Stiinta-Solului 2009 2

T I I N # A S O L U L U I
REVIST A SOCIET#II NA#IONALE

ROMNE PENTRU $TIIN#A SOLULUI
Seria a III-a
S O I L S C I E N C E
JOURNAL OF THE ROMANIAN
NATIONAL SOCIETY OF SOIL SCIENCE
2
2009, vol. XLIII
3
$TIIN#A SOLULUI nr. 2, 2009, vol. XLIII
2
Editura SOLNESS
ISSN 0585-3052
Tipar executat la U.R.C. XEDOS S.R.L.
CEA DE A XIX-A CONFERIN#$ NA#IONAL$
A SNRSS
EVALUAREA I UTILIZAREA RESURSELOR DE
SOL, PROTEC#IA MEDIULUI I DEZVOLTAREA
RURAL$ N REGIUNEA DE NORD-EST A ROMNIEI
IAI, 23-29 AUGUST, 2009
V. MOCA
Pre'edinte Filiala SNRSS Ia'i
Universitatea de tiin)e Agricole 'i Medicin* Veterinar*,
Ion Ionescu de la Brad Ia'i
Conferin'a Na'ional( de $tiin'a Solului cu participare interna'ional(,
care s-a desf(*urat, la Ia'i, n perioada 23-29 august 2009, sub egida
Societ*)ii Na)ionale Romne pentru tiin)a Solului, cu sprijinul direct
*i nemijlocit al institu'iilor de nv('(mnt superior, de cercetare *tiin'ific(
*i de produc'ie, a constituit un bun prilej de analiz( *i dezbatere a
problemelor actuale ale solului, sub multiplele sale aspecte, n vederea
elabor(rii unor strategii *i politici agrare viabile.
Organizarea Conferin'ei Na'ionale a SNRSS de la Ia*i, a fost
hot(rt( la conferin'a anterioar(, care a avut loc n anul 2006 la Cluj-
Napoca, n cadrul c(reia au fost alese *i validate persoanele cu func'ii
de execu'ie, pentru un mandat de trei ani. Responsabilitatea organiz(rii
celei de a XIX-a Conferin'e Na'ionale pentru $tiin'a Solului a fost atribuit(
Filialei Ia*i a SNRSS, prin urm(toarele func'ii executive: prof. univ. dr.
Gerard Jit*reanu pre*edinte executiv SNRSS; Universitatea de $tiin'e
Agricole *i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad, Ia*i; prof. univ.
dr. Constantin Rusu vicepre*edinte executiv SNRSS, Universitatea
Alexandru Ioan Cuza Ia*i, Facultatea de Geografie *i Geologie; prof.
$TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE
2009, XLIII, NR. 2, P. 3-12
5
4
univ. dr. Valeriu Moca pre*edinte Filiala SNRSS Ia*i.
n calendarul de desf(*urare a conferin'elor na'ionale ale SNRSS,
care au fost organizate, n mod obi*nuit, la un interval de trei ani,
ncepnd cu edi'ia inaugural( din anul 1961 *i pn( n prezent, municipiul
Ia*i a mai organizat edi'ia a VII-a din anul 1970.
Pe lng( SNRSS, organizatorii conferin'ei au fost: Universitatea de
$tiin'e Agricole *i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad din Ia*i,
Universitatea Alexandru Ioan Cuza Ia*i, Institutul Na'ional de Cercetare
Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie *i Protec'ia Mediului ICPA
Bucure*ti, Oficiile Jude'ene pentru Pedologie *i Agrochimie, Ia*i, Vaslui,
Neam' *i Suceava, Academia Romn( Filiala Ia*i, Academia de $tiin'e
Agricole *i Silvice Filiala Ia*i. Totodat( au fost incluse n activitatea
organizatoric( *i unele organisme *i institu'ii din jude'ele unde s-au
desf(*urat aplica'iile de teren: Consiliile Jude'ene, Direc'iile pentru
Agricultur( *i Dezvoltare Rural(, Direc'iile Silvice *i altele.
Manifestarea *tiin'ific( care s-a desf(*urat la Ia*i, sub naltul
patronaj al Societ('ii Na'ionale Romne pentru $tiin'a Solului a fost
cofinan'at( de c(tre Ministerul Educa'iei, Cercet(rii *i Inov(rii, prin
Autoritatea Na'ional( pentru Cercetare $tiin'ific(. Edi'ia a XIX-a a
Conferin'ei Na'ionale pentru $tiin'a Solului a fost sprijinit( att n cadrul
desf(*ur(rii lucr(rilor de la Ia*i, ct *i al aplica'iilor de teren din jude'ele
organizatoare de o serie de societ('i comerciale *i alte unit('i, din care
se men'ioneaz(: Eijkelkamp Agrisearch Equipment, S.C. Cotnari S.A.,
S.C. Comcereal S.A. Vaslui, S.C. Starsem S.A. V(leni-Girov, Baza
Hipic Piatra Neam', OAT Farm Sp(t(re*ti.
Conferin'a SNRSS din anul 2009 a fost adus( la cuno*tin'a
comunit('ii mondiale a speciali*tilor n $tiin'a Solului prin Buletinul Uniunii
Interna'ionale a Societ('ilor de $tiin'a Solului, pe anul 2008, iar pe plan
na'ional prin Buletinul Informativ nr. 16/2008 al SNRSS.
Prin adoptarea temei conferin'ei cu denumirea Evaluarea i
utilizarea resurselor de sol, protec#ia mediului i dezvoltarea rural$
n Regiunea de Nord - Est a Romniei, organizatorii *i-au propus
analiza unui spectru larg al problemelor cu care se confrunt( solul n
contextul actual agricultur$ i dezvoltare durabil$ *i, respectiv,
protec#ia mediului, organizarea i amenajarea teritoriului.
Regiunea de dezvoltare de Nord - Est a Romniei cuprinde arealul
administrativ-teritorial a celor *ase jude'e componente: Bac(u, Vaslui,
Ia*i, Neam', Suceava *i Boto*ani, grupate n partea central nordic( a
provinciei istorice, Moldova. Prin m(rimea suprafe'ei actuale care este
de 36.850 km
2
, ceea ce reprezint( 15,46% din teritoriul Romniei,
regiunea de Nord - Est este cea mai extins( din cele opt regiuni de
dezvoltare.
Popula'ia din Regiunea de Nord - Est este relativ numeroas(, fiind
la nivelul anului 2005 de 3.734.546 locuitori, ceea ce a reprezentat o
pondere de 17,25% din popula'ia Romniei. Densitatea popula'iei a fost
de 101,3 locuitori/km
2
, care a dep(*it media pe 'ar(. Distribu'ia
locuitorilor din aceast( regiune, a indicat predominarea mediului rural cu
o reparti'ie de 56,6%, n raport cu media pe 'ar( care a fost de 45,1%.
Nivelul dezvolt(rii economice este modest, fiind situat( pe ultimul
loc, ntre cele opt regiuni ale Romniei, *i printre ultimele din Uniunea
European(, pe baza atest(rii indicatorilor socio-economici.
Dezvoltarea economic( a regiunii de Nord - Est impune luarea n
considerare a unor alternative viabile, avnd n vedere infrastructura
modest( *i o popula'ie preponderent rural(. Dintre prognozele posibile,
se men'ioneaz( valorificarea tradi'iei, reabilitarea mediului, utilizarea
judicioas( a resurselor *i p(strarea echilibrului cadrului natural.
Pentru edi'ia din acest an, a fost supus analizei *i dezbaterii
*tiin'ifice, teritoriul aferent Regiunii de Dezvoltare de Nord - Est a
