Colocviu diferentiat la Igiena pentru studentii facultatii stomatologie pentru

anul de studii 2011-2012

1)-igiena ca stiinta,sarcinile, metodele de studii aplicate in igiena.
Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si elaboreaza masuri de asanare, normative si
legi sanitare menite sa fundamenteze un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are ca
obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei este pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca scop:
*prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si
a duratei vietii biologic active
*mentinerea si fortificarea sanatatii
*sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
In plan teoretic igiena studiaza:
-sursele de poluare a mediului
-influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei substantelor nocive in biosfera
-studierea efectelor acestei influente
-studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul
-legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului
sarcinile igienei:
*elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare
*elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra organismului uman
*elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta
*supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de trai, de munca, de aprovizionare cu apa
potabila, de alimentatie si altor factori de mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare
*aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor de mediu
*aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase
*desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in intreprinderile industriale si institutiile de
invatamint, precum si in unitatile care asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati
*urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor in procesul de munca
*desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea activului sanitar obstesc si a intregii
populatii la realizarea masurilor profilactice.
Metodele de cercetare folosite in igiena
Unii autori, sistematizind metodele de cercetare, le impart in 2 grupuri:
-a factorilor de mediu a fost inceputa cu observatia sanitara (descrierea, avertizarea sanitara). O descriere a obiectului de
fata. Dupa aceasta au inceput sa se foloseasca metodele organoleptice, ce depind de acuitatea organelor de simt a
cercetatorilor, care ne dau precis date despre starea obiectelor, dar nu si cantitatea. Au urmat metodele de laborator,
incepind cu metodele fizice, ca determinarea temperaturii, umeditatii etc. Au urmat metodele chimice, pentru determinarea
componentei chimice a substantelor. Apoi metodele biologice cercetarile microbiologice, parazitologice etc.
-a reactiei organismului la actiunea acestor factori:
*m. fiziologice, care se folosesc la manifestarile functionale ca raspuns la modificarile mediului
*m. clinice si de laborator pentru aprecierea dereglarilor ce se produc in organism sub actiunea factorilor nocivi
*m. epidemiologice la cercetarea fenomenelor morbide care au un caracter de masa cu scopul de a indica mijloacele de
combatere si profilaxie
*m. statistice se folosesc la studierea structurii si stadii dinamice a sanatatii
*m. experimentale pentru stabilirea normelor sanitare si mai ales a concentratiilor maximal admisibile a substantelor

2)Sanitariea,profilaxia-notiuni. Felurile de profilaxie, caracteristica lor.

Sanitaria (sanitatia) activitatea practica in care se supravegheaza respectarea normativelor, regulilor si realizarea
masurilor de igiena; igiena in practica.
Sanatatea este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii.
Profilaxia in intelesul deplin al cuvintelor este ansamblul masurilor orientate spre promovarea sanatatii, ocrotirea
sanatatii, prevenirea bolilor, reducerea consecintelor in caz de boala si evitarea deceselor premature. Etapele profilaxiei:
1.preventia primara include prevenirea aparitiei bolilor prin cresterea rezistentei specifice si nespecifice a organismului,
prin combaterea f. de risc. Ea corespunde medicinii preventive si fiind promovata de serviciul sanitaro-epidemiologic, dar
realizata de toata societatea.
2.p. secundara este prezentata de masurile ce se iau in momentul declansarii starii morbide, la aparitia starilor
prepatologice sau dupa aparitia bolii.
3.p. tertiara reprezinta masurile de recuperare, de reabilitare biologica, sociala si profesionala a bolnavului. Corespunde in
plan aplicativ medicinii de recuperare.
3)Factorii studiati de igiena. Grupele lor.
Factorii de mediu:
externi factorii ce actioneaza asupra organismului din exterior
a) fizici
b) chimici elemente si substante chimice naturale sau sintetizate de om
c) biologici bacteriile, virusii
d) sociali rezultatul actiunii omului asupra mediului sau al interrealatiilor dintre oameni.
interni factorii genetici, consitutionali care determina afectiunile genetice. Indiferent de originea si felul lor se impart in:
e) sanogeni acei care au actiune benefica asupra organismului, contribuind la mentinerea si fortificarea
sanatatii. Cunoasterea lor are o importanta deosebita in mentinerea si ameliorarea sanatatii.
f) patogeni acei care au actiune nefavorabila asupra organismului si duc la alterarea starii sanatatii.
Cunoasterea lor ofera posibilitatea de a-i inlatura si a limita actiunea lor asupra organismului. Profesorul roman
Manescu considera f. patogeni f. de risc sau capabili de a produce imbolnavirea.
4)Factorii de risc pentru sanatate. Grupele lor.
Dupa gradul de influenta asupra organismului f. de risc au fost clasificati in:
1) modul de viata nesanatos supraalimentatia, fumatul, folosirea drogurilor, alcoolizarea, abuzul de
medicamente, modul de viata sedentar
2) f. biologici ereditari si predispunerea personala
3) mediul ambiant nefavorabil, conditiile climaterice nefavorabile, poluarea intensa a aerului, schimbari ale
conditiilor climaterice, expunerea excesiva la razele solare etc.
4) f. de risc legati de asistenta medicala incompetenta profesionala, asistenta medicala tirzie
5)normarea igienica ca unul din principiile fundamentale ale acestei stiinte. Felurile normative.
Normarea igienica trebuie sa asigure un nivel al factorilor nocivi in limitele inofensive pentru organism. Dupa Gabovici
normativul igienic prevede limitele strict determinate ale factorului mediului care actioneaza in mod optim sau este cel
putin inofensiv pentru activitatea si sanatatea persoanei sau a populatiei. Teoria normarii igienice este bazata pe principiile:

p. de garantie al sanatatii

p. de diferentiere a concentratiilor maximal admisibile

p. complex
Concentratia maximal admisibila de poluanti reprezinta acea concentratie determinata prin metode moderne si care nu
exercita efecte directe sau indirecte asupra sanatatii, nu produce senzatii subiective si nu afecteaza capacitatea de munca a
omului. Aceste concentratii maximal admisibile se stabilesc dupa criterii fiziologice. Pot fi:

concentratia maxima momentana, care este cea mai mare conc. permisa in interval scurt, 30 min

conc. medie zilnica valoarea medie a poluantului timp de 24 ore. 12 probe minimum

conc. medie anuala

conc. de avertizare (alarma) atrag atentia populatiei in conditii de poluari excesive.

Cel mai des se stabilesc concentratii admisibile pentru doi sau mai multi factori.
2

6)Inspectia sanitara preventivasi curenta ca o metoda de realizare a igienei. Sarcinile acestora.

Realizarea in practica a normativelor ,regulilor si masurilor elaborate de igiena se numeste sanitarie.
Pentru realizarea normelor igienice colective e nevoe de legislatie.
Inspectia sanitaro-preventiva consta in efectuarea controlului normativelor si regulilor igienici la proectarea si
constructia diferitor obiecte, darea lor in explorare. Are functie de control a tuturor articolelor produse in sfera industriala,
calitatea carora influenteaza asupra sanatatii omului.
Exemp. Controlul constructiei masinilor,etc.
Inspectia sanitara curenta- se efectuiaza sistematic, controlindu-se starea sanitara a obiectelor in functionare.
7)necesitatea cunoasterii igienei de catre medic stomatolog, domeniile de aplicare a acestor cunostinte.
Cunoasterea igienei ne permite planificarea si efectuarea corecta a tuturor masurilor obligatorii la studierea bolilor
specifice:
*diagnosticarea corecta
*deductia etiologiei bolii
*luarea masurirlor necesare eficace de tratament si profilaxie.
8)igiena alimentatiei ca stiinta, sarcinili ei.
Igiena alimentatiei este o ramura a stiintei igienice care elaboreaza bazele normativelor alimentatiei rationale si
sanatoase. Igiena alimentatiei este partea igienei care urmareste doua obiective principale:
1) cunosterea si punerea in valoare a efectelor favorabile ale alimentatiei asupra sanatatii
2) diminuarea sau indepartarea riscului ca produsele alimentare sa devina factori daunatori pentru
consumatori
Sarcinile
1. de a cerceta componenta chimica si valoarea nutritiva a produselor alimentare si de a stabili normele
alimentare atit din punct de vedere cantitativ, cit si calitativ
2. de a analiza regimul alimentar si specificul alimetar diferitor contingente de populatie
3. de a analiza insuficienta alimentatiei, de a analiza traditiile nationale si particularitatile climato-geografice
4. de a analiza cauzele intoxicatiilor alimentare
5. de a studia problemele legate de protectia sanitara a produselor alimentare
6. de a elabora masuri de profilaxie a insuficientei de vitamine in organism
7. de a stabili indici sanitaro-bacteriologici si sanitaro-chimici
8. de a contribui la determinarea normelor sanitare de proiectare a intreprinderilor alimentare si de a stabili
regimul lor de functionare
9. de a elabora lucrari privind educatia sanitara
9) Alimentatia rationala. Principiile.
Alimentatia rationala consta in asigurarea optima a necesitatilor energetice si de substante nutritve in diferite stari
fizologice a organismului si conditii de mediu, atit cantitatv, cit si calitativ.
Principiile alimentatie rationale:
alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin
respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor
alimentare
prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide,
glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a
alimentelor si a substantelor nutritive
sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si
strict respectata
asigurarea unei bune stari de nutritie sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin
prepararea culinara a alimentelor
asigurarea varietatii bucatelor
deplina digestie a alimentelor
3

10)Tipurile de cheltueli de energie ale organismului. Metodele de determinare.

pentru sinteza de substante, pentru cresterea si dezvoltarea organismului
pentru activitatea respiratorie a muschilor respiratorii si a inimii
pentru contractiile voluntare si involuntare ale musculaturii striate si netede
pentru activitatea de secretie de excretie
pentru mentinerea temperaturii constante a corpului
pentru repararea uzurilor
Traditional consumul de energie se masoara in kcal. O kcal reprezinta cantitatea de caldura necesara pentru
cresterea temperaturi a unui litru de apa cu un grad Celsius si este primit de la 15 la 16 grade.
In anii 1940 a fost primita o alta unitate de masura Joule. Un kJ este cantitatea de energie cheltuita pentru
deplasarea unei mase de un kg pe o distanta de un metru cu o forta de un Newton.
1 kcal = 4184 kJ
1 kJ = 0,239 kcal
1 MJ = 239 kcal
Metodele de determinare a consumului de energie de organism:
metoda de calcul trebuie sa determinam MB, la aceasta valoare se adauga 10% a actiunii specifice a
alimentelor si consumul de energie la activitatea profesionala.
calorimetri directa
calorimetria indirecta
11) Metabolismul bazal, factorii ce il determina.
Cantitatea de energie utilizata de organism in repaus este numita metabolismul bazal.
Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani) este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai
accentuat la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora. Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade,
spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani cu 30%.
Factorii care actioneaza asupra MB:
2. virsta (in tinerete MB este mai ridicat)
3. inaltimea (persoanele inalte au MB mai inalt)
4. cresterea
5. grasimea scade MB iar tesutul slab face sa fie mai ridicat
6. febra creste MB
7. stresul creste MB
8. temperatura mediului (caldura si frigul cresc MB)
9. malnutritia scade MB
10. sexul (la femei cu 8-10% mai scazut decit la barbati cu aceeasi greutate corporala)
Metodele de determinare a MB:
5) calorimetria directa avem nevoie de o camera speciala cu pereti dubli. Printre pereti e apa.
6) calorimetria indirecta analiza gazoasa. Avem nevoie de un sac Douglas si un rezervor Holdane Se
determina coeficientul caloric.
Conoastem consumul de energie nedirijat (MB+actiunea dinamica specifica) si dirijat (bazat pe activitatea
musculara, lucrul fizic si depinde de activitatea profesionala, de intensitatea muncii, de virsta, de inaltime, de
greutatea corporala, de starea fiziologica a organismului, de actiunea factorilor externi).
12)actiunea dinamica specifica a diferitor alimente.
Pentru o persoana apta de munca (25-45 ani) este o 1 kcal/1 kg/1 ora, deci 1700 kcal. MB la copii este ceva mai
accentuat la virsta de 3 ani este de 2-2,5 kcal/kg/ora. Adolescentii au MB 1,5-1,7/kcal/ora. Cu virsta MB scade,
spre 60 ani scade cu 15-20%, la 80 ani cu 30%.
Activitatea dinamica specifica folosirea alimentelor pentru energie. Daca ne vom alimenta doar cu:
Proteine MB va creste cu 20-40%
Glucide MB va creste cu 7-8%
Lipide - MB va creste cu 2-5%
Hrana mixta MB creste cu 10% - norma. Norma- 1780kcal.
4

13)Factori ce se vor lua in consideratie la recomandarea alimentatiei rationale.

alimentatia trebuie sa fie suficienta cantitativ, adica sa asigure cantitatea necesara de energie prin
respectarea conditiilor sanitare in timpul transportarii, pastrarii si preparari culinare a produselor
alimentare
prevenirea nocivizarii alimentelor si evitarea consumului alimentar insalubru
produsul trebuie sa aiba o calitate adecvata, adica sa contina toate sustantele nutritive (proteine, lipide,
glucide, vitamine, saruri minerale) in cantitati bine echilibrate si sa se respecte o proportie justa a
alimentelor si a substantelor nutritive
sa se respecte regimul alimentar care consta in aceea, ca alimentatia sa fie la anumite intervaluri de timp si
strict respectata
asigurarea unei bune stari de nutritie sa se asigure folosirea folosirea maxima a sustantelor nutritive prin
prepararea culinara a alimentelor
asigurarea varietatii bucatelor
deplina digestie a alimentelor.
14)normativile fiziologice de consum pentru diferite grupe de populatie.
In dependenta de gradul de intensitate a muncii si cantitatea necesara de substante nutritive, populatia adulta este
repartizata in 5 grupuri:
persoanele a caror activitate este indeosebi intelectuala (educatori, profesori, colaboratori stiintifici,
lucratori medicali cu exceptia de infermiere, asistenti medicali si chirurgi)
18-29 ani barbati 2800 kcal; femei 2400 kcal
30-39 ani barbati 2700 kcal; femei 2300
40-49 ani - b 2550; f 2200
Coeficientul activitatii fizice este de 1,4. CAF se determina dupa raportul dintre consumul de energie si
MB.
persoanele a caror munca necesita eforturi fizice usoare (zootehnicienii, veterinarii, asistentele medicale si
infermieri, lucratori din sfera de deservire)
b 3000, f 2700
b 2900, f 2450
b 2750, f 2350
CAF = 1,6
Persoanele a caror munca necesita eforturi fizice medii (lucratorii de la intreprinderile de prelucrare a
metalelor, lemnului, industria alimentara, lucratorii transportului feroviar, chirurgii)
b 3200, f 2700
b 3100, f 2600
b 2950, f 2500
CAF = 1,9.

Persoanele care indeplinesc munci fizice grele (muncitorii de la constructie, industria petrolului si a
gazelor, agricultura)
b 3700, f 3150
b 3600, f 3050
b 3450, f 2900
CAF = 2,2.

Persoanele care indeplinesc munci fizice foarte grele (minerii, otelarii, hamalii, taietorii de lemne)
b 4000, f 3500
b 3900, f 3400
b 3800, f 3300
CAF = 2,5.
5

15)Importanta biologica a proteinelor.

Din punct de vedere al valorii biologice Proteinele se clasifica:
de clasa I (complete), cu valoarea biologica superioara, care au caracteristic in componenta lor toti AA
esentiali si care se gasesc in proportii optime pentru organism: P de origine animaliera
de clasa II (partial complete), contin in molecula lor toti AA esentiali, dar nu se afla in proportii optime
pentru organism se gasesc in alimentele de origine vegetala
de clasa III (incomplete) val bio inferioara, nu contin toti AA si nu se afla in raport optim.
Rolul sau functiile Proteinelor pentru organism

Proteinele constituie comp de baza al protoplasmei celulare si al structurii intercelulare

efectueaza un rol plastic
participa la formarea unor enzime, care intervin in desfasurarea tututor proceselor vitale ale organismului
influenteaza activitatea glandelor endocrine
influenteaza rezistenta organismului fata de infectii
au functii structurale specifice tesuturilor
indeplinesc functia de transport a hemoglobinei si plasmei sangvine
participa la mentinerea echilibrului osmotic
au functie genetica
functie de detoxicare a toxicelor industriale si medicamentelor, care se realizeaza prin mai multe cai
prin mentinerea troficitatii normale a tesuturilor si organelor pe care actioneaza substantele
nocive, marindu-le rezistenta
prn asigurarea ecipamentului enzimatic, necesar metabolizari noxelor, transformindu-le in
substante lipsite de nocivitate
indeplinesc rol energetic secundar la arderea unui gram de proteine se elibereaza 4,1 kcal.

16)Alimentele surse de proteine. Necesarul cu proteine. Echilibrul proteic.

Un adul zilnic foloseste 118 g de proteine. Pentru mentinerea ehilibrului azotic este necesar de 40-60 g, ce se
socoate ca normativ fiziologic.
Sunt substante nutritive cu o strucura complexa, care se prezinta ca macromolecule, formate din lantul de AA
legati intre ei prin leg peptidice. Proteinele au in componenta lor atomi de C, H, O, N, S, cantitati mici de Fe, Cu,
Zn. Proteinele ce se contin in diferite alimente, nimerind in tubul digestiv se descompun in AA, care se resorb in
intestine, apoi nimernd in tesuturi, acesti AA se transforma in Proteine noi, specifice organismului.
Excesul de proteine:
In organism P dezitegreaza pina la amoniac, CO2 si apa. Amoniacul e o substanta toxica, care se neutralizeaza in
ficat. Cantitatile sporite de proteine contrubuie la dezvoltarea microflorei putrefiante in intestine, ale caror
metabolite toxice (fenolul, crezolul, indolul) nimerind in singele omului cer o detoxicare.
Cele mai bune 10 surse de proteine sunt:
1.pestele
2. Fructele de mare
3. Carnea alba de pui fara piele
4. Carnea macra de vita
5. Laptele degresat sau cu continut scazut de grasime
6. iaurtul degresat sau cu continut scazut de grasime
7. Branza degresata sau cu continut scazut de grasime
8. Ouale
9. Carnea macra de porc
10. Leguminoasele.
6

17)Importanta biologica a glucidelor, alimentele surse, necesarul, echilibrul glucidic.

Sunt subtsante chimice alcatuite din C, H, O si care au rol energetic in organism. Se impart in:
I.monozaharide se dizolva bine in apa si se resorb repede in organism.
*pentoze in fructe si radacinoase
*hexoze fructoza, glucoza, galactoza. Glucoza este cea mai importanata, fiind prezenta in singe in cantitate de 1
g/litru. In cantitati mari se gaseste in struguri. Froctoza se gaseste in stare libera in unele fructe si in miere (80%)
II.dizaharide (oxide) cea mai importanta este zaharoza (cea mai raspindita in natura, care se descompune in
molecule de glucoza si fructoza), lactoza (zaharul din lapte, unicul zaharid de origine animaliera), maltoza (prin
hidroliza se descompune in 2 molecule de glucoza).
III.polizaharide (oxide)
*amidon form de stocare a hidratilor de carbon
*celuloza
*glicogen
Rolul si functiile G in organism:
sunt furnizoare de energie rapida
sub forma de glicogen sunt stocate in ficat, muschi, ca energie de rezerva
sunt folosite la sinteza de lipide
aportul organismului vitamnele hidrosolubile indeplinesc functi de substante biologic active, participa
la sinteza acizilor nucleici si AA, la solubilizarea, transportul si metabolizarea hormonilor.
Necesitatea de G in 24 ore este de 400-500 g.
Surse de glucide
Alimente de orig.animala
-laptele 4,8g/100ml-iaurtul 3g/100ml-branza de vaca 4g/100 ml
Alimente de origine vegetala
-legumele si fructele 2-20g/100g-cerealele 42-80g/100g
Produsele zaharoase
-includ alimente ce continglucide aproape 100%(bomboane,zahar).
18)Importanta biologica a lipidelor, alimentele surse, necesarul, echilibrul lipidic.
-Functiile L:
L reprezinta o sursa de energie concentrata prin arderea unui de L se elibereaza 9 kcal.
L nu consttituie numai o sursa energetica, ci aduc si un aport de material de material plastic
influenteza procesele de termoliza
functia necesara a organelor interne de rotunjire a formelor corpului
aport de vitaminele liposubile A, D, E, K si contribuie la asimilarea lor
influienteaza functia tubului digestiv
inhiba secretia HCl
au o importanta din punct de vedere culinar
influenteaza asimilarea sarurilor minerale
infuenteaza functia sistemului nervos central, endocrin; inhiba functia pancreasului, a glandei tiroide,
micsoreaza motilitatea stomacului si a intestinelor, dau senxatii indelungate de sat
formeaza apa endogena
sporeste rezistenta organismului la sete
Necesarul de L:
0,7-1 g/kg corp zi la adulti sedentari
1-1,5 g la adulti
2 g copii, adolescenti
Necesitatea diferitor grupuri profesionale variaza intre 90-150 g pe zi. In alimenatia echilibrata grasmile ingerate
trebuie sa contina 20-30 g uleiuri vegetale, 3-6 g AG polinesaturati, 1 g colesterol, 5 g fosfolipide.
Surse: unt, slanina, carne, oua, lapte degresat, branza, ulei de masline, de floarea soarelui, alune si seminte..
7

19) importanta biologica a glucidelor nedigerabile ( fibrelor alimentare) alimentele surse.

Fibrele alimentare (substantele nutritive) sunt indispensabile in alimentatie datorita urmatoarelor efecte:
dau senzatia de sat
previn constipatiile
stimuleaza muschii tractului digestiv pentru a-si pastra tonusul
reduc riscul imbolnavirilor cardio-vasculare
constituie un substrat favorabil pentru dezvoltareas florei de fermentatie, ce contriuie la sintetizarea
vitaminelor din grupa B
20) Viteminele- caracteristica generala, clasificarea acestora( denumirea uzuala si dupa componenta chimiva)
Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismuluo pentru ca el sa fie sanatos. Majoritatea
vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a
fost pentru prima data introdus de catre biochimistul polonez Cashemir Fung in 1912. Vita din latina inseamna
viata, iar sufixul mina - de la amine.
Clasificarea vitaminelor
I.Solubile
1. Dupa grad
1. liposolubile A, D, E, K
2. hidrosolubile complexul B si vitamina C
2. Dupa mecanismul de actiune
1. care au efect nuclear influenteaza transcriptia ADN
2. cu efect membranar impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit E
3. transferarea unor grupari functionale
4. transferul de electroni
II.Insolubile
21) Importanta biologica a retinolului si calciferonului, sursele acestora in alimentatie, necesarul diurn.
a.Vitamina A retinol
Este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2) sau
cristale de culoare galbena (vit A1). Este extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. In plante
se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-caroten.. La nivelul
ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se
foloseste in industria alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in toate legumele si
fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza. Cantitatea zilnica necesara de beta-caroten
este de 5000-8000 unitati internationale.
Sursele de vitamina A:
10. uleiuri de peste
11. ficat
12. lapte
13. galbenus de ou
14. unt
Hipovitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate.
Norma: 2 mg
b. Vitamina D
se prezinta sub orma mai multor substante liposolubile,care au efecte de combatere si prevenire a rahitismului la
copii, iar la adulti poate duce la osteomalacie.Vitamina D se obtine la iradierea cu razele UV , a unei provitamine
continute in ciuperci,drojdii.se considera necesarul zilnic pentru un om adult 100-120, iar pentru copii 120200U.I
Are menirea de reducerea riscului de cancer, diabet si a sclerozelor multiple si ajuta corpul in lupta impotriva
infectiilor.
Surse:se gaseste in special inproduse de origineanimaliera(oua,peste,produse lactate)
8

22) Hipervitaminozele, cauzele, manifestarile clinice, profilaxia.

