Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea Meteorologie-Hidrologie

STUDIU CLIMATOLOGIC AL ORASULUI SIBIU LA

STATIE METEOROLOGICA SIBIU

Ionescu Daniela
Ghinea Maria Alexandra
 Introducere

Studiul de fata are ca obiectiv reprezentarea si descrierea parametrilor climatici ce se

desfasoara in municipiul Sibiu. Pentru alcatuirea acestuia datele au fost preluate din anuarele
meteorologice existente in Biblioteca Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti, din
”Judetele Patriei – Judetul Sibiu” ( I. Holhos, I. Munteanu, N. Nistor si co ), din Clima
Republicii Populare Romane.

Sibiul este situat in partea centrala a Romaniei, in sudul Transilvaniei, in depresiunea

Cibinului, pe malurile raului Cibin, la 15 km amonte de varsarea acestuia in raul Olt, intre
400-450 m altitudine fata de nivelul marii. Ca repere localitatea se situeaza la 45°47´
latitudine N si 24°05´ longitudine E. Pozitia sa geografica, la intretaierea unor vechi drumuri
comerciale, in apropierea unor resurse de materii prime, a constituit in decursul vremii
principalul element ce a dus la dezvoltarea orasului.
Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este
reprezentată de romani (94%) care conviețuiesc impreună cu germanii, descendenți ai colonistilor
saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatură unguri, rromi și
o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice
la viața orașului. Aceeasi diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu iși
practică liber credința reformați, romano catolici, greco catolici și evanghelici-lutherani. Structura
socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea
locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură
specială.

I.Factorii radiativi

Reprezinta procese radiative care determina formarea climei intr-un anumit loc, spre
exemplu :fluxul radiatiei solare, absorbtia, difuzia, reflectia, radiatia terestra si a atmosferei
etc. Acesti factori au un rol hotarator , in absenta lor celelalte categorii de factori cliamtogeni
neputand nici macar sa existe ca atare. Bilantul radiativ al suprafetei active care reprezinta
rezultanta tuturor schimburilor de energie radianta ce au loc neincetat la nivelul suprafetei
terestre, poate fi definit si ca diferenta dintre valorile absorbite si cele ale radiatiei efective.
R=(Q+q)(1-A)-E.

II. Factorii dinamici

Reprezinta categoria de factori care influenteaza considerabil fenomenele

meteorologice si clima, avand tendinta de uniformiza caracteristicile acestora, aparand ca
urmare a distributiei inegale a bilantului radiativ pe suprafata teresta.Factori dinamici sunt
reprezentati prin circulatia generala a atmosferei, circulatia musonica, vanturile locale si
curentii oceanici.Principalele sisteme de vanturi, cu influenta puternica asupra climei zonelor
si regiunilor pe care le strabat sunt:alizeele, musonii, vanturile de vest, vanturile polare si
calmele ecuatoriale. Circulatia generala a atmosferei ia nastere sub influenta bilantului
radiativ neomogen. Implica deplasari ale maselor de aer, pe distante mari, sub influenta
directa a nucleelor barice permanente. De asemenea, ea sufera si modificari determinate de
neomogenitatea reliefului, de repartitia diferita a suprafetelor de uscat si de apa, de miscarea
de rotatie.
 III.Factorii fizico-geografici

Solurile

Predomina solul brun de padure si solul brun de padure podzolit, cu intercalari de

soluri negre, faneata umeda, formate din vegetatia padurilor, in conditiile climatului temperat,
rece si umed.

Reteaua Hidrografica

Reteaua hidrografica a orasului Sibiu este destul de bogata. Ea este reprezentata prin
ape curgatoare si prin lacuri. Geografic Sibiul este asezat pe malurile Cibinului, rau care
izvoraste din muntii Cindrelului. Acesta a sapat o vale larga in care s-a dezvoltat orasul Sibiu.
Astfel in Sibiu intalnim raul Cibin cu afluentul Sevis. Lacurile sunt reprezentate prin Lacul
Dumbrava care se afla in padurea cu acelasi nume de la marginea Sibiului. Acesta este
amenajat in prezent pentru agrement.

