Climă

Clima în București este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru
anotimpuri: iarnă, primăvară, vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde, cu
puține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce, în ultimii ani, verile sunt foarte calde, chiar
caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de până la 35°C) și cu puține precipitații. Aceasta face ca
diferențele de temperatură iarnă–vară să fie de până la 50 de grade. [46] Cea mai friguroasă lună
este ianuarie, cu o medie de –2,9°C, iar cea mai călduroasă este iulie, cu o medie de 22,8°C.[47] În
general, variațiile de temperatură dintre noapte și zi sunt de 34–35°C, iarna și de 20–30°C, vara. [47]
Cea mai înaltă temperatură, de 41,5°C, a fost înregistrată în data de 7 august 2012,[48] în timp ce
minima absolută de –32,2°C a fost atinsă la stația Băneasa, pe 25 ianuarie 1942.[49] Volumul
precipitațiilor este în jurul valorilor de 500–600 mm anual. Cu toate acestea, apar unele diferențieri în
relația centru (550–600 mm/an) și spațiile periferice (500 mm/an). Zona periferică este influențată de
construcțiile joase (1–2 nivele) cu suprafețe verzi și mari zone industriale; această zonă urbană este
în mare măsură expusă vântului, valurilor de căldură și de frig, dar cu contraste mici,
o umiditate ridicată și aer curat.[47]

[ascunde]Date climatice pentru București

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oc

2.8 5.5 11.4 18 24 27.7 29.8 29.8 24.6 17.9

Maxima medie °C (°F)
(37) (41,9) (52,5) (64) (75) (81,9) (85,6) (85,6) (76,3) (64,2

−1.3 0.4 5.4 11.2 16.8 20.6 22.5 22 16.9 11

Media zilnică °C (°F)
(29,7) (32,7) (41,7) (52,2) (62,2) (69,1) (72,5) (72) (62,4) (52

−4.8 −4 0.1 4.9 9.6 13.6 15.4 14.9 10.5 5.4

Minima medie °C (°F)
(23,4) (25) (32,2) (40,8) (49,3) (56,5) (59,7) (58,8) (50,9) (41,7

37 37 44 50 56 83 70 56 64 53
Precipitații mm (inches)
(1.46) (1.46) (1.73) (1.97) (2.2) (3.27) (2.76) (2.2) (2.52) (2.09

13.7 11 10.5 1.5 0 0 0 0 0 0

Zăpadă cm (inches)
(5.39) (4.3) (4.13) (0.59) (0) (0) (0) (0) (0) (0)

Umiditate [%] 89 83 75 71 69 70 68 68 73 79

Nr. mediu de zile ploioase 6 6 9 12 11 11 9 8 8 9.2

Nr. mediu de zile cu ninsoare 8 7 5 1.1 0 0 0 0 0 0.3

Ore însorite 70.6 84.5 138 184.8 246.3 265.8 289.2 281.4 224.1 177.

Sursa nr. 1: Pogoda i Klimat (temperaturi medii, umiditate, precipitații și zile cu ninsoare, 1981–2010) [50]

Sursa nr. 2: NOAA (zăpadă și ore însorite, 1961–1990)[51]

Demografie
Componența etnică a municipiului București

      Români (85,95%)

      Romi (1,27%)

      Necunoscută (11,68%)

      Altă etnie (1,1%)

Componența confesională a municipiului București

      Ortodocși (84,31%)

      Romano-catolici (1,17%)

      Necunoscută (11,8%)

      Altă religie (2,72%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului București se ridică la 1.883.425

de locuitori,[52] în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 1.926.334
de locuitori.[53] Acest declin se datorează sporului natural negativ, dar și deplasării populației din
capitală în orașele învecinate mai mici, precum Voluntari, Buftea și Otopeni.
O estimare a Institutului Național de Statistică arăta că populația Bucureștiului la 1 ianuarie 2016 era
de 2.106.144 de locuitori,[54] adică 9,4% din populația totală a României.[55] Dintre aceștia, 981.835
erau bărbați, iar 1.124.309 femei.[54] Un număr semnificativ de persoane tranzitează orașul în fiecare
zi, majoritatea provenind din județul Ilfov. Date neoficiale indică faptul că afluxul zilnic este atât de
mare, încât în București se pot înregistra la un moment dat circa trei milioane de persoane. [56]
Densitatea populației Bucureștiului este foarte mare, de 9.993,8 loc./km² în 2015. [57] Acest lucru se
explică prin faptul că majoritatea populației locuiește în blocuri aglomerate din perioada comunistă,
dar depinde și de partea orașului: cartierele sudice au o densitate mai mare decât cele nordice. Din
capitalele țărilor membre UE, doar Paris și Atena au o densitate mai mare a populației.
Doar 54% dintre bucureșteni s-au născut în oraș. 37% dintre locuitori au venit și s-au stabilit în
București pentru și după studii, iar alți 24% datorită locului de muncă. [58]
Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri: sunt aici 24,4% locuitori cu vârste
cuprinse între 0 și 24 de ani, spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde această
categorie de populație reprezintă 33,9%. [59] Bucureștiul recuperează însă față de alte structuri
administrative când vine vorba de populația activă: 61,1% dintre locuitori au vârste cuprinse între 25
și 64 de ani, față de 52,2% în Iași.[59] Principalul motiv este că Bucureștiul are o capacitate de
atracție mai mare odată ce tinerii încep să își caute un loc de muncă. [59] Datele furnizate de INS
arată că durata medie de viață a locuitorilor municipiului București era, în anul 2015, de 77,8 ani,
Capitala fiind regiunea cu cea mai mare speranță de viață din România. [60] Un bărbat trăiește, în
medie, 74,7 ani, în timp ce o femeie – 80,5 ani (față de 78,9 media națională). În 2005, durata medie
de viață la nivelul Capitalei era de 74,1 ani, iar în 1995 – 70,6 ani. [59]

Evoluție istorică