Hipervitaminozele reprezinta ansamblul fenomenelor toxice (intoxicatiile), datorate prezentei in exces a unei
vitamine in organism. Ele sunt caracteristice, in general, numai vitaminelor liposolubile (A, D, K, E), care au
tendinta de a se acumula in corp, spre deosebire de cele hidrosolubile, care sunt eliminate daca aportul este cu
mult mai mare decat necesarul. Hipervitaminozele se datoreaza exclusiv administrarii de suplimente. Ele nu apar
niciodata numai din aport alimentar. Este necesar ca doza sa fie cu mult mai mare decat cea zilnica recomandata,
pentru ca o intoxicatie sa se produca.
hipervitaminoza A (retinol) se manifesta prin hipertensiune intercraniana, cu cefalee, hiperexcitabilitate, prurit,
hepatosplenomegalie;
- hipervitaminoza D - administrarea prelungita sau utilizarea unor doze mari determina fenomene de
hipervitaminoza caracterizate prin hipercalcemie (absorbtie crescuta de calciu) si mobilizarea acestuia din
oase.Aceasta se manifesta prin oboseala, slabiciune, dureri de cap (cefalee), greata, stari de voma, diaree.La copii
se manifesta prin oprirea cresterii si mai apare o insuficienta renala;
hipervitaminoza E (tocoferol) - - poate produce tulburari de spermatogeneza, involutia ovarelor, tulburari de
menstruatie;
- excesul de vit. B6 (piridoxina), supranumita si vitamina "bunei dispozitii", poate dauna tocmai sistemului
nervos pentru a carui buna functionare este necesara;
- excesul de vit.C (acid ascorbic) - cunoscuta ca un bun antioxidant si care contribuie la tratarea cancerului poate
influenta rezultatul anumitor analize biologice precum creatinina, glucoza sangvina si urinara. Cantitati mai mari
de 5g de vit. C pot provoca greturi, diaree si pot afecta litiaza renala; de asemeni unii specialisti sustin ca
administrarea de vit.C si mestecarea gumei de mestecat duce la distrugerea smaltului dentar;
- excesul de Ca.- peste 1500 mg., poate determina o usoara constipatie si poate impiedica asimilarea fierului.
23)Importanta vitaminelor grupului B. Necesarul, sursele in alimentatie
Vitamina B1 vitamina anti beri-beri-ca. A fost izolata in anul 1911 de Fung din taritele de griu. Viamina B1
este solubila in apa si alcool. Solubilitatea ei creste in mediul alcalin. Are un miros caracteristic, este stabila la o
temperatura, peste 100 grade celsius se descompune.
Absorbtia si metabolismul:
Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacterii se absorbe prin simpla difuziune la nivelul
intestinului subtire. Prin resorbtie intestinala ajunge in singe sub forma libera. Excretia vit B1 se face pe cale
renala in cantitati de 50-250 microgr. Valori mai mici de 40 microgr indica carenta de vit B1.Vitamina B1
intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime. Participa la procesele generale de
oxi-reducere, regleaza schimburile gazoase, joaca un rol important la sistemul nervos central si periferic si in
special al glandelor endocrine. Intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secreorii si de
absorbtie digestiva.
Sursele:
alimente de origine vegetala (cereale, mai putin legume)
carne
peste
lapte
oua
drojdia de bere, coaja si germenii boabelor de griu cea mai multa cantitate!!!
Antivitamina B1 (piritiamina) produce fenomene paralitice.
Vitamina B2 hidrosolubila de crestere
Este termostabila, rezista la temperatura de 120 grade, este solubila in apa si alcool, cu solubilitatea crescuta in
mediul alcalin. Pentru prima data a fost izolata in 1933, sintetizata in 1935.
Absorbtia si metabolismul:
Ribolfavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera, dupa care ajunge in ficat si rinichi. Nu se
depoziteaza in organism. Eliberarea se face prin fecale, mai putin prin urina. Intervine in procese de oxi-reducere,
in metabolismul glucidelor, lipidelor, functiile SNC, a aparatului vizual si are rol antitoxic (Pb, Hg).
Sursele:
9

alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina)

crustacee
salata verde, rosii
Vit B2 poate fi sintetizata de unele bacterii.
Vitamina B3 PP
Cuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Nucleul de baza al vitaminei este nucleeul pirimidinic cu 5 atomi
de C si un atom de N. Acidul nicotinic si amina nicotitnica sunt substante cristaline, incolore, solubile in apa,
alcool, sunt termostabile.
Absorbtia si metabolismul:
Sunt absorbiti la nivelul intestinului, de unde patrind in singe. Se elimina prin urina, fecalii, transpiratie. Vitamina
B3 previne si vindeca pelagra, caracterizata prin tabloul simpomatic a celor 3 D(dementa, diaree, dermatita). Ea
participa la procesele de oxido-reducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produselor pigmentare, are o
actiune vasodilatatoare.
Sursele:
alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere
carne
rinichi
ficat
Vitamina B4 adenina
Are functii si indicatii terapeutice. Impreuna cu alte vitamine intervine in functia SNC si a sistemului
hematopoetic. Carenta de vitamina modifica echilibrul leucocitar prin producerea leucopeniei si granulopeniei.
Sursele:
alimente de origine vegetala, mai ales drojdia de bere
Absorbtia se realizeaza la nivelul intestinului subtire. In singe conc cea mai mare este in hematii. Eliminarea se
face prin urina, fecalii, transpiratii.
Vitamina B6
Cuprinde piridoxina. Este sensibila la lumina. Absorbtia ei se realizeaza la nivelul intesinului sub forma libera si
mai bine se combina cu proteinele. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare
numar de enzime cu fucntia de oxido-reducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor.
Se elimna prin fecalii si pe cale renala si scade cu virsta.
Vitamina B12
Este compusa din substante cristalizate, de culoare rosie, solubile in apa si alcool, stabile in aer si mediul alcalin.
Rezista la temperatura de 120 grade 20 minute. Se gaseste putin in alimene de origine vegetala, mai mult in
animala ficat, creier, splina, muschi. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana.
Absorbtia si metabolismul:
Se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale. Vitamina B12 absorbita si retinuta pierde proprietatea. Are rol in
hematopoeza.

24)Importanta acidului ascorbic in alimentatie. Necesarul diurn. Produsele furnizoare si produsele bogate in
vitamina C.
Vitamina C
Are o importanta mare pentru organism, intervine in procesel de oxido-reducere. Are rol antiinfectios, tonifiant.
Participa la detoxifierea organismului si la produsele de fier.E sensibil la temperaturi ridicate, la actiunea
oxigenului si a luminii.Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului. Mareste rezistenta
organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante toxice si chimice di mediul ambiant. Ratia
zilnica e de70-100 mg.
Surse sunt: legume si fructe proaspete
*zarzaturile,
*ardei
*pomusoare
*cartofi,
*varza.
10

25)Cazuri in care sporeste necesitatea organismului in vit.C. Modalitati de mentinere maxima a Vit. C in
alimente.
E sensibil la temperaturi ridicate, la actiunea oxigenului si a luminii.Vitamina C catalizeaza formarea si
mentinerea colagenului. Mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante
toxice si chimice di mediul ambiant
Necesitatea se mareste in caz de hipovitaminoza, de slabire a imunitatii de alte patologii.
26) Metode de determinare a saturatiei organismului cu vit.C
Materiale i metode de cercetare.Materiale folosite
Materiale:
Soluie HCl 2%; Soluie de iod 0.01N;
Soluie amidon/HCl;
Fructe de mce uscate la etuv, timp de 24 ore;
Fructe de mce proaspte conservate prin congelare.
Metode de cercetarePrincipiul metodei
Const n extracia vitaminei C din materiale vegetale i evidenierea acesteia attcalitativ ct i cantitativ prin
diferite metode.
Extracia vitaminei C din materialul vegetal
5-10 g material vegetal proaspt se mojareaz mpreun cu puin sticl pisat. Astfelmrunit, materialul vegetal
se introduce ntr-un flacon Erlenmeyer de 250 ml i seadaug 100 ml soluie 2% HCl. Coninutul flaconului se
amestec cu ajutorul unuiagitator magnetic timp de 30 minute, se filtreaz splndu-se pe filtru cu 30 ml
soluie2% HC1. Volumul extractului se completeaz la 150 ml cu soluie 2% HCl.
Pentru determinarea coninutului de vitamina C se folosesc mai multe metode:
Metoda iodometric
metoda cu reactivul 2,6-diclorfenolindofenol
extracie cu extractorul Soxhlet
Metoda iodometricMod de lucru
Din extractul obinut se iau 10 ml i se introduc ntr-un balon cotat de 100 cm
3, adugndu-se i completndu-se pn la semn, o soluie de amidon/HCl. Din acest amestec se iau din nou 10ml
i se titreaz cu o soluie de iod 0.01N. Soluia de iod se adaug n picturi sub agitarecontinu pn la apariia
unei coloraii albastre persistente. Titrarea se repet cu alte dou probesimilare. Dac ntre titrri, eroarea
depete 3% atunci se reface titrarea. Coninutul de vitaminaC (mg) n 100 g produs se calculeaz cu ajutorul
relaiei:Cantitatea vitamina C= 1.321x10la puterea 4(VT/Mp), mg/100 g material vegetalUnde:
VT- volumul soluiei 0,01N de iod folosit la titrarea probei de analizat, ml;M
P- cantitatea de material vegetal supus extraciei, g.Soluia amidon/HCl se prepar astfel: se dizolv 0.3 g amidon
n 200 ml ap distilat prinfierbere 5 minute. Se rcete i apoi se introduce ntr-un flacon cotat de 1 l, se adaug
12 ml HClconcentrat i se aduce la semn cu ap distilat.
27) sarurile minerale clasificarea lor,importanta biologica,sursele de alimentatie.
Mineralele reprezintta elemente chimice anorganice, care se afla in diferite stari sau care intra in combinatii cu
alte elemente si substante. Sarurile minerale au caractere diferite, in functie de bazele si acizii din care deriva,
incit unele sunt alcaline, iar celelate acide. Acizii organici se gasesc in mod natural mai ales in fructe si au un
caracter acid slab. In plante se gasesc multe minerale de origine bazica. Mineralele sunt preponderente in natura.
Ele poseda proprietati conducatoare si au sarcini pozitive. Rolul sarurilor minerale in organism este important din
punct de vedere al metabolizarii.
Metabolismul mineral
Mineralele isi pot desavirsi rolul lor fiziologic, asigura presiunea osmotica a mediului intern al celulelor,
activeaza unele structuri organice, ajuta la transmiterea impulsurilor nervoase, asigura realizarea fenomenelor
electrice, stabilesc echilibrul acido-bazic participa la fenomenele de detoxicare. In reglarea metabolismului
mineral participa unele organe: rinichii, ficatul, anumiti hormoni mineralocorticoizii si vitaminele din grupul B.
Clorul
11

Cl este un element gazos, galben-verziu, mai greu decit aerul, foarte reactiv, toxic pentru om, cu o mare capacitate
combinatorie. Intoxicatiile cu acest gaz sunt cauzate de Cl industrial. Cl este rasindit in natura,. Apare sub forma
unor combinatii, ca sare sau ca acid.
Rolul Cl in organism
Are o mare importanta pentru formarea acidului clorhidric din stomac. In lipsa clorului digestia se desfasoara cu
dificultati. Activitatea acestui element incepe din cavitatea bucala, intrind in compozitia salivei, unde stimuleaza
secretia enzimei ptialina, care articipa la degradarea amidonului. Cl stimuleaza functia antitoxica a ficatului,
reduce glicemia si nivelul acidului uric din singe, participa la formarea si consolidarea tesuturilor care alcatuiesc
oasele, dintii si tendoanele, prezinta o actiune dezinfectanta.
Cl din apa
Apa potabila din retelele publice este tratata cu clor, ca masura de protectie impotriva unor germeni. Clorul din
apa se elimina foarte repede, insa poate fi nociv deoarece formeaza cu unele elemente si compusi organici si
anorganici. Se recomanda ca apa din robinet dupa colectare sa se pastreze cel putin 20 min, dupa ce Cl se
volatilizeaza in intregime, dupa ce sa fie fiarta sau inghetata. Se recomnda ca apa de la robinet sa se foloseasca
doar pentru gatit si pregatitul bucatelor, ceaiurilor.
Sursa de Cl
3) peste
4) nuci
5) lapte si lactate
6) morcov, patrunjel, telina
7) salata verde, ciuperci, fasole
Carenta si deficienta de Cl
Deficienta de Cl se instaleaza cind sursele de hrana sunt lipsite de acest element, cind organismul pierde cantitati
insemnate de acest element. In asa caz apar simptomele: varsaturi, diaree, insuficienta renala, transpiratii,
abundenta de caldura.. Excesul de Cl provoaca hiperacidiatea gastrica, distrugerea microflorei intestinale,
hipertensiune.
Fierul
Fe este un element metalic, are forma hemului. In lipsa fierului, organismul este incapabil de a fixa oxigenul, fapt
ce provoaca o hipoxie. In organismul uman Fe intra in componenta mai multor structuri sub forma unor compusi
cu activitate biologica, ca hemoglobina, mioglobina, enzimele hemice. Fe din alimene nu se absoarbe in
intregime, ceea ce inseamna ca o parte din el ajunge in singe, restul eliminindu-se prin ficat. Gradul de absorbtie
al fierului este diferit, in functie de individ.
Sursele de Fe
15. ficat
16. coacaza neagra
17. soie
18. galbenus de ou
19. urzica, patrujnel
20. fasole, spanac
21. ciuperci, caise
22. carne
23. nuci
Calciu
Ca participa la constructia si intretinerea oaselor si a dintilor. Previne fragilizarea scheletului. Este indispensabil
pentru contractiile musculare. Asigura functile optime ale celulelor, controleaza transmiterea fluxului nervos. Are
proprietati anticancerigene. Reduce tensiunea arteriala. Scade nivelul de colesterol. Intervine in procesul de
coagulare a singelui.
Sursele de Ca
produse lactate
carne
oua
peste
12

 nuci
Potasiu
K controleaza starea de hidratare a organismului, ajuta la mentinerea unui ritm cardiac normal, stimuleaza
transmiterea fluxului nervos.
Sursele:
portocale
banane
caise
cartofi
ciocolata
Cromul
Ajuta la combaterea oboselii, echilibrind nivelul glucozei in singe, inhiba celulele cancerigene, are actiune eficace
contra bolilor infectioase, previne obturarea arterelor si maladiilor cardiace.
Sursele:
drojdia de bere
orzul
ciupercile
Cobalt
Co intra in componenta vitaminei B12. Are o importanta in metabolismul legat de constructia singelui, este
regulator eficace in timpul blocajelor digestive. Co este stocat in semintele plantelor si cerealelor, favorizind
formarea carotenului.
Cupru
Cu are proprietati antioxidante, intervine in procesul de sinteza a hemoglobinei, are un rol pozitiv in dezvoltarea
sistemului osos, are actiune antiinflamatorie la vindecare bolilor infectioase, microbiene si virale.
Sursele:
11. germeni de griu
12. fulgi de ovaz
13. ciuperci
Fluorul
F participa in fortificarea oaselor. Participa la fixarea Ca in oase si tesuturile dure ale organismului, activeaza
sinteza colagenului.
Sursele:
7) cafea
8) ceai
9) bere
10) peste
11) patrunjel
95% din cantitatea ce se gaseste in organism se gaseste in oase si dinti.
Magneziu
Regulator al ritmului cardiac. Previne oboseala intelectuala. Are actiune sedativa si relaxanta. Amelioreaza starea
generala a organismului. Combate osteoporoza. Are rol constructiv penru oase si dinti.
Sursele:
germeni de griu
cacao
legume verzi
ciocolata
Mangan
Participa la mineralizarea vaselor, are un rol important in reproducere. Carenta de Mn provoaca sterilitatea .
Particpa la sinteza lipidelor. Favorizeaza procesul de metabolizare a grasimilor la nivelul ficatului.
Sursele:
legume verzi
nuci
13

cerealele cu bobul intreg

ceaiul
Fosforul
Constituie rezerva energetica din tesuturi. Are rol esential in reactiile celulare.
Sursele:
carnea
pestele
produse lactate
legume, fructe
Zincul
Contribuie la refacerea ranilor si cicatrizare. Are rol regulator al tulburarilor hipofizare, intareste sistemul imun.
Are rol de tonificare a firului de par. Are proprietati antioxidante.
Sursele:
drojdia de bere
carnea
cerealele

28)regimul alimentelor- notiune, exigenta fata de el.

Regimul alimentar-luarea mesei la anumita ora si repartizarea rationala a ratei.
Se va lua in consideratie:
*activitatea de munca
*varsta
*ocupatia
*deprinderile si particularitatile individuale
*timpul de mese sa fie 4-5 ore.
Dejunul:-20-30% din valoarea energetica.
-bauturi fierbinti.
Micul dejun:-10-25%din energiea zilnika
Prinzul:-30-40%
-Peste, carne , pastaioase.
-succesiunea:1.aperitivul rece
2. supa calda
3.felul doi
4.desertul.
Cina:-15-20%
-glucide si lapte.
29)Modalitati de apreciere a calitatii produselor alimentare dupa expertiza egienica.
Produsele se pot altera: la preparare, la pastrare, transport.etc.
Factori de influenta:
*microorganismele
*fermentii
*aerul
*lumina

*substantele organice
*temperatura
*umeditatea.

Masuri:
1. Cunostinta cu certificatele prod alimentare in care sunt expuse, data fabricarii, calitatea, termenul de realizare.
2.Inspectia vizuala a latoului de produse, starea ambalajului.
3.Controlul selectiv a produselor din acest lot.
4.luarea probelor.
14

Aprecierea:
Produse valabile fara restrictii:-Sunt calitative cu proprietati orghanoleptica bune, inofensive pentru sanatate,
corespund tuturor cerintelor.
Produse alimentare valabile de calitate scazuta:Nu corespund in tocmai standartuluide stat sau au unele
diferente, ce nu inrautatesc proprietatile organoleptice si nu dauneaza sanatatii omului.
%laptele cu grasime mica, smintina cu grad scazut de grasimi.
Produse conventional valabile:Au unele dezavantaje, ce fac inutilizabile fara o prelucrare prealabila.
Produse alimentare de proasta calitate: au neajunsuri, ce fac inadmesibile pentru alimentatie.
Produse alimentare falsificate:proprietatile lor sunt ca cele naturale dar schimbate cu scopul de a insela
kumparatorul.
Produse surogate: Alimente ce inlocuesc cele naturale.
30)Importanta laptelui si produselor acido-lactice in alimentatie. Indicii corelatiei laptelui conform STAS.
Laptele si derivatele sale sunt alimente deosebit de importante pentru hrana omului sanatos si a celui bolnav,
indiferent de virsta. Este un alimentcare prin proteinele sale si complexul fosfor-calciu, satisface necesitatile
organismului copilului si adolescentului, favorizind dezvoltarea,cresterea, dentitia. Este un aliment economic
proteinele sale de mare valoare biologica pot fi procurate mult mai usor decit cele din carne. S-astabilit ca 1 litru
de lapte sau 90g brinza contin tot atitea proteine cit 100g carne sau 2 oua.Produsele lactate acide au un rol
important in alimentatia dietetica a unor bolnavi. Valoarea lor nutritiva e asemenetoare cu cea a laptelui, dar auun
avantj : factorii nutritivi sunt asimilati mai usor. Ele se obtin prin fermentatia lactica pura sau prin fermentatie
mixta alcoolica si lactica.
Pentru a determina calitatea laptelui conform STAS, se vor stabili uramtorii indici :
1)OrganolepticiConsistenta (diluat, integru, mucilaginos - viscos)
Mirosul (specific de lapte proaspat, acru, de amoniac, hidrogen sulfurat, nespecific)
Culoarea (alba cu nuanta galbuie, albastruie, rosietica)
Gustul (placut dulciu, acru, de mucegai)
2)Fizico-chimiciDensitatea (se masoara cu lactodensimetrul, in norma trebuie sa varieze intre 1,027-1,034)
Procentul de grasime (se determina dupa metoda acidometrica Gerber)
Aciditatea T (se determina prin metoda titrometrica, aciditatea laptelui proaspat e 20T)
3)Proba la :Amidon (el mentine culoarea si consistenta naturala a laptelui, atunci cind este diluat cu apa)
Bicarbonat de sodiu (opreste inacrirea lui si il prezinta drept proaspat)
Proba de pasteurizare (se face reactia Rua si Koller, in urma careia laptele nepasteurizat va obtine
imediat culoarea albastra)
31)Importanta carnei, pestelui, oulelor in alimentatie. Expertiza igienica a acestora.
Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei alimentare. Continutul de
lipide variaza in limite foartemari. Carnea grasa contine mai putine proteine si e mai greu digerabila. Carnea este
saraca in calciu si bogata in fosfor. Ea contine mult fier.Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa importanta de vit
B2 si B6.Cercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. Aspectul si culoarea suprafetei carcasei
trebuie sa fie roz-deschis sau rosu-deschis,muschii pe sectiune putin umezi, pe hirtia de filtru nu lasa
pete, consistenta pe sectiune e tare si elastica, la apasare cu degetul nu lasa urme,miros specific carnii proaspete,
grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena (la porcine alba sau roz-deschisa), ligamentele sunt elastice,
tari,suprafetele articulatiilor netede, lucioase, calitatea bulionului va fi transparent, cu aroma placuta. In cazul
in care rezultatele examenuluiorganoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de laborator, chimice si
bacteriologice. Carnea se refera la produsele usor alterabile, poate forma toxine, poate servi drept vector
de transmisie a diferitor boli : antrax, bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii alimentare.Pestele are rol
insemnat in alimentative ca si carnea. El contine 7-19% protein de inalta valoare nutritive. Continutul de lipide
variaza in functiede specie (intre 0,2 34%). Lipidele din peste au o valoare nutritiva mai mare decit cele ale
carnii, aducind in ratie si vi A si D. Untura de pestecontine multi acizi grasi nesaturati. Carnea pestilor de mare e
bogata in microelemente, inclusiv iod. Pestele contine mult calciu si mai multemicroelemente in comparatie cu
carnea (iod, cupru, zinc).Pestele este un produs usor digerabil, se absoarbe bine, ceea ce determina
frecventautilizare a lui in scopuri dietetice.
Evaluarea igienica a calitatii pestelui potrivit rezultatelor examenului organoleptic : mucozitatea de pe suprafata
15

