Budapesta

Budapesta (în maghiară Budapest; pronunție maghiară:   /ˈbudɒpɛʃt/) este capitala Ungariei.

Orașul este situat pe ambele maluri ale Dunării. În partea de est a Dunării se află Pesta, care
ocupă două treimi din suprafață, iar pe partea de vest se află Buda, cealaltă treime a orașului.
Budapesta are cca. 1,7 milioane de locuitori (est. 1999).
Cetatea Buda și zona malurilor Dunării din Budapesta au fost înscrise în anul 1987 pe lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Cuprins

 1Geografie
o 1.1Așezarea geografică
o 1.2Apele, flora și fauna
o 1.3Clima
o 1.4Repere geografice
 2Istorie
o 2.1Nume celebre ce se leagă de Budapesta
 3Stema
 4Administrația orașului
o 4.1Sistemul de autoguvernare
o 4.2Sistemul de vot la alegeri
o 4.3Sectoarele Budapestei
 5Populația
o 5.1Evoluția demografică
o 5.2Structura etnică și confesională
o 5.3Comunități minoritare
 5.3.1Comunitatea germană
 5.3.2Comunitatea română
 5.3.3Comunitatea greacă
 6Economie
 7Transport
o 7.1Transportul de suprafața
o 7.2Metroul
o 7.3Transportul feroviar
 7.3.1Gări
o 7.4Aeroporturi
 8Instituții, monumente și obiective turistice
o 8.1Arhitectură
o 8.2Instituții publice
o 8.3Băile Budapestei
 9Universități
 10Sport
o 10.1Echipe sportive
 10.1.1Fotbal
 11Budapesta de azi
 12Orașe înfrățite cu Budapesta
 13Vezi și
 14Note
 15Legături externe
Geografie[modificare | modificare sursă]
Așezarea geografică[modificare | modificare sursă]
Teritoriul Budapestei este de 525 km². Este înconjurat de județul Pest, județ din care 81 de
așezări fac parte din zona metropolitană a orașului. Capitala ungară are o diagonală de 25 km în
direcția nord-sud, de 29 km în direcția est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la cota
mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea maximă o are pe Muntele János de 527 metri.
Are un rol important în legăturile terestre a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele ungurești
și totodată este nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit de Dunăre,
care traversează capitala ungară în direcția nord-sud. Contrastul este evident și geografic, pe
partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe partea stângă câmpia Pestei, cu micile
dâmburi spre nord-est, unde încep Dâmburile Gödöllő.
Partea Buda este zona de locuit și de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord și în sud,
iar Pesta este centrul administrativ, comercial și industrial, cu cartiere mari rezidențiale și cu mari
stabilimente de divertisment.
Pe aria budapestană a Dunării se află trei insule. Dintre acestea cea mai mare este Insula
Csepel din sudul orașului, partea nordică a acestuia constituind sectorul al XXI-lea, a cărui nume
oficial este și Csepel, exact ca numele insulei. Ca mărime este urmat de Insula Margareta, cu
multe bogății istorice, iar cea mai mică ca mărime este Insula Óbudei, zisă și Hajógyári-
sziget (Insula șantierului naval). În imediata vecinătate spre nord a zonei administrative a orașului
este Insula Szentendrei, care ține până Dunakanyar (Curbura Dunării).

Apele, flora și fauna[modificare | modificare sursă]

Clima[modificare | modificare sursă]
Budapesta se află în zonă temperată, fiind un oraș cu climat temperat continentală de tranziție,
media anuală a temperaturii fiind de 11,0 °C. Luna cea mai caldă este luna iulie, media
temperaturii ajungând la 21°C. Recordul de maximă a fost de 40,7 °C, măsurat la data de 20 iulie
2007. Luna cea mai răcoroasă este luna ianuarie, media temperaturii fiind în jur de -1,6 °C.
Ultima zi geroasă a primăverii este 15 aprilie[4] Numărul anual al orelor însorite este de 2.040.[5]
[6]
 Media cantității precipitațiilor este de 516 mm, lunile cu cele mai multe precipitații fiind iunie și
noiembrie. Pe Dunăre de obicei sunt anual 2 valuri de flux, primul la sfârșitul iernii (flux ghețos),
iar al doilea la începutul primăverii (flux verde).
Budapesta este o capitală ferită de vânt, mulțumită Munților Carpați și Munților transdanubieni.
Direcția vântului dominant este de Nord-Vest. Toamna, lipsa vântului duce la creșteri abundente
de ceață.