Flora si Fauna

Clima, relieful si structura solului orasului Sibiu, creeaza conditii prielnice pentru o
flora si vegetatie bogata. Prin pozitia sa, municipiul este asezat in zona padurilor de gorun si
stejar care urca de la portile orasului pana la poalele muntilor.
Flora Sibiului este dominata de speciile euroasiatice si europene. Pe acest considerent
specialistii incadreaza Sibiul si imprejurimile sale din punct de vedere floristic in regiunea
eurosiberiana, provincia central – europeana – est-carpatica circumscriptia Podisului
Transilvaniei.
Elemente de flora de provenienta continentala se gasesc in general pe versantii insoriti
ai delurilor ce marginesc orasul in zona de NE, spre Gusterita si Sura Mare. Astfel pe pajistile
cu caracter stepic din aceasta zona intalnim: migdalul pitic, visinelul, jalesul, ruscuta de
primavara, sipica, capul sarpelui s.a.
Speciile sudice mediteraneene, submediteraneene si balcanice au intrat in Podisul
Transilvaniei prin defileul Oltului si pot fi observate in imediata apropiere a orasului sau in
interiorul sau. Sunt diferite specii de graminee, cornutul, laptele cainelui, rasura, gainusa s.a.
O deosebita importanta, o prezinta speciile edemice nemaintalnite in niciun loc pe
glob, caracteristice tinuturilor noastre. Flora Sibiului si imprejurimilor sale inglobeaza in
aceasta categorie: cimbrisorul, brandusa, carbunii s.a. Amintim ca in apropierea Sibiului cresc
o serie de raritati floristice cum sunt: stanjeneii, ratisorele, dediteii, zavacusta, holodeanul.
Aici este singurul loc din tara unde creste patlagina uriasa. O serie de plante au fost puse sub
ocrotire pentru a fi salvate de la disparitie.

Clima

Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate

muntilor din vecinatate. Clima este deci temperat-continentala ferita de excese. Media anuala
a precipitatiilor este de 662mm cu valori minime in luna Februarie (26,7 mm) si maxime in
Iunie (113mm). Temperatura medie anuala este de 8,9°C. In legatura cu variatia temperaturii
in cursul anului, trebuie analizat si fenomenul inghetului. Cunoasterea acestui fenomen
intereseaza indeproape agricultura. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte inca
din luna Septembrie. Ultimele zile de inghet se prelungesc la munte pana in luna Mai.
Ingheturile tarzii de primavara sunt daunatoare pomilor fructiferi si vitei de vie, iar cele
timpurii de toamna aduc daune unora dintre culturile de legume si zarzavaturi. Zona
Transilvaniei, din care face parte Sibiul, iarna este supusa unor invazii de aer rece si umed,
venit din N si NV Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar –
oceanic ) care aduce zapada si ger.

Temperatura aerului (˚C )

Mediile lunare

Media
Lunile/Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 lunara
Ianuarie -5,7 -3,2 -4,2 -9,1 -2,4 -3 -6,2 -4,5 -2,7 -1,4 -4,24
Februarie -0,8 -2,5 -2,5 -4,5 -7,8 -2,1 -2 1,3 -1,2 -1,2 -2,33
Martie 5,5 0,5 0,5 2,4 3,6 3,7 4,6 3,5 3 3,5 3,08
Aprilie 11,8 10,6 10,6 9,4 7 6,6 9,2 11,9 8,1 9,6 9,48
Mai 12 14,5 14,6 12,3 13,2 14,5 14,6 16,6 13,3 12 13,76
Iunie 18,5 16,2 16 19,7 17,6 16,2 16 18,5 16,9 16,9 17,25
Iulie 18,2 17,9 19,6 18,4 18,9 17,6 19,6 18 17,1 19,3 18,46
August 18 20 19 17 16,7 20 19 16,8 18 18 18,25
Septembrie 14,6 13,9 14,3 13,5 16 15,2 15,5 14,2 13,9 14 14,51
Octombrie 10,4 9 8,7 10,6 7,9 8,7 10,8 8 9,1 7,4 9,06
Noiembrie 6,4 7,4 5 4,9 2,8 5 4,3 6,4 5 4,9 5,21
Decembrie -1,3 -4,6 -3,3 0,2 0,9 -1,5 -1,8 -2,9 -1,2 -0,1 -1,56

Mediile anuale

Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Mediile
anuale 9 8,3 8,2 7,9 7,9 8,4 8,6 9 8,3 8,6

Observand cele doua grafice( fig 1 si fig 2 ) orasul Sibiu se incadreaza la zona
temperata-continentala, fara prezenta exceselor termice; cu valorile cele mai scazute iarna –
luna Ianuarie fiind reprezentativa in aceste sens cu o medie de -9.1˚C si cele mai ridicate vara
– lunile August si Iulie cu medii cuprinse intre 18˚ - 18.5˚C.
Valoarea maxima absoluta in perioada de observatie s-a inregistrat in luna August –
35.6˚C, anul 1961. Temperaturile minime absolute coboara, in special in lunile de iarna sub -
10˚C, minima absoluta s-a inregistrat in luna Ianuarie 1968, -28.1˚C.
 Temperatura medie anuala variaza intre 8 - 9˚C. Primele ninsori pot sa cada in luna
Noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii Aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 50-
50
60 zile in depresiuni si podis, iar la munte 170 zile.

