
pentru documentare medicală**
* INS-Agerpres 2016 ** TradeAds Interactive. Profilul utilizatorului de Internet – editia II.
[Link]
Internetul medical – avantaje,
riscuri
Acces rapid, la distanţă, orice subiect/domeniu,
anonimitate etc.
Volum mare -Pubmed, >500.000 de rezumate /an
Complexitatea informaţiilor medicale
Zgomotul informaţional – confuzie, derută, stres
decizional
Impactul medical al internetului
Studiu pan-european (Danemarca, Germania,
Grecia, Letonia, Norvegia, Polonia, Portugalia) -
impactul informaţiilor găsite pe internet
7% programări, modificări, renunţări la consultaţii
medicale
22% au făcut sugestii, au pus întrebări personalului
medical cu privire la diagnosticul sau tratament
recomandat
3% au schimbat medicaţia fără a consulta medicul
Santana S et al. Informed citizen and empowered citizen in health: results from an European survey. BMC Fam Pract. 2011.
doi: 10.1186/1471-2296-12-20. [Link]
Internetul – implicaţii medicale
Transformarea profundă a relaţiei medic-pacient: un nou tip de
pacient - e-pacientul
Participare activă --- agresivă la actul medical; întrebări, sugestii,
contestaţii, refuz, combativitate
Nevoia imperativă de a înţelege e-pacientul şi de a-l aborda eficient
Nevoia de formare a medicilor pentru era TIC (atitudini, metode şi
abilităţi specifice care să răspundă nevoilor e-pacienţilor)
Anamneza privind utilizarea internetului pentru documentare
medicală, educaţie pentru utilizarea precaută a internetului medical
„Igiena” informaţiilor medicale
Sănătatea mediului
Modificat după: MacArthur, I. D. and Bonnefoy, X. (1998)
Evaluarea și managementul
riscului de mediu
Evaluarea riscului *
Identificarea pericolului
Evaluarea relaţiei doză-răspuns Caracterizarea riscului
Evaluarea expunerii
Comunicarea riscului
Managementul riscului
Elaborarea de standarde, norme
Măsuri preventive şi corective, medicale şi nemedicale
Metode toxicologice
Cum putem afla dacă o
substanță este toxică?
Analiza consecințelor
expunerii accidentale
a populației / indivizilor
la substanțe sau agenți
toxici (importanță istorică)
Ex. ciupercile otrăvitoare
Metode toxicologice
Studii experimentale pe oameni?
Principiile de etică a cercetării medicale
reglementează strict studiile experimentale
pe subiecți umani.
Experimente pe animale de laborator
Reglementări / restricții numeroase
Gradul și condițiile de extrapolare a
rezultatelor studiilor experimentale pe
animale de laborator
Factorii care influențează
nocivitatea
Efectele substanțelor toxice depind de:
– Calea de intrare în organism
– Doza administrată
– Durata expunerii
– Interacțiunea dintre substanțele toxice
(dacă s-au administrat mai multe)
– Sensibilitatea individului
Metode epidemiologie
Epidemiologia studiază distribuția și factorii
care influențează răspândirea bolilor la
populațiile umane.
Avantaj: oferă date directe despre riscurile la
care sunt expuși oamenii.
Dezavantaj: există posibilitatea de confuzie
cu alți factori patogeni concomitenți.
Dovezile epidemiologice pot fi mai solide sau
mai nesigure în funcție de numărul și
calitatea studiilor.
Metode epidemiologice
Studiul LSS (Life Span Study)
– pe supraviețuitorii bombelor
atomice de la Hiroshima și
Nagasaki
Eșantion: > 100.000 persoane
Observație o perioadă lungă
de timp (40 ani) Wikipedia
Pentru fiecare s-a estimat
doza de radiație (în funcție de
distanța de focarul atomic)
Metode epidemiologice
Wikipedia
Metode epidemiologice
Cernobîl 1986: 26 apr –
6 mai, au fost eliberate în
atmosferă cantități mari de
iod radioactiv (131I), cesiu,
stronțiu
↑ incidenței cancerului de
tiroidă la copiii sub 14 ani Wikipedia
din Belarus, Ucraina și Rusia
Expunere externă și internă
(lapte contaminat)
Metode epidemiologice
Nr de cancere
Numărul de cancere de tiroidă
tiroidiene din
Belarus a
crescut de 3,9x
Copii: ↑ de 75x
Adolescenți:
↑ de 10,1 x Wikipedia
Anul diagnosticării
Tineri și adulți:
Numărul de cancere de tiroidă la copiii
↑ de 3,4 – 3,7x expuși înainte de 14 ani ca urmare a
accidentului nuclear de la Cernobîl **
*
Interpretarea și comunicarea
informațiilor științifice
Poluarea mediului și stilul de viață se află în
centrul atenției populației și mass-media
Internetul - joacă un rol foarte important în
modelarea percepției populației asupra
riscurilor
Informațiile științifice (la origine) sunt deseori
prezentate în mod eronat, distorsionat,
exagerat în mass-media și pe internet
Rezultat: panică, refuzul unor soluții realiste
Managementul riscului
Elaborarea unui plan de acţiune pe baza
caracterizării riscului
Măsurile decise depind de abordarea
acceptată (criterii de valoare)
– Risc neglijabil – considerat acceptabil (ex.: 1 caz la 1 milion)
– Analiza risc-beneficiu – se ține cont de beneficiile asociate factorului studiat
– Analiza cost-beneficiu – se ține cont de costurile eliminării riscului
– Principiul precauţiei – se iau măsuri preventive chiar dacă probabilitatea
evenimentului nociv e redusă; în special în cazul riscurilor serioase sau când
nu e posibilă o estimare a gravității expunerii
Modalităţi şi niveluri de
intervenţie
Măsuri sistemice, legislaţie de mediu (norme,
standarde, măsuri şi mecanisme de control)
Programe naţionale / comunitare /
instituţionale pentru modificarea tehnologiilor,
activităţilor, proceselor, comportamentelor cu
impact asupra mediului şi asupra stării de
sănătate
Schimbarea comportamentului
Educaţie pentru sănătate - ocaziile planificate
de învăţare prin diverse forme de comunicare
având ca scop creșterea nivelului de cultură a
sănătății prin dobândirea de cunoştinţe și
abilități favorabile sănătăţii individuale şi
comunitare.*
Diagnosticul comportamental - identificarea
determinanților individuali, sociali, ambientali
ai comportamentului ***
Concluzii
Mediul poluat și comportamentele
nesănătoase contribuie substanțial la
creșterea morbidității și mortalității populației.
Starea de sănătate a oamenilor depinde în
mare măsură de calitatea mediului și de stilul
de viață.
Soluționarea problemelor de mediu și
promovarea unui stil de viață sănătos,
necesită o abordare riguroasă, participativă și
de durată.