[ascunde]Date climatice pentru Budapesta, 1970-2010

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep

2.9 5.5 10.6 16.4 21.9 24.6 26.7 26.6 21.6

Maxima medie °C (°F)
(37,2) (41,9) (51,1) (61,5) (71,4) (76,3) (80,1) (79,9) (70,9)

0.4 2.3 6.1 12.0 16.6 19.7 21.5 21.2 16.9

Media zilnică °C (°F)
(32,7) (36,1) (43) (53,6) (61,9) (67,5) (70,7) (70,2) (62,4)

−1.6 0.0 3.5 7.6 12.1 15.1 16.8 16.5 12.8

Minima medie °C (°F)
(29,1) (32) (38,3) (45,7) (53,8) (59,2) (62,2) (61,7) (55)

−25.6 −23.4 −15.1 −4.6 −1.6 3.0 5.9 5.0 −3.1

Minima istorică °C (°F)
(−14.1) (−10.1) (4,8) (23,7) (29,1) (37,4) (42,6) (41) (26,4)

37 29 30 42 62 63 45 49 40
Precipitații mm (inches)
(1.46) (1.14) (1.18) (1.65) (2.44) (2.48) (1.77) (1.93) (1.57)

Umiditate [%] 79 74 66 59 61 61 59 61 67
 Nr. de zile cu precipitații 7 6 6 6 8 8 7 6 5

Ore însorite 62 93 137 177 234 250 271 255 187

[7]
Sursă: Serviciul de Meteorologie a Ungariei

Repere geografice[modificare | modificare sursă]

Istorie[modificare | modificare sursă]
Istoria apartenenței statale 
 Ungaria 1989–
 Republica Populară Ungară 1949–1989
 Republica Ungaria[*] 1946–1949
 Regatul Ungariei 1920–1946
 Republica Ungaria 1919–1920
 Republica Democrată Ungară 1919
 Republica Sovietică Ungaria 1919
 Republica Democrată Ungară 1918–1919
 Austro-Ungaria 1873–1918

Vedere a orașului Budapesta

Orașul Ak-Ink a fost fondat de celți pe malul drept al Dunării. În epoca romană primește numele
de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al Dunării se
construiește un nou oraș cu numele de Trans-Aquincum, numit și Contraaquincum. Cele două
orașe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerțul între cele două maluri ale
Dunării. În secolul al IV-lea a început să se răspândească creștinismul și în această provincie,
dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. Potrivit cronicilor medievale maghiare, în
jurul anului 450 un frate al lui Attila, Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe vremea respectivă și
Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse,[cine?] numele ar veni de la cuvântul slav voda,
"apă". După destrămarea Imperiului Hunic, orașul a fost dominat de goți (493-560), de avari (560-
800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit teritoriu maghiar.
Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, orașul fiind construit pe ruinele
Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea orașele încep să înflorească, dar acest lucru este
oprit de invazia mongolă din 1241, când ambele au fost incendiate. Regele Béla al IV-lea a
reconstruit cele două orașe. El a mutat capitala la Óbuda. A construit o cetate de piatră rezistentă
împotriva invaziei mongole din 1285. Orașul devine cunoscut în toată lumea din 1279, când se
ține Sinodul din Buda.
Palatul din Buda

