A elaborat: Gonta Maria, S1906

Profesor: Spinei Aurelia

Preventia stomatologica-o ramura a stomatologiei care are drept
scop de a depista si a trata cit mai precoce leziunile si bolile buco
dentare.E mai usor sa previi decit sa tratezi.

Obiectivul principal al stomatologiei preventive este ca

elementele anatomo-functionale ale odontomului, sa fie conservate
de-a lungul intregii vieti, pacientii prin educatie sa impiedice
declansarea bolii, punând- o sub control.
Promovarea sanatatii reprezinta procesul prin care indivizii sau colectivitatile
pot sa-si sporeasca controlul asupra sanatatii, imbunatatind starea de sanatate.
Promovarea sanatatii include considerente care motiveaza schimbarea modului
de viata Promovarea sanatatii si prevenirea bolii pot fi privite ca doua actiuni
separate, dar complementare, care se desfasoara concomitent.
Strategia stomatologiei preventive este complexa, difera de la tara la tara si cuprinde:
- profilaxia primara,
- secundara
- tertiara.
 Profilaxia primara are drept scop evitarea aparitiei maladiilor si vizeaza pe de o parte - cresterea rezistentei
tesuturilor cavitatii bucale la actiunea factorilor nocivi si pe de alta parte – eliminarea factorilor cu rol determinant sau
favorizant in declansarea afectiunilor stomatologice. In cadrul profilaxiei primare trebuie sa evitam aparitia bolilor
prin:

 educatie sanitara;
 alimentatie corecta;
 rationalizarea consumului de zahar;
 igiena buco-dentara corecta;
 control periodic;
 profilaxia cu fluor;
 utilizarea agentilor chimici de inhibare a placii bacteriene s.a.

!!! Toate aceste mijloace se adreseaza tuturor membrilor colectivitatii.

Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are in vedere cele patru metode
propuse de OMS:

- fluorizarea generala si locala;

- igiena alimentatiei;

- igiena buco-dentara;

- sigilarea santurilor si gropitelor.

Profilaxia primara a parodontopatiilor se refera la:

- indepartarea placii bacteriene prin igiena buco-dentara corecta si apelarea la tehnicile profesionale
caracteristice stomatologiei preventive.
Profilaxia primara a cancerului din sfera B.M.F.:


 suprimarea iritatiilor cronice: margini ascutite ale dintilor cariati, obturatii

debordante, lucrari protetice traumatizante.

Studii recente arata ca 1/3 din cancerele

bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie
primara !!!
 Profilaxia secundara urmareste: depistarea si diagnosticul cât mai precoce al afectiunilor buco-maxilo-
faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale, cu un volum de munca redus,
cu un timp minim necesar din partea pacientului, permitând aplicarea unor metode curative cât mai
conservatoare pentru toate structurile teritoriului B.M.F.: dinti, parodontiu, rebord alveolar, maxilare si parti
moi.
Profilaxia secundara a cariei dentare include:
 examinare, depistare, tratament corect si precoce;
 profilaxie locala cu fluor (clatiri, geluri, lacuri etc.);
 control periodic.

 examinare, depistare, tratainent corect si precoce al gingivitelor si parodontopatiilor marginale cronice

superficiale;
 eliminarea factorilor de iritatie cronica locala;
 control periodic.
 Profilaxia secundara a cancerului din sfera B.M.F. include:

 depistarea si diagnosticul precoce al leziunilor precursoare ale malignitatii si a leziunilor de debut ale
cancerului bucal.

 Prevenirea cancerului bucal este considerata de OMS obiectiv prioritar al stomatologiei.

 Prin profilaxia secundara a cancerului bucal, inca o treime din cancerele cu aceste localizari pot fi
salvate.

 Orice leziune ulcerativa care nu are tendinta de vindecare spontana, sau in urma unui tratament in
decurs de 14-21 zile, necesita consultatia de urgentâ la medicul specialist.
 Profilaxia tertiara se refera la conceptia preventiva in cadrul tratamentului curativ, deci când
afectiunile stomatologice sunt deja instalate si sunt in faza avansata in cadrul evolutiei lor. Aceasta
include in esenta:

 ansamblul tehnicilor profilactice, studiul si analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare si a

personalului;
 educatia sanitara, depistarea, supravegherea si controlul aplicarii mijloacelor de profilaxie;
 analiza educatiei sanitare;
 corelatia intre receptarea informatiei si aplicarea ei.