Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ianuarie este luna de iarnă caracterizată, în general, de cele mai scăzute valori
minime ale temperaturii, ca urmare a persistenței maselor de aer continental polar în
jumătatea estică a Europei.
Din datele înregistrate în perioada 1961–2023 la stațiile meteorologice din rețeaua
Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna ianuarie valorile
temperaturii aerului sunt negative la nivelul întregii țări cu excepția unor suprafețe reduse
situate de-a lungul litoralului Mării Negre și în sud-vestul Banatului (figura 1). În zona intra
și extracarpatică valorile medii ale temperaturii se situează între -4 și 0 ºC, ușor mai ridicate,
-2 … 0 ºC, în partea de sud și vest a țării și ceva mai scăzute, cu valori cuprinse între -4 și
-2 ºC, în Moldova și centrul țării. În zona subcarpatică și carpatică joasă, mediile se situează
între -6 și -4 ºC. În zona carpatică înaltă și în depresiunile intramontane din estul
Transilvaniei, temperatura coboară până la -8 ºC, iar la altitudini mai mari de 1800 m chiar
sub -10 ºC.
Temperatura minimă absolută din ianuarie este și temperatura minimă absolută din
România, aceasta fiind -38,5 ºC, înregistrată la Bod (jud. Brașov), în 25 ianuarie 1942 (tabelul
1). În aceeași dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, astfel: -34,8 ºC,
la Alexandria, -32,8 ºC la Tg. Mureș.
La București, minima absolută este de -32,2 ºC, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942,
la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa. La stația meteorologică Bucureşti-Filaret,
minima absolută a fost înregistrată de asemenea în 25 ianuarie 1942 și are valoarea de -30,0
ºC (tabelul 2), iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963, fiind de
-26,2 ºC.
Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai înregistrat și în 14 ianuarie 1985, -38,4
ºC, la Miercurea Ciuc, 13 ianuarie 1985, -35,5 ºC, la Întorsura Buzăului. Ianuarie 1963 a fost
de asemenea o lună foarte rece, înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor
absolute: Joseni -38,0 ºC, în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 ºC, în 25 ianuarie,
Timișoara, -35,3 ºC, în 24 ianuarie, Cluj, -34,2 ºC, în 23 ianuarie. Anii în care au fost
înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942,
1963, 1985, 1987. În topul anilor cu cele mai reci luni ianuarie se află: 1963, 1964, 1969,
1985, 2017 etc. (tabelul 4).
Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea
valori peste 18 - 20 ºC. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime
absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007, 2023.
Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,5 ºC și a fost
înregistrată la Turnu Măgurele, în data de 18 ianuarie 2023 (tabelul 1). La București, maxima
absolută este de 20,9 ºC, înregistrată la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa, în data de
19 ianuarie 2023. Tot pe 19 ianuarie 2023 a fost înregistrată maxima absolută și la stațiile
meteorologice Bucureşti-Filaret (20,4 ºC) și București-Afumați (19,9 ºC).
De menționat este faptul că ianuarie 2023 a fost cea mai caldă lună ianuarie din
istoricul măsurătorilor meteorologice în România, în această lună fiind depășită temperatura
maximă lunară la 72 de stații meteorologice.
În topul anilor cu cele mai calde luni ianuarie se află: 1983, 1988, 1994, 2007, 2014,
2023 etc. (tabelul 3).
Regimul precipitațiilor din luna ianuarie este redus chiar dacă nebulozitatea este
accentuată în această lună și zile în șir cerul se menține acoperit. Din datele înregistrate în
perioada 1961–2023 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de
Meteorologie se constată că, pe ansamblu, cantitățile medii lunare sunt mai ridicate în
jumătatea vestică a țării față de cea estică (figura 2). Cele mai mici cantități de precipitații,
cuprinse între 21 și 30 mm, se înregistrează în estul și centrul țării, iar în Delta Dunării
acestea scad, la contactul cu marea, la mai puțin de 20 mm. În zona de câmpie și de deal
din vestul țării ca și în mare parte din Câmpia Română, cantitatea lunară de precipitații
este, în general, de 30-40 mm. Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor
montane înalte din nordul Carpaților Orientali, din Munții Apuseni și sud vestul Carpaților
Meridionali, unde izolat, pot depăși 75 mm.
Cantitatea lunară de precipitații, maximă absolută, din ianuarie, înregistrată la
stațiile meteorologice din România, este de 395,4 mm, la Vlădeasa 1800, în anul 1976
(tabelul 1). La Bucureşti, maxima absolută a cantității lunare de precipitații este de 132,3
mm, înregistrată la stația meteorologică Bucureşti-Filaret, în anul 1966 (tabelul 2). Tot în
acest an au fost înregistrate și maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi și Bucureşti-Băneasa,
valorile fiind 123,8 mm, respectiv 125,5 mm. Cele mai multe maxime absolute ale cantității
lunare de precipitații au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976.