Romniei, fiind considerat( cea mai s(rac( din punct de vedere socio-
economic, dar care dispune de o resurs( de sol cu un poten'ial de
fertilitate valoros ns( insuficient *i incorect valorificat.
n vederea realiz(rii activit('ilor de teren, organizatorii au preg(tit
Ghidul aplica#iilor celei de a XIX-a Conferin#e Na#ionale pentru
'tiin#a Solului, (ISBN 978-973-147-045-0), Editura Ion Ionescu de la
Brad, 550 p., structurat n dou( volume:
Vol. I Cadru general i resurse (ISBN 978-973-147-046-7) 308
p., cu urm(toarele capitole: Cadrul natural, cu o pondere
suplimentar( pentru nveli*ul de sol; Resursele funciare *i
agricultura; Starea actual( a ecosistemelor forestiere; Calitatea *i
protec'ia mediului; Educa'ie, nv('(mnt *i cercetare; Trasee *i
obiective turistice; Starea economico-social( a regiunii de Nord -
Est a Romniei. Prezent *i perspective.
Vol. II Prezentarea traseelor i a profilelor de sol (ISBN 978-
973-147-046-4), 242 p., a cuprins: Traseele aplica'iilor de teren;
Metode folosite n descrierea profilelor, recoltarea probelor de sol
*i cercetarea analitic( a solurilor; Glosar de termeni micromorfo-
logici; Descrierea profilelor de sol (ncadrarea taxonomic( *i
cartografic(, condi'ii pedogenetice, caracterizare morfologic( *i
micromorfologic(, nsu*iri fizice *i chimice, microelemente,
analiz( microbiologic(, note de bonitare).
7
6
Pe aceast( baz( de date s-a propus *i un nou model de abordare
a st(rii actuale de dezvoltare a acestui teritoriu. n acest context, autorii
au luat n considerare faptul c(, materialele publicate cu ocazia celei de
a XIX-a Conferin'e Na'ionale pentru $tiin'a Solului, constituie un sprijin
de referin'( pentru to'i cei care, ntr-un fel sau altul, au tangen'( cu solul.
Conceptul *i baza de date din Ghidul aplica'iilor de teren constituie
contribu'ia meritorie a unui colectiv numeros, iar responsabilitatea
demersului *tiin'ific revine n totalitate autorilor.
Tot cu acest prilej, au fost editate *i urm(toarele dou( volume:
Rezumatele lucr$rilor prezentate la a XIX-a Conferin#$ (125 p.);
Programul de desf$urare al lucr$rilor (33 p.).
Desf(*urarea conferin'ei de la Ia*i a cuprins dou( p(r'i distincte,
cu trei oferte de participare, n func'ie de posibilit('ile materiale ale
participan'ilor din 'ar( *i str(in(tate. n acord cu modul de desf(*urare
a Conferin'elor Na'ionale a SNRSS, au fost stabilite urm(toarele oferte:
dou( zile (24 *i 25 august 2009) prezentare lucr(ri; patru zile (24-27
august 2009) prezentare lucr(ri *i aplica'ii de teren (traseul I *i II); *ase
zile (24-29 august 2009) prezentare de lucr(ri *i aplica'ii de teren
(traseele I - IV).
Num(rul total al participan'ilor a fost de 175, din care 160 romni
*i 15 din str(in(tate (Austria, Belgia, Egipt, Japonia, Letonia *i Republica
Moldova). Ecoul na'ional *i interna'ional al manifest(rii *tiin'ifice organi-
zate la Ia*i s-a bucurat de participarea unor personalit('i *tiin'ifice din
nv('(mnt, cercetare-dezvoltare *i dintr-o serie de societ('i comerciale,
cu posibilit('i de implementare a rezultatelor cercet(rii n mediul econo-
mic. Printre oaspe'ii din str(in(tate care au onorat prin participare, edi'ia
a XIX-a a Conferin'ei Na'ionale de la Ia*i se men'ioneaz(: Prof. dr.
Othmar Nestroy, Institut fr Angewandte Geowissenschaften, Techni-
sche Universitaet Graz, Austria; Prof. dr. Aldis Karklins, Institute of Soil
and Plant Sciences, Latvia University of Agriculture, Jelgava; Dr. Darwish
Khaled, Soil and Water Use Dept., National Research Center, Cairo,
Egypt; PhD. student DHose Tommy, Institute for Agricultural and Fisheries
Research, Merelbeke, Belgium; Dr. Takatoh Hiroshi, Managing Director,
The Fertilisation Foundation, Japan; academician Ursu Andrei, Institutul
de Ecologie *i Geografie, Chi*in(u, Academia de $tiin'e a Moldovei; prof.
dr. Jig*u Gheorghe, Universitatea de Stat din Moldova, Chi*in(u.
La actuala edi'ie a Conferin'ei au fost nscrise 137 de lucr*ri
'tiin)ifice din care s-au sus'inut un num(r de 115. Lucr(rile comunicate
n cadrul Conferin'ei au cuprins o gam( foarte larg( de probleme actuale
cu care se confrunt( cercetarea solului. Comunic(rile prezentate
urmeaz( s( fie editate sub egida publica'iilor Societ('ii Na'ionale Romne
pentru $tiin'a Solului (nr. 38A *i 38B). Lucr(rile prezentate n plenul
conferin'ei *i pe cele *apte sec'iuni de specialitate ale SNRSS au
constituit rodul activit('ii de cercetare *tiin'ific( a unui num(r de 154 de
autori *i coautori.
Distribu'ia celor 115 lucr*ri prezentate n cele dou( zile de
comunic(ri a cuprins urm(toarea situa'ie:
Plen .................................................................................. 7
I. Fizica *i tehnologia solului + ISTRO ........... 17
II. Chimia *i mineralogia solului 19
III. Biologia *i ecologia solului ............ 6
IV. Fertilitatea solului *i nutri'ia plantelor 15
V. Geneza, clasificarea *i cartografia solului .......... 20
VI. Solul *i mediul nconjur(tor 17
VII. Factori #i procese pedogenetice din zona temperat 14
TOTAL............................................................................... 115
Prima zi a lucr(rilor Conferin'ei (24 august 2009) a fost consacrat(
deschiderii festive, prezent(rii de mesaje de salut, a referatelor n plen
*i n continuare pe comisiile de specialitate.
Cuvntul de deschidere a fost prezentat de pre*edintele SNRSS,
prof. univ. dr. Mihail Dumitru, director I.N.C.D.P.A.P.M. I.C.P.A.
Bucure*ti. Cu acest prilej, a solicitat comunit('ii *tiin'ifice s( furnizeze
informa'ii pertinente cu privire la starea actual( a calit('ii solului, n
vederea elabor(rii pe aceast( baz( a unor strategii durabile pentru
prezent *i viitor.
Cuvntul de salut din partea comitetului de organizare a fost rostit
de pre*edintele executiv al SNRSS, prof. univ. dr. Gerard Jit(reanu,
Universitatea de $tiin'e Agricole *i Medicin( Veterinar( din Ia*i, gazda