Cetatea Buda în timpul lui Matia Corvin

Construcțiile palatului și cetății din Buda au fost demarate de Sigismund de Luxemburg în anul
1417, cu o populație preponderent germană. De la aceasta provine și numele de Ofen, folosit
paralel cu Buda. Orașul a ajuns la apogeu sub Matia Corvin. El a mărit palatul lui Sigismund și a
introdus apa prin conducte de plumb. Tot el a fost fondatorul bibliotecii „Corvina”, cu 50.000 de
exemplare, multe costând peste 1.000 de florini de aur. În acea epocă Buda se numără între cele
mai renumite orașe din Europa pe plan cultural, universitar și comercial.
În anul 1526 Buda a fost cucerită de turci, iar dieta Ungariei s-a refugiat la Pojon (azi Bratislava).
În cei 145 de ani de stăpânire turcească au fost construite cele mai multe băi ale orașului,
precum și monumentul funerar al lui Gül Baba, care este și azi loc de pelerinaj pentru turci și
arabi.
Coaliția de armate creștine a eliberat orașul la 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I i-a
reacordat privilegiul de oraș liber în 1703 (atât și Pestei, cât și Budei, cea din urmă fiind declarată
oficial capitala țării). În acești ani (începutul anilor 1700) orașele au fost reconstruite complet, iar
din anul 1749 împărăteasa Maria Terezia a început reconstruirea palatului din Buda. În secolul
următor se construiește primul pod permanent peste Dunăre, Podul cu Lanțuri - „Lánchíd” (1839-
1849), dar și alte clădiri remarcabile, ca Universitatea Tehnică (1846), Teatrul
Național (1837), Muzeul Național (1838). Între anii 1854-59 a fost edificată Sinagoga de pe strada
Dohány, una din cele mai monumentale sinagogi din lume.

Parlamentul Ungariei.
Podul cu lanțuri - Lánchíd

După unirea celor trei orașe (Óbuda, Buda, Pest), Budapesta a fost împărțită în 10 sectoare, iar
sistematizarea a fost concepută în așa fel din punct de vedere politic, ca, în caz de necesitate, să
poată fi guvernată și de aici toată monarhia austro-ungară. După această concepție s-au
construit numeroase construcții noi, ca Opera, Academia de Muzică, Gara Nyugati, Gara
Centrală (azi Keleti). Se îmbunătățește și circulația în capitală, fiind construite cheiuri pe cele
două maluri ale Dunării, podurile Margit (Margareta), Szabadság (Libertatea) și cea feroviară în
nordul orașului. Se construiesc și bulevarde în formă de semicerc, având poduri la ambele
capete. Sub cetatea Budei se construiește un tunel (1853), iar la Pesta în 1896 primul metrou de
pe continent și al doilea din Europa (primul fiind la Londra). Între 1884-1902 pe malul stâng al
Dunării se construiește Parlamentul Ungariei.

Piața Eroilor

În perioada interbelică se formează suburbia orașului. Edilii din această perioadă nu au insistat în
a înființa o Budapestă Mare.

„Memorialul pantofilor pe malul Dunării” în amintirea evreilor svârliți spre înnecare.

În anii 1940 o parte din locuitorii orașului, evreii, au fost deportați și masacrați. Războiul a dus și
la bombardarea și distrugerea unei bune părți a Budapestei.
Au urmat anii comunismului când, Budapesta a devenit al 20-lea județ al Ungariei. Cele 10
sectoare înființate la unirea celor 3 orașe, care au devenit 14 sectoare în 1930, iar în 1950 au fost
incluse orașele și comunele suburbane și s-a format „Budapesta Mare”, iar numărul sectoarelor a
ajuns la 22.
 Bazilica Sfântul Ștefan

În toamna anului 1956 a avut loc la Budapesta revoluția ungară din 1956. Aceasta a început la 23
octombrie cu un marș studențesc. Primul ministru Imre Nagy, având și sprijinul armatei, a
încercat instituirea unui „socialism cu față umană”, dar revoluția a fost înfrântă de tancurile
armatei sovietice, centrul Budapestei fiind distrus la doar 11 ani după terminarea celui de-al
doilea război mondial. Au urmat ani de represalii. Din 1960 situația s-a schimbat,
regimul Kádár ducând o politică mai tolerantă (așa zisul "comunism al gulașului"). În anii 1970
Ungaria a devenit cea mai liberală țară comunistă.