pestelui e transparenta, faramiros, solzii sunt luciosi, netezi, bine fixati, branhiile vor fi rosii, operculele elastice si
bine lipite de branhii, burta nu e umflata, cavit abdom nucontine lichid, e prezenta rigiditatea musculara, pestele
luat in mina nu se indoaie usor, culoarea muschilor e alba-cenusie ori roz-pal, la apasareacu degetul nu se
formeaza gropite, pestele se lasa la fundul vasului cu apa. Prin peste se pot transmite infectiile intestinale,
toxiinfectiilealimentare, botulismul, febra tifoida etc. Consumul de peste infectat cu Diphilobotrium Latum
si insuficient prelucrat termic contribuie latransmitarea difilobotriozei.Ouale sunt o sursa excelenta de factori
nutritivi cu o valoare biologica mare. Ele contin in medie 12,5% proteine. Continutul de lipide variazaintre 1215%. Sunt practic lipsite de glucide 0,6-1,2%. Ouale contin calciu, fosfor, fier. Contine vit A, B2, D, piridoxina si
colina. Ouale contincolesterol, de aceea se recomanda ca adultii sa limiteze consumulde oua. Si in alimentatia
copiilor nu trebuie de inclus mai mult de un ou pe zi,deoarece se recupereaza nefavorabil asupra activitatii
nervoase superioare, creind o stare de supraexcitatie.Expertiza igienico-sanitara stabileste prospetimea oualor,
care se face cu ovoscopul. Ouale proaspete au o camera mica de aer, imobila, unalbus transparent si o umbra a
galbenusului, abia vizibila. Ouale vechi au o camera de aer marita, transparenta scazuta, apar pete de mucegai.
Oul proaspat, la introducerea in apa, se aseaza orizontal pe fundul vasului, iar cel alterat, pluteste la suprafata.
Albusul de ou contine lizozim, caredistruge germenii. In ouale vechi, continutul de albus este redus si ele se pot
contamina mai usor. Germenii din grupul salmonelelor nu suntsensibili la actiunea lizozimului, pot contamina
mai usor ouale, provocind toxiinfectii
32)Bolile ce pot fi transmise prin carne, peste, oua.Profilaxie.
-Salmoneozele
-difilobatrioza
-trihineloza
33)Importanta piini in alimentatie. Indicii calitatii pinii conform STAS
Piinea este unul din cele mai raspindite produse alimentare.. Ea contine 6-11% proteine si 43-54% glucide.
Ea contine vitamine din grupul B, ocantitate considerabila de saruri de calciu si fosfor.Calitatea piinii depinde de
calitatea fainii, de drojdii, de tehnologie. Aprecierea calitatii piiniise face in baza stabilirii urmatorilor
indici : forma, culoarea si consistenta cojii si a miezului, mirosul, gustul, porozitata %, umiditatea %,aciditatea
T.Organoleptica piinii.Piinea trebuie sa aiba forma specifica felului, suprafata neteda, lucioasa, fara
crapaturi, bule, arsuri si incorporari nespecifice.Coaja nu trebuie sa se desprinda de miez, cu grosimea nu mai
mare de 0,5 cm. Miezul trebuie sa fie uniform.Mirosul placut, apetisant.
Gustul trebuie sa fie placut, fara nuante straine, nespecifice, la mestecat sa nu fie particule dure.Umiditatea
excesiva diminueaza valoarea nutritiva si gustativa a piinii, ingreuiaza digerarea ei. Conform normativelor in
vigoare, umiditatea piinii de secara nu trebuie sa depaseasca 49%, a celei de griu 45%.Porozitatea piinii este
cauzata de vacuolele din miezul piinii exprimate in procente. Porozitatea este un indice important al calitatii.
Piinea proaspata, elastica se imbiba mai usor cu suc gastric, deci se digera mai usor si mai deplin. Piinea de secara
coapta din faina de calitate inferioaraare porozitate de 45%. Porozitatea piini de griu variaza intre 55-75%
in dependenta de calitatea fainii, de tehnologie.Aciditatea piinii depinde de acizii lactic si acetic ce se formeaza in
timpul dospirii aluatului. Se determina in grade. Aciditatea piinii de secara nutrebuie sa depaseasca 12), acelei de
griu 3-8, in dependenta de calitatea fainii (cu cit calitatea mai superioara, cu atit aciditatea mai redusa).
34)Valoarea nutritiva a fructelor, legumelor, pomusoarelor.
Legumele, fructele si pomusoarele sunt alimente de origine vegetala, care ofera un aport important de elemente
nutritive, variind meniul.Legumele au in compozitia lor 75-95% apa. Substanta uscata fiind formata mai ales din
glucide, care se gasesc sub forma de glucoza, fructoza,zaharoza, amidon si celuloza. Proteinele sunt prezente in
cantitati reduse, cu exceptia leguminoaselor uscate. Lipidele se gasesc in proportiiscazute, cu exceptia semntelor
oleaginoase. Vitaminele si elementele minerale se contin in proportii mari in majoritatea legumelor
verzi.Cantitatea mare de vit C contin frunzele verzi (verdeturile) si unele legume ca ardei, rosiile, tuberculii de
cartof, bulbii de ceapa. Surse decaroten sunt frunzele verzi, morcovii, ridichile. Tot in frunzele verzi se gaseste vit
K, de asemenea si in varza. Fasolea, mazarea verde, cartofii,sfecla rosie, varza, spanacul, salata sunt surse de vit
din gr B, iar spanacul, mazarea verde si varza mai contin vit E. Dintre elementele mineralein organism, se face
aport de potasiu (morcovi, ridiche, cortofi, rosii, salata, castraveti), calciu (spanac, loboda, sfecla), fier (fasole si
mazareverde, papadie, patrunjel, spanac) si fosfor (in seminte, sub forma de acid fitic si in mazarea verde).
Valoarea nutritiva a legumelor poate firedusa din cauza pastrarii sau prelucrarii lor culinare sau tehnologice
16

incorecte.Fructele si pomusoarele au continut mare de apa (80-90%), un continut scazut de proteine, practic
lipsite de lipide si bogate in glucide (10-20%).Un continut important de glucide il au strugurii, prunele, merele si
perele. Fructele aduc un aport de saruri minerale, insa nu prezinta o sursaimportanta. Ele sunt bogate in vit C
(circa10mg%). Cele mai bogate in vit C sunt macesele, coacaza neagra, lamiile si portocalele, zmeura,murele,
agrisele. Caisele si prunele uscate contin caroten. Fructele mai contin vit B1 si B2.Legumele, fructele si
pomusoarele sunt indispensabile unei alimentatii rationale. Ele trebuie sa reprezinte 17-18% din valoarea calorica,
ceea ce pentru un adult echivaleaza cu 500-800g pe zi. Datorita valorii calorice foarte mici si particularitatilor
nutritive, ele sunt indicate in regimuriledietetice ale obezitatii, aterosclerozei, hipertens arter, maladii renale.
35)Metodele de conservare a produselor alimentare. Aprecierea lor igienica.
Conservarea reprezinta pastrarea alimentelor n buna stare n timp mai ndelungat.
Procedee importante de conservare - sunt alese n functie de natura alimentului si de conditiile de pastrare. Ele se
mpart n:
a. procedee prin frig,
b. prin deshidratare,
c. prin ncalzire,
d. alte metode de conservare
a. Frigul ajuta la pastrarea alimentelor pentru ca ncetineste sau ntrerupe total activitatea microorganismelor. Ea
cuprinde doua aspecte:
1. Refrigerarea
2. Congelarea
Refrigerarea - se aplica tuturor alimentelor perisabile. Consta n racirea (n jur de 50C), pastrarea n stare
refrigerata, rencalzire.
Refrigerarea se aplica prin mai multe metode, functie de mediul de racire.
a. n aer - lent sau rapid, functie de viteza aerului. Se aplica n tunele cu viteza aerului de 2 - 3 m/s.
b. n gheata - la peste si uneori pasari si legume.
c. n vid - la legume cu suprafete mari de evaporare (salata verde, spanac). Se stropesc cu apa si prin evaporarea
ei se realizeaza scaderea temperaturii.
d. n apa - la legume, peste si pasari.
Se face rapid, fara pierderi de aliment. Durata de racire depinde de urmatorii factori:
- proprietatile fizice ale alimentului
- forma geometrica a alimentului
- starea suprafetei corpului, temperatura initiala si finala a alimentului
- natura mediului refrigerent, umiditatea aerului 80 - 90%.
Refrigerarea se aplica:
- pentru formarea stocurilor
- pentru asigurarea conditiilor optime de pastrare n timpul transportului
- pentru pastrarea n conditii optime a alimentelor n reteaua comerciala si la consumatori.
Depozitarea produselor se face n camere frigorifice n apropierea tunelurilor. Ea nu afecteaza structura
produselor.
Congelarea - se aplica pentru conservari mai ndelungate 1 - 2 ani.
Durata este determinata de factorii:
- scaderea temperaturii cu 200C sub punctul de nghetare
(- 180C; - 200C)
- solidificarea produsului.
Aceasta metoda se aplica la carne, pasari, peste, oua, unt, fructe, legume, preparate, semipreparate.
Viteza de congelare depinde de grosimea straturilor congelate si de timpul de congelare.
Industrial instalatiile au viteze de congelare 1 - 20 cm/h.
Dupa viteza de congelare sunt mai multe metode:
- cu viteza lenta 0,1 - 1 cm/h
- cu viteza rapida 1 - 5 cm/h (-300C; - 350C)
- cu viteza foarte rapida 5 - 20 cm/h.
Dupa mediul de racire exista:
17

- n aer - se aplica tuturor produselor

- rapida n aer - n tunele de racire
- n lichide (pentru peste, pasari) temperatura = -200C, -300C
- prin contact cu placi metalice racite.
Prin congelare se produc o serie de modificari structurale ale alimentelor - apa se transforma n cristale de gheata,
se rup membranele celulare. Se aplica la legume, fructe, carne, oua, peste, semipreparate. Daca se realizeaza un
lant de frig metoda se numeste surgelarea.
b. Conservarea prin deshidratare
Deshidratarea reprezinta reducerea continutului de apa din produs. Prin aceasta metoda se asigura stagnarea
activitatii enzimelor si oprirea activitatii microorganismelor.
Prin concentrare - se ntrerupe activitatea microorganismelor din unele solutii - sucul de tomate, sucurile de
fructe prin ndepartarea unei parti din apa. Produsele nu sunt nsa sterile. Acest procedeu se aplica pastei de
tomate, mustul de struguri, sucul de fructe.
Concentrarea se poate realiza prin transformarea apei din produs n vapori sau prin transformarea apei din produs
n gheata (cu ajutorul frigului).
Cu ajutorul frigului se aduc solutiile la temperaturi de sub 00C, se formeaza cristale, apoi se centrifugheaza si se
obtine lichidul concentrat (de exemplu la vinuri).
Concentrarea la cald se bazeaza pe eliminarea apei prin fierbere. Aceasta se face prin ncalzire la presiunea
atmosferica n rezervoare prevazute cu serpentine ncalzite cu abur. Fiindca se ajunge la temperaturi de 1100C se
pot modifica anumite proprietati - aroma (prin caramelizarea zaharului). Este mai eficienta concentrarea n vid
(apa fierbe la 450C). n aceste conditii se pastreaza aroma si gustul; de asemenea vitamina C.
Pentru reducerea cantitatii de vapori necesari concentrarii s-au construit instalatii cu dublu efect.
Conservarea prin uscare - consta n eliminarea partiala a apei continuta de alimente cu ajutorul caldurii.
Acestui procedeu sunt supuse legumele si fructele, mai rar pestele si carnea. Uneori se spune cu alimentele sunt
deshidratate. Acestea si pierd apa printr-o actiune provocata n vreme ce uscarea se realizeaza pe cale naturala.
Produsele conservate prin uscare se pastreaza n conditii bune cnd nmagazinarea este buna. De exemplu 1 m3 de
legume uscate si presate cntareste 625 kg si corespunde la 7.500 kg legume proaspete.
Avantaje
- manopera redusa
- nu se adauga substante
- ocupa un volum mic si au greutate redusa.
Dezavantaje - se pot infesta cu molii, gargarite.
Se supun uscarii - varza, morcovi, pastrnacul, patrunjelul, ceapa, mazarea, fasolea, cartofii, fructele.
- Deshidratarea prin "atomizare" sau procedeul spray. Lichidele sunt atomizate ntr-un dispozitiv unde se
amesteca cu aer la 170 - 1800C urmata de o evaporare ultrarapida la suprafata a particolelor. Se aplica la lapte,
ceai, cafea, oua, supe, legume n pulpe. Ambalarea se face n cutii nchise sub vid, n saci de alumina laminati,
termosudabili.
- uscare cu raze infrarosii care traverseaza lichidul. Vaporii de apa eliminati sunt antrenati de un curent de aer
uscat (se aplica mai ales la lapte).
- uscare cu radiatii si actiunea ultrasunetelor - laptele se refrigereaza la -160C, vibratiile ultrasunetelor separa apa
din constitutia de compusii organici ai laptelui (procedeul se utilizeaza n Anglia).
- Liofilizarea
- obtinerea de produse liofilizate care n prezenta apei dau o solutie sau o suspensie de structura si proprietati
identice cu a produsului initial. Ea reprezinta o congelare urmata de sublimare n vid
- congelarea - produsul lichid este repartizat n cantitati egale n platouri dispuse pe etajerele unui cos. Ansamblul
este introdus n congelator. Congelarea prin ventilare se face la -500C n 90 de minute. Tehnica este costisitoare,
dar se integreaza n circuitul deja stabilit. Avantajul esential - pastrarea prin conservare a valorii nutritive a
produselor tratate.
Dupa congelare produsele sunt introduse n dispozitive speciale unde are loc sublimarea eventualilor vapori
existenti n vid.
Liofilizarea propriu-zisa se prezinta: introducerea vidului n incinta. Daca vidul este bun se realizeaza sublimarea.
Trei elemente sunt esentiale: vidul, frigul si ncalzirea - care trebuie sa se gaseasca n echilibru.
18

Cu tehnica de liofilizare termenul de pastrare este mult mai lung - 2 ani pentru pasari, crustacee, sucuri de fructe
si 3 - 5 ani legumele, carnea si 6 luni - 1 an la peste.
c. ncalzirea
1. Pasteurizarea - ncalzirea la temperaturi sub 1000C timp scurt urmata de racirea brusca - se aplica sucurilor de
fructe, compoturilor, pastei de tomate.
Poate fi:
- pasteurizare joasa - 650C timp de 30 minute;
- pasteurizare nalta - 80 - 900C timp de 1 - 2 minute;
- pasteurizare n strat subtire - 91 - 950C timp de 1 - 2 secunde.
Datorita timpului redus al actiunii termice se pastreaza nsusirile senzoriale, valoarea nutritiva si sunt inactivate
enzimele din produs.
metoda se aplica la carne (semiconserve), bere, lapte, peste, sucuri, vin.
Durata de pastrare este scurta deoarece bacteriile sporulate nu sunt distruse.
Tindalizarea - o pasteurizare repetata de 2 - 3 ori, distruge formele vegetative si sporii microorganismelor ntre
cele 2 - 3 raciri dar, fiind costisitoare nu se aplica pe scara industriala.
2. Sterilizarea n autoclave continuu rotative la 115 - 1200C timp de 1 h si 30 minute sau 2 h - dupa greutatea
cutiilor.
Semiconservele - se lasa sa se subziste "sporii adormiti", carnea se conserva n cutii cu lichid - conservarea fiind
foarte limitata determinata de pastrarea la rece. Ele nu sunt obligatoriu sterile.
Valoarea lor depinde de curatenia carnii si de aplicarea stricta n industrie a principiilor de igiena si manipulare.
Se aplica la lapte, brnzeturi pe baza de lapte.
Conditiile unei bune sterilizari depinde de:
a. numarul de microorganisme prezente n aliment
45.000 g/cm3
- 65 min.
4.300 g/cm3
- 35 min.
400 g/cm3
- 28 min.
40 g/cm3
- 22 min.
b. rezistenta la caldura a microorganismelor variaza cu forma de dezvoltare, formele vegetative sunt distruse la
temperatura de 75 - 800C, sporii sunt foarte rezistenti. Mucegaiurile sunt putin rezistente, drojdiile au rezistenta si
mai mica.
c. aciditatea mediului - microorganismele sunt distruse n mediul acid.
d. viteza de patrundere a caldurii (termopenetratia)
Aceasta depinde de: dimensiunile cutiei, materialul din care este confectionat recipientul, consistenta produsului,
temperatura initiala a produsului, temperatura de sterilizare, miscarea recipientilor.
36)patologii alimentare- claqsificare FAO|OMS
Patologiile, conform FAO OMS, avem 4 grupe de patologii alimetare:
Subnutritie reprezinta patologie cauzata de alimentatia cantitativ insuficienta. In asemenea caz alimentele
ingerate nu asigura cantitatea adecvata de energie si determina organismul sa elibereze energia din propriile
tesuturi, cum ar fi tesutul adipos, tesutul muscular, parenchimul. Consecintele subnutritiei:
1. incetinirea ritmului de crestere la copii,
2. scaderea in greutate la adulti,
3. reducerea masei musculare,
4. scaderea metabolismului,
5. micsorarea producivitatii de munca,
6. scaderea rezistentei organismului la agresiunile microbiene,
7. substantele toxice si alte nocivitati de mediu
Tipurile etiologice:
a.subnutritia primara cind sunt consumate produsele alimentare in cantitati insuficicente
b.denutritia secundara se datoreaza unor tulburari de ingestie, digestie sau metabolizare
Formele etiologice:
distrofia proteica
19

hipo- si avitaminozele
rahitismul
colelitiazele pietre la rinici
ateroscleroza
anemiile nutritionale
gusa endemica
caria dentara
Hiperalimentatia patologie cauzata de alimetatia abundenta. Formele hiperalimentatiei:
a.absoluta in cazul abuzului alimentar
b.relativa declansata de reducerea cheltuielilor de energie
Consecintele:
obezitatea
diabetul zaharat
hepatite cronice
fluoroza
Alimentatia calitativ neadecvata patologie cauzata de carenta sau lipsa totala a unei sau a mai multor
substante nutritive.
Alimentatia neecilibrata patologii cauzate de disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara.

37)intoxicatiile alimentare- notiune, clasificare.

Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate masiv
cu microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine microbiana
sau nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau sub forma de izbucniri in
masa, cind produsul contaminat este consumat de un numar mare de oameni.
Particularitatile
Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:
Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice
Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii
Semnele de deosebire:
Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul
alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105
Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel sanatos
Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:
a) debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min 24 ore)
b) fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar
c) in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal.
d) toate intoxicatiile nu sunt contagioase
Clasificarea
I.
IA microbiene
II.
IA non-microbiene
III.
IA cu etiologie necunoscuta
38)Particularitatile intoxicatiilor alimentare.
Particularitatile
Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:
Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice
Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii
Semnele de deosebire:
Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul
20

alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105
Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel sanatos
Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:
*debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min 24 ore)
*fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar
*in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal.
*toate intoxicatiile nu sunt contagioase
39)toxiinfectiile alimentare bacteriile ce le pot provoca, particularitati clinice,profilaxia.
1. Toxicoinfectiile reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce
contin un numar foarte mare de agenti cauzali vii.
Sunt provocate de:
germenii potential patogeni:
E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi
germeni insuficient studiati:
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.
Semnele caracteristice toxicoinfectiilor:
Dezvoltarea rapida a infectiei
Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate de
microflora patogena.
Legatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizat cu
anumite incalcari igienice.
Delimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a podusului.
Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic periculoase.
Caracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat este
consumat centralizat prin reteaua de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie.
Epidemiologie
Toxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc
in timpul cald al anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere: fecaloral. Calea de transmitere alimentara.
In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este stereotipica
si in majoritatea cazurilor putem deosebi:
procese locale poate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatii
intestinului.
procese generale febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.
40) intoxicatii stafilococice.
Toxicoza stafilococica aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de
microorganisme:
personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica
(plagi purulente, panariciu)
purtatorii facultativi animalele bolnave de mastita
stafilococii din mediul inconjurator
De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor
lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la consmarea
produselor de cofetarie cu crema. De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor igience si
sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el contine o cantitate mica de stafilococi, dar aceasta este
suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai in cazul cind acest produs alimentar se
pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.
Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:
21

greata
voma
durerile acute in regiunea stomacului
insuficienta cardio-vasculara
60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie, buzele
sunt palide pina la vinat. Majoritatea au diaree.

41)Botulismul- etiologia,patogenia, produse ce o provoaca, particularitatile clinice, profilaxia.