În topul anilor cu cele mai ploioase luni ianuarie se află: 1963, 1966, 1976, 1979,
2021, 2023 etc. (tabelul 5). Printre anii cu lunile ianuarie cele mai secetoase se enumeră:
1964, 1989, 1991, 1997, 2020 etc. (tabelul 6).
Cantitatea maximă lunară de precipitații căzută în 24 de ore, maximă absolută,
înregistrată la stațiile meteorologice din România, este 126,0 mm (Vf. Țarcu, 2 ianuarie
1966).
La București, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie
1943, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi și Bucureşti-Băneasa,
maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966
(35,3 mm).
Tabelul 1. Valori absolute pe ţară, înregistrate în luna ianuarie, ale temperaturii maxime şi
minime lunare, respectiv, ale cantităţii maxime lunare de precipitaţii şi ale cantităţii
maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore
Staţia
Parametrul Valoarea Data de producere
meteorologică
Temperatura maximă
22,5 ºC Turnu Măgurele 18 ianuarie 2023
absolută
Temperatura minimă
-38,5 ºC Bod (jud. Brașov) 25 ianuarie 1942
absolută
Cantitatea maximă absolută
395,4 mm Vlădeasa 1800 ianuarie 1976
lunară de precipitaţii
Cantitatea maximă absolută
de precipitaţii căzută în 24 126,0 mm Vf. Țarcu 2 ianuarie 1966
de ore
Figura 1. Temperatura medie lunară multianuală (1961-2023) – IANUARIE
Figura 2. Cantitatea lunară de precipitaţii, medie multianuală (1961-2023) – IANUARIE
Tabelul 2. Date privind temperatura aerului (maxima şi minima absolută lunară, respectiv
media lunară multianuală) şi precipitaţiile atmosferice (maxima absolută lunară, media
lunară multianuală şi maxima absolută în 24 de ore) din luna ianuarie, pentru 13 staţii
meteorologice repartizate uniform pe teritoriul României
14,5/1936
Cluj-Napoca (Cluj -3,1 -34,2/1963 102,5/1963 26,6 23,6/1963
Someșeni)
-35,5/1963
Craiova 20,4/2002 -1,3 (Craiova Balta 108,9/2012 39,6 51,1/2012
Verde)
-29,3/1938;
Satu Mare 16,2/2010 -2,1 84,5/1955 40,0 24,8/2010
1982
-32,8/1942;
Tg. Mureş 16,5/2001 -3,4 77,0/1935 27,5 20,2/2014
1963
Tabelul 4. Topul anilor cu cele mai reci luni ianuarie din România, din perioada 1961-2023
Abaterea faţă de mediana
Temperatura medie lunară intervalului de referinţă
Nr.crt. Anul
(ºC) 1991 – 2020
(ºC)
1 1963 -9,3 -7,2
2 1985 -7,4 -5,3
3 1964 -7,2 -5,1
4 1969 -6,6 -4,5
5 2017 -5,9 -3,8
6 1980 -5,7 -3,6
7 1987 -5,5 -3,4
8 1967 -5,4 -3,3
9 2000 -5,2 -3,1
10 2006 -5,0 -2,9
Tabelul 5. Topul anilor cu cele mai ploioase luni ianuarie din România, din perioada 1961-
2023
Abaterea faţă de mediana
Cantitatea lunară de
intervalului de referinţă
Nr.crt. Anul precipitaţii
1991 – 2020
(mm)
(%)
1 1966 89,9 136
2 1963 76,5 101
3 2023 69,0 81
4 1979 68,5 80
5 1976, 2021 68,0 79
6 2019 58,0 53
7 2012 57,9 52
8 1968 55,7 46
9 2010 55,3 45
10 1984 54,8 44
Tabelul 6. Topul anilor cu cele mai secetoase luni ianuarie din România, din perioada 1961-
2023
Abaterea faţă de mediana
Cantitatea lunară de
intervalului de referinţă
Nr.crt. Anul precipitaţii
1991 – 2020
(mm)
(%)
1 1989 4,9 -87
2 1964 8,1 -79
3 2020 9,6 -75
4 1991 11,5 -70
5 1997 12,0 -68
6 1992 12,6 -67
7 1990 13,1 -66
8 1993 13,8 -64
9 1974 14,5 -62
10 2002 15,0 -61
Întocmit:
Adrian Irașoc, Monica Gabriela Paraschiv, Mădălina Moise, Alexandru Dumitrescu (Secţia de
Climatologie)