Statuia Libertății

Strada Váci, atracție turistică

Anii ’80 au adus orașului o mișcare politică subterană, pe care dictatura, slăbită, se făcea că o
trecea cu vederea. La sfârșitul deceniului, Ungaria, între primele țări est-europene, a înlocuit
regimul comunist cu o guvernare democratică. Primar al Budapestei a devenit Gábor
Demszky (el fiind și azi primarul capitalei), care a continuat dezvoltarea orașului, ce fusese
suspendată timp de aproape un secol. La 30 iunie 1991, din Ungaria s-au retras ultimele
formațiuni militare sovietice. Evenimentul este comemorat în fiecare an, în ultimul sfârșit de
săptămână al lunii iunie, ca sărbătoarea orașului.

Nume celebre ce se leagă de Budapesta[modificare | modificare sursă]

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau
secțiune trebuie îmbunătățită.
Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de
ajutor.

 Istorice:
În orașele medievale Buda și Pesta mai multe locuri publice au fost legate de sfinții locali: Szent
Gellért tér (Piața Sf. Gellért) și Gellért-hegy (Muntele Gellért) după episcopul Gellért, Margit-
sziget (Insula Margareta), Margit híd (Podul Margareta), Margit körút (Bulevardul circular
Margareta) după Margareta a Ungariei, fiica regelui Béla al IV-lea. După regele Matei Corvin a
fost denumită Biserica Mátyás din Cetatea Buda. Ocupația otomană de 150 a lăsat urme și în
denumiri, Dâmbul Rozelor (Rózsadomb) fiind numit după "Tatăl rozelor", dervișul Gül Baba.
Amintirea împărătesei Maria Terezia este vie în denumirea sectorului VI, Terézváros (Orașul
Tereziei) și Teréz körút (Bulevardul circular Terezia). Și celelalte sectoare vechi poartă numele
împăraților Habsburgi: Lipótváros (Orașul lui Leopold) , Krisztinaváros (Orașul
Cristinei), Józsefváros (Orașul lui Iosif), Ferencváros (Orașul lui Francisc). Dar cea mai iubită
persoană a dinastiei a fost regina Elisabeta (Sisi), după care au fost
numite Erzsébetváros (Orașul Elisabetei), Erzsébet körút (Bulevardul Elisabeta) și Erzsébet
híd (Podul Elisabeta).

 Oameni celebri cu legături de Budapesta:

Enumerarea lor ar fi un lucru imposibil, fiindcă din anii reformei maghiarii celebri au fost în
legătură, într-un fel, cu capitala ungară. Putem pomeni, astfel, pe cei mai renumiți sau cu
contribuții esențiale pentru omenire.
Cei care au făcut să ajungă Budapesta, ce este și azi: István Széchenyi; Archiducele
Iosif, Palatinul Regatului Ungar (fiul lui Leopold al II-lea); arhitecții renumiți din a doua
jumătate a secolul XIX (ex. Miklós Ybl, Frigyes Schulek, Imre Steindl); Arhitectul
urban Frigyes Podmaniczky; cei mai mari primari ai Budapestei (ex. Károly Kamermayer -
primul primar al orașului unit și István Bárczy); și nu în ultimul rând Raoul Wallenberg,
cetățean de onoare post-mortem al Budapestei, salvatorul a 100.000 de budapestani în
timpul infernului cauzat de Al Doilea Război Mondial.
Instituții din Budapesta, care poartă numele unui maghiar celebru: Universitatea Eötvös
Loránd (numită după Loránd Eötvös); Universitatea Semmelweis (numită după Ignac
Semmelweis) sau Spitalul Korányi (numită după Frigyes Korányi). Multe nume au fost
păstrate de magazinele, fabricile fondate de persoanele respective, de exemplu:
producătorul de medicamente Gedeon Richter SA fondat de Gedeon
Richter, Restaurantul Gundel poartă numele lui Károly Gundel sau Fabrica de Spirtoase
Zwack (fabricantul bitterului "Unicum") poartă numele dr. Zwack, doctorul împăratului Iosif
al II-lea. Instituțiile culturale, ca Teatrul Erkel (după numele lui Ferenc Erkel), Teatrul
Karinthy (numit după Frigyes Karinthy), Muzeul de actori Bajor Gizi (numit după Gizi
Bajor), sau cele sportive, ca Stadionul Puskás Ferenc (numit după Ferenc Puskás)
sau Arena Sportivă Papp László (după numele boxerului László Papp) sunt celelalte
clădiri care ne amintesc de oamenii minunați care s-au născut, au locuit sau au avut într-
un oarecare fel legătură cu Budapesta.
Stema[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Stema Budapestei.
Capitala maghiară are o stemă în stil gotic, un scut francez cu smalț roșu, tripartit în
fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În
partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă,
reprezentând Pesta, iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu trei turnuri și două
porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă cetăți au porțile deschise, cu un fundal
albastru.
Ca suport pe partea dreaptă se situează un leu auriu, iar pe partea stângă
un grifon auriu. Deasupra scutului se află Coroana Sfântă Maghiară. Stema este folosită
oficial și fără suportul de animale de stemă și coroană.