I.
Intoxicatiile microbiene (cele mai raspindite - 85-95%)
Conditiile de care depinde aparitia lor:
gradul de contaminare sporit a produsului alimentar cu bacterii vii sau toxine
specia si gradul de virulenta a microorganismelor sau tulpinelor lor
particularitatile fizice ale alimentului
gradul de rezistenta a organismului fata de agentul patogen
IA microbiene se clasifica:
toxicozele alimentare apar la consumul produselor ce contin toxine ale unui agent patogen specific (bacilul
botulinic, stafilococul auriu). In produsul alimentar bacilul poate lipsi sau poate fi in cantitati foarte mici.
toxicozele bacteriene botulism, cu agentul patogen Clostridium botulinum. (227 persoane in 2002 in Rusia,
dintre care 27 copii).
Problema botulismului ramine actuala prin faptul ca agentul patogen poate capata noi caracteristici morfologice,
afectind noi grupe de virsta si aparind la folosirea unei game vaste de produse alimentare.
Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare:
Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele forma vegetativa (sporii)
nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai multi ani. In produsele alimentare
nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol sau accidental patrunse in produsele animaliere si peste. Prin carnea de
peste trece prin prelucrarea incorecta din intestinele pestilor. In organismul uman patrund formele vegetative,
sporii sau exotoxinele. In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina toxine.
In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In prezent se
inregistreaza cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilor si legumelor.
Se cunosc 3 variante de botulism:
*Botulism alimentar 99%
*de plaga
*infantil
Caracteristicile de baza ale bacilului botulinic:
*anaerob
*imobil
*formeaza spori
*sporiii sunt rezistenti la factorii fizici si chimici. Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la
120 grade.
*Formele vegetative elimina o exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice. Exotoxina nu este distrusa
de actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de 10-15 minute.
*Are mai multe serovariante
*la borcanele cu conserve in care a nimerit agentul botulinic se bombeaza capacul.
Manifestarile clinice:
se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare
perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina 6-36 ore
se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme
Simptomele de baza:
-simptomul oftamoplegic
-sindromul bular
-dureri de cap
-indispozitie
22

-slabicuni
-dureri in epigastru
-tulburari dispeptice
-dureri abdominale
-meteorism
-voma si diaree la inceput care trece in constipatie
Simptmele specifice:
-diplopie
-dilatarea pupilelor sau anizocorie
-tulburari de vedere
-ptoza palpebrala
-paralizia muschilor faringieni
-tulburarea deglutitiei
-paralizia palatului moale
-voce ragusita
-pulsul la inceput rar, pe urma accelerat
-temperatura nu corespunde pulsului (normala sau mai joasa, rar subfebrila)
in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, se constata dereglarea respiratiei, care devine superficiala,
aritmica. Organismul isi revine trepata dupa boala 2-3 luni.
in forma usoara nu apar paraliziile
!!! Un kg de toxina botulinica poate intoxica toata populatia de pe terra.
42 micotoxicozele- etiologia, produsele ce le pot provoca, particularitatile clinice,profilaxia.
micotoxicoze intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in special pe
cereale. Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:
Ergotismul
Fuzariotoxicoza
Aflotoxicoza
Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice. Aflotoxicoza are forma acuta,
subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune hepatotoxica si hepatocancerigena.
Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se inregistreaza la nucile de arahide, faina de
arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de cafea. Ergotismul apare in urma folosirii in
alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. Formele ergotismului: convulsiva se caracterizeaza prin
afectarea sistemului nervos, gangrenoasa afectarea aparatului neurovascular, mixta.
43) straturile atmosferei. Caracteristica lor.
Aerul interactioneaza permanent cu organismul si actiunea lui asupra organismlui poate fi nu numai pozitiva, ci si
negativa. Orice deviere in starea aerului poate influenta atit direct, cit si indirect functile organismului,
dereglindu-i homeostaza. Amestecul de gaze, vapori de apa, care se mentine ca un invelis in jurul pamintului este
numit atmosfera. Inaltimea atmosferei este apreciata la cca 50 000 km, dupa care urmeaza spatiul interplanetar.
Fizico-chimic atmosfera are o structura neomogena, aceasta structura permite impartirea atmosferei in mai multe
straturi (de la suprafata Terrei):
Troposfera se intinde in mediu pina la 10 km de la suprafata solului, fiind mai inalta la ecuator. In
troposfera factorii fizici prezinta variatii mari si consecinte ale acestor variatii sunt depunerile atmosferice,
deplasarea maselor de aer, formarea norilor. In troposfera presiunea atmosferica si temperatura aerului sunt in
permanenta scadere. Aici se afla cca 75% din tot volumul aerului atmosferic si 90% din vaporii de apa. Starea
troposferei este permanent influentata de toate procesele care au loc pe suprafata paminului, astfel in
troposfera permanent sunt pulberi, gaze toxice, microorganisme. Dupa troposfera urmeaza un strat de pauza
tropopauza.
Stratosfera se intinde pina la altitudinea de cca 50 km. Aici temperatura aerului creste cu inaltimea,
presiunea atmosferica continua sa scada. In stratosfera se gaseste stratul de ozon, care se formeaza sub
23

actiunea radiatiilor ultraviolete si protejeaza suprafata pamintului de aceleasi radiatii ultraviolete. Stratosfera
mai poarta denumirea de hemosfera, datorita faptului ca aerul se afla predominant in forma moleculara. Dupa
acest strat exista stratul de tranzitie- stratopauza.
Mezosfera Aici temperatura scade, presiunea atmosferica scade. La limita superioara a mezosferei care este
apreciata aproximativ de 100 km, temperatura ajunge -70 -80 grade. In mezosfera se propaga si sunt
reflectate undele radioelectrice. Strat de tranzitie mezopauza.
Aceste 3 straturi caracterizate impreuna sunt numite homosfera, deoarece sunt influentate de activitatea omului.

Termosfera ionosfera sau heterosfera. Se intinde la inaltimi de cca 2 000 km. Aici temperatura creste,
presiunea atmosferica scade datorita aerului rarefiat. Elementele atmosferice aici se afla in forma de ioni,
electroni liberi. Dupa termosfera este un strat de tranzitie termopauza.

Exosfera practic nu are limite.

44)importanta igienica a aerului.

*Prin aer se realizeaza aportul de oxigen si este indepartat bioxidul de carbon.

*Prin proprietatile fizice aerul influenteaza procesele de termoreglare a organismului.
*Factorii fizici atmosferici determina caracteristicile climatice ale diferitor zone geografice.
*Straturile de aer au rol de termoprotectie pentru intreg globul pamintesc.
*Aerul poseda o conductibilitate termica redusa si aflindu-se in porii materialelor de constructie,
imbracamintei, are rol de termoizolator pentru organism.
*Aerul este rezervor de acumulare al substantelor chimice toxice de origine tehnogena.
*Aerul este rezervor de acumulare a germenilor patogeni si deci este factor de transmitere al bolilor
infectioase.
*Este una din sursele de poluare a solului cu substante chimice toxice.
Este un mediu natural unde au loc procese de autopurificare.
45)Importanta igienica a temperturii aerului,metode de determinare.
Temperatura aerului exercit influen asupra termoreglrii organismului.
Temperatura nalt micoreaz posibilitatea de cedare a cldurii, cea joas o sporete.Aflarea ndelungat n
mediu cu temperaturi nalte provoac ridicarea temperaturii corpului, accelerarea pulsului, dereglarea activitii
sistemuluicardiovascular, ceea ce influeneaz negativ asupra funcionrii sistemului nervos central, reducndu-se
atenia, precizia, coordonarea micrilor i viteza reaciei. In stare de repaus echilibrul termic al organismului cu
mediul nconjurtor se pstreaz la temperatura aerului de 1824C. Lao munc fizic de efort mediu
temperatura optim a aerului va fi de 1015C, iar la o munc grea de 10C.Dereglarea echilibrului termic duce
la supranclzire, iar n anumite condiii (umiditatea nalt, lipsa micrilor de aer) poate provoca un octermic.
Temperatura joas a aerului, sporind cedarea de cldur, creeaz pericolul rcirii organismului. Astfel pot avea
loc afectri ale organelor derespiraie, ale sistemului periferic nervos i muscular. ,O deosebit importan o are
temperatura din ncperile spitaliceti, deoarece la multe'stri patologice are loc dereglarea metabolismului
termic.
Temperatura aerului poate fi masurata cu :
*Termometre stationare maxim(mercur) si minim(alcool), sau cu ajutorul termografelor(pe termen
lung)Se masoara temperature in 3 puncte aflate pe diagonal, peretele interior(cald,la 0,2m), in centru si
la fereastra (la 0,2m) pe 3 pncte: la 10cm de podea, la 1m si la 1,5m.
Aerul uscat, dimpotriv, influeneaz favorabil metabolismul termic att la temperatur nalt, ct i la cea joas,
n primul caz contribuind laevaporarea, iar n al doilea micornd cedarea cldurii.
Influena nefavorabil a aerului uscat se manifest numai la umiditate foarte joas de 20% i mai puin. Ea se
exprim prin uscareamucoaselor, provocnd o senzaie de uscat n gur, gt, nas, uscarea pielii i descuamarea ei.
46)Importanta igienica a umeditatii aerului, felurile ei, metode de determinare.
24

Umiditatea aerului se caracterizeaz prin coninutul vaporilor de ap. Ea influeneaz asupra gradului de cedare
a cldurii, strii termice igenerale a organismului.La temperaturi joase influena nefavorabil a umiditii nalte
se explic prin conductibilitatea tefmic mare a aerului. La temperaturi nalteumiditatea mare ngreuiaz cedarea
cldurii de ctre organism din contul evaporrii.
Umiditatea absoluta este cantitatea de valori de ap n grame n 1 m cub de aer sau n milimetri de presiune
coloanei de mercur n momentulcercetrii.
Umiditatea maxim este cantitatea de vapori de ap n grame necesar pentru saturaia deplin a 1 m cub de aer
la o anumit temperatur.Umiditatea maxim se determin dup tabel.
Umiditatea relativ reprezint raportul dintre umiditatea absolut i cea maxim, exprimat n procente.Deficitul
de saturaie este diferena dintre umiditatea maxim i cea absolut.
Umiditatea fiziologic relativ este raportul dintre umiditatea absolut i cea maxim la temperatura de 37C,
adic la temperatura corpului,exprimat n procente.
Pentru determinarea umiditatii aerului se utilizeaza Psihrometrele August si Assman care au la baza 2
termometre unul usca si altul umed. Larezervoruul cu alcool al celui uned e pus un batist cu un capat inmuiat intrun pahar cu apa distilata.La evaporarea apei din batist scade temperature aratata de termometrul umed. Cu cat
diferenta dintre cele 2 e mai mare cu atat umiditatea e mai mic.
47)Importanta igienica a miscarii aerului, caracteristicile ei, metode de determinare, roza vintului.
Viteza de micare a aerului exercit o influen mare asupra schimbului de cldur al organismului, asupra
proceselor de respiraie, consumuluide energie, strii neuropsihice.Influena micrii aerului asupra
metabolismului termic se manifest prin mrirea pierderilor de cldur, mai nti de toate pe seama
conveniei,deoarece aerul care se mic ndeprteaz de corp cele mai apropiate straturi de aer nclzite, locul lor
fiind ocupat de aerul rece.
Vntul amplific, de asemenea, cedarea cldurii prin evaporare.
Viteza optima al miscarii vantului in exterior e de 1-4 m/s, Iar in incaperi de 0,1-0,3 m/sIn timpul unei viteze mai
joase, de 0,1 m/s, apare senzaia aerului nemicat, sttut.
Viteza de micare a aerului ce depete 0,5 m/s provoac osenzaie neplcut de curent, care deseori este cauza
rcirii locale i generale.
Pentru igiena i practica sanitar are importan nu att direcia vntului ca atare. Un interes cu mult mai mare
prezint cunoaterea direciilor repetate de vnt n localitatea dat. Ele se stabilesc pe baza observaiilor
meteorologice multianuale.
Cunoaterea particularitilor de repetare avnturilor pe un loc determinat e necesar medicului igienist pentru
soluionarea problemelor referitoare la planificarea localitilor, laamplasarea raional a caselor de locuit, a
instituiilor pentru copii, curativo-profilactice.
Ele trebuie amplasate pe partea expus la btaia vntuluifa de ntreprinderile industriale, centralele de energie
termic, alte obiective care pot s polueze aerul atmosferic cu fum, gaze etc
Se masoara cu ajutorul anemometrelor(cu cupe[1-50m/s] si palete[0,5-15m/s]) si catatermometrelor.
Metoda de cercetare cu ajutorul anemometrelor. E nevoie de instalat astfel incat directia curentilor de aer sa fie
perpendicular pe suprafata derotatie al paletelor(cupelor)Se masoara numarul de rotatii pe secunda si se
calculeaza viteza de miscare al aerului.
Catatermometrul se utilizeaza la determinarea vitezelor mici de miscare al aerului. E un termometru cu alcool
care e dotat cu un rezervor in jossi o evazare in sus. Daca incalzim aparatul si ii dau un agaz de racier pierderea
caldurii se va petrece in mod diferit in functie de microclimatu.
Gratie capacitatii termice al alcoolului si al sticlei la coborarea alcoolului in limitele indicate pe parcursul racirii
raportate de 1cm
de suprafataal aparatului se degaja o cantitate constanta de temperature exprimata in milicalorii pemm
Roza Vanturilor e o imagine grafica de repetare predominant a directiei vanturilor dupa carturi(partile lumii) pe
o perioada stabile de timp( oluna, un an)Pentru formarea rozei vanturilor e necesar de sumat numarul tuturor
cazurilor de vand sit imp linistit in decursul perioadei de timp Suma obtinutase ia ca 100% iar numarul de cazuri
de vant din fiecare cart sit imp linistit se calculeaza in procente.Apoi se traseaza o diagram. Din centru se trag 8
liniicare inseamna 8 carturi(S, N, N-E, N-W, E, W, S-W, S-E). Pe toate liniile se depun in proportii egale
25

segmentele marimilor procentuale calculate pentru aceste carturi si se unesc consecutive intre ele.
48) Microclimatul notiune, actiune asupra organismului.
Microclimatul complexul de factori fizici care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediu. Este
determinat de temperatura aerului, umiditatea, viteza de miscare si radiatiile calorice ale lui de pe suprafetele
inconjuratoare. Microclimatul este microambianta mediului dat.
Microclimatul incaperilor influenteaza in mod direct termoliza si indirect termogeneza. Organismul uman pierde
caldura prin 4 mecanisme:

conductibilitatea 5%
convectia 15-20%. Cu cit temperatura aerului este mai mica iar umiditatea si viteza de miscare mai
mare, termoliza prin convectie este mai mare.
radiatie sau termodeperditie 40-50%, catre obiectele si suprafetele din jur. Termoradiatia este direct
dependenta de temperatura obiectelor si suprafetelor inconjuratoare. Ea poate fi:
negativa in cazul cind suprafetele obiectelor din jur au o temperatura mai joasa decit temp corpului
pozitiva - invers
evaporarea 25-30%, de pe suprafata pielii si a mucoaselor, are loc in mod insensibil. Astfel in mediu se
evaporeaza in 24 ore cca 500 ml de apa. La evaporarea 1 ml de apa organismul cedeaza 0,6 kcal. La
temperaturi mai mari de 27 grade apare sudoratia vizibila. Cu cit umiditaea aerului este mai mica, iar
viteza miscarii mai mare, evaporarea creste.

Tipurile de microclimat:

microclimat cald
radiatie pozitiva
temperatura si umiditatea aerului crescute
viteza de miscare scazuta
Din partea organismului:
vasodilatare
hipertermie
transpiratie puternica

microclimat rece
radiatie negativa
temp aerului scazuta
umiditatea si viteza de miscare a aerului crescute
Din partea organismului:
vasoconstrictie
frison muscular
hipotermie

microclimat optim acel microclimat, la care mecanismul de termoreglare e solicitat minim, confortul
termic se asigura prin reactii fiziologice, fara suprasolicitari functionale.

Factorii de microclimat actioneaza organismul complex, sumar. Acest fapt e confirmat de senzatie termica
identica a organismului la diferite combinari ale temperaturii, umiditatii si vitezei de miscare a aerului. Senzatia
termica a organismului variaza si in dependenta de alimentatie, imbracaminte, activitate. Pot fi create anumite
combinari ale factorilor fizici cind actiunea nefavorabila a unuia din factori este neutralizata de actiunea
favorabila a altora. Stabilirea unor combinari optime pentru factorii fizici este o conditie necesara pentru
26

prevenirea actiunii nefvorabile a microclimatului, de producere asupra organismului si pentru elaborarea

recomandarilor de calire, de climatoterapie.
49)Metode de determinare a actiunii ambiantei termice a aerului asupra organismului.
metode fizice mai frecvent e folosita catatermometria, cu ajutorul careia se determina caldura pierduta de
dispozitiv (catatermometru) in diferite conditii de microclimat sau capacitatea de racire a aerului. S-a stabilit
ca la o capacitate de racire a aerului:
e) 4,5 6,5 mcal/cm2/sec confort termic
f) <4,5 mcal/cm2/sec microclimat cald
g) >6,5 mcal/cm2/sec microclimat rece
Aceasta metoda are dezavantaje, deoarece aici organismul uman este luat identic cu un dispozitiv
fizic, lipsit
de posibilitati de reglare si acomodare.
metode fiziologice ne adresam direct organismului , cercetindu-i diferite reactii la ambianta termica data.
Mai frecvent sunt folosite:
Temperatura cutanata se determina pe frunte, stern, degetul mare al piciorului. La un discomfort
termic creste diferenta dintre temp sectoarelor periferice si centrale.
Frecventa pulsului s-a stabilit ca la cresterea temp corpului cu un grad frecventa pulsului se mareste
cu 30 batai/minut.
metode psihologice:

de interogare despre senzatia subiectiva

se determina temperatura efectiva senzatia termica a organismului pusa la diferite conditii de
microclimat. Pentru adult sanatos adecvat imbracat cu activitate usoara zona de confort termic pentru
temperatura efectiva este 17-21 grade conventionale, iar la valoarea temp efective 19 avem linia de
confort. Aici majoritatea au senzatii de confort termic.
Temperatura rezultanta se determina pentru aprecierea microclimatului in conditii de producere.
Temperatura efectiva poate fi determinata dupa tabele speciale sau dupa nomograma, care reprezinta
graficul interdependentei dintre temperatura aerului, umiditatea lui si viteza de miscare a aerului.

50)Importanata biologica a radiatiei solare infrarosii.

Infrarosii 59%
Penetreaa adinc pielea avind un efect caloric.
Lung. de unda e de 4000-760nm
Actiune: termica adinca si efecte biologice ca : intensificrea metabolismului in piele, actiuni energetice.
51)Importanta biologica a radiatiei solare ultraviolete.
E de 3 feluri:
*Diapazonul A: unda e de 400-290nm.
actine: fotochimica, de pimentare.
*diapazonul B: unde 315-280nm.
Aciune:fotochimica si cu stimularea generala puternica, slab bactericida, sinteza decalciferolului.
*Diapazonul C: unda 280-180nm
Actiune: stimularea generala bactericida puternica , sinteza clorcalciferolului. Are functie de crestere si
regenerare ale tesuturilor, sist. Hematopoetic, imunogeneza.
Destrugerea celulara
52)Importanta biologica a radiatiei solare luminoase.
Aciunea biologic a radiaiilor solare luminoase
Stimuleaz procesele metabolice n organism
Asigurar ritmul circadian
Asigur funcia analizatorului optic
27

54)Vremea, clima, zane climaterice(caracteristica generala)

Clima reprezinta totalitatea factorilor fizici atmosferici si telurici cum ar fi relieful, vegetatia, suprafete de apa,
caracteristici pentru o anumita regiune. Factori dominanti in formarea climei sunt factorii fizici care variaza
permanent si dau nastere fenomenelor meteorologice din troposfera.
Caractersticile generale ale climei sunt:
24. stabilitate in timp
25. modificarile sunt posibile numai in perioade lungi de timp (zeci, sute de ani)
Dupa situarea geografica suprafata pamintului se imparte in 5 zone climaterice de baza:
2 polare
2 temperate
1 tropicala
In cadrul acestor 5 zone climaterice din punct de vedere bio-climatologic deosebim 3 tipuri de climat:
excitant sau specific (alpin, de stepa)
indiferent sau nespecific (de ses, de coline)
intermediar (subalpin, marin) cu elemente excitante si neexcitante
Vremea totalitatea factorilor fizici atmosferici in momentul dat. Ea se caracterizeaza printr-o mare instabilitate,
schimbindu-se uneori de citeva ori pe zi.
55) Aclimatizarea ca problema igienica, fazele ei.
Aclimatizare procesul de adaptare functionala si organica a oranismului la trecerea dintr-un climat in altul sau la
expunerea in procesul muncii la factori fizici diferiti de cei initiali. Este un proces social-biologic de adapatare
activa a arganismului la conditii climatice noi.
Realizarea aclimatizarii depinde de:
conditiile de munca
conditiile de trai
alimentatie
rezistenta organismului
Procesul de aclimatizare se realizeaza prin 3 faze:
faza initiala (de orientare la factor nou):
se suprasolicita centrul de termoreglare
se modifica metabolismul bazal
in SNC predomina procese de inhbitie
scade capacitatea de munca
se deregleaza somnul
se pot acutiza bolile cronice existente
faza de restructurare a stereotipului dinamic:
favorabila are loc o trecere lina la faza stabila cu ajutorul unor masuri social-igienice
nefavorabila apar neuroze de dezadaptare, artralgii, mialgii, cefalee, scade capacitatea de munca, se
acutizeaza bolile cronice. In conditii extrem de nefavorabile aclimatizarea nici nu are loc. In organism
se intensifica modificarile patologice. In astfel de cazuri este recomandata revenirea la clima initiala.
faza stabila se stabilizeaza procesele metabolice si capacitatea de munca.
56)Influenta variatiei presiunii partiale a oxigenului asupra organismului.
Oxigenul. Impactul.
Scaderi ale conc O2 atmosferic au loc la scaderea presiunii atmosferice, ceea ce duce la hipoxie cu consecinte la
nivelul diferitor organe. La scaderea conc O2 pina la 18% in organism nu se produc tulburari. La o scadere pina a
15%, ceea ce avem pina la altitudinea de 3 km, manifestarile sunt usoare, compensatorii, ca tahicardie,
hipertensiune, creste nr de hematii la periferia corpului. La altitudini de 3-6 km scade pina la 10% si aici
capaciatea de compensare devine ineficienta. Apar tulurai ca dispnee, excitatie, urmata de depresie, apare
dezechilibru acido-bazic. La aceste inaltimi apare asa-numitul raul de munte sau boala de altitudine,
manfestata prn oboseala, tahipnee si dispnee, cefalee, vertij, somnolenta, cianoza, hemoptizii. La inaltimi de 6-8
km conc O2 scade pina la 10-8%. Apare o hipoxie pronuntata. Aceasta inaltime este numita zona critica. Aici se
28

afecteaza centrul respirator, faze succesive de orpire si functioarea centrului, braicardie si scade tens art. In final
se produce colaps respirator si cardiovascular. La conc mai mici de 8%, la altitudini de 8 km si mai sus viata
lipseste.
57)Influenta variatiei presiunii partiale a bioxidului de carbon asupra organismului.
Bioxidul de carbon. Impactul.
Impactul negativ apare la cresterea presunii partiale a CO2, care creste pe seama cresterii concentratiei. La
cresterea pina la 1-2% se observa o polipnee. Aici CO2 este exctant al centrului respirator. Aceasta actiune este
utlizata in practica medicala si anume in anesteziologie. La cresterea conc CO2 pina la 2-3% se observa cresterea
amplitudinii si ritmului respirator, apare dispnee. La conc de 4% dispnea devine accentuata. Apare senzatia de
constrictie toracica. La conc de 5% apar si manifestari digestive gretur, vomismente. La 6-7% la simptomele
enumerate se mai adauga vertije, cefalee. La cresterea pina la 10% apare o stare depresiva, pierderea cunostintei.
Se produce stopul respirator cardiac. La 15% are loc pierderea cunostintei, exitus. La 20% sfirsitul letal se
instaleaza in citeva minute.
58)Influenta presiunii partiale a azotului asupra organismului.
Azotul. Impactul.
Are o reactivitate cimica redusa. Nu ia parte activa in actul respiraiei. La presiune normala nu are aactiune nociva
asupra organismului Poate influenta sanatatea numai la cresterea presiunii aerului inspirat. Inhalare de azot sub
presiune poate fi numai in conditii particulare de munca, in chesoni, la scafandre, la sportivi innotatori, sub apa.
La coborire sub apa presiunea creste pentru fiecare 11 m o atmosfera. Azotul insiprat prin presiune trece
membrana alveolara capilara, se dizolva in plasma, apoi in tesuturile boggate in lipide (tes adipos, sist. nervos).
La inspiratia azotului sub presiune se provoaca 2 sindroame:
de compresiune apare la coborire brusca sub apa si este legat de saturarea brusca in azot a trs nervos.
Evolueaza in 2 faze:
de excitatie se manifesta prin euforie, hiperreflectivitate, neliniste, agitatie, tulburari senzoriale.
betia adincurilor
de inhibitie adimanie, bradicardie, hiporeflectivitate, pina la somn si deces. Acest sindrom se
instaleaza cu atit mai repede, cu cit se coboara mai adinc omul.
de decompresiune apare la revenirea rapida la suprafata. In aceste conditii azotul din tesuturi nu este
eliminat din organism in ritmul respiratiei. Deci o parte se acumuleaza in singe si da nastere emboliei
gazoase, cu diverse localizari. Cele mai grave sunt ale creierului si cordului, consecinta carora poate fi
infarctul miocardic, pulmonar, paralizii, parastizii, artralgii, mialgii. Se mai numeste boala de cheson.
Pentru prevenirea acestor fenomene este necesar ca persoanele ce vor fi expuse la presiuni crescute sa cunoasca
simptomele acestor sindroame, mai ales a celor premonitorii pierderii cunostintei. Atit coborirea, cit si ridicarea la
suprafata se vor face lent, in trepte cu pauze. Persoanele vor fi selectate medical. Se recomanda si cresterea
capacitatii de adapttare a organismului la presiuni crescute metodic permanent.
59)Poluarea atmosferei, definitie, surse de poluare.
Poluarea aerului rezultatul activitatii socio-economice si are loc si in aerul incperilor, si in aerul atmosferic
Determinarea vicierii aerului poate fi efectuata prin determinarea separata a temperaturii, umiditatii, vitezei de
miscare a aerului si numai cu o singura proba (de CO2). S-a constatat ca la o conc 0,07-0,1% proprietatile fizice
sunt modificate, ncit aerul e considerat viciat. Deci CO2 este indicator de viciere a aerului.
Prin poluarea aerului se intelege prezena in atmosfera a unor substante, care , n functie de concentratiesi timp de
actiune, produc modificari ale sanatatii, genereaza sau altereaza mediul. Aceste subsante pot fi dferite de cele care
se gasesc in compozitia normla aaerului sau pot fi compusi care fac parte din aceasta, cum ar fi: CO2, ozon, rodon
in concentratii care depasesc cele admisibile. Sursele de poluare aa aerului atmosferic se impart in
naturale Eroziunea solului, in rezulatul caruia in aer se afla particule de praf in suspensie. Anual in
rezultul ei in aer sunt eliminate 30 mln tone de praf.
Eruptiile vulcanice, in rezultatul carora se elimina CO2, CO, amoniac, oxizi de sulf, praf.
29

