Beneficii[modificare 

| modificare sursă]
Îmbunătățirea accesului la învățământul superior[modificare | modificare
sursă]
MOOC sunt considerate de mulți ca fiind un instrument important pentru a lărgi accesul la educația
superioară (HE) pentru milioane de oameni, inclusiv pe cei din lumea în curs de dezvoltare, și, în
ultimă instanță, îmbunătățirea calității vieții. MOOC pot fi considerate ca contribuind la
democratizarea HE, nu numai la nivel local sau regional, ci și la nivel global. MOOC pot ajuta la
democratizarea conținutului și la aducerea cunoștințelor la dispoziția tuturor. Elevii pot accesa
cursuri complete oferite de universități din întreaga lume, ceva care nu a putut fi atins până acum.
Cu disponibilitatea tehnologiilor accesibile, MOOC-urile sporesc accesul la un număr extraordinar de
cursuri oferite de instituții și cadre didactice de renume mondial.[140]

Furnizarea unei alternative accesibile educației

formale[modificare | modificare sursă]
Costurile învățământului terțiar continuă să crească, deoarece instituțiile tind să cuprindă prea multe
servicii. Cu MOOC, unele dintre aceste servicii pot fi transferate către alți actori potriviți din sectorul
public sau privat. MOOC-urile sunt pentru un număr mare de participanți, pot fi accesate de oricine
oriunde, atâta timp cât au o conexiune la Internet, sunt deschise tuturor fără calificări de intrare și
oferă o experiență de curs complet / completă online gratuit.[141]

Obiectivele dezvoltării durabile[modificare | modificare sursă]

MOOC pot fi văzute ca o formă de educație deschisă oferită gratuit prin intermediul platformelor
online. Filosofia (inițială) a MOOC-urilor este de a deschide o educație superioară de calitate pentru
o audiență mai largă. Ca atare, MOOC-urile reprezintă un instrument important pentru atingerea
Obiectivului 4 al Agendei pentru Dezvoltare Durabilă din 2030.[142]

Oferă o programare flexibilă de învățare[modificare | modificare sursă]

Anumite prelegeri, videoclipuri și teste prin MOOC pot fi accesate în orice moment, comparativ cu
orele de clasă programate. Permițând cursanților să-și termine cursurile în timpul lor, acest lucru
oferă flexibilitate cursanților pe baza propriilor planificări personale.[143]

Colaborare online[modificare | modificare sursă]

Mediile de învățare ale MOOC-urilor facilitează cursanții de pe tot globul să colaboreze pe obiective
comune. În loc să se întâlnească fizic unii cu alții, colaborarea online creează parteneriate între
cursanți. În timp ce fusurile orare pot avea un efect asupra orelor pe care elevii le comunică,
proiectele, misiunile și multe altele pot fi completate pentru a încorpora abilitățile și resursele oferite
de diferiții cursanți, indiferent de locul în care se află.[144]

Provocări și critici[modificare | modificare sursă]

Ghidul MOOC[145] sugerează șase posibile provocări pentru cMOOC:

 Bazându-se pe conținutul generat de utilizatori, se poate crea un mediu de învățare haotic