Panoramă din Budapesta

Administrația orașului[modificare | modificare sursă]

Articol principal: administrația Budapestei.

Sistemul de autoguvernare[modificare | modificare sursă]

Sistemul de vot la alegeri[modificare | modificare sursă]
Cu ocazia alegerilor locale, sunt aleși cu vot direct: primarul general, membrii Adunării
Generale a Capitalei, primarii sectoarelor și membrii consiliilor locale din sectoare.
Primarul general și primarii sectoarelor sunt aleși cu sistem de vot bazat pe majoritate
simplă (ca și în România), membrii consiliilor locale sunt aleși cu sistem de vot mixt (fiind
combinate sistemul cu majoritate simplă (individual) și cel cu liste (liste de partid)).
Membrii Adunării Generale a Capitalei sunt aleși pe bza sistemului cu liste, pragul minim
fiind de 4%.
Un cetățean al capitalei ungare trebuie să-și exprime opțiunea sa cu ocazia alegerilor
locale pe cele mai multe buletine de vot din țară, dipă cum urmează:

1. buletin de vot cu candidații la primăria generală,

2. buletin de vot cu candidații la primărie,
3. buletin de vot cu candidații individuali pentru consiliile locale din sectorul
respectiv,
4. buletin de vot cu partidele sau/și asociației civice, cei care vor să ajungă în
Adunarea Generală a Capitalei.
Sectoarele Budapestei[modificare | modificare sursă]
Articol principal: sectoarele Budapestei.
 Sectoarele Budapestei

Budapesta inițial a avut 10 sectoare, care au fost înființate la unificarea din anul 1873 a
celor trei orașe componente. Trei sectoare au fost formate pe malul drept al Dunării, pe
teritoriul orașelor Buda și Óbuda, respectiv 7 sectoare pe malul stâng, pe teritoriul
orașului Pest. Acestea au fost numerotate cu cifre romane, tradiție păstrată și astăzi.
În anul 1930, luând în seamă creșterea populației, au mai fost create încă patru sectoare,
două în Buda, și două în partea Pest a capitalei.
La 1 ianuarie 1950 au fost unite cu Budapesta șapte orașe cu drept de comitat și 16
comune mari, numărul sectoarelor crescând la 22. Totodată au fost schimbate hotarele
sectoarelor, iar cu desființare sectorului IV de până atunci, acest număr de sector a fost
atribuit sectorului format din orașul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV
la XXII. Din 1994 Budapesta are 23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a
Budapestei pe teritoriul fostei comune Soroksár, cu desprinderea acestei teritorii
din sectorul XX.
Sectoarele Budapestei sunt numerotate în sensul mersului ceasului, dinspre interior spre
exterior. Din cauza că sistemul a fost organizat în trei trepte, azi acest sistem de
numerotare nu se mai observă ușor. Din cele 23 de sectoare 6 se află pe partea Buda,
16 pe partea Pest, iar una 1 pe insula Csepel situat între cele două părți.
Consiliile locale – exclusiv între consiliile locale din Ungaria – au dreptul la autodenumire.
În acest fel sectoarele au două denumiri oficiale: unul fiind denumirea administrativă
statală (ex. Sectorul III al Capitalei Budapesta), iar cealaltă denumirea administrativă
consilială (ex. Óbuda-Békásmegyer).