Incendiile spontane ale padurlor, in rezultaul carora eaerul este poluat cu CO2, funungina, hidrocarburi
Plantele in perioada de inflorire
Solul poluat - in rezultatul descompuneri materiei organce dn sol in aer sunt eliminati amoniacul,
metanul, hidrogenul sulfurat.
artificiale
procesele de combustie in atmosfera se degaja oxizi de sulf, azot, carbon, aldehide, hidrocarburi,
pulberi
transportul (terestru in primul rind) CO2, oxizi de azot, hidrocarburi, plumb
procesele industriale

60)Poluantii atmosferici, clasificarea lor dupa actiunea lor directa asupra organismului.
1. iritanti oxizii de sulf, de azot, clorul si compusi lui, amoniacul, pulberii in suspensie
2. asfixanti CO, hdrogenul sulfurat, acdul cianhidric, cianurile, nitritii
3. toxici plumbul, cdmiul, mercurul, arseniul, fluorul, pesticidele
4. cancerigeni hidrocarburile policiclice aromatice, nitrozaminele, aminele aromatice, pesticidele organice,
praful de tutun, substantele neorganice ca plumbul, nickeul, cadmiul, cromul.
5. fibrozanti oxzi de fier, pulberii de azest, boxidul de siliciu, beriliul si toti poluantii iritanti.
61)Efectile poluarii aerului atmosferic asupra sanatatii(directe si indirecte)
Efectele poluarii
Poluarea poate avea actiune:
directa
aparitia efectelor acute. Efectele acue apar dpa expuneri de scurta durata a substantelor toice in
concentratii mari. Efectele acute se pot manifesta prin intoxicatii sau prin agravarea sau
decompensarea une boli existente.
Efectele cronice apar dupa expunere de lunga durata, ani de zile, a unor conc moderate. Ef. Cronice
pot aparea in rezultatul cumularii materiale sau functionale. In rezultatul cumularii materiale in diferite
organe, tesuturi toxice se depun in asa numite depouri. In anumite conditi aceste depouri se manifesta
prin actiune toxica a preparatului dat. Cumularea materiala poseda plumbul, cadmiul, mercurul.
Cumulare functionala poseda poluantii iritanti. Ea se manifesta cu aparita dpa o perioada de timp a
imbolnavirilor datorata dereglarii functiei organelor.
Efecte tardive aparitia fenomenelor patologice dupa o perioada lunga de timp (actiune cancerigena,
mutagena)
indirecta
se manifesta asupra climatului, astfel creste numarul de zile cu ceata, se reduc radiatiile calorice.
Poluantii influenteazaa si asupra radiatiilor luminoase, astfel la o poluare .. luminozitatea poate scadea
cu 10-50%. La poluarea atmosfereai este retinut radiatia ultravoleta. Ea influenteaza asupra plantelor,
animalelor, indicator a unui grad inalt de poluare sunt albinile. Poluarea atmosferei se observa in viata
apar mirosuri neplacute, coroziunea metalelor, degradeaza obiectele de cauciuc, metal, scade
vizibilitatea. Apar pierderi economice. Degradeaza operele de arta.
62)Masuri de protectie a aerului atmosferic.
Masurile pe protectie:
1. tehnologice pe prim plan!
1. reducerea sau excluderea evacuarii subst nocive in atmosfera.
2. Trecerea la procese tehnologice inchise, continue.
3. Recuperarea si utilizarea reziduurilor industriale.
4. Inlocuirea subst toice cu cele inofensive.
5. Epurarea materiei prime de compusi nocivi.
6. Inlocuirea proceselor de prelucrare, care genereaza pulberi.
7. Perfecionarea proceselor de ardere
30

8. Ermetizarea proceselor tehnologice.

1. de planificare
1. planificarea corecta a centrelor populate
2. stailire zonelor de protectie sanitara
3. plantarea zonelor verzi in centrele populate
2. sanitar-tehnice
1. Epurarea reziduurilor (folosirea filtrelor, camerelor de sedimentare, de captare a pulberilor,
2. Folosirea dispozitivelor de prelucrare termica a reziduurilor si anume)
3. Epurarea catalitca a gazelor
4. Ozonarea gazelor formate
5. Construirea cosurilor de evacuare inalte (masuri poliactive)
3. legislative
1. elaborarea CMA pentru substanetel evacuate in aerul atmosferic
2. elaborarea masurilor de atingere a emanarilor maxime admisibile
3. elaborarea standartelor pentru materia prima
63)Microflora aerului. Rolul aerului in raspindirea bolilor infectioase.
Dei nu ofer condiii pentru dezvoltare, aerul conine numeroasemicroorganisme. Acestea sunt reprezentate de
bacterii, actinomicete, ciuperci,microorganisme, rikettsii i virusuri. Microflora aerului este de origine
uman,animal i terestr. Oamenii i animalele elimin microorganisme att pe calerespiratorie, ct i prin
secreii i dejecii, care, n urma uscrii, devin surs depraf care, n majoritate, conin germeni. Aceste
microorganisme pot fi saprofite,patogene i condiionat patogene. Germenii patogeni i condiionat patogeni
potprovoca afeciuni specifice, caz n care, aerul constituie una din cile detransmitere a acestora.Solul conine un
numr mare de microorganisme, dintre care unele sunt
proprii, iar altele provin din dejeciile, secreiile i excreiile animalelor ioamenilor. De pe sol, microorganismele
pot fi antrenate, odat cu particulele depraf, de curenii de aer i transportate, n funcie de condiiile atmosferice
ladistane variabile.Microorganismele din natur au rol important n procesele debiodegradare a unor
substane.Microorganismele care constituie aeromicroflora nu se gsesc sub
formde corpi microbieni izolai, ci n general, sunt nglobate sau aderente laparticulele de praf sau vaporii de
ap. n aer se gsesc sub trei forme: picturi desecreie, nuclee de picturi i praf bacterian.
Picturile de secreie
sunt de origine nazal, buco-faringian sau bronic.Se produc prin tuse, strnut, vorbit, fiind proiectate pn la
distan de civametri. Majoritatea particulelor de secreie au dimensiuni mari, n jur de 100 m,dei alturi de
acestea se gsesc i picturi cu diametru de 10 m.Datorit energiei cinetice imprimat n timpul expulzrii,
acestea pot fiproiectate pn la 5 m. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de ploaia luiFlgge, dup numele
celui care a descris, pentru prima dat, rolul acestora ntransmiterea unor boli infecioase.
Nucleele de picturi
se elimin concomitent cu picturile de secreie, audimensiuni de 1-3 m. Datorit masei reduse i energiei
cinetice foarte
mici,dispersia se face pe distane mult mai mici (Drghici, 1982). nainte desedimentare, acestea pot pierde apa, d
e-venind mai mici. Aceasta duce lacreterea stabilitii n atmosfer.
Praful microbian
este constituit din particule de pulberi pe care adermicroorganismele de origine animal i uman. Aceasta este
cea mai obinuitform de existen a microorganismelor n aer. Aceti germeni pot s provin dinpicturile de
secreie sau nucleele de picturi care se depun pe diferite suprafeesau din dejecii, secreii i excreii patologice
(jetaje, puroi, scurgeri din plgietc.), care prin uscare se transform n
pulberi. n aerul atmosferic persistena germenilor este limitat datorit abseneisubstratului nutritiv, a
deshidratrii lor sub aciunea cldurii, a razelor ultravioletei a denaturrii unor sisteme enzimatice, care intervin
n procesul respirator .Pentru aprecierea aeromicroflorei, se fac determinri cantitative, careurmresc stabilirea
numrului de germeni la un metru cub de aer i
examenecalitative, pentru ncadrarea taxonomic i evidenierea nsuirilor depatogenitate . n mod obinuit, exa
menul igienico-sanitar al aerului nu urmreteprezena unui germen patogen n aer, ci msura n care aerul este
31

ncrcat cumicroorganisme. Cei mai importani indicatori microbiologici de contaminare aaerului sunt:
a). Numrul total de germeni mezofili aerobi
(N.T.G.M.A.). Acetia sedezvolt la 37C i dau indicaii generale asupra condiiilor de igien.
Prezintdezavantajul c temperatura de 37C permite dezvoltarea, pe lng germeniimezofili i a celor psihrofili,
ntr-o proporie nsemnat. Cu toate acestea, datorituurinei de cultivare, acest indicator este des utilizat.
b). Stafilococii.
Provin din secreiile aparatului respirator, din dejecii i de pe piele. Datorit rezistenei crescute se gsesc
constant n aer. Semnificaiaacestora este apropiat de cea a N.T.G.M.A., cu meniunea c indic mai
precisoriginea animal i uman a contaminrii aerului.
c). Streptococii hemolitici.
Constituie un indicator de contaminare a aeruluicu flora nasofaringian i bucal.
Germenii coliformi.
Prezena germenilor din acest grup n aer semnificun grad ridicat de insalubrizare a mediului i o mrire a
riscului de transmitere peaceast cale a germenilor patogeni care, n mod obinuit, se elimin prin dejecii.
64)Metodele de dezinfectare a aerului din incaperile spitalicesti.factorii ce conditioneaza eficienta
dezinfectarii.
In functie de salon, dezinfectarea aerului are particularitatile sale. De aexmplu in salile de operatie, aerul este
poluat cu vapori de eter, fluoretansi alte substante narcotice volatile, bacteria si de aceea masurile trebuie sa fie
orientate spre diminuarea potentialului acestor surse de poluare aaerului. Inainte de operatie personalul va face
dus in filtrul sanitar al blocului operator, la operatie nu se admit persoanele cu leziuni cutanate saucu eruptii
purulente (din rindul personalului). Dupa operatie sala se va deritica riguros, peretii si dusumeaua se vor spala cu
o solutiedezinfectanta si apa fierbinte,incaperea se va ventila bine. Insa toate aceste masuri nu pot preveni
in masura cuvenita infectarea aerului. Intr-ooarecare masura aerul poate fi dezinfectat cu ajutorul lampilor
bactericide. Aceste lampi sunt fixate pe pereti , tavan sterilezeaza aerul,suprafetele perotilor, dusumelelor, mobile,
ele fiind introduce in circuitul inainte de operatie sau la intrerupere. O mare importanta au instalatiilede
ventilatie mechanica-prin aspiratie-exhaustare.pentru ca in sala de operatie sa se injecteze aer curat, in prealabil se
face o epurare dubla- securate de praf si bacteria. In saloane principiile de dezinfectie au aceleasi baze fiind mai
simple si mai putin strigente. Ele prevad deritecareariguroasa a saloanelor de cel putin 2 ori pe zi cu
substante dezinfectante si punerea in functiune a lampilor bactericide in special in saloanele de boli contajioase.
65)Vicierea aerului, cauzele sii determinarea ei.
Vicierea aerului rezulat al unor procese fiziologice, se produce in incaperi inchise
Pe linga importanta fiziologica CO2 are si importanta igenica. Si anume conc CO2 este indicator de viciere a
aerului. Vicierea aerului este un fenomen complex rezultat din suprapopularea sau aglomerarea incaperilor. La
baza vicierii sta procesul respirator, care produce in aer modificari chimice, si anume scade concentratia O2,
creste conc CO2, se modifica proprietatle fizice ale aerului, si anume creste temp, umiditatea. Cu aerul expirat in
mediu se elimina produse de metabolism, microorganisme. Dintre toate aceste modificari, efecte nocive au
proprietatile fizice ale aerului.
Criterii de apreciere a contaminarii aerului din incaperi
proprietatile organoleptice (dupa miros)
prop fizice
continutul de aeroioni usori ionii pozitivi sau negatvi la care nu sunt alipiti moleculele de praf
comp chimica (O2, CO2, alte substante eliminate in rezultatul prroceselor fiziologice)
conc pulberilor
Poluarea cu germen dupa indici:
numarul de germeni
stereptococii hemolitici si viridans
stafilococii
coliformii
66) Ventilatia naturala a incaperilor. Tipurile ei si factoroo ce o determina.
Ventilatia naturala
1. neorganizata
32

1. curenti de aer
2. deschiderea intimlatoare a geamului
3. infiltratia
2. organizata
1. aeratie
2. canale de extragere
67)Ventilatia artificiala elementele componente si tipurile ei.
Ventilatia artificiala
3. locala
1. refulare
1. dusuri de aer
2. oaze aeriene
3. perdele de aer
2. aspiratie
1. nise
2. umbrele
3. sisteme de aspraie la locul de munca
68)Ventilatia artificiala generala si aplicarea ei.
Ventilare generala
refulare
refulare-aspiratie
a.cu predominarea refularii (+)
b.cu predominarea aspratiei (-)
aspiratie
V prin refulare Prin intermediul ventlatiilor artificiale aerul curat patrunde in incapere, iar aerul poluat pe cai
naturale se elimina in exteriorul incaperii.
V prin aspiratie Aerul poluat este inlaturat din interiorul incaperii prin intermediul instalatiilor mecanice, iar
aerul curat patrunde pe cai naturale.
69)Ventilatia artificiala locala si aplicarea ei.
n ncperile aglomerate, n care aerul este puternic impurificat, ventilaia natural nu poate asigura schimbul
necesar de aer. n aceste cazuri serecurge la ventilaia mecanic artificial. Ventilaia artificial poate fi local i
central.Ventilaia local de aspiraie se folosete pentru a prentmpina rspndirea n toat ncperea a
substanelor nocive ce se degaj la efectuareadiferitelor operaii. Sistemul de ventilaie local de aspiraie se va
amenaja n form de hot, umbrel.Ventilaia central este mai perfect i funcioneaz fr zgomot. Exist
urmtoarele feluri de ventilaie artificial: prin refulare, prin aspiraie icombinat-prin refulare i aspiraie. n
cazul ventilaiei prin refulare n ncpere ptrunde aerul atmosferic, iar cel impurificat se elimin prinferestruici
sau oberlihturi. La ventilaia prin aspiraie aerul este eliminat, n mod mecanic, din ncpere, iar aerul curat are
acces prin ferestre,fisuri, porii din perei.n cazul ventilaiei prin aspiraie i refulare att afluxul, ct i refularea
aerului se efectueaz pe cale mecanic.n anumite condiii n cadrul ventilaiei artificiale, aerul care este introdus
n ncpere este supus unor operaii de rcire sau nclzire, de uscaresau umidificare, de purificare de praf sau
de unele gaze i chiar dezinfecie. Aceast operaie complex de tratare a aerului poart denumirea
decondiionare, iar aerul debitat n ncpere se numete aer condiionat.n ultimul timp a cptat o larg
rspndire aerul condiionat, ca fiind cel mai indicat tip de ventilaie artificial. Cu ajutorul condiionatoarelor
ninteriorul ncperii se creeaz, n mod artificial, condiii microclimatice necesare.Sistemul de ventilaie, oricare
ar fi el, trebuie s corespund ctorva condiii igienice i anume:- s nu introduc din exterior aer poluat care s
acioneze nociv asupra locatarilor;- s nu modifice brusc proprietile fizice ale aerului i ndeosebi temperatura
acestuia, pentru a nu avea efecte nefavorabile;- s nu produc zgomot, vibraii sau alte aciuni nocive legate
de funcionarea instalaiei;- s funcioneze tot timpul anului, indiferent de condiiile exterioare sau interioare.
70)Metoda de calcul a volumului multiplu de ventilatie necesar in locuintele si incaperile publice.
33

Calculul volulmului necesar de ventilatieVolumul de ventilatie se numeste cantitatea de aer pur, m cub, necesar de
a debita in incapere in decurs de o ora pentru o persoanaEl se calculeaza dupa formula L =C/(q-p).
L volumul de ventilatieC cantitatea de CO2
expirata de o persoana pe ora p CMA a CO2
in aerul incaperii, q cantitatea de CO2
din aerul debitat in incapere, La un lucru fizic usor o persoana elimina in mediu 22.6 litri de CO2, la un lucru
de efort mijlociu 30-32litri, la un lucru greu 40. litri si maimult.CMA pentru CO2 in incaperi este 1l/m cubi
sau 1 . Concentratia CO2in aerul atmosferic e luata de 0.4 sau 0.4 l/m cubi.Aceasta marime a volumului de
ventilatie poate fi calculata astfel numai pentru incaperile de locuit si cele de productie, unde factorul limitant
alimpurificarii aerului este CO2.Deteminarea multiplului de ventilatieMultiplul schimbului de aer se numeste
marimea ce arata de cite ori aerul incaperii este schimbat complet in decurs de o ora.P=Q/WUnde:P - multiplul
schimbului de aer;Q - volumul de aer debitat sau expirat din incapere intr-o ora, m cuubi
W - volumul incaperii, m3
.Volumul de aer debitat sau aspirat din incapere prin gaura de ventilatie se determina dupa formulaQ=a*v*3600
(m3/h)UndeQ - volumul de aer, m3/h;a - suprafata gaurii de ventilate, m2;v - viteza de miscare a aerului in gaura
de ventilatie, m/s.3 600 - secunde intr-o oraDaca in incapere sint citeva gauri de ventilafie, atunci se de-termina
volumul debitat sau aspirat pentru fiecare din ele si rezultatele se sumeaza.Viteza de miscare a aerului in gaura de
ventilate este determinata cu anemometrul cu palete sau cu catatermometrul.
72)exigente igienice fata de iluminarea naturala a incaperilor. Factorii ce o influenteaza.
Exigentele igienice fata de iluminarea incaperilor:
sa asigure un nivel satisfacator in intreg cimpul de vedere
sa asigure nivel optim pentru diverse activitati
sa fie relativ uniforma
sa potejeze ocii de radiatiile provenite de la sursa sau reflectare de pe suprafata de lucru
sa fie cu radiatie adecvata pentru evitarea umbrelor
lumin de la sursele artificiale sa fie de un spectru apropiat celui natural
Factorii ce influenteaza iluminarea naturala a incaperilor:
*clima de lumina a teritoriului rezultata
*orientarea geamurilor *obstacolele din fata geamurilor *tipul, forma, dimensiunile, amplasarea geamurilor, modul de intretinere al geamurilor
*mijloacele de ecranare a geamurilor, adincimea incaperi, culoarea peretilor si a mobilierului
Carcteristicle luminatului natural:
poseda actiune termica
actiune psihofiziologica
act bactericida
73)Indicii de apreciere a iluminarii naturale, normative pentru diferite incaperi.
Indicii (m geom):
coeficientul de luminozitate
ungiul de incidenta (ungi de petrundere)
unghiul de deschidere
Indicii (m tehn):
coeficientul de iluminare naturale
coeficientul de adincime a incaperii
coef dee uniformitatea iluminatului
gradul de retinere al luminii de catre geam
Indicii ce caracterizeaza iluminarea:
componenta spectrala (ca sursa de lumina s a cele reflectate)
intensitatea
34

gradul de nititate (a surseu sau a suprafetei reflectate)

uniformitatea
Metodele de determinare a iluminatului natural:
12) metode tehnice
13) metode geometrice

74)Surse de iluminare artificiala a incaperilor, caracteristica lor generala.