 Educația digitală este necesară pentru utilizarea materialelor online
 Timpul și efortul solicitat de participanți pot depăși ceea ce elevii sunt dispuși să se angajeze la
un curs online gratuit
 Odată ce cursul este eliberat, conținutul va fi remodelat și reinterpretat de corpul masiv al
elevilor, ceea ce face ca traiectoria cursului să fie dificilă pentru instructori să controleze
 Participanții trebuie să se autoregleze și să-și stabilească propriile obiective
 Limbaje și bariere de traducere
Aceste provocări generale în dezvoltarea eficientă a MOOC sunt însoțite de critici ale jurnaliștilor și
cadrelor universitare.
Robert Zemsky (2014) susține că au trecut de vârf: "Ei au venit, au cucerit foarte puțin, iar acum se
confruntă cu perspective mult mai reduse". Alții au subliniat o reacție provocată de micile rate de
finalizare.[146]
Unii [care?] Contestă faptul că dimensiunile "teritoriale" ale MOOC[147] au primit o analiză insuficientă
de discuții sau de date bazate pe date, și anume: 1. diversitatea geografică adevărată a cursanților;
2. implicațiile cursurilor scalate de-a lungul granițelor țării și posibilele dificultăți legate de relevanța și
transferul de cunoștințe; și 3. necesitatea studierii specifice a teritoriilor asupra problemelor și
nevoilor relevante la nivel local.
Alte caracteristici asociate cu MOOC-urile timpurii, cum ar fi licențierea deschisă a conținutului,
structura deschisă și obiectivele de învățare, precum și orientarea către comunitate, pot să nu fie
prezente în toate proiectele MOOC.
Efectele asupra structurii învățământului superior s-au plâns, de exemplu, de Moshe Y. Vardi, care
constată o "absență a pedagogiei serioase în MOOC", și chiar în toate învățământul superior. El a
criticat formatul de „bucăți scurte, nesofisticați video, întrepătrunse cu ajutorul testelor on-line, și
însoțite de rețele sociale.“ Un motiv de bază este simplu presiunile de reducere a costurilor, care ar
putea vinele industria învățământului superior.[148]
Modificările prezise de la MOOC au generat obiecții în unele trimestre. Facultatea de filosofie a
Universității de Stat din San Jose a scris într-o scrisoare deschisă profesorului universitar de la
Harvard și profesorului MOOC Michael Sandel:
În cazul în care-size-fits-toate cursurile de amestec concepute-furnizor să devină normă, ne temem
vor fi create două clase de universități: una, colegii și universități, în care elevii privilegiate obține lor
profesor real, bine finanțate; celelalte, universități private și publice subliniate financiar, în care
studenții urmăresc o grămadă de lecturi video înregistrate.[149]
Cary Nelson, fost președinte al Asociației Americane a Profesorilor Universitari a susținut că
MOOCs nu sunt un mijloc de încredere de a furniza datele de conectare, afirmând că „Este bine
pentru a pune prelegeri on-line, dar acest plan se degradeaza numai programe de studii în cazul în
care intenționează să le înlocuiască.“ Sandra Schroeder, presedinte al Consiliului Superior
Education Program și pentru politica Federației Americane a Profesorilor și-a exprimat îngrijorarea
că „Acești elevi nu sunt susceptibile de a avea succes fără structura unui program puternic
academice și secvențiat.“ [150]
Cu o majoritate de 60%, facultatea Amherst College a respins oportunitatea de a lucra cu edX pe
baza unei incompatibilități percepute cu clasele de seminar și feedback personalizat. Unii au fost
preocupați de probleme cum ar fi modelul de predare a informațiilor cu privire la prelegerile urmate
de examene, utilizarea examenelor de alegere multiple și evaluarea de tip peer. Facultatea de la
Duke a adoptat o poziție similară în primăvara anului 2013. Efectele MOOC asupra instituțiilor de
clasa a doua și a celei de-a doua și a celei de-a treia și crearea unui "sistem star" profesoral au fost
printre alte preocupări.[151]
Cel puțin o alternativă la MOOCs are avocați: Cursurile distribuite de colaborare deschisă (DOCC)
provoacă rolurile instructorului, ierarhiei, banilor și masivității. DOCC recunoaște că urmărirea
cunoștințelor pot fi realizate mai bine prin faptul că nu utilizează o programă singular centralizat, că
expertiza este distribuit de-a lungul tuturor participanților și nu doar locuiesc cu una sau două
persoane.[152]
O altă alternativă la MOOC-uri este Cursul online cu auto-paced (SPOC), care oferă un grad ridicat
de flexibilitate. Elevii pot decide în propriul ritm și cu ce sesiune ar dori să-și înceapă studiile.
Conform unui raport al fondatorului clasic al clasei Dhawal Shah, în anul 2015 au fost disponibile
peste 800 de cursuri auto-paced.[153]
Deși scopul MOOC este, în cele din urmă, educarea mai multor persoane, recentele critici includ
accesibilitatea și un curriculum occidentalizat, care conduc la o eșec la atingerea acelorași audiențe
marginalizate prin metode tradiționale.[154]
MOOC au fost criticate pentru o lipsă percepută de rigoare academică, precum și pentru strategiile
de monetizare adoptate de furnizori. În MOOC: O calificare universitară în 24 de ore? Michael Shea
scrie: "Prin oferirea de cursuri care sunt aproape imposibil de a eșua și de taxare în avans pentru
certificate fără valoare, Coursera este pur și simplu o versiune high-tech de tipul de escrocherii care
au fost conduse de corespondență colegii de zeci de ani.[155]
Experiența elevilor de limba engleză (ELL) în cadrul
MOOC[modificare | modificare sursă]
Limba de instruire este una dintre barierele majore cu care se confruntă ELL în cadrul MOOC. În
estimările recente, aproape 75% din cursurile MOOC sunt prezentate în limba engleză, cu toate
acestea, vorbitorii nativi de limba engleză sunt o minoritate în rândul populației lumii. Această
problemă este mediată de popularitatea crescândă a limbii engleze ca limbă globală și, prin urmare,
are mai mulți vorbitori de limbă secundară decât orice altă limbă din lume. Această barieră a
încurajat dezvoltatorii de conținut și alți actori ai MOOC să dezvolte conținut în alte limbi populare
pentru a crește accesul la MOOC. Cu toate acestea, studiile de cercetare arată că unele ELL preferă
să preia MOOC în limba engleză, în ciuda provocărilor lingvistice, deoarece promovează obiectivele
lor de mobilitate economică, socială și geografică. Acest lucru subliniază necesitatea de a oferi nu
numai conținutul MOOC în alte limbi, ci și de a dezvolta intervenții în limba engleză pentru ELL care
participă la MOOC-urile din engleză.[156]