lucr(rilor celei de a XIX-a a Conferin'e Na'ionale. Prin mesajul de salut
adresat participan'ilor s-a relevat printre altele, importan'a deosebit( a
conserv(rii *i valorific(rii judicioase a resursei de sol, considerat( n
prezent ca fiind resursa cea mai valoroas( a Romniei.
Mesaje de salut din partea oaspe'ilor str(ini au fost adresate de
c(tre urm(toarele personalit('i: prof. dr. Othmar Nestroy (Austria),
academician Andrei Ursu (R. Moldova) *i al'ii. Cuvinte de salut din partea
oficialit('ilor centrale *i locale au fost prezentate de c(tre: dr. ing. Mihai
Nicolescu, consilier la Ministerul Agriculturii, P(durilor *i Dezvolt(rii
Rurale; Constantin $erban, vicepre*edinte al Consiliului Jude'ean Ia*i; dr.
ing. Mihai Gabriel Popescu, director coordonator al Direc'iei pentru
9
8
Agricultur( *i Dezvoltare Rural( Ia*i.
Ur(rile de bun venit a membrilor SNRSS *i a celorlal'i participan'i
la lucr(rile Conferin'ei de la Ia*i *i, respectiv, la Universitatea de $tiin'e
Agricole *i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad au fost adresate
de c(tre prof. univ. dr. Vasile Vntu, prorector al U.$.A.M.V.
n continuarea *edin'ei plenare din prima zi a lucr(rilor au fost pre-
zentate, conform programului conferin'ei urm(toarele *apte comunic(ri.
Othmar Nestroy Soil Recultivation Using the Example of
Erzberg in Styria.
Aldis Karklins WRB and genetic soil classification How to
compare soil units.
Tommy DHose, Mathias Cougnon, Alex De Vliegher, Geert
Haesaert, Veerle Derycke, Lucien Carlier, Erik Van Bock-
staele, Dirk Reheul - The influence of different agricultural
management practices on earthworm abundance.
Ioan Munteanu, Valentina Cote) - Despre identitatea solului.
Gerard Jit*reanu, Feodor Filipov, Dumitru Bulgariu
Aplica&ii grafice 3D n vizualizarea unor caracteristici ale solului
#i simularea unor procese din sol.
Andrei Ursu Solurile vertice din Codrii Moldovei.
Constantin Rusu, Lilian Niac'u, Iulian C*t*lin Stng*, Ionu)
Vasiliniuc - Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor ntre
inova&ie #i necesitate.
n a doua parte a primei zile a Conferin'ei, s-a trecut la prezentarea
lucr(rilor pe cele *ase comisii SNRSS *i n cadrul celui de al XIX-lea
Simpozion Factori *i procese pedogenetice din zona temperat(. Se
men'ioneaz( c(, acest simpozion s-a organizat anual de c(tre Faculta-
tea de Geografie *i Geologie, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Ia*i
*i de Filiala Academiei Romne de la Ia*i, colectivul de Geografie. Edi'ia
a XIX-a a simpozionului din acest an s-a desf(*urat sub egida
Conferin'ei.
n a doua zi a Conferin'ei (25 august 2009) s-a continuat comuni-
carea lucr(rilor pe comisii, o mas( rotund( privind taxonomia solurilor
Romniei *i adunarea general( a SNRSS.
Dezbaterile *i discu'iile din cele dou( *edin'e rezervate pentru
masa rotund( - Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor (SRTS
2003) au fost finalizate printr-o not( de sugestii privind mbun(t('irea
SRTS 2003, dup( o perioad( de *ase ani de implementare a acestui
sistem.
Adunarea general( a SNRSS, cu privire al prezentarea raportului
de activitate *i a bilan'ului financiar pe perioada 2006-2009 *i pentru
alegerea Comitetului de Conducere a SNRSS, pe perioada 2009-2012,
s-a desf(*urat n ziua de 25 august 2009, n Aula Magna, Universitatea
de $tiin'e Agricole *i Medicin( Veterinar( Ion Ionescu de la Brad, Ia*i.
Pe baza propunerilor *i a votului exprimat de plenul adun(rii generale,
s-a hot(rt alegerea ca pre*edinte al SNRSS pentru perioada 2009-2012
a domnului prof. univ. dr. Mihail Dumitru.
Lucr(rile *tiin'ifice comunicate n cadrul celor *ase comisii SNRSS
*i a simpozionului Factori #i procese pedogenetice din zona temperat
au cuprins probleme specifice ale cercet(rii fundamentale *i aplicative,
att din Regiunea de Nord-Est, ct *i din alte regiuni ale Romniei.
n comisia I-a au fost tratate subiecte cu privire la evolu'ia unor
nsu*iri fizico-chimice ale solului sub efectul diferitelor sisteme de
lucrare a solului, de fertilizare, de rota'ie a culturilor, precum *i a
lucr(rilor agropedoameliorative *i hidroameliorative.
n comisia a II-a lucr(rile prezentate au cuprins aspecte ale
distribu'iei metalelor grele din sol, a con'inutului de carbon orga-
nic, a mobilit('ii unor elemente nutritive, ca urmare a fertiliz(rii *i/
sau al polu(rii precum *i cele referitoare la compozi'ia minera-
logic( a frac'iunii argiloase din unele eutricambisoluri din Ro-
mnia.
n comisia a III-a, s-a prezentat influen'a irig(rii asupra comuni-
t('ilor microbiene *i a materiei organice din sol; evolu'ia micro-
florei bacteriene n solurile poluate; efectul unor tehnologii din
solarii asupra cre*terii plantelor, respira'iei solului *i a mezofaunei
edafice.
n comisia a IV-a, rezultatele comunicate au fost consacrate
diferitelor aspecte referitoare la fertilitatea *i fertilizarea solului,
optimizarea unor sisteme de aplicare a ngr(*(mintelor foliare *i
minerale, a ngr(*(mintelor humice, a unor dejec'ii, a amenda-
mentelor calcaroase, n contextul unui management optim *i al
conserv(rii calit('ii solului.
n comisia a V-a au fost dezb(tute aspecte specifice ale
ncadr(rii taxonomice, caracteristicile pedogeografice ale unor
regiuni, baze de date pedogeomorfologice, cartografierea solurilor,
monitorizarea unit('ilor de sol-teren pentru agricultur(, realizarea
bazei de date a unit('ilor de sol-teren agricol, la nivel na'ional.
n comisia a VI-a s-a discutat stadiul actual cu privire la protec'ia
solului *i a mediului, poluarea avansat( ntr-o serie de zone,
procesele avansate de degradare ale solului sub efectul factorilor
11
10
poluan'i, a eroziunii solului; reconstruc'ia ecologic( a haldelor de
steril.
n paralel cu lucr(rile Conferin'ei pe cele 6 comisii s-a desf(*urat
ntr-o sec'iune separat( lucr(rile simpozionului Factori #i procese
pedogenetice din zona temperat, printre problemele specifice dezb(tute