Variatia temperaturii aerului -mediile

anuale- la statia Sibiu intre anii 1961-1970
1961 1970
9.2
9
8.8
8.6
8.4
8.2 Temperatura
8 aerului(˚C)
7.8
7.6
7.4
7.2
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Fig 1

Temperaturile medii lunare multianuale la

statia Sibiu intre anii 1961-1970
1961
20

15

10

5
media lunara
multianuala
0
Lunile
-5

-10
Fig 2
Umezeala aerului

Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin continutul in vapori de apa existenti
la un moment dat in atmosfera, fiind o insusire importanta a aerului, atat din punct de vedere
meteorologic cat si bioclimatic. De valoarea acestui element depinde in buna masura
cantitatea norilor si precipitatilor, opacitatea atmosferei si bilantul radiativ-caloric.
radiativ caloric.
Umezeala absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat
intr-un
un volum de aer si se exprima in g/m³. Umezeala relativa
relativa reprezinta raportul procentual
dintre tensiunea reala a vaporilor de apa din atmosfera si tensiunea maxima corespunzatoare
temmperaturii aerului din acel moment. In evolutia anuala a umezelii relative se remarca ca
maximul starii higrometrice se produce
produce in lunile de iarna iar minimul principal in lunile
sezonului cald, cand temperatura este deosebit de ridicata.

Mediile
anuale 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Med abs 9 9,2 8,31 9,4 8,9 8,3 9,6 9,8 9,3 10,9
Med rel 74 79 75,9 80 78 74,8 77 78 87,8 88

Variatia umezelii - relative si absolute - la statia

Sibiu intre anii 1961-1970
100

90

80

70
Med abs(mb)
60
Med rel (%)
50

40

30

20

10

0
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

Fig 3
 Ianuarie 4,02 85,8
Februarie 4,43 84,2
Martie 5,34 78,5
Aprilie 8,22 71,7
Mai 11,05 74,6
Iunie 14,23 75,6
Iulie 15,22 74,1
August 15,02 74,5
Septembrie 12,03 77
Octombrie 8,77 77
Noiembrie 7,47 81
Decembrie 4,76 86

Umezeala absoluta si relativa - mediile lunare - la statia Sibiu in

perioada 1961-1970

90
80
70
60
50
40 umezeala abs (mb)
30 umezeala rel (%)
20
10
0

Fig 4

Privind valorile medii lunare gasim valoarea maxima de umezeala relativa in luna Decembrie -
86% si valoarea minima in luna Aprilie – 71,7%. Avand imaginea grafica se vede cum pentru umezeala
relativa valorile vresc in sezonul rece si scad in perioada de vara.
Nebulozitatea

Cer Cer Cer

Anii/Frecventa senin noros acoperit
1961 68 204 103
1962 56 190 119
1963 63 198 105
1964 51 171 127
1965 47 209 109
1966 48 221 96
1967 49 196 120
1968 38 178 150
1969 46 180 139
1970 19 178 159

Fig 5

Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau, intr-un

intr sens mai
restrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Are importanta
deosebita in schimbul radiativ – caloric din cadrul sistemului Soare-Pamant-Atmosfera,
So Atmosfera, fiindca
sistemele noroase reduc intensitatea radiatiei solare directe orin reflexie, maresc radiatia difuza,
slabesc radiatia efectiva, luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine.
Pentru alcatuirea graficului am cules date
date din anuarele mereorologice cu privire la zilele cu
cer senin si cer noros, pentru ca apoi sa calculam zilele cu cer acoperit. Observam ca in orasul Sibiu
predomina zilele cu cer noros si acoperit: astfel avem o medie, in perioada de observatie, pentru zile zi
cu cer senin- 48,5; zile cu cer noros-
noros 192,5; iar zile cu cer acoperit- 122,7, fapt datorat si pozitiei
geografice a orasului situat intre munti.