Populația[modificare | modificare sursă]
Evoluția demografică[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică a Budapestei

An Populație/loc. % creștere/desc.

172
12,200 ▬
0

180
0
54,200 ▲ 344,3%

183
0
102,700 ▲ 89,5%

185
0
178,000 ▲ 73,3%

188
0
370,800 ▲ 108,3%

190
0
861,434 ▲ 97,8%

192
5
957,800 ▲ 30,6%

194
1
1,712,791 ▲ 21,6%

194
9
1,590,316 ▼ 28,5%

197
0
2,001,083 ▲ 140,3%

199
0
2,016,100 ▲ 0,7%

200
1
1,777,921 ▼ 11,9%
200
5
1,695,814 ▼ 4,6%

201
1
1,733,685 ▲ 2,2%

201
2
1,740,041 ▲ 0,4%

201
8
1 749 734 ▲0,067%

Structura etnică și confesională[modificare | modificare sursă]

Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Budapesta

Budapesta este din 1993 al doilea sediu al Arhiepiscopiei de Esztergom, care de atunci

poartă titulatura Archidioecesis Strigoniensis-Budapestinensis (Arhidieceza de
Esztergom-Budapesta). Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta are totodată titlul de
„primat al Ungariei”.
Principala biserică ortodoxă este Catedrala Adormirea Maicii Domnului, edificiu construit
în secolul al XVIII-lea de comunitățile macedoromână și greacă din oraș. Primul preot
român al acestei biserici a fost cărturarul iluminist Ioan Teodorovici, coautor
al Lexiconului de la Buda.

Comunități minoritare[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Comunități etnice în Ungaria.
Comunitatea germană[modificare | modificare sursă]
Comunitatea română[modificare | modificare sursă]
Comunitatea românească din capitala Ungariei număra 8.480 de persoane în anul 2011.
Sectorul cel mai românesc este Józsefváros unde 0,80% din populația, adică 622 de
persoane s-au identificat români.
Comunitatea greacă[modificare | modificare sursă]

Economie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Economia Ungariei.

Transport[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Transport în Budapesta.

Transportul de suprafața[modificare | modificare sursă]

Budapesta este centrul sistemului de șosele ale Ungariei - toate șoselele majore pornesc
de aici.

Metroul[modificare | modificare sursă]
Prima linie de metrou a fost dată în funcțiune în anul 1896. A fost a doua linie de metrou
din lume. Actualmente există patru linii de metrou.

Transportul feroviar[modificare | modificare sursă]

Budapesta este totodată unul dintre importantele noduri feroviare din Europa Centrală.
Gări[modificare | modificare sursă]

Gara Keleti (Gara de Est), este cea mai tranzitată gară din Budapesta și Ungaria.
Deasemenea are legături zilnice cu majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est.

 Belgrad (Serbia)
 Bratislava (Slovacia)
 București (România)
 Ljubliana (Slovenia)
 Kiev, Lvov (Ucraina)
 Viena (Austria)
 Zagreb (Croația)
 Berlin, München, Hamburg, (Germania)
 Praga (Cehia)
 Sofia, Varna, (Bulgaria)
 Moscova (Rusia)
 Veneția (Italia)
 Varșovia, Cracovia, (Polonia)
 Zürich (Elveția)
Budapest Nyugati pályaudvar.(Gara de Vest)
Gara Déli - Budapesta (Gara de sud)

Aeroporturi[modificare | modificare sursă]
Aeroportul Ferihegy deservește orașul Budapesta și dispune de trei terminale de
pasageri: Ferihegy 1, Ferihegy 2A și Ferihegy 2B. Aeroportul este situat în sectorul
XVIII, Pestszentlőrinc-Pestszentimre.