se men'ioneaz(: conservarea *i reproducerea pedogenezei cernoziomice
n regim antropic; procese de evolu'ie a structurii solului n arealul
pedogenezei antropizate; aspecte caracteristice ale fenomenului complex
de secet( aridizare de*ertificare; prevenirea *i combaterea eroziunii
solului.
Aplica'ia de teren (26-29 august) s-a desf(*urat n patru zone
distincte, corespunz(toare celor patru trasee stabilite din jude'ele Ia*i,
Vaslui, Neam' *i Suceava. Pentru reu*ita aplica'iilor de teren, organi-
zatorii au preg(tit pe lng( cele dou( volume speciale, prezentate
anterior, postere de teren pentru cele 16 profile de sol selectate
pentru conferin'(, care au contribuit la reu*ita discu'iilor *i, respectiv la
elucidarea multiplelor aspecte *tiin'ifice.
Profilele de sol selectate pentru actuala conferin'( au avut n
vedere dezbaterea *i elucidarea urm(toarelor repere:
- ncadrarea taxonomic( *i corelarea cu sistemele interna'ionale;
- evaluarea resurselor de sol din diferite unit('i de relief;
- cunoa*terea poten'ialului de fertilitate al solurilor;
- utilizarea actual( *i productivitatea natural( a resurselor de sol;
- valorificarea unor soluri din luncile cu amenaj(ri hidroameliorative.
Desf(*urarea propriu-zis( a aplica'iei de teren, s-a realizat conform
programului, pe zonele *i traseele redate dup( cum urmeaz(:
I. 26 August 2009 jude)ele Ia'i 'i Vaslui
Zona: Lunca Jijiei; Lunca Prutului; Podi#ul Central Moldovenesc;
Depresiunea Hu#i; Lunca Brladului; Dealurile Flciului;
Traseul: Ia*i Osoi R(duc(neni Albi'a R*e*ti Valea
Grecului Hu*i Crasna Strmtura Mitoc Gara Banca Dode*ti
P(durea Idrici Ro*ie*ti Crasna Vaslui Ia*i.
Profile de sol: Solone# entic salinic-pelic-aluvic (P1-Osoi);
Cernoziom calcaric (P2-Valea Grecului); Aluviosol molic-salinic (P3-
Strmtura Mitoc); Cernoziom cambic-greic (P4A-Vii*oara) *i Cerno-
ziom cambic, erodat (P4B-Vii*oara). Dintre problemele discutate se
eviden'iaz(: ameliorarea *i valorificarea corespunz(toare a solurilor sali-
nizate din lunci, evaluarea poten'ialului de fertilitate, conservarea solurilor,
protec'ia solului *i mediului, utilizarea terenurilor agricole erodate. Au fost
vizitate urm(toarele obiective: Episcopia Hu*ilor, municipiul Hu*i, S.C.
Comcereal S.A., monumentul 'tefan cel Mare, Podul nalt-Vaslui.
II. 27 August 2009 jude)ul Ia'i
Zona: Podiul Moldovei: Cmpia colinar a Jijiei; Valea Bahlui #i
Valea Bahluie&; Dealul Mare-Hrlu.
Traseul: Ia*i Breazu Horle*ti Le'cani Srca Trgu
Frumos Bal* - Cotnari Bal* - Cucuteni Trgu-Frumos Ia*i.
Profile de sol: Cernoziom cambic (P5-Breazu); Cernoziom
cambic, aric degradat (P6-Srca); Preluvosol tipic, erodat (P7-
Cotnari), Faeoziom argic, aric (P8-Cotnari), considerat de participan'i
ca Preluvosol aric molic *i Cernoziom calcaric, aric (P9-Cotnari). Au
fost discutate urm(toarele aspecte: ncadrarea taxonomic(, problemele
solurilor forestiere (P(durea Mrze*ti), protec'ia *i conservarea solurilor
din planta'iile pomicole (Srca) *i planta'iile viticole (Cotnari), evaluarea
clasei de favorabilitate *i/sau de pretabilitate. Au fost vizitate urm(toarele
obiective: S.C.D.P.P. Ia*i Ferma Srca, S.C. Cotnari S.A., Muzeul de
Istorie *i Arheologie Cucuteni.
III. 28 August 2009 jude)ele Ia'i 'i Neam)
Zona: Podi#ul Central Moldovenesc; Culoarul Siretului; Podi#ul
Piemontan al Bozienilor, Subcarpa&ii Neam&ului, Mun&ii Stni#oarei.
Traseul: Ia*i Podu Iloaiei Trgu Frumos Strunga Micl(u*eni
Hanu Ancu'ei R(zboieni $tefan cel Mare Girov Piatra Neam'.
Profile de sol: Luvosol albic-psamic, lamelar (P10-$tefan cel
Mare); Faeozim cambic, regradat (P11-Girov-V(leni) considerat mai
curnd Cernoziom cambic regradat *i Faeoziom cambic, regradat
(P12-Girov-V(leni). Au fost discutate probleme specifice referitoare la:
ncadrarea taxonomic(, protec'ia *i conservarea solurilor deficitare,
utilizarea actual( *i productivitatea natural( a faeoziomurilor cambice. Au
fost vizitate urm(toarele obiective S.C. Starsem S.A. V(leni Girov,
municipiul Piatra Neam' *i Baza Hipic( Piatra Neam', unde s-a desf(-
*urat o interesant( demonstra'ie de hipism.
IV. 29 August 2009 jude)ele Neam) 'i Suceava
Zona: Subcarpa&ii Moldovei; Culoarul Moldovei; Podi#ul Flticenilor;
Depresiunea Baia; Obcinile Bucovinei, Masivul Giumalu; Valea Bistri&ei
Aurii; Depresiunea Dornelor.
Traseul: Piatra Neam' V(ratec Filioara Agapia Trgu
Neam' Boroaia Sp(t(re*ti Cornu Luncii Gura Humorului
13
12
Vorone' Gura Humorului Vama Cmpulung Moldovenesc Valea
Putnei Pasul Mestec(ni* Iacobeni Vatra Dornei.
Profile de sol: Gleiosol calcaric-cernic, drenat (P13-Sp(t(re*ti-
Vale); Faeoziom argic-stagnic (P14-Sp(t(re*ti-Deal); Prepodzol tipic
(P15-Valea Putnei) *i Podzol feriluvic (P16-Pasul Mestec(ni*).
Dintre problemele specifice discutate se men'ioneaz(: utilizarea *i
ameliorarea solurilor cu exces de umiditate de suprafa'( *i/sau de
adncime; de favorabilitate pentru diferite culturi *i/sau folosin'e; de
utilizare *i conservare a solurilor forestiere. Au fost vizitate urm(toarele
obiective: m(n(stirea Agapia, m(n(stirea Vorone' *i ferma vegetal(
biologic( OAT Farm Sp(t(re*ti.
Edi'ia a XIX-a a Conferin'ei Na'ionale pentru $tiin'a Solului, care s-
a desf(*urat la Ia*i *i n regiunea de Nord - Est a Romniei, a
reprezentat o manifestare *tiin'ific( prestigioas( a domeniului n cauz(,
prin num(rul de participan'i *i lucr(ri *tiin'ifice prezentate. Din punct de
vedere organizatoric aceast( manifestare, de mare anvergur( *i 'inut(,
care se organizeaz( o dat( la trei ani, a reunit elita speciali*tilor romni
*i str(ini, cu activitate n $tiin'a Solului.
Scopul final al acestei manifest(ri l-a constituit inventarierea
stadiului actual al cunoa*terii resurselor de sol din Romnia, pe baza
c(ruia s( se elaboreze strategia actual( a dezvolt(rii rurale, n contextul
perfec'ion(rii tehnologiilor agricole *i a valorific(rii optime a mediului,