Precipitatiile atmosferice
Valorile medii lunare
196 196 196 196 196 196 196 197 Valori medii
Luni/Ani 1961 2 3 4 5 6 7 1968 9 0 lunare
Ianuarie 17 31,7 62,8 10 41,9 17 16,9 43,9 30,1 27 29,83
Februarie 8 28,3 6,4 42 47,9 8 24,4 38,4 40 48 29,14
Martie 7,5 87,1 32,8 14 37,8 30 37,9 15 35,2 50,6 34,79
Aprilie 45,1 61,3 26,4 68,3 33 45,1 80,8 22,6 37,6 94 51,42
122,
Mai 4 38,5 69 90 76,9 70,4 90,9 45,6 75 123 80,21
Iunie 62 89,5 43,7 46,4 96,8 64 92,9 26,1 78,3 135 73,42
115,
Iulie 75,3 149 71,5 107 52,8 69,7 49,4 9 99,6 120 91,06
101,
August 73,1 24,4 33,6 61,6 51 39,4 42,7 4 79,5 81,3 58,8
Septembri
e 2,5 76,5 17 55,3 14 41,6 45,3 83 45 31,9 41,21
Octombrie 59,9 4,9 27,7 104 14,3 20 30,6 38,1 40,1 75,8 41,55
Noiembrie 45,2 55,1 14,9 71,9 28,6 27 34,9 52,2 20 20,1 36,99
Decembie 27,9 16 26,3 18,8 70,7 43,1 52,3 40 15,2 10,9 32,12

Variatia pp medii lunare la statia Sibiu intre anii

1961-1970

100

50

0
pp medii lunare(mm)
Fig 6

Valorile medii anuale

Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Valorile
anuale 545,9 662,4 432,1 691,8 565,7 475,3 599 622,2 595,6 817,4

Variatia precipitatilor medii anuale la

statia Sibiu intre anii 1961-1970
1961

900
800
700
600
500
400 PP medii anuale
300 (mm)

200
100
0
Timp(ani)
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

Fig 7

Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea hidrometeorilor formati din particule de apa

lichida sau solida, care cad din sisteme noroas( uneori chiar si din ceata ) si ating suprafata terestra.
Pentru orasul Sibiu cantitatile medii lunare de precipitatii sunt cuprinse intre 29 – 92 mm,
cantitatiile cele mai mari fiind specifice lunilor Mai(80,21
M mm), respectiv Iulie(91,06
91,06 mm), iar cele mai
scazute in sezonul rece: Ianuarie(29,83mm), Februarie(29,14mm) si Decembrie(32,12mm). In
perioada de observatie din fig 6 reiese ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anul 1970
– 817,4 mm/an, urmat de 1964 – 691,8mm/an si 1962 – 662,4mm/an, iar cele mai mici in anul 1963 –
432,1mm/an.
Presiunea atmosferica
Media lunara & anuala

Lunile/Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970
Ianuarie 967,5 965,8 960,4 975,2 960 957 965 958 963 960,7
Februarie 970,4 961,6 965,3 962,2 960 960 967 962 960 955,7
Martie 966,4 956 955,3 960,4 963 965 964 963 961 958,8
Aprilie 960,6 961,4 959,8 961,2 956 962 959 964 959 959,8
Mai 959,6 961,7 961,4 963,7 960 959 962 964 964 960,1
Iunie 963,3 964,5 966,3 962,6 962 963 964 964 961 963
Iulie 963,3 962,6 962,7 963,3 963 964 966 963 961 961,6
August 965,5 965,2 967,4 962,3 964 960 964 961 966 963,2
Septmbrie 968 965,4 964,3 966 966 966 964 963 966 967
Octombrie 967,8 968,3 960,7 966 970 963 967 968 961 966,4
Noiembrie 962,8 963,6 963,2 964,4 960 965 967 964 960 964,6
Decembrie 961,6 961,9 960,3 963,2 938 945 960 962 960 967,4
Anuala 964,8 963,2 962,3 964,2 962 961 964 963 962 962,4

Variatia presiunii atmosferice la statia

Sibiu intre anii 1961-1970
1961
966

965

964

963

962
Presiunea
961 atmosferica
(mb)
960

959

958 Timp(ani)
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

Fig 8
Presiunea atmosferica max si min( mb )

Max Min
984,7 944
984,8 925
975,3 950,4
958,6 934,4
981,1 931,4
971,5 947,3
980,4 940,7
981,3 936,3
978,3 946,8
980,4 942,1

Presiunea atmosferica - valorile maxime si minime - la statia

Sibiu intre anii 1961-1970
mb

990
980
970
960 presiunea
950 atm maxima
940
presiunea
930 atm minima
920
910
900
890
1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

Fig 9

Presiunea atmosferica reprezinta forta cu care coloana verticala de aer ce se extinde de la

suprafata Pamantului la limita superioara a atmosferei apasa unitatea orizontala de suprafata
terestra. Prezinta importanta practica in aeronautica si in climatologia medicala. Observam valori
diferite da la luna la luna, si de la an la an; maximul de presiune atmosferica s-a inregistrat in anul
1961 – 984,7 mb, iar minimul in 1962 – 925 mb. Variatiile neregulate ale presiunii atmosferice pot fi
de natura termica si dinamica. Incalzirile cauzeaza scaderea presiunii, iar aerul rece , crestrea ei.
Miscarile ascendente ale aerului duc la scaderea presiunii la sol iar cele descendente la cresterea
presiunii. Variatiile de presiune sunt analizate in fiecare zi in serviciile de prognoza.