Iluminarea artificiala
In calitate de surse de iluminare artificiala se folosesc lampile incandescente () si lampile fluorescente.
Lampile incandescente sunt surse cu radiati peponderent termica. Energia maxima a acestor lampi se afla in
diapazonul radiatiilor infrarosii. Pentru a evita actiunea orbitoare a firului incandescent, lampile se vor folosi in
corpurile de iluminat. Deosebim corpuri de iluminat cu lumina difuza, ce emana lumina reflectat si directa.
Lampile fluorescente, in dependenta de componenta luminoforului:
cu lumina de zi (LZ)
cu lumina alba (LA)
cu lumina alba rece (LAR)
cu lumina alba calda (LAC)
Avantajele lampilor fluorescente:
dupa spectrul de radiate lumina se apropie de lumina naturala
au o stralucire neinsemnata
asigura o lumina difuza, ce nu asigura umbre pronuntate
asigura o transmitere mai corecta a culorilor
sunt mai econome.
Dezavantajele:
efectul stroboscopic in lampi fluxul de energie se schimba in conformitate cu oscilatiile curentului
alternativ din retea. In cazul efectului stroboscopic are loc denaturarea perceperii vizuale a obiectelor care
se misca se rotesc sau isi schimba directia miscarii
senzatie de semiintuneric
reulatorul de pornire poate sa creeze un sunet monoton
Iluminarea artificiala poate fi de tip general, local si combinat. Iluminarea locala este destinata pentru iluminarea
locului de munca, insa folosirea numai a lampilor ce formeaza numai iluminat local se interzice.In timpul
iluminarii combinae iluminarea gemerala treuie sa formeze pe suprafetele de lucru nu mai putin de 10% din
valoarea normata a iluminatului.
75)Sistemele de iluminare artificiala, normativele de iluminare pentru dierite incaperi.
Lampile incandescente sunt surse cu radiati peponderent termica. Energia maxima a acestor lampi se afla in
diapazonul radiatiilor infrarosii. Pentru a evita actiunea orbitoare a firului incandescent, lampile se vor folosi in
corpurile de iluminat. Deosebim corpuri de iluminat cu lumina difuza, ce emana lumina reflectat si directa.
Lampile fluorescente, in dependenta de componenta luminoforului:
cu lumina de zi (LZ)
cu lumina alba (LA)
cu lumina alba rece (LAR)
cu lumina alba calda (LAC)
76)metodele de studiere si apricierea iluminarii artificiale a incaperii.
Metode de determinare a iluminatului artificial:
tehnica
de calcul
Indicii de apreciere a iluminatului artificial:
35

m. tehnice:
luxmetria
determinarea coeficientului de refllexie al fondului
uniformitatea luminii
m. de calcul:
coeficientul e
metoda Watt

77)Apa ca factor al sanatatii

Apa
factori de asigurare a activitatii cu rol biologic si sanogen
indice al bunastarii sanitare a centrelor populate
factor ce influenteaza asupra sanatatii
factor de risc in caz de folosire a apei cu carente sau exces de subtante chimice
78)Importanta fiziologica a apei. Normele fiziologice de consum, factorii ce le determina.
Importanta fiziologica a apei
Toate procesele biochimice se produc in mediu lichid
Este solvent pentru multe substante
participa la reactiile chimice
asigura echilibrul acido-bazic
participa la toate procesele de termoreglare
indeplineste functia de transport
participa la eliminarea produselor metabolice si a substantelor toxice
Continutul procentual al apei in corpul uman in dependenta de virsta:
embrion (de 3 zile) 97%
foetus (de 3 luni) 91%
sugar 70-75%
adult 60-65%
virstnic 50-55%
Continutul apei in diferite organe:
tes adipos 20%
tes osos 25-70%
tes conjunctiv 60%
pielea 70%
muschii striati 75%
plaminii, ficat 80%
tes nervos 85%
plasma sangvina 90%
Eliminarea apei din organism este conditionata atit de procesele fiziologice, cit si de cele patologice. Cele mai
mari piereri de apa in timpul eforturilor fizice, hemoragiilor si in cazul unor maladii infectioase (holera).
Caile de eliminare a apei din organism, ml/24 ore:
urina 1500
tes cutanat 500
aparatul respirator 350
aparatul digestiv 150
pierderile de apa sunt considerate ca stari critice pentru organism. La pierderea 1-1,5 l de apa organismul simte
nevoia de recuperare si apare senzatia de sete. In cazul dehidratarii de 10% se deregleaza procesele metabolice,
iar la dehidratarea de 15-20% la temeperatura aerului de 30 C si mai mare poate cauza moartea (mai ales la
bolnavi cardiaci), dehidratarea de 25% se considera mortala chiar si la temperaturi joase. Omul poate trai fara apa
maximum 5-7 zile.
Caile de recuperare a apei:
*consumarea directa a apei
36

*consumarea alimentelor care contin apa

Recuperarea pierderilor de apa se efectueaza ind ependenta de necesitate. In conditii obisnuite cantitatea de apa
consumata in timpul rece al anului e de 1-1,5 l, iar in timpul cald ajunge pina la 3 l. In cazul eforturilor fizice
obisnuite omul consuma 2,53 l de apa pe zi. In cazl eforturilot fizice mari, cantiatea de apa care trebuie recuperata
creste pina la 8-10 l si mai mult I dependenta de constitutie, zona climaterica.
Odata cu apa se elimina substante mierale. Carenta si abuzul consumului de apa dauneaza sanatatii.
79)Importanta igienika a apei, normele igienice de consum, factorii ce le determina.
Importanta igienica a apei
Pe linga utilizarea apei pentru necesitati fiziologice, curative, omul mai utilizeaza calitatile e si in scopuri
igienice. Apa este consumata pentru spalatul rufelor, curatenie, igiena personala, prepararea alimentelor, spalatul
veselei etc. La distribuirii apei la populatie, se ia in consideratie raportul 100 l la persoana.
Apa folosita de populatie in scop de menaj si baut trebuie sa corespunda anumitor parametri de calitate:
apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare
sa aiba componena chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic
compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile
apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol
parametrii microbiologic: escherechia 0, enterococi (streptococi) 0
parametrii chimici: arsen 10 microg/l, benzen 1, bor 0,5.
parametrii cimici indicatori: aluminiu 200 microg/l, amoniu 0,5, bacterii coliforme 0, carbon organic
nici o modificare anormala, cloruri 250, clor rezidual 0,5, conductivitate 2500, culoare
acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala, oxidabilitate 5 mgO2/l, pH 6,5-9,5, Na
200 mg/l, sulfat 250 mg/l, turbiditatea 5 UNT, zinc 3 mg/l, radioactivitatea totala 0,10 mSv/ran,
alfa globala 0,1 Bq/l, beta globala 1 Bq/l.
80)Compozitia macroelimentara a apei, influenta ei asupra sanatatii.
Apa potabil, prin coninutul su de elemente minerale naturale, poate influena starea de sntate a
populaiei, participnd activ n proceselevitale.Srurile minerale naturale din ap sunt variate i concentraia
lor difer de la o localitate la alta n funcie de condiiile geologice, meteorologice,de coninutul solului. Unele
din ele sunt denumite macroelemente, - srurile de calciu, magneziu, potasiu, cloruri etc. i se gsesc
n cantitirelativ mari (mg/l); altele sunt denumite microelemente, aa ca fluorul, iodul, zincul etc. i se afl
n cantiti mici.Majoritatea macro- i microelementelor necesare organismului sunt asigurate prin
alimente.Cu toate c apa este situat pe locul doi dup importana n aportul de sruri minerale, ea poate
influena considerabil asupra sntii populaiei.Elementele minerale din ap sunt absorbite mai bine dect
cele din alimente i concentraiile lor pot fi diferite chiar n aceeai localitate.Circa 55% din populaia
Republicii Moldova nu are acces la apa potabil de calitate.[1,3] Sntatea populaiei (n spaiul rural mai
grav) esteinfluenat de un ir de factori de risc la consumul acestor ape. Astfel, principalii factori de risc sunt:
Sodiul n coninut ridicat (peste 200mg/l) poate influena nefavorabil sntatea i crea disconfort la consumul apei;
Sulfaii n concentraii mrite pot provoca efecte gastrointestinale neplcute i afecta gustul apei; pot contribui i la
coroziunea reelei dedistribuire a apei;
Clorurile pot afecta gustul apei i crete gradul de coroziune al reelei de apeduct, care la rndu-i poate duce la creterea
coninutului de metale nap;
Duritatea total n concentraii de peste 10 mmol/1 poate afecta schimbul de minerale din organism, gustul apei,
spori coroziunea reelelor deapeduct i crea disconfort la utilizarea apei;
Fierul n concentraii masive afecteaz gustul apei.Mineralizarea excesiv, cauzat de coninutul ridicat de sulfai,
37

cloruri, Ca, Na, Mg, K, hidrocarbonai are drept urmare creterea morbiditii populaiei prin litiaz urinar,
afeciuni digestive i cardiovasculare. Numrul populaiei expuse la acest factor de risc este destul de mare.
Duritateaapei este cauzat n general de prezena srurilor de calciu i magneziu, iar gradul ridicat de
mineralizare i concentraia ridicat de sulfai icloruri.[2,7] Folosirea apei potabile cu o duritate i o
mineralizare nalt (mai mult 1 g/ dm), coninut de nitrai i sulfai, ct i a apei cu duritateexcesiv de mic i
coninut nalt de clor i sodium sporete morbiditatea general i mortalitatea prin stri morbide ale organelor
digestive,sistemului cardiovascular, urogenital etc.
81)Exigente igienice referitor la calitatea apei.
apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare
sa aiba componena chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic
compusii toxici nu vor depasi concentratiile admisibile
apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in pericol
parametrii microbiologic: escherechia 0, enterococi (streptococi) 0
parametrii chimici: arsen 10 microg/l, benzen 1, bor 0,5.
parametrii cimici indicatori: aluminiu 200 microg/l, amoniu 0,5, bacterii coliforme 0, carbon organic
nici o modificare anormala, cloruri 250, clor rezidual 0,5, conductivitate 2500, culoare
acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala, oxidabilitate 5 mgO2/l, pH 6,5-9,5, Na
200 mg/l, sulfat 250 mg/l, turbiditatea 5 UNT, zinc 3 mg/l, radioactivitatea totala 0,10 mSv/ran,
alfa globala 0,1 Bq/l, beta globala 1 Bq/l.
82)Grupurile de indici ai calitatii apei patoabile dupa STAS.
Drept indice de al poluarii apei serveste capacitatea de oxidare a apei care exprima cantitatea de O2 consumata la
oxidarea substantelor prezentein 1 l de apa.In caz de poluare prospata a apei cu rezidurii sporeste cantitatea de
saruri amoniacale.nitritii fiind un produs al oxidarii ulterioare a sarurilor deamoniu intro canitate mai mare de
0,002 mg/l sunt un indice important al ;poluarii sursei de apa. Nitratii sunt produsul final al oxidarii sarurilor de
amoniu . prezenta lor indica o poluare mai veche a apei ajunsa la perioada de mineralizare complete.Un indice
relative sunt clorurile prezenta carora poate fi cauzata de spalarea lor din soluri bogate cu cloruri.
87)Bolile contagioase transmise prin apa. Grupurilor lor.
Conditii:
existenta unui eliminator de germen
viabilitaea in apa a germenilor patogeni un timp suficient pentru prod bolii
existenta unei populatii receptive
Bolile infectioase transmise prin apa se manifesta sub forma de endemii, epidemii si forme sporadice.
Epidemia forma de manifestare a bolilor infecioase (tifosul).
Epidemiile hidrice prezinta o serie de caractere care le diferentiaza de alte tipuri de epidemii si pe baza carora se
poate pune diagnosticul si aplica masuri de combatere.
Caracterele principale ale epid hidrice:
caracter exploziv cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt
infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata
suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa
aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece
incetarea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceput
Ramine un nr mic de cazuri ce se gasesc in perioada de incubatie si apar mai tirziu in contact.
Caractere secundare ale epidemiilor hidrice:
aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de boli digestive ca enterita, diaree, uneori grava,
mai ales la copii sau populatia sensibila
existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epidemiei. Trebuie de
mentionat ca poluarea e produsa departe de zona epidemiei.
Lipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei
Endemia o forma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri in comparatie cu epidemia, dar care se
gasesc permanent intr-o zona anumita sau localitate.
88)Formele de manifestare a patologiilor hidrice infectioase.
Forma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite boli.
38

Maladii microbiene
holera
febra tifoida
dezineria
leptospiroze
bruceloza
tularemia
tuberculoza
boala dareica cauzata de coliformi patogeni
Maladii virale:
poliomielita
hepatita A
conjunctvita de bazin
retrovirusurile
Maladii parazitare:
amibiaza
lambliaza
tricomoniaza
asceoloza
opistorcoza
filariozele
strongoloidoza
geohelmintiazele

89)Caracterele principale si secundare a epidemiilor hidrice.

Caracterele principale ale epid hidrice:
caracter exploziv cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relaiv scurt
infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata
suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa
aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece
incearea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atit de brusc cum a inceputRamine un nr mic de cazuri ce se
gasesc in perioada de incuatie si apar mai tirziu in contact.
Caractere secundare ale epidemiilor hidrice:
aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de oli digestive ca enterita, diaree, uneori grava, mai ales
la copii sau populatiasensibila
existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia epdemiei. Treuie de mentionat ca
poluarea e produsadeparte de zona epidemiei.
Lipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei
90)Caracteristicile formelor endemice si sporadice apatologiilor hidrice infectioase.
Endemia oforma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri inn comparatie cu epidemia, dar care se
gasesc permanent intr-o zonaanumita sau localitate.Forma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite
boli.Schema maladiilor infectioase transmise prin intermediul
apelor:1.Maladii microbiene (holera,febra tifoida,dezineria,leptospiroze,bruceloza,tubaremia,tuberculoza,boala da
reica cauzata decoliformi patogeni)2.Maladii virale: (poliomielita,hepatita A,conjunctvita de
bazin,retrovirusurile)3.Maladii parazitare: (amibiaza.lambliaza,tricomoniaza.,asceoloza,opistorcoza,filariozele,str
ongoloidoza,geohelmintiazele
91) Bolile neinfectioase ce pot fi cauzate de apa potabila
Maladii necontagioase
Continutul ridicat de fluor poate induce aparitia fluorozei dentare, in conc mai mari de 5 mg/l. Cele mai mai conc
de fluor sunt in Balti, Glodeni, Falesti, Riscani. 170 000 de oameni sunt afetati de boala data, dintre care
39

preponderent in virsta de 0-14 ani. Carenta de fluor duce la aparitia careie dentare. Carenta de fluor este in
Chisinau, Soroca, Ribnita, aceste orase fiind alimentate din Nistru. Carenta de iod duce la dezvoltarea gusei
endemice, la dereglari in functie a SNC, metabolismului proteic, lipidic, glucidic, la copii sunt tulburari in
dezvoltarea fizica si psihica. 2/3 din RM e considerata zona endemica.
Mineralizarea excesiva consta din continutul ricat de sulfati, cloruri, hidrocarbonati, Ca, Na, Mn si duce la
cresterea moriditatii prin ltiaza urinara. Se intilneste inTaraclia, Soroca si Lapusna. Duce la maladii
cardiovasculare. Nr de populatie afectate depaseste un milion.
Patologii infectioase transmise prin apa
Maladii neinfectiase produse din cauza componentei chimice a apei:
insuficieta unor subst minerale
gusa endemiica
caria dentara
intoxicatii cu subst toxice
facori ce influenteaza toxicitatea
nitrati, Pb, mercur, cadmiu, arseniu, pesticde, cianuri, crom, detergenti de dif origine
hidrocarburi, bariu, seleniu, cobalt
exces unor subst minerale
fluoroza endemica
maladii cardivasculare si lienale
92)Metodele de ameliorare a calitatii apei
Exista multe metode de ameliorare a calittii apei, metode, prin care apa se epureaz de microorganisme patogene
desubstantile in suspensie i huminoase, de cantitatea excesiv de sruri (calciu, magneziu, fier, manangan, fluor,
etc.), degaze fetide, substante toxice i radioactive.Utilizarea diferitelor metode de epurare permite ca sursele
locale s fie folosile la maximum pentru
aprovizionarea populatiei cu ap potabila. Cele mai rspndite metode de ameliorare a calitliiapei la apeducte
snt lirnpezirea,inlturarea impuritlilor sulide din ap, decolorarea -inlturarea coloratiilor excesive,dezinfectarea
- nimicirea agenlilor patogeni i viruilor din ap.
Exista si o serie de metode special de ameliorare
a calitatii apei cum ar fi dezodorarea , eliberarea apei de compusii defier, dedurizarea , desalinizarea , defluorarea
fluorizara etc.Cele mai noi si perfomante metode sunt ozonaraea si tratarea cu raze UV
93)Caracteristica igienica a metodelor de limpizire si decolararea apei.
Limpezirea i decolorarea apei pot fi obinute prin sedimentarea ndelungat. Sedimentarea, in condiii naturale,
decurge foarte i:ncet, iar decolorarea practic nu se produce. De aceea pentru a majora eficacitatea acestor
procese, nainte de sedimentare in ap, se adaug substancechimice, care au proprietatea de a accelera
sedimentarea particulelor i de a separa substane, care contribuie la coloracia apei.Acest proces numit coagularea
apei este un proces de mrire, agregare a particulelor coloidale din ap, care se termin cu formareaagregatelor
vizibile - flocoanelor. Coagularea are loc sub acciunea coagulancilor - srurilor de aluminiu i tier (cel mai des se
folosetesulfatul de aluminiu). Doza de coagulant se va calcula in funccie de alcalinitatea i culoarea apei
prelucrate, ins neaprat se va determina pecale experimental.Pentru ca procesul de coagulare a apei s decurg
mai rapid, se folosesc lloculancii sintetici, ca poliacrilamidul etc.Procesul final al limpezirii i decolorrii este
filtrarea apei printr-un strat de material granulat (nisip sau antracit). Limpezirea idecolorarea apei pot fi efectuate
dup dou scheme:1.Decantarea i filtrarea lent.2.Coagularea, decantarea i filtrarea rapid.
94)Aprecierea igienica a metodelor de dizinfectie a apei.
Pentru excluderea percolului epidemiologic la statiile de tratare a apei, dup filtrare, apa trebuie s fie ulterior
dezinfectat.La filtrarea apei nu toate microorganismele sunt retinute i o parte, rmnnd libere in ap, trec prin
instalatiile de curtare i secontin in apa filtrat. Astfel, pentru crearea unei bariere sigure, in cile hidrice de
transmitere a infectiilor intestinale apa se dezinfecteaz.
La folosirea apelor de suprafat, dezinfectarea este obligatarie, iar in unele cazuri e obligatorie i pentru apele
40

subterane. Mai frecvent, in scop dedezinfectare a apei, in conditii de campanie e folosit clorinarea. in acest caz
se folosesc dou metode: clorinarea cu doze normaie de clor isuperclorinarea apei cu doze marite de clor.
Substantele utilizate in acest scop vor corespunde unor conditia, dintre care:s nu modifice calitatea organoleptic
a apei i s nu lase urme de substrate nocive dup tratare,- utilizarea acestor substance s se fac prin metode
cat mai simple, rapide, eficiente i cu pret ct mai redus.
Clorinarea apei este efectuat prin diferite procedee, care ne permit a aplica aceast metod att la instalatiile
de aprovizionare centralizat cuap, ct i la aprovizionarea in campanie.Pentru clorinare se utilizeaz diferici
compui clorigeni.
La dezinfectarea apei, in apeducte este folosit clorul lichid, care se pstreaz in cisterneon baloane de oel sub
presiune. La clori--narea unei cantitci mici de ap, in instalaiile locale, rezervoare etc,, este folosit clorura de
var. Ea trebuie pstrat in butoaie nchise in ncperi uscate, bine aerisite, deoarece la pstrare, sub acciunea
factorilor de mediu, clorura de var i pierdeactivitatea. nainte de a fi ntrebuincat, e necesar de a controla
activitatea ei (va concine nu mai pucin de 20-25% clor activ) in afar de clorullichid i clorura de var, pentru
dezinfectarea apei se mai folosesc un sir de substrate clorigene - hipocloritul de calciu sau sodiu, cloraminele etc.
95)Caracteristica igienica a apelor subterane ca surse de aprovizionare cu apa.
Apele freatice sunt deseori intrebuintate de om pentru ca au colratie slaba si sunt transparente . cantitea de saruri
minerale in ele creste odata cuadincmea dar in majoritatea cazurilor ramine mica.Daca solul este impurificat cu
diferite substante se poate inpimpla ca apele freatice sa contina diferiti agenti patogeni ai diferitor boli.Apele
freatice sunt folosite in scop de aprovizionare cu apa la sate in acest scop sapundu-se fintini. Daca apele freatice
nimeresc intre douastraturi de roci ele formeaza 2 straturi iar fintinile care ajung la o asa adincimee se numesc
arteziene.De regula aceste ape sunt transparente , incolore far gust si miros cu concentratie mineral
constanta.uneori apele din fintini se caracterizeaza prinduritate inalta , nevel ridicat de saruri si fluor compusi de
fier si hydrogen sulfurat.
96)Cerintele igienice catre sistemul local de aprovizionare cu apa(fintini)
Cerinte fata de fintini:

Locul pentru instalarea fintinii trebuie sa fie la o inaltime adecvata distant cuvenita fata de sursele eventuale de
poluareferita de risculinundatiilor sau inmlastinirilor.

Peretii sa fie impermibili in jurul fintiini sa existe un strat de argila sa fie exclusa impurificarea bacteriana din
exterior.