Instituții, monumente și obiective

turistice[modificare | modificare sursă]
Arhitectură[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Listă de clădiri importante din Budapesta.

Instituții publice[modificare | modificare sursă]

Băile Budapestei[modificare | modificare sursă]

Universități[modificare | modificare sursă]
 Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta
 Universitatea Central Europeană
 Universitatea Catolică Pázmány Péter
 Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din Budapesta
Universitatea Gyula Andrássy din Budapesta, germană
Universitatea de Științe Veterinare
Budapesta Universitatea de Economie
Universitatea Corvinus din Budapesta
Budapesta Universitatea Metropolitană
Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta
Universitatea Edutus
Universitatea Evanghelică de Științe Superioare
Károli Gáspár Universitatea Reformată
Universitatea János Kodolányi
Academia de Muzică Ferenc Liszt
Universitatea de Arte Plastice din Ungaria
Universitatea de Artă și Design Moholy-Nagy
Universitatea Națională de Administrare Publică
Naționalizarea Rabinilor Naționale - Universitatea Evreiască
Universitatea din Óbuda
Universitatea Semmelweis
Universitatea Semmelweis Pető András Facultatea
Universitatea Szent István
Universitatea de Educație Fizică
Zrínyi Miklós Universitatea Națională de Apărare
Universitatea Regele Sigismund

Sport[modificare | modificare sursă]
Echipe sportive[modificare | modificare sursă]
Fotbal[modificare | modificare sursă]
Echipe cunoscute de fotbal:

 Újpest FC
 Budapest Honvéd FC
 Ferencvárosi Torna Club, acronim FTC
 MTK Budapest FC - numit și MTK Hungária FC
 Rákospalotai EAC
 Vasas SC

Budapesta de azi[modificare | modificare sursă]

În zilele noastre Budapesta apare ca o capitală renăscută, ce abundă de monumente și
construcții străvechi. Pe terenurile rămase goale încă din vremea războaielor s-au
construit bănci și case de birouri moderne, dar s-a avut grijă de aspectul combinării lor cu
clădirile de la începutul secolului XX. sau și mai vechi. Renașterea se simte și pe teatre,
băi, muzee, biblioteci, parcuri, străzii, pasaje, mijloacele de transport comun, dar și pe
instituțiile sanitare și sociale. Mai puțin vizibil este dezvoltarea infrastructurii, dar are și
aceasta puncte vizibile, ca noile poduri pe Dunăre. Pentru ochiul turistului sunt vizibile și
redeschiderea sau renovarea cafenelelor și a restaurantelor istorice dintre anii 1880-
1910, sau a galeriilor de artă, teatre. Viața orașului este plină de festivaluri culturale
naționale și internaționale, de evenimente sportive internaționale, dar și de evenimente
muzicale pentru tineri, cum ar fi Festivalul de muzică „Sziget” sau Parada Budapesta –
corespunzătorul Paradei Love din Berlin.
La începutul secolului XXI. Budapesta cu intrarea în UE a Ungariei a început să devină
centrul regiunii pe plan economic, cultural și turistic, devenind cea mai
vizitată capitală a Europei Centrale, după Praga.

Orașe înfrățite cu Budapesta[modificare | modificare

sursă]
 Gara Keleti

  Berlin, Germania
  București, România
  Fort Worth, SUA
  Frankfurt am Main, Germania
  Košice, Slovacia
  Lisabona, Portugalia
  New York, SUA
  Sarajevo, Bosnia și Herțegovina
  Košice, Slovacia
  New York, SUA
  Tel Aviv, Israel
  Varșovia, Polonia
  Viena, Austria
  Zagreb, Croația
  Arad, România (înfrățit cu sectorul XII Hegyvidék)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Locuri din patrimoniul mondial
Din stânga spre dreapta: Biserica Mátyás, Palatul Buda, Podul cu lanțuri, Promenada
Dunării, Parlamentul Ungariei, Bazilica Sf. Ștefan