Mediile lunare in perioada 1961-1970

Ianuarie 963,1
Februarie 962,3
Martie 961,33
Aprilie 960,38
Mai 961,35
Iunie 963,4
Iulie 963,06
August 963,78
Septmbrie 965,55
Octombrie 965,7
Noiembrie 963,42
Decembrie 957,87

Variatia presiunii atmosferice - mediile lunare

multianuale - la statia Sibiu intre anii 1961-1970

968
966
964
962 presiunea
960 atm (mb)
958
956
954
952

Fig 10
VANTUL

% / m/s N NE E SE S SV V NV
1961 Frecventa 21 20 7 132 23 24 86 153
Viteza 2,6 1,3 2 4 3 1,3 2,5 2,7
1962 Frecventa 29 15 46 128 43 31 107 184
Viteza 2,4 1,6 2,9 4,3 4,8 3,3 3,2 4,4
1963 Frecventa 21 20 42 106 49 22 74 140
Viteza 2,9 1,4 2,8 4,4 4,8 4,2 3,4 4,1
1964 Frecventa 3,4 2,4 7 10,2 1,1 2,2 10,9 14,4
Viteza 3,2 1,8 3,9 5,2 4,8 2,7 5,1 5,5
1965 Frecventa 2,6 1,4 6,5 5,1 2,6 1,6 8,4 14,9
Viteza 2,1 2,2 3,9 4,6 5 3,3 4,5 4,3
1966 Frecventa 3,1 2,4 7 10,2 1,1 2,2 10,9 13,7
Viteza 3,2 1,8 3,9 5,2 4,8 2,7 5,1 5,5
1967 Frecventa 3,7 2 5,3 5,5 1,9 1,2 8,7 15,6
Viteza 2,8 1,8 2,9 4,8 4,1 2,2 4,3 3,6
1968 Frecventa 3,5 1,8 8,1 9,3 2,9 2,4 9,5 15,5
Viteza 2,4 1,8 3 3,7 3,4 2,7 4 3,5
1969 Frecventa 2,7 1,4 6,5 5,1 2,6 1,6 8,4 14,1
Viteza 2,4 1,6 2,9 4,3 4,8 3,3 3,2 4,4
1970 Frecventa 4,1 1,9 4,9 8,8 2,1 3,4 10,6 13
Viteza 3,8 1,8 3,4 4,4 5,9 3,7 5,2 4,7
Perioada % / m/s N NE E SE S SV V NV Calm atm.real
Frecventa
1961 % 9,41 6,83 14 42 12,93 9,16 33,4 57,8
Viteza
1970 m/s 2,78 1,71 3,16 4,49 4,54 2,94 4,05 4,27
Calm atm. 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
 Roza frecventei si vitezei vantului -mediile multianuale - la statia Sibiu
intre anii 1961-1970
N
60
50
NV NE
40
30
Frecventa %
20
10 Viteza m/s
V 0 E Calm atm.

SV SE

Fig 11

Vanturile dominante cu frecventa cea mai mare sunt cele din NV, Vantul care bate
dinspre Mures – se numeste local ”Muresan”. Vanturile locale sunt brizele de munte si
Vantul Mare ( Mancatorul de zapada ) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in
depsresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant foehnic este cald , topeste zapezile, avand
importanta pentru activitatile agricole. Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele
climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele
depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in
perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie
egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda.
In urma masuratorilor efectuate la Statia Meteorologica Sibiu, in ultimii zece ani s-au
inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de
inversiuni termice, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica ( cca 70,2
zile/an). In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane
vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare, aceasta este inchisa si nefavorabila
deplasarilor. Vara predomina vanturile oceanice umede din V Europei, care determina ploile
bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceani, care provoaca o
racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. De asemenea,
vara mai bate si Austrul ( dinspre SV ). Un alt vant predominant bate dinspre NE insa el este
inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei, dinspre depresiunea Sibiului.
Bibliografie:

» ”Judetele Patriei – Judetul Sibiu” ( I. Holhos, I. Munteanu, N. Nistor si co )

» ”Clima Republicii Populare Romane ”( vol I si vol II)
» surse electronice: site-ul primariei http://www.sibiu.ro/
» Anuarele meterologice