Diametrul de cca 1,2 m iar adincimea de 30 mfundul fintinii impermiabil iar colacul bine ajustat.
97)Caracteristica igienica a apei de suprafata ca surse de aprovizionare cu apa.
Toate apele de suprafata sunt poluate din exterior de aceea se considera ca potentiale surse de boli epidemic.in
deosebi sunt poluate bazineleacvatice din apropierea centrelor populate si in locul de scurgere a apelor reziduale
menajele sau industrial.Proprietatile organoleptice si compozitia chimica depend de multe conditii apa riurilor are
o coloratie intense si turbiditate inalta apa lacurilor ocoloratie verde bruna miros si gust neplacut.de obicei
concentratia mineral este redusas dar in unele bazine ce se afla in zonele cu clima toridaacesta concentratie ajunge
la niveluri destul de ridicate.
Autoepurarea apei:Cu toate ca apele de suprafata sint impurificate permanent calitatea apei ramine reletiv
constanta . Acesta se datoreaza anumitor procese fizico-chimice si biologice care contribuie la autopurificarea
apei.
Apele reziduale nimerind in bazine se dilueaza iar rezidurile particulele de minerale oule de helminti si mi/o in
suspensie se depun la fund apa selimpizeste devine transparent.
Datorita mi/o din apa subs. Organice se mineralizeaza asemenea celor din sol . prin oxidarea biochimica
substantele se nitrifica transformindusein compusi finali nitrati, carbonati, sulfati.Pe parcursul autopurificarii
bazinelor mi/o si saprofitii pier din cauza micsorarii substantelor nutritive sub actiunea razelor solare
antibioticilor eliminate de saprofite si alti factori.In urma autoepurarii apa devine transparent , mirosul neplacut
41

dispare subs. Organice se mineralizeaza mi/o se distrug apa capatind proprietatiilede pina la poluare
98)Sursele de poluare a bazinilor de apa deschise,autoepurarea apei.
Autoepurarea apei:Cu toate ca apele de suprafata sint impurificate permanent calitatea apei ramine reletiv
constanta . Acesta se datoreaza anumitor procese fizico-chimice si biologice care contribuie la autopurificarea
apei.Apele reziduale nimerind in bazine se dilueaza iar rezidurile particulele de minerale oule de helminti si
mi/o in suspensie se depun la fund apa selimpizeste devine transparent.Datorita mi/o din apa subs. Organice se
mineralizeaza asemenea celor din sol . prin oxidarea biochimica substantele se nitrifica transformindusein
compusi finali nitrati, carbonati, sulfati.Pe parcursul autopurificarii bazinelor mi/o si saprofitii pier din cauza
micsorarii substantelor nutritive sub actiunea razelor solare antibioticilor eliminate de saprofite si alti factori.In
urma autoepurarii apa devine transparent , mirosul neplacut dispare subs. Organice se mineralizeaza mi/o se
distrug apa capatind proprietatiilede pina la poluare.
99)Caracteristica igienica a sistemului centralizat de aprovizionare cu apa.
Tipuri de aprovizionare cu apa: decentralizat (local) si centralizatCentralizat sistem ce consta dintr-o retea care
permite aprovzionarea cu apa sub presiune direct la consumator.Avantaje:
pot fi utilzate atit surse subterane, cit s cele de suprafata
asigura cantitatea necesara de apa la distanta mari de sursa
ofera posibilitatea tratarii apeii in caz de necesitate.
permite protectia sursei instalatiilor si controlul starii lor
permiteccontrolul pemranent al calitati apei
Dezavantaje: apar dificultati la supravegherea stari tehnice a retelelor de apeduct in cazul nimeriri in retea a
agentilor patogeni sau toxinelor are loc afectarea unui nr mare de populatiestaiile de aprovizionare cu ap includ
instalaiile de captare i epurare, rezervoarele pentru ap curat, staiile de pompare, turnurile de ap, de lacare
merge reeaua de distribuire. Reeaua de apeduct trebuie s fie impermeabil. Corozia i deermetizarea evilor
vechi creaz condiii deimpurificare a apei de apeduct. Pentru a preveni aceasta, reeaua de apeduct va trece
departe de gropile de gunoi, closete, reeaua de canalizare ialte surse poteniale de impurificare. In caz de
intersecie a reelei de apeduct cu evile de canalizare apeductul trebuie s fie instalat mai sus dectacestea i la o
distan nu mai. mic de 0,5 m.
100)Cerintile igienice catre alegerea sectorului de constructie al institutilor stomatologice.
101)Igiena muncii ca ramura a stiintei si practicii sanitare. Sarcinile si obiectivele de studiu/
Igiena muncii este o ramura a igienei care cerceteaza conditiile de munca, factorii din mediul de munca si
influenta acestoraa asupra organismului muncitorilor.
Scopul
Stabilirea unor indici, norme fiziologice complexe de masuri care sa asigure confortul la locul de munca,
prevenirea oboseli si imbolnavirilor profesionale.
Sarcinile
-sa promoveze si sa mentina gradul maxim de bunastare fizica, mintala si sociala a muncitorilor din toate
------profesiile
-previna aparitia deverilor de la starea optima de sanatate a munctorilor din cauza conditiilor nefavorabile de
munca
-sa protejeze muncitorii in exercitarea profesiei impotriva agentilor nocivi pentru sanatate
-sa elaboreze cerinte si norme igienice ca baza a legitatilor de asanare a conditiilor de munca
-profilaxia traumatismului de productie
42

-sa determinarea modificarilor fiziologcie, care au oc in procesul de munca

-elaborarea masurilor pentru organzarea rationala a reimurilor de munca si odihna
-identificarea si eliminarea din zonele de productie a agentilor nocivi
-de a asigura astfel de conditii, incit eforturile fizice si mintale impuse muncitorilor sa corespunda structurilor
lor anatomice, fiziologice si stari psihologice
-de a aplica in intreprinderi programe largi sanitare, care sa acopere toate aspectele sanatatii
Obiectivele de studiu
-conditiile de munca si influenta acestora asupra organismului
-procesul de munca din punct de vedere al influentei lui asupra organismului
-sanatatea muncitorilor, morbiditatea, caracterul bolilor aparute sub influenta factorilor nocivi de productie
102)Consum de energie. Calcularea lui. Consumul de energie la diferite munci.
103)MODIFICARI FUNCTIONALA IN ORGANIZM LA MUNCA FIZICA. METODELE DE
DETERMINARE A MODIFICRILORFIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL MUNCII.
MODIFICARI DIN PARTEA:
SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
Creste debitul cardiac de la 5 l/min in repaus la 26 l/min in efort maxim
Cresterea debutului systolic de la 80-90 ml pina la 120-140 ml. acesta in effort creste rapid datorita unei
intoarceri venoase inaltcrescute. Ramine constant timp de 5-10 min dupa care daca efortul se prelungeste peste 10
min descreste usor.
Cresterea frecventei cardiac se face:
-In effort usor creste exagerat la inceput pina la un anumit nivel apoi scade pina la un nivel inferior la care se
mentine pe toata durataefortului
-Daca efortul se prelungeste, frecventa cardiac tinde sa scada, ceea ce semnifica scaderea debutului systolic.
Cresterea temperaturiicorpului si acumularea de acid lactic
-In efortul maximal frecventa cardiac creste pina la oprirea subiectului sau pina la epuizarea lui, frecvent maximal
depinde de sex sivirsta.
SISTEM RESPIRATOR
Efortul fizic determina trecerea in singe a unei cantitati de pina la 4 l de O2
/min ceea ce reprezinta o adaptare sinergica a aparatuluirespirator, cardiovascular si a utilizarii O2
de catre muschi, implicind atit reflexe conditionate, cit si cele neconditionate
APARATUL DIGESTIV
Modificarile sunt in functie de intensitatea efortului fizic si conditiile de microclimate,astfel la un effort de mica
sau medie intensitatefunctiile digestive sunt usor crescute sau nu se modifica.
In muncile cu effort de intensditate mare sau in microclimate cald aceste functii sunt scazute pina la inhibitia lor
Creste secretia de adrenalina si de hormone ai hipofizei din lobul posterior care determina o inhibitie a activitatii
glandelor gastrice si oirigatie mai slab a stomacului si a intestinului. Se nai observa si o crestere a secretiei
pancreatice.
APARATUL RENAL:
In raport de intensitatea efortului si condiiile sde microclimate modificarile apar in functie de filtrarea
glomerulara, de reabsorbtie sisec retie tubular
In eforturile de intensitate mica sau medie diureza creste putin, compozitia ramine neschimbata
In conditii de marire a intensitatii efortului sau de microclimate cald diureza scade si compoziti urinara este
modificata: creste urea,creatinina, ac.lactic, fosfatii.
SISTEMUL ENDOCRIN:
Modificarile sunt prezentate de hiperfunctia hipofizei, suprarenalelor
ANALIZATORII:
43

MODIFICARILE SUNT IN FUNCTIE DE INTENSITATEA MUNCII, la munca de intensitate mica sau medie
creste/scadesensibilitatea vizuala, auditiva si tactile.METODELE DE DETERMINARE A MODIFICARILOR
FIZIOLOGICE:
-Tremometria (numarul de atingeri intr-o secunda);
-Dinamometria (se va determina forta si rezistenta musculara).
-Perioada latent a reactiei videomotorii
-Pedioada latent a reactii acustomotorii
-Memoria operative
-Concentrarea atentiei
-Frecventa pulsului
-Tensiunea arterieala
-Presiunea pulsului
-Frecventa respiratiei,
-Volumul respirator
104).MODIFICARILE FUNCTIONALE IN ORGANISM LA ACTIVITATEA
INTELECTUALA.METODELE DEDETERMINARE A MODIFICAROLOR FIZIOLOGICE DIN
ORGANISM IN TIMPUL MUNCII
Datorita procesului tehnico-stiintific mecanizarea si aytomatizarea proceselor tehnologice reduce considerabil
munca fizica pura,marinu-se ponderea activitatii intelectuale si a celei neuroemotionale.in procesul activitatii
intelectuale intene,metabolismul gazos nu semodifica deloc sau se modifica foarte putin.In procesul activitatii
intelectuale frecventa pulsului scade,uneori numai o activitateintelectuala intense poate provoca accelerare
pulsului pe contul micsorarii diastole.S-a constatat ca presiunea arterial creste,respiratia seaccelereaza,creste
repletiunea sangvinica a creierului,in acelasi timp micsorindu-se repletiunea sanguine a
membrelor,cavitatiiabdominale.Totusi bazindu-se numai pe aceste date,e greu de apreciat caracterul si intensitatea
activitatii intelectuale.S-a constatat ca activitatea intelectuala intense de
lunga durata provoaca o scadere a reflexelor conditionate vasculare si aparitiareactiilor paradoxale.la o activitate
intelectuala sustinuta se schimba functiile sistemului nervos, celui respirator.Encefalografia a stabilit ca in
organism curentii biologici se schimba cu atit mai mult cu cit concentratia atentiei in timpul activitatiiintelectuale
e mai mare.activitatea intelectuala de intensitate mare deregleaza echilibrul inhibitie-excitatie.Activitatea
intelectuala decreatie depinde in mare masura de starea emotiva a omului,aceasta din urma fiind legata de
activitatea corticala si a celor subcorticale alesistemului vegetative.In procesul activitatii intelectuale se modifica
tonusul muschilor netezi ale organelor interne,vaselor interne,inspeciel ale vaselor cardiac si cerebrale. Totodata
asupra activitatii intelectuale influenteaza in mare masura torentul de impulsuriextero-,intero- si
proprioreceptive.O mare influenta o au conditiile mediuli externActivitatea intelectuala e strins legata de sporirea
metabolismului proteic si glucidic.Activitatea intelectuala intense solicita o incordaremare a intregului
organism,fapt,ce cauzeaza oboseala si surmenajul in aceeasi masura ca si munca fizica.
105)Metodele de determinare a modificarilor fiziologice din organism in timpul muncii.
METODELE DE DETERMINARE A MODIFICARILOR FIZIOLOGICE DIN ORGANISM IN TIMPUL
UNCII
Modificarile functionale se apreciaza facindu-se investigatii imediat dupa efectuarea lucrului.DETERMINAREA
SISTEMULUI NERVOS CENTRALSe determina perioada latent a reactiei vasomotorii RVM si
acusticomotoriiRAM.Cel examinatapasa butonul cronoreflexometrului inmomentul perceptiei semnalului visual
sau a celui auditiv de pe panoul de comanda.Perioada latent se determina separat in milisecunde.
SISTEMUL CIRCULAR *frecventa pulsului FP*tensiunea arterial TA*presiunea pulsului PP*tensiunea dinamica
medieTDMTDM=PP/3+TD SAU TDM=(TS+2TD)/3*debitul systolic*debitul cardiac*rezistenta vaselor
periferice RVR
SISTEMUL RESPIRATOR Se determina frecventa espiratiilor.Determinarea excursiei cutiei toracice se face
cu ajutorul spirometrului.
44

SISTEMUL NEUROMUSCULAR *determinarea tremurului miinii*determinarea fortei muscular

cu dinamometrul*determinarea rezistentei muscular
DETERMINAREA CONSUMULUI DE OXIGENConsumul de oxygen se determina indirect dupa frecventele
cardiac si nomogramele Cristensen-Walls.
DETERMINAREA CONSUULUI DE ENERGIEIn depenenta de oxygen determinat dupa nomograma,consumul
de energie se calculeaza dupa formulaQ=4,863*COUnde: Q-consumul de energie,cal/min4,863-echivalentul
caloric al unui litru de CO2CO-consumul de oxygen
DETERMINAREA GRADULUI DE EFFORT FIZICN=A/T*10UNDE: N-effort fizic,WA-lucrul efectuat,kgmTtimpul de lucru,s10-coeficientul de recalculare a kgm/s,W.
106)Oboseala si surmenajul, profilaxia lor.
Oboseala obinuit
este o stare normal care apare dup solicitare i dispare dup repaus.Oboseala fiziologica are un rol pozitiv,si
anume acela de a semnaliza si de aproteja organismul de consecintele epuizarii extreme.Cu altecuvinte ,oboseala
se aseamana cu becul rosu,,care ne atrage atentia asupra imineneteigolii rezervorului de energie al
corpului,aducandu-ne aminte de necesitatea intreruperii temporare a efeortului efectuaut,pentru ca aorganismul sa
ai ba ragaz a se reface.Se manifesta prin dureri de cap, sau in tot corpul, scaderea atentiei, intirzierea reflexelor,
scaderea randamentului in activitatile zilnice.
PROFILAXIA OBOSELIIOdihna zilnica
-Somnul constituie o perioada reparatorie a organismului.Nevoia de somn difera in functie de varsta:nounascut:21-22ore;1-4 ani :14-18 ore;la 15 ani :8-10 ore,la adult:7-8 ore,la varstinici:5-7 ore.
Odihna saptamanala
-Rezervati-va o zi de odihna in fiecare saptamana. Avem nevoie de momente si zile de recreeere.
Odihna anuala
-orice om care munceste isis merita concediul si orice elev sau student are dreptul l avacante.Faceti tot ce depinde
de dvs.ca ,pe timpul concediului ,sa va deprindetti si sa va detasati realmente de problemele de serviciu.
Odihna activa
-Oamenii de stiinta care au studiat functionalitate creierului au constatat ca alternarea diferitelor forme de
angajare activacreste potentialul energetic al organismului
Surmenajul
este oboseala acumulata,in care rezervele organismului sunt secatuite.Surmenajul cedeaza mai greu si necesita
instituireaunui program complex de combatere a oboselii. pe care o avem de ndeplinit, orict de neplcut ar fi
uneori, s fie fcut cu demnitate, continciozitate, devenind astfel o surs demplinire i satisfacii. Astenia
fizic. Astenia fizic este unul dintre cele mai importante semne i se traduce prin senzaia de moleeal
accentuat, de slbire a foreimusculare. Persoana n cauz constat c efectueaz cu mai mult greutate. Astenia
psihic. Psihiatrii apreciaz c aceast form de astenie se manifest prin dezinteres (apatie, inerie, lips
de participare i iniiativ),sentimente de neputin i de nesiguran. Pot s apar tulburri de memorie, dificulti
n nvare, rspunsuri mai lente i greite, reducereaateniei i multe altele. Tulburri emoionale. Pe un alt
plan, aceast oboseal cronic, duce de asemenea la instabilitate emoional. Individul oscileaz de la stri
defericire la stri de depresie i invers. Din pricina nestpnirii reaciilor, apar frecvent izbucniri de mnie,
nerbdare, frustrare. Randament sczut. Pe lng toate acestea, se poate constatata o scdere real a eficienei n
munc i chiar scderea rezistenei organismului lainfecii.
Cauzele surmenajului
Specialitii consider c surmenajul apare de regul atunci cnd doi sau mai muli factori se combin acionnd
un timp suficient de ndelungat.Iat principalii factori care contribuie la apariia surmenajului. Programul de
lucru extins. Nerespectarea orelor de somn Organizarea deficitar. Relaiile defectuoase. Gradul de motivare.
Tipul de personalitate. Nivelul de control
Prevenirea surmenajului:
45

 Reducerea programului de lucru.. Organizarea i planificarea corespunztoare a muncii.. Micarea i

exerciiile de relaxare. Respectarea orelor de somn. Exploatarea beneficiilor odihnei active. Igiena relaiilor de
serviciu. Respectarea repausului sptmnal i anual.
107)Noxele profesionale: Definitie, clasificarea lor.
Prin noxa profesionala intelegem factorul care apartine conditiilor de munca, care are asupra organismului uman
efecte negative, determinind sau favorizind starea de boala sau scaderea capacitatii de munca.
Clasificarea noxelor pofesionale:

Dupa apartenenta la conditiile de munca

Noxe profesionale ce apartin organizarii muncii nerationale, nefiziologice

intensitatea mare a efortului predominat musculo-osteo-articular (efort fizic) sau
neuropsihosenzorial
durata exagerata a muncii
ritm de munca nefiziologic (prea rapid si o perioada mare de timp)
ritm de munca necorespunzator (raportul dintre perioadele de munca si cele de repaus
necorespunzatoare din punctul de vedere fiziologic)
efort static prelungit a anumitor grupe musculare
pozitii vicioase sau fortate, prelungite
alternanta necorespunzatoare fiziolgic pentru anumite persoane a celor trei schimburi de munca
munca monotona sau cu subsolictari
munca mecanizata sau mecanizata cu suprasolicitari
Noxe profesionale ce apartin mediului de munca
Factori fizici
microclimatul nefavorabil
radiatiile ionizante si neionizante
zgomotul
vibratia
ultrasunetul
presiunea atmosferica
Factori chimici
dupa caracterul de actiune
substante toxice
excintante
cancerigene
mutagene
care actioneaza asupra reproductiei
dupa caile de incorporare in organism
prin caile respiratorii
prin tubul digestiv
prin piele
Factori biologici
microorganisme
agent patogeni
paraziti
macroorganisme
animale
plante
Factori psihofiziologici
supraincordarea fizica
statica
46

dinamica
hipodinamica
supraincordarea neuropsihica
intelectuala
a analizatorilor
emotionala
monotona
Noxe profesionale ce apartin relatiei om-masina
Pot determina:
eforturi intense de scurta durata
pozitii vicioase
suprasolicitari neuropsihice si senzoriale timp indelungat
aparitia unor factori de mediu nocivi (zgomot, trepidatii, substante toxice)
Noxe profesionale ce apartin relatiilor psiho-sociale dintr-un colectiv de munca, relatia om-om
relatii necorespunzatoare dintre un conducator si colaboratorii sai sau relatii necorespunzatare intre
membri unui colectiv de munca
absenta motivatiei in munca
lipsa unor satisfactii morale
actiuni de inechitate la locul de munca

Dupa specificitatea factorilor de risc profesional

Noxe profesionale generale excluxiv la locurile de munca de anumite procese tehnologice (laser)
Noxe profesionale care sunt prezente si in mediul inconjurator general dar concentratiile sau
intensitatea lor sunt insuficientt de mari pentru a putea imbolnavi la persoanele neexpuse
profesional
Noxe profesionale prezente la locurile de munca si in mediul inconjurator general
108)Pozitia fortata in timpul muncii. Bolile cauzate de suprasolicitarea diferitor organe si sisteme. Profilaxia
lor.

109)praful ca noxa profesionala. Clasificarea lui. Metodele de determinare a profului de aer.

Praful=
particole mici solide disperse ce nimeresc in aerul incaperilor de productie in stare suspendata.Praful se formeaza
de pe urma maruntirii,macinatului,frecarii,sfredelirii,in procesul poleirii,la explozii.Praful seFormeaza in cantitati
consideabile in mine,la fabricile de teracota si faianta,la uzinele de ciment,metalurgice,inTimpul
incarcatului,descarcatului si transportarii diferitor materiale si substante,la lucrari agricole.
CLASIFICAREA PRAFULUI
A)DUPA NATURA:
1)organic
2)anorganic
3)mixt
De obicei n conditiile de productie se formeaza praf mixt.Pentru caracterizarea igienica a prafului se va determina
cantitatea lui intro unitate de aer,gradul e dispersie,forma,duritatea si solubilitatea particolelor.Clasificarea
prafului dupa dimensiunile particolelor are o mare importanta din punct de vedere igienic,intrucitactiunea lui
nociva este determinata de gradul de patrundere in caile respiratorii.Particolele de praf cu dimensiunilede 0,5-5
mcm patrund in plamini si se retin in alveole.Solubilitatea prafului poate avea o influenta pozitiva daca aceste
particole au o actiune excitanta asupra cailor respiratorii(praful de zahar,defaina)sau influenta negativa,daca
actiunea lor e determinata de componenta chimica(praful de clorura de var).Actiunea asupra cailor respiratorii
depinde de morfologia particolelor de praf,insa actiunea patologica a particolelor care nimeresc in alveole
probabil nu depinde de forma lor.
B)DUPA MORFOLOGIE DISTINGEM
PARTICULE:*de lemn *de par de porc *de samota *de cremene *de cinepa *de arbore conifer *de carbune de pa
mint*de sticla *de bronz *de la curatirea pieselor turnateIn majoritatea cazurilorpraful industrial cu dimensiunea
47

particulelor de 2 mcm constitue 40-90%, el patrunde liber inAlveole.Unele particule de praf,acumulindu-se