fundamentat( pe temeinice informa'ii asupra st(rii de fertilitate *i de
calitate a resurselor de sol n scopul stabilirii m(surilor corespunz(toare
pentru utilizarea, protec'ia, ameliorarea *i conservarea solurilor.
Documentele *i materialele elaborate cu ocazia celei de a XIX-a
Conferin'e Na'ionale pentru $tiin'a Solului, au constituit prin problematica
abordat(, un ndreptar pre'ios pentru cunoa*terea, protec'ia *i conserva-
rea resurselor de sol, fiind de uz public, f(r( a avea un rol decizional.
Lucr(rile Conferin'ei au fost ncheiate, la Vatra Dornei, prilej de
mul'umire att din partea participan'ilor ct *i a organizatorilor pentru
deplina reu*it( a acestei manifest(ri, sub aspect *tiin'ific *i organizatoric,
la care se adaug( traseele *i obiectivele turistice vizitate.
Prin hot(rrea Adun(rii Generale a SNRSS, de la Ia*i, a XX-a
edi)ie a Conferin'ei urmeaz( s( fie organizat( la Craiova *i n jude'ele
Dolj, Mehedin'i, Gorj, Vlcea *i Olt, din Regiunea de Dezvoltare de Sud-
Vest a Romniei, n anul 2012.
EVALUAREA SOLURILOR AGRICOLE POLUATE CU
MATERIALE PETROLIERE
Khaled Al-Joumaa
Fac. of Agriculture, Al-Furat University Deir Ezzor Syria
EVALUATION OF AGRICULTURAL SOILS
POLLUTED BY PETROLEUM MATERIALS
SUMMARY
The paper represents a comparative study of some
unpolluted soil samples (samples 1 and 2 of arable land, 90 km
South of Deir Ezzor) and polluted soil samples (no 3 and 4 from
polluted land with rock-oil and brine situated near oil-well no. 139
in the oil field Al-Wared, 90 km South of Deir Ezzor, and no. 5
polluted soil material scraped, transported and heaped up, and
exposed to the sun and air).
The unpolluted soil samples (reference samples) are medium
to coarse textured and have a moderate to low bulk density, a very
low to moderate porosity and a high compactness; the structure is
moderately to highly stable.
The polluted soil samples have an apparently somewhat
coarser texture, due to fact that dispersion capacity of soils mass
was modified by polluted agents. Bulk density is higher, porosity
lower and compactness strong. The structure is less stable.
Soil sample no. 5 is loam to silty loam textured, with very
high bulk density and low porosity, reflecting a strong compactness.
Structural stability is good.
It is to point out that all polluted soil samples have a very high
content of hygroscopic water by comparison with unpolluted soil
samples, the first one containing of course also hygroscopic salts.
2009, XLIII, NR. 2, P. 13-32
15
14
The chemical characteristics of the two categories of soil
samples are much different. The unpolluted soil samples are poor
in organic matter (0.5%), contain very much carbonates (about
30%) and gypsum and are nonsaline (ECe about 2.8 dS/m) and
nonalkalized (SAR about 2). The reaction is neutral to slightly
alkaline (pH about 7.2).
The polluted soil samples presents a very high content of
organic matter (4-5%) due to pollution by mineral oil and are
strongly saline (ECe 28-82 dS/m) and strongly alkalized (SAR 12-
18) due to contamination with brine. Also, the saline composition
of the saturation water extract of the two categories of soil samples
is very different; the unpolluted soil samples are dominated by
calcium sulphate, while the polluted soil samples by sodium
chloride (coming from brine of oil-well) to which an increased
quantity of calcium sulphate and calcium chloride added (calcium
sulphate because this salt is more soluble in the presence of
sodium chloride, and calcium chloride as a result of reaction
between sodium chloride and calcium sulphate.
The reaction is acid (pH = 5.7 - 6.0), uncommon for
calcareous soils; this reaction is explained by high content of salts
in the soil solution (the saline effecton pH) and especially by
formation of some acid sulphate) (HSO
4
-
).
The soil sample no. 5 is different from the other polluted soil
samples only by the content much more reduced - of organic
matter (of 4-5 time), as a consequence of the action of the sun
and air which determinated an oxidation, a biochemical
decomposition and a volatilization of different organic compounds
from polluted soil.
The extraction with chloroform of the polluted petroleum
substances clearly underlined the mineral oil pollution of the
samples no. 3, 4 and 5.
The content of some chemical elements from unpolluted and
polluted soil samples, determined by atomic absorption or
Inductive coupled plasma method shows increased contents of B,
Cr, Pb, Sr, V and Na in the case of polluted soils. The soil sample
no. 5 presents important differences by comparison with the other
soil samples for many chemical elements; this fact suggests the
idea that the parental material of this sample has other origin (this
sample is also different and from texture point of view).
Concerning the natural fertility, the unpolluted soil samples
correspond to a soil with low fertility that can be used in natural
conditions for extensive grazing; under irrigation conditions can be
used with good results as arable land for most plants adapted
climatologically excepting plants sensitive to salinization.
The other soil samples (polluted) are non-fertile due to both
salinization or sodization (being saline or saline-sodic) and pollution
with petroleum materials. Therefore, they cannot be used in
agriculture.
In order to evaluate the soil samples capacity to be used as
arable land, these ones were subjected to a germination test with
barley seeds, both direct and after a preliminary leaching of salts.
The germination test with the soil samples as such shows
the lack of germination for the soil samples no. 3, 4 and 5 and a
germination of 70-100% for the soil samples no. 1 and 2, fact that
confirms their fertility potential above discussed. The germination
test for salt leached (incomplete) soil samples no. 3, 4 and 5
shows a slight germination (20-50%) for soil sample, unlike the first
test in which germination was zero.
One can draw the conclusion that an adequate salt leaching
and depollution of soil represents the premise of the soil fertility
potential restauration.
Also, the scraping of the polluted soil layer and its heaping
up and its exposition to sun and air constitutes a method of
diminution in time of the pollution degree with petroleum materials;
in the same time the scraped soil improved its properties by itself.
Key words: polluted and unpolluted soils, petroleum materials, land
evaluation, Syria
INTRODUCERE
Dezvoltarea industriei petroliere, att a celei extractive ct *i a celei
prelucr(toare, inclusiv transportul petrolului *i al produselor petroliere,
este inso'it( uneori de apari'ia unor fenomene secundare neprev(zute,
cu efecte mai mult sau mai pu'in d(un(toare asupra mediului nconju-
r(tor *i vie'ii omului.
Unul dintre aceste fenomene este poluarea solului cu reziduuri de
petrol cu sau f(r( ap( s(rat(, ct *i cu alte produse reziduale petroliere
rezultate din activit('ile de exploatare *i extrac'ie a 'i'eiului. Foarte
17
16
d(un(toare sunt *i accidentele de spargere a conductelor care transport(
ap( s(rat( sau produse petroliere, mai ales cnd asemenea conducte
trec prin terenuri arabile cum este bazinul Eufratului (Siria) unde se
concentreaz( agricultura din zona foarte arid( a Siriei.
Cunoa*terea schimb(rilor produse n sol prin poluarea cu ap(
s(rat( *i materiale petroliere este foarte necesar( att pentru a explica
comportarea acestor soluri poluate ct *i pentru a stabili m(suri de
refacere a poten'ialului lor economic. Unele date n acest sens aduc
studiul comparativ al solurilor poluate *i nepoluate prezentat n aceast(
lucrare.
MATERIAL SI METOD$
Studiul comparativ a fost efectuat pe cinci probe de sol nepoluate
*i poluate provenind dintr-un Calcisol cu gips (Ustic Haplocalcid cu gips)
situat pe podi*ul de la sud de fluviul Eufrat.
Primele dou( probe provin dintr-un sol arabil cultivat cu gru din
apropierea sondei de petrol nr. 139 din cmpul petrolier Al-Wared situat(
la 90 km sud de ora*ul Deirezzor (Siria) *i la 1,5 km vest de localitatea
Al-Salhiya. Proba 1 corespunde stratului de sol 0-20 cm, iar proba 2
stratului 20-40 cm; ele reprezint( probe de sol martor (de referin'().
Probele de sol 3 *i 4 au fost recoltate de lng( sonda de petrol
men'ionat(
dintr-un sol poluat cu 'i'ei *i ap( s(rat( de la adncimile 0-20 cm
*i respectiv 20-40 cm; ele reprezint( probe de sol contaminate n
procesul de extrac'ie a 'i'eiului brut.
A cincea prob( de sol a fost recoltat( dintr-o gr(mad( (depozit) de
sol constituit( din material de sol arabil poluat provenit prin r(zuirea
stratului superior de sol puternic poluat *i acumularea lui ntr-o arie
restrns( sub forma de morman, unde r(mne expus la soare *i aer.
Poluarea acestui sol (fost arabil) s-a produs prin spargerea unei
conducte petroliere care traverseaz( cmpul respectiv.
Analizele pentru caracterizarea solurilor *i experien'ele de sp(lare
*i germina'ie au fost efectuate n laboratorul catedrei de Pedologie de la
Facultatea de Agronomie a Universit('ii Al-Furat (Eufrat) din Deirezzor
(Siria) *i la Facultatea de Agricultur( a Universit('ii Ain Shams Cairo
(Egipt) unde au fost efectuate experien'ele ca *i la laboratorul de
analize al Centrului de Cercet(ri ale De*ertului, Cairo (Egipt).
Metodele de determinare a nsu*irilor fizice *i chimice *i interpre-
tarea datelor au fost cele utilizate n mod curent n analiza solurilor
(MESP, 1987; Stoica *i colab., 1986; Toti *i colab., 1999; Richards, 1954)
cu precizarea c( densitatea aparent( s-a determinat prin metoda
parafin(rii, iar frac'iile granulometrice prin metoda hidrometrului, dispersia
solului f(cndu-se numai n ap( n cazul analizei microstructurale.
Determinarea con'inutului n elemente chimice s-a efectuat prin
metoda absorb'iei atomice (pentru o parte dintre elementele chimice), ct
*i prin metoda inductive coupled plasma dup( ce masa solului a fost
dezagregat( (dizolvat() cu amestec de acizi percloric, sulfuric *i
fluorhidric (Jackson, 1958).
n ceea ce prive*te determinarea reziduurilor petroliere (hidrocar-
buri), aceasta s-a realizat prin procedeul descris de Palittapongarnipim
*i colab. (1998), modificat(.
REZULTATE I DISCU#II
1. Caracteristicile fizice ale probelor de sol
Din datele analizelor fizice ale probelor de sol (tabel 1, fig. 1) se
constat( c( solul nepoluat (martor) are o textur( medie spre u*oar( (lut
nisipos, lut pr(fos), o densitate aparent( mijlocie la mic(, porozitate
foarte mic( la mijlocie, ceea ce denot( o stare de foarte puternic( tasare.
Analiza microstructural( (fig. 2) *i factorul de dispersie reflect( o struc-
tur( puternic la moderat stabil(.
Probele de sol poluate, de*i provin din sol foarte asem(n(tor celui
din care au fost recoltate probele de sol martor, prezint( aparent o
textur( mai grosier( (nisip lutos, lut nisipos), urmare desigur a modific(rii
capacit('ii de dispersie a masei solului de c(tre agen'ii poluan'i. Se
remarc( de asemenea, printr-o densitate aparent( mai ridicat( *i o
porozitate mult mai sc(zut(, tasarea fiind de asemenea puternic(.
Analiza microstructural( *i factorul de dispersie foarte ridicat denot( o
structur( instabil(, care ns( poate fi aparent( determinat( de faptul c(
textura solului (analiza granulometric() a fost necorespunz(tor deter-
minat( n prezen'a s(rurilor. Este de observat totodat(, higroscopicitatea
mult m(rit( la probele de sol poluate, care con'in printre altele *i s(ruri
higroscopice.
Proba de sol 5 reprezentat( prin material de sol poluat r(zuit *i
depozitat are textura de lut la limita cu lutul pr(fos, o densitate aparent(
foarte mare *i porozitate redus(, reflectnd o tasare foarte puternic(.
Stabilitatea structural( este relativ bun(. Se remarc( procentul ridicat de
19
18
T
a
b
e
l
u
l