I aerul incaperilor,pot exploda la temperatura inalta a focului,scintei,descarcari electrice.
110)Afectiunile cauzate de praf, profilaxia
AFECTIUNILE PROVOCATE DE PRAF
In timpul respiratiei praful patrunde in alveole.Partial se elimina cu aerul inspirat,in timpul tusei,o alta parte
ramine in alveaole si provoacatulburari in organism.Particulele de praf patrunse in alveole sint fagocitate de
macrofage.InMajoritatea cazurilor locurile unde se acumuleaza fagocitele se fibrotizeaza.tesutul conjunctiv
se sclerotizeaza,Formeaza cicatrice.Astfel se dezvolta fibroza pulmonara-Pneumoconioza.
INFLUENTA PRAFULUI ASUPRA CAILOR RESPIRATORIIExcitarea indelungata a mucoasei cavitatii nazale
cu praf poate provoca aparitia rinitei hipertrofice cronice,u trecerein rinita atrofica.Praful inspirat in cantitati mari
afecteaza bronsiile mari si medii.unele tipuri de praf au particularitati alergice si pot cauza bronsite astmatice si
astm bronsic
.DERMATOZE CAUZATE DE PRAFPraful industrial patrunde in piele,prin deschizaturile glandelor sebacee si a
celor sudoripare si poate cauza procese inflamatorii.Obturareaducturilor acestor glande poate duce la
eruptii,care,infetindu-se,fac Piodermii.La actiuneaPrafului din compusi ai
cromului,arseniului,varului,carbonati,superfosfati pot aparea dermatite ulceroase.LEZIUNI OCULARE
PROVOCATE DE PRAFCa rezultat al patrunderii prafului in ochi pot surveni conjunctivite,mai ales daca el
contine zgura de carune de piatra,ce are actiune de fotosensibilator.Praful metalic si cel de tutun are o actiune
anestezica asupra corneei.La strungariicu o vechime mare de munca uneori se determina o opacifiere a
corneei,cauzata de traumatizarea ei cu praf.
PROFILAXIA AFECTIUNILOR CAUZATE DE PRAF
MASURI TEHNOLOGICE:*ermetizarea proceselor tehnologice*transportul pneumatic*umezirea locului de
lucru*substituirea substantelor toxice cu altele mai putin toxice*elaborarea unor cicluri tehnologice
inchise*reutilizarea deseurilor deproducere
B) MASURI DE SISTEMATIZARE:*zonificarea localitatilor *amenajarea spatiilor verzi*respectarea zonelor de
protectie dintre zonele locative si cele de producere:1-1000m,2-500 m,3-300 m,4-100 m,5-50 m.
C) MASURI SANITAR-TEHNICE:*ventilatia locala*deriticarea incaperilor cu aspiratoare,deriticarea
umeda*instalarea mijloacelor de epurare a deseurilor-filtre,instalatii de captare a prafului,filtre electriceD)
MASURI LEGISLATIVE:*respactarea concentrariilor maximal admisibile(CMA)
111)Zgomotul si vibratiile ca noxe profesionale. Actiunea lor asupra organismului, masurile profilaxiei
afectiunilor nocive.
ZGOMOTUL
In conditii de productie zgomotul apare la nituit,la stampare,in timpul probelor motoarelor si a muncii la diferite
utilaje,conducte de aer.In timpulnituitului,de exemplu,intensitatea zgomotului atinge 70-110 dB,in fierarii 90100dB,zgomotul in timpul lucrului cu instrumente pneumatice poate atinge 90 dB,in sectiile d nituire 80-90 dB,in
cele textile80-100 dB.Zgomotul industrial de intenitate mare poate cauza dereglari functionale ale sistemului
psihic si nervos vegetativ,aparatul cardiovascular,tubului digestiv,toate aceste afectiuni dind in complexitate
,,boala de zgomot.In afara de afectiunile nespecifice provocate,zgomotul duce la scaderea treptata a auzului pina
la surzirea completa.
VIBRATIILE
Oscilatiile corpurilor elastice cu frecventa mai mare de 1 Hz se numesc vibratii.Pentru vibratii sunt caracteristice
amplitudinea oscilatiilor-inaltimea undei masurate in milimetri sau kilometri,frecventa vibratiilor-numarul lor
intro secunda,si acceleratia miscarii masurate in m/s2.Energia oscilatiilor se masoara in Jouli.Distingem vibratii
orizontale siverticale.Vibratiile industriale pot fi generale sau locale.Drept vibratie generala poate fi vibratia
podelei,a peretilor cladirilor,provocata de utilajul in functiune.Vibratiile locale sint mai raspindite,eleau loc
la munca cu uneltele pneumatice(perforatoare,ciocane au dalti,la strungurile de sfredelitsau ascutit).Vibratiile
influenteaza asupra diferitor functii fiziologice ale organismului,iar in caz de actiune indelungata si intensaPot
cauza afectiuni patologice si boala de vibratie.Boala de vibratie se caracterizeaza prin spasmul vaselor
sanguine,in special a celor dinfalangele degetelor.Spasmul se manifesta pintro paloare a degetelor,cianoza
sihipotermie evidenta a tegumentelor.Cele mai frecventesimptoame ale bolii sint dereglarile sensibilitatii-de
48

durere,tactile,vibratoare, modificarile articulatiilor si dereglarile vasomotorii.Boala devibratie se intilneste mai

des la muncitorii nituitori din constructia avioanelor,la cei ce deservesc masinile de polizat si slefuit,muncesc
cuciocane pneumatice.Sub actiunea vibratiilor se pot dezvolta artrite si poliartrite.La femeile ce lucreaza
ca tractoriste,conductoare detramvaie si autobuze,vibratia provoaca dereglari ale ciclului menstrual.Vibratia
cu frecventa inalta predispune spre hipertonie.Vibratiile provoaca dereglari evidente ale tonusului vaselor.
MASURILE DE PROFILAXIE A ACTIUNII NOCIVE
Masurile radicale de combatere a zgomotului industrial sint modificarea proceselor tehnologice,a constructiilor
de mecanisme,ce genereazazgomot.Principalele surse de zgomot sunt loviturile pieselordin mecanisme una
de alta,frictiunea pieselor mobile,miscarea aerlui invirtej.Inlaturarea acestor factori este o masura eficace de
combatere a zgomotului.Inlocuirea nituirii pneumatice cu sudarea electrica incazangerii,a pieselor
de metal generatoare de zgomot cu cele de masaplastica sau piele diminueaza consierabil zgomotul industrial.O
mare importanta are normarea intensitatii zgomotului.Acolo unde nu pot fi luate masuri radicale de combatere a
zgomotului saudiminuare pina la limitale admisibile,sunt necesare masuri de planificare corecta a
incaperilor, separarea sectiilor zgomotoase de celelinistite.Peretii incaperilor zgomotoase trebuie sa aiba o
rezonanta minima,se recomanda de ai face straturi.Zgomotul poate fi inabusit princaptusirea surselor de zgomot
cu materiale speciale, spre exemplu pisla,asbest.Pentru diminuarea conducerii osoase a zgomotului
sivibratiilor se recomanda ca muncitorii sa stea pe asternuturi din pisla sau
cauciuc,iar la urechi sa aiba protectoare de zgomot.Pentru inlaturarea vibratiilor transmise prin dusumele,pereti,
se vor face incaperi speciale,separate defundamentul cladirii,suporturile pecare sunt
fixate masinile vibratoare,se izoleaza de restul incaperii prin spatii
aeriene si materiale elastice. Este necesara elaborarea denoi modele de instrumente,ce reduc amplitudinea si
energia oscilatiilor..Pentru inlaturarea vibratiei banchetelor masinilor sefolosescamortizatoare.Pentru a preveni
neurita de vibratie axamenul medical se va face de doua ori pe an si vor fi luate masuri necesare.
112)Boala profesionala- definitie, clasificarea bolilor profesionale
Boli profesionale
Sunt procese patologice cauztae sau declansate de nocivitatile profesionale caracteristice procesului de munca,
exercitarii unei meserii sau profesiuni.
Bolile profresionale se pot manifesta sub forma cronica sau acuta.
Boala profesionala acuta
Apara in caz daca agentii nocivi la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor in concentrati
mari, timp scurt, mai des considerata ca accident de productie (de exemolu intoxicatie acuta cu oxid de carbon,
clor, hidrogen sulfurat).
Boala profesionala cornica
Apare in cazul daca agenti nocivi de la locul de munca actioneaza asupra organismului muncitorilor timp
indelungat si cu intensiate redusa. De ex. pneumoconiozele.
Clasificarea bolilor profesionale:
specifice
6. absolut specifice sunt cauzate numai si numai de anumiti factori nocivi de productie
(pneumoconiozele)
7. relativ specifice care ma des se intilnesc in conditii de productie, dar pot fi si in conditii casnice
(intoxicatii cronice cu plumb)
nesecifice sunt bolile care pot apare sub influenta diferitor factori nocivi, insa evolutia bolii se agraveaza
sub actiunea factorilor nocivi specifici de productie
Lita bolilor profesionale mai des raspindite:
intoxicatii acute si corinice
pneumoconiozele
49

berilioza
bronsitele cronice cauzate de praf
emfizemul pulmonar
boli parazitare si contagioase
boala de cheson
dilatari pronuntate ale venelor
neuralgii, neurite, plexite etc.
afectiuni de vibratii
artrite cronice
boala actinica
cataracta
miopia progresiva etc.

Alte clasificari a bolilor profesionale:

Dupa etioloia boli (bolile cara apar sub influenta prafului, toxicele industriale)
Dupa sistemele organismului afectate (cardiovasculare, SNC, organelorr respiratorii)
Pentru
4.
5.
6.
7.

a hotari diagnosticul unei boli profesionale medicul treuie sa cunoasca urmatorii factori:
conditiile de munca
structura procesului de munca, a profesiei
ruta profesionala (unde a lucrat pina la inveestigatie medicala) dupa carticica de munca
date despre astfel de boala la alti muncitori de pe acest sector

Diagnosticare bolii profesionale se face in confirmitate cu ordinul ministerului sanatatii nr. 132 A atrubui dreptul
de concludere si determinare a unie boli profesionale numai Consiliului Medical creat pe baza Centrului
Republican de Patologii Profesionale.
Trecerea la alt luctu inofensiv il ofera Comisia Medicla Consultativa.
Gradul de incapacitate de muca se stabileste de Comisia Medicala de expertiza a Muncii.
Directiile asistentei medicale infaptuite de medicul de intreprindere se desfasoara in 3 domenii:
2. curativ-profilactic
3. igienico-sanitar
4. educatie saniatara
Medicul de intreprindere are sarcinile:
1. a asigura asistenta medicala curenta si de urgenta
2. efectueaza controlul medical periodic
3. dispanserizeaza bolnavii de boli cronice sau profesionale
4. efectueaza periodic analiza morbiditatii generale, profesionale si cu incapacitate temporara de munca
5. elaboreaza planul de masuri medicale curativ-profilactice, igienico-sanitare si de protectie a muncii pentru
prevenirea si reducerea morbiditatii
In domeniul igienico-sanitar:
1. studiaza conditiile de munca si procesele tehnologice pentru depistarea conditilor de mediu si de lucru,
care pot actiona asupra sanatatii munctorilor
2. recomanda masuri profilactice
3. supravegheaza si controleaza modul cum sunt respectate normele igienice
In domeniul educatie sanitare:
1. informeaza muncitorii referitor la morbiditatea generala, profesionala si cu capacitatea temporara de
munca
50

2. petrece instruirea cu privire la facorii de munca care reprezinta risc pentru sanatatea muncitorilor
3. petrece instruirea cu privire la respectarea igieniei personale si generale, a normelor de protectie a muncii
113)Repartitia si transformarea toxinelor in organism.
Toxicele industriale=
substante chimice care nimerind in organism in timpul muncii,provoaca modificari patologice reversibile
sau persistente.In industrie toxicele pot fi sub forma de materie prima(aniline,folosita pentru fabricarea
colorantilor),produse auxiliare(clorul folosit laalbirea tesuturilor),colaterale(CO de la
arderea incomplete).PRINCIPALA CALE DE PATRUNDERE toxicelor industrial in organism
este cea respiratory.In unele cazuri ele pot patrunde pe caledigestive sau prin
tegumentul intact sau lezat.In organism toxicele patrund sb forma de vapori, gaze si praf,ultimele fiind
in dependentde gradul de soluilitate a lor in singe.Toxicele industrial pot patrunde in organism prin tegumentele
intact,prin glandele sebacee sau cele sudoripare(substantele neelectroliteliposolubile). Patrunzind in organsm
,toxicele se supun diferitor transformari. Substantele organice se oxideaza,se hidrolizeaza,se
supundezaminarii sau reminarii,reducerii,proceselor de sinteza-de formare a substantelor noi netoxice.Substantele
neorganice se pot oxidesau pot forma epuneri de compusi insolubili.metalele grele de obicei formeaza depuneri.In
majoritatea cazurilor substantele patrunseinorganism se transforma in compusi mai putin toxici pentru ca
organismul sai poata neutraliza si elimina.In unele cazuri se formeazacompusi mult mai toxici decit substantele
initiale.
114)Caile de eliminare a toxinelor din organism. Caracteristica lor.
In majoritatea cazurilor toxinele se elimina din organism prin intestine si caile
urinare(metalele,halogenii,alcaloizii,colorantii..) Substantelevolatile(alcool,benzina,eterul s.a.) se eliminaprin
caile respiratorii impreuna cu aerul expirat.Plumbul, arseniul se pot elimina prin glandamamara(cu
laptele).Eliminindu-se toxinele pot cauza afectiuni cu caracter secundar de eliminare(colite la eliminarea
compusilo de arseiu si plumb,stomatite in caz de eliminare a plumbului si mercurului s.a.)
115)Actiunea toxinelor a/a org.si factorii ce i determina.
Gradul de toxicitate al substantelor chimice depinde in mare masura de structura lor chimica. Spre exemplu,cu cit
mai multi atomi de H sintsubstituiiti de haloizi,cu atit substanta toxica e mai toxica.Astfel C2H2Cl4 e mai
toxi decit C2H2Cl2.Toxicitatea substantelor narcotice cresteodata cu numarul de atomi de carboni.Astfel,C5H12
e mai putin toxic decit C8H13.Grupul de NO2 sau NH2 schimba caracterul de actiune a benzenului
si toluenului,astfel disparind actiunea narcotica,dar accentueaza actiuneaasupra singelui,organelor
parenchimatoase asupra SNC.O anumita importanta in privinta toxicitatii o are gradul de dispersie a substantelor
patrunse in organism.Cu cit dispersitatea >cu atit toxicitatea>.Astel zincul si alte metale netoxice in stare solida
sau cu dispersitate mare,devin toxice in caz de dispersie mica si patrundere in organism pecale respiratorie.Iata de
ce o toxicitate mai mare o au substantele sub forma de aerosol,gaze, vapori.In mare masura gradul de toxicitate
depindede concentratia subst. in aer de doza ce patrude in organism pe cale respiratorie,tegumentara sau
digestivaActiunea toxinelor depinde si de durata contactului cu ele.Cu cit solubilitatea subst. in mediile lichide ale
organismului este mai mare,cu atitcreste toxicitatea ei.O imporatanta deosebita are solubilitatea toxinelor in
lichide,astfel ele afectind celule nervoase.Un efect considerabil are actiunea combinata a toxinelor.Combinarea
direritelor toxine in aerul incaperilor industriale,actiunea lor asociataasupra organismului e destul de variata.In
unele cazuri actunea asociata mareste toxicitatea subs. aparte ,a caror toxicitate e mai mica-actiunesinergica.Spre
exemplu actiunea sinergica a combinatiei oxidului de N cu bioxid de C e mult mai periculoasa decit actiunea
acestor substanteaparte.In unele cazuri patrunderea de subst combinate in organism poate fi soldata cu
neutralizarea unui toxic de altul actiune antagonista.Combinatia din mai multe toxine poate avea o actiune
aditiva,adica o actiune sumara a fiecarui toxin aparteConditiile mediului pot intensifica sau slabi actiunea
toxinei.Spre exemplu,temeratura inalta sporeste gradul de toxicitate a substantelor.Deexemplu intoxicatiile cu
compusi amidici vara sint mai frcvente.Temperatura inalta influenteaza volatilitatea gazelor,viteza de
evaporare.Umiditatea sporita poate modifica actiunea toxinelor printransformarea lor chimica.Munca fizica grea
de asemenea sporeste actiunea toxinelor,in special a celor ce influienteaza metobilismul.Influenta
toxinelor depinde in mare masura de starea organismului,in special SN.Toxinele pot agrava unele boli sau pot
conduce la scaderea rezistentei imunobiologice.Unele toxine pot avea o actiune metatoxica-procesele patologice
51

survin dupa incetarea actiunii toxinei.Drept exemplu pot servi psihozele,caurmare a intoxicatiei anterioare cu oxid
de carbon.Unele persoane au o sensibilitate sporita fata de anumite toxine ,ce se manifesta prin alergii.
103.Tactica mediului curativ la examenul cazurilor de intoxicatie profesionala.
1.Se face examenul medical al celor afectati,se acorda primul ajutor medical,se cerceteaza cauzele aparitiei
intoxicatiei,la nacesitate se prescriuinvestigatii suplimentare sau internarea in spital.2.Informatia se transmite la
CSE sau se anunta prin telefon despre cazul dat.3.De sine statator sau impreuna cu medicul de la CSE se
cerceteaza conditiile de munca,se elucideaza cauzele in urma carora a survenitintoxicatia profesionala.Se iau
masuri intru profilaxia altor cazuri de intoxicatie.4.Rezultatele analizelor aerului la compusi chimici,alte
investigatii igienice se compara cu CMA si alte normative igienice.5.Avindu-se toate datele despre conditiile de
munca,anamneza profesionala,datele clinice, rezultatele investigatiilor de laborator,diagnozadiferentiala,se
stabileste diagnosticul definitiv.6.Se analizeaza cazul de intoxicatie profesionala,se intocmeste actul
de inregistrare a cazului,se fac recomandarile de profilaxie a cazurilor asemanatore.7.Cazul de intoxicatie se
discuta la sedinta administrativa a interprinderii.8.Se controleaza realizarea masurilor de asanare a conditiilor de
munca,examenelor medicale periodice
105.Particularitatile muncii in agricultura.
1.Caracterul sezonier al principalelor procese de munca2.Indeplinirea lucrului la aer liber in
conditii meteorologice nefavorabile ce pot cauza supra- incalzirea siracirea organismului.3.Efect fizic sporit
,variabilitatea proceselor tehnologice indeplinite de una si aceasi persoana.4.Distanta mare de la locul de munca
si cel de trai.5.Folosirea pesticidelor p/u combaterea insectelor si bolilor plantelor,cit si folosirea
ingrasamintelor.6.Prezenta factorilor biologici ce pot duce la aparitia zooantroponozelor.
106.Igiena muncii in zootehnie si avicultura.
Evaluarea igienica a conditiilor de munca in zootehnie evidentiaza actiunea urmatorilor factori :1.Temperatura in
perioada rece a anului variaza de la -5 pina la 15C

2.Umiditatea aerul in perioada rece a aerului variaza de la 85-95%3.Efortul fizic sporit.Fermele de vite se
caracterizeaza prin conditii de munca specifice;unul din procesele cele mai grele mulsul manual
alvitelor 4.Incordarea statica a muschilor spatelui la o pozitie fortata a corpului(sezinda)5.Pulberele contin mi/o
(saprofite si conditionat patogene-Proteus vulgaris)Gradul de impurificare microbiologica depinde de :-conditiile
de intretinere a animalelor -anotimp-gradul de intretinere a incaperilor principale si auxiliare.-dezinfectia
incaperilor Numarul de mi/o la 1 m patrat de aer poate atinge sute de mii,iar a sporilor citeva mii.-mirosul spefic
neplacut este conditionat de prezenta in aer a :mercaptourinei,indolului,aminelor,
aldehidelor,cetonelor,amoniacului..Cele mai frecvente boli cu incapacitatea temporara de munca in zootehnie
sint:-b. ale sistemului respirator
116) Igiena militara ca obiect sarcinile ei.
Igiena militara este o disciplina desinestatatoare formata prin consolidarea a igienei ca stiinta normativa si a artei
militare si ce studiaza factoriisi legitatile lor asupra efectivelor militare in conditii specifice de habitat,de
cantonament si de lupta,elaborind masuri de mentinere a sanatatii si prevenire a maladiilor. Ca disciplina IM
a aparut din problemele practice ale mediului militar.Asigurarea sanitaro-igienica include o complexitate de
masuri profilactice,ce au ca scop mentinerea sanatatii si capacitatii de lupta a efectivelor militare.
117)Functiile serviciului medical intru controlul aprovizionarii cu apa in conditii de campanie.
Functiile serviciului militar in controlul aprovizionarii cu apa :1.Recunoasterea sursei de apa.2.Aprecierea
igienica a sursei.3.Cntrolul calitatii apei din surse4.Contrlul functionarii punctului de aprovizionare
cu apa5.Controlul igienic ai punctelor de distribuire6.Asigura efectivelor militare cu mijloace de dezinfectie a
rezervelor individuale de apa.
118)Modurile de tratare a apei in conditiile de campanie, instalatiile tehnice militare folosite cu acest scop.
Sarcinile,metodele si mijloacele de tratare a apei in conditii de campanie :
sarcinimetodemijloace
1.limpezire
-filtarefiltre rapide-sedmentarerezervoare de sedimentare-coagulare+filtrarecoagularea FeCl3-hiperfiltareaosmoza reversaInstalatii speciale
52

2.decolorarea
-coagulare+filtrare-filtrare cu carbune-filtrare prin tesut si cabune
3.dezinfectia
-clorinare-ozonare-fierbere-tratare cu RUV-tratarea cu argint-iodurarea
4.detoxicarea
-hemoabsorbtia
5.dezactivarea
6.defierizarea
7.defluorizarea
8.fluorizarea
9.deodorarea
119)Dezinfec tarea apei prin hiperclorinare. Mijloacele de dezenfectare a rezervelor individuale de apa.
120) Functiile serviciului medical in controlul alimentatiei ostirilor.
*Participarea la intocmirea meniurilor si a tabelelor de repartitie a alimentelor-saptaminal.*Participarea la
elaborarea regimului alimentar in dependenta de activitatea efectivelor militare*Controlul organoleptic
(permanent) si de laborator (periodic) al produselor alimentare*Controlul asupra transportului,pastrarii si
prepararii alimentelor in special al celor perisabile*Prescrierea ratiilor curative si controlul prepararii alimentelor
in special a celor perisabile*Controlul vitaminizarii bucatelor *Controlul de laborator si prin calcul al calorajului
ratiilor diurne*Aprobarea inlocuirii unor produse alimentare cu altele*Controlul permanent al portajului de
bacterii si sanatatii personalului de la obiectivele alimentare.
124)Igiena copiilor si adolescentelor ca ramura a igienii. Continutul, sarcinile
125)perioadele de virsta ale copiilor si adolescentilor.
126)dezvolatare fizica a copiilor si adolescentilor.
Dezvoltarea fizica este unul din indicii de baza a dezvoltarii copiilor si adolescentilor .De nivelul dezvoltarii
fizice depinde si altiindici.Dezvoltarea fizica subintelege starea insusirilor si calitatilor morfologice,functionale si
nivelul dezvoltarii biologice .Dezvoltarea fizica infiecare din etapele vietii constituie un complex
de proprietati morfofunctionale ce caracterizeaza virsta dezvoltarii biologice atinse si acapacitatii de munca a
organismului copiluluiIndicii de apreciere a dezvoltarii fizice:1.Somatometrici
Inaltimea
Greutatea
Perimetrul cutiei toracice2.Somatoscopici
Forma cutiei toracici
Forma coloanei vertebrale
Forma talpii
Tinuta
Depunerile de lipide
Elasticitatea pielii3.Fiziometrici
Capacitatea vitala a plaminilor
Tensiunea arteriala
Forta musculara
127)metodele de studiere si apreciere a dezvoltarii fizice a copiilor si adolescentilor.
Metode pentru aprecierea dezvoltarii fizice a copiilor si
adolescentilor:1.Metoda devierii de la sigma2.Metoda tabelelor de regresie3.Metoda complexa4.Metoda tabelelor
centilice
128)sanatatea copiilor si adolescentelor- definitie, gr. De sanatate.\
Starea sanatatii copiilor se apreciaza dupa indicii dezvoltarii fizice ,morbiditate , afectiunile organice sau
functionale ale diferitor organe sisisteme,ultimile sa se depisteze starile premorbide.Starea de sanatate si
53

indicatorii ei:bunastare fizica ,mintala si psihologica.Clasificarea pe grupe1.copii sanatosi ,fara de boli cronice
nu au fost bolnavi sau bolnavi rar cu boli acute,dezvoltarea fizica si neuropsihica corespunzatoare2.Copii sanatosi
cu devieri morfofunctionale si rezistenta scazuta,nu au suportat boli cronica,deseori sunt bolnavi in timpul
anului3.Copii bolnavi in perioada de compensare,sufera de boli cronice sau patologii congenitale dar sunt in
perioada de compensare4.copii bolnavi in perioada de subcompensare,boli cronice si patologii cingenitale in
perioada de subcompensare,cu schimbariconsiderabile a starii generale5.Bolnavi in perioada de decompensare,cu
forme grave ale bolilor cronice,functii considerabile scazute ale organismului.
129|)

54