(
T
a
b
l
e
)

1
U
n
e
l
e

p
r
o
p
r
i
e
t
*
)
i

f
i
z
i
c
e

a
l
e

s
o
l
u
r
i
l
o
r

s
t
u
d
i
a
t
e
S
o
m
e

p
h
y
s
i
c
a
l

p
r
o
p
e
r
t
i
e
s

o
f

t
h
e

s
t
u
d
i
e
d

s
o
i
l
Fig. 1 Curba cumulativ* de distribu)ie a frac)iunilor granulometrice
(1, 2, 3, 4, 5 num*rul probelor de sol)
Fig. 1 Particle size distribution curve (the number of the soil samples)
Fig. 2 Curba cumulativ* de distribu)ie a frac)iunilor microstructurale
(1, 2, 3, 4, 5 num*rul probelor de sol)
Fig. 2 Microaggregates size distribution curve (the number of the soil samples)
21
20
ap( higroscopic(, de peste 2 ori mai mare ca n cazul probelor de sol
martor.
2. Caracteristicile chimice ale probelor de sol
n ceea ce prive*te caracteristicile chimice ale probelor de sol apar
diferen'e mult mai mari ntre probele de sol poluate *i nepoluate (tabel
2, fig. 3). Probele de sol nepoluate (nr. 1 *i 2) sunt s(race n materie
organic( (0,5%), con'in mul'i carbona'i (cca. 30% CaCO
3
), gips n
propor'ie nedefinit( (valorile din tabel se refer( la gipsul solubilizat n ap()
*i sunt nesalinizate (ECe n jur de 2,8 corespunznd solu'iei de sol
saturate n sulfat de calciu *i SAR n jur de 2). Reac'ia este neutr( spre
slab alcalin( determinat( desigur de prezen'a suflatului de calciu n
suspensia salin( ce mic*oreaz( mult solubilitatea CaCO
3
(datorit(
ionului comun Ca) astfel c( nu se mai constat( valori de pH 8,1 la 8,5
care sunt specifice solurilor nesalinizate *i f(r( gips care con'in CaCO
3
.
Probele de sol poluate (nr. 3 *i 4) se diferen'iaz( net de cele
nepoluate ndeosebi prin con'inul ridicat de materie organic( (4-5%)
determinat de prezen'a hidrocarburilor din 'i'ei care polueaz( solul *i prin
puternica salinizare marcat( de valori ECe ridicate (28 la 82 dS/m)
denotnd salinizare foarte puternic( *i de valori SAR mari (12 la 48)
denotnd o alcalizare (sodizare) naintat(. Compozi'ia salin( a extractului
la satura'ie se deosebe*te de cea a solurilor nepoluate n care domin(
sulfatul de calciu. n solurile poluate se remarc( cre*terea ponderii
clorurii de sodiu care ajunge s( domine la polu(ri mari (clorur( provenit(
din apele s(rate de sond(); la aceasta se adaug( cantit('i crescute de
sulfat de calciu care *i m(re*te solubilitatea n prezen'a clorurilor,
precum *i cantit('ii apreciabile de clorur( de calciu rezultat( prin reac'ia
dintre clorura de sodiu *i celelalte s(ruri de calciu (fapt dovedit
experimental de Florea *i colab., 1997).
Reac'ia slab acid( (n jur de pH = 6), neobi*nuit( pentru solurile
de carbona'i, se datore*te att prezen'ei clorurilor *i sulfa'ilor de Ca *i
Na n solu'ia solului n cantit('i mari *i efectului salin asupra pH-ului, ct
*i form(rii unor sulfa'i acizi (Florea *i colab., 1997).
Proba de sol nr. 5 de material de sol poluat r(zuit *i depozitat n
gr(mezi prezint( caracteristicile men'ionate mai sus pentru probele de
sol poluate cu diferen'a c( procentul de materie organic( a sc(zut mult
(fiind de 4-5 ori mai mic) consecin'( a expunerii la aer *i soare, fapt care
a determinat o oxidare, o descompunere microbian( *i volatizare a
diferitelor substan'e organice din materialul de sol poluat.
T
a
b
e
l
u
l

(
T
a
b
l
e
)

2
U
n
e
l
e

p
r
o
p
r
i
e
t
*
)
i

c
h
i
m
i
c
e

a
l
e

s
o
l
u
r
i
l
o
r

s
t
u
d
i
a
t
e
S
o
m
e

c
h
e
m
i
c
a
l

p
r
o
p
e
r
t
i
e
s

o
f

t
h
e

s
t
u
d
i
e
d

s
o
i
l
23
22
Deoarece se consider( c( bicromatul nu oxideaz( complet
compu*ii organici *i deci nu se poate ob'ine prin aceast( metod( totalul
hidrocarburilor poluante din sol, s-a recurs la metoda aplicat( de
Palittapongarnipim *i colab. (1998) modificat( n sensul c( s-a renun'at
la calcinare pentru evaluarea con'inutului de materie organic( *i s-a
folosit doar extrac'ia cu cloroform a compu*ilor organici. S-a renun'at la
calcinare pentru c( prin acest tratament se pierde nu numai materia
organic( ci *i apa de cristalizare din gips *i din s(rurile din sol, precum
*i apa de hidratare sau de constitu'ie (OH) din mineralele argiloase *i
oxizii hidrata'i (care ar fi considerate materie organic(, n valoare destul
de mare considernd con'inutul apreciabil de gips din sol, chiar dac( cel
de argil( este redus).
Con'inutul de substan'( organic( extras( cu cloroform din solurile
poluate a fost diminuat cu con'inutul de materie organic( extras( cu
cloroform din solurile nepoluate ob'inndu-se astfel con'inutul de
substan'e organice poluante (substan'e petroliere reziduale) redate n
tabelul 3. Prin con'inutul acestora, se poate aprecia gradul de poluare
cu reziduuri petroliere.
Tabel (Table) 3
Con)inutul de substan)e petroliere reziduale
The content of the pollutant petroleum materials

Sol nepoluat (1,2)
Unpol luted soi l
Sol poluat (3,4)
Poll uted soil
0-20 cm 20-40 cm 0-20 cm 20-40 cm
A
r
g
il
a

%

C
l
a
y

c
o
n
t
e
n
t

%
G
r
a
d

d
e

d
i
s
p
e
r
s
i
e

%

D
i
s
p
e
r
s
i
o
n

d
e
g
r
e
e

%
C
a
r
b
o
n
a
t
i
%

L
i
m
e

c
o
n
t
e
n
t

%

M
a
t
e
r
i
e

o
r
g
a
n
i
c
(
%

O
r
g
a
n
ic

m
a
t
e
r
%
E
C
e
,

d
S
/
m
S
A
R
p
H
chemical characteristics of the studied soil samples
Sol poluat decopertat acumul at
si expus l a soare (5)
Poll uted soil , scraped and
t ranspoted (5)
Fig. 3 Di agrama cu varia)ia principalel or caracteristici
fizice 'i chi mice ale probelor de sol studiate
Fig. 3 Diagram showi ng the vari ation of main physi cal and
Proba de sol
Soil sample
Substan)e extrase cu
cloroform
Organic matter extracted by
chloroform
%
Hidrocarburi poluante
Petroleum materials
%
1 0,71 0,0
2 0,63 0,0
3 7,50 6,79
4 7,13 6,50
5 1,69 1,02

Comparnd probele de sol martor nepoluate cu 'i'ei cu cele poluate
se observ( gradul accentuat de poluare cu 'i'ei a probelor 3 *i 4, *i foarte
sc(zut al probei de sol r(zuit (decopertat) *i expus la soare *i aer.
Dac( calcul(m raportul dintre con'inutul de substan'e organice
extrase cu cloroform *i cel determinat prin oxidare cu bicromat se ob'in
valori de 1,3 - 1,2 pentru solurile nepoluate *i de 1,5 la 1,9 pentru probele
25
24
de sol poluate, fapt care confirm( eficien'a incomplet( de oxidare a
materiei organice de c(tre bicromat, precum *i existen'a unor compu*i
organici mai greu oxidabili de c(tre bicromat n 'i'ei.
n tabelele 4 *i 5 sunt redate con'inuturile unor elemente chimice
n probele de sol studiate determinate dup( dezagregarea (dizolvarea)
n acizi puternici att prin absorb'ie atomic(, ct *i metoda inductive
coupled plasma.
Tabel (Table) 4
Con)inutul unor elemente chimice n solurile cercetate
determinant prin absorb)ie atomic* (mg/kg)
The content of some chemical elements in studied soils
determinated by atomic absortion (mg/kg)
Sample Cu Cd Co Ni Pb
1 11,5 2,5 37,0 29,0 41,5
2 16,0 5,5 71,5 12,5 51,0
3 15,0 n.d 29,0 50,0 75,5
4 10,0 n.d 9,5 37,5 57,0
5 20,0 n.d 24,5 79,5 35,5
n afar( de unele deosebiri ntre con'inuturile ob'inute prin cele
dou( metode, uneori destul de importante, se pot remarca unele
diferen'e ntre probele de sol nepoluate *i poluate n sensul c( apar
cre*teri de con'inut n cazul probelor de sol poluate la B, Cr, Pb, Sr, V
*i Na; celelalte elemente chimice au con'inuturi apropiate ntre toate
probele, cu excep'ia Mo care prezint( varia'ii neregulate *i a Ag cu
con'inuturi mult mai mari n cazul probei 4. Totu*i, proba de sol 5 se
caracterizeaz( prin con'inuturi mult diferite de ale celorlalte probe de sol
n cazul Cd, Co, Cr, Mn, Ni *i Ti fapt care ar pleda pentru o alt( origine
a materialului parental al acestei probe de sol.
3. Evaluarea agricol$ a solurilor
Din datele prezentate mai sus rezult( c( solul nepoluat are o
textur( mijlocie spre grosier( care i asigur( unele nsu*iri fizice relativ
bune, este profund, dar foarte s(rac n humus, cu con'inut foarte mare
de carbona'i *i gips, s(rac n elemente nutritive. Ca atare fertiltatea
natural( este sc(zut( spre moderat(. n condi'ii naturale poate fi folosit
ca p(*une extensiv(. n condi'ii de iriga'ie *i fertilizare poate fi utilizat
Probele de
sol
Soil sample
1 2 3 4 5
Silver (Ag) <0,004 <0,004 <0,004 2,36 <0,004
Aluminium
(Al)
1560,9 14333,895 14993,895 14883,895 30058,89
Boron (B) <0,1 5,365 39,095 19,64 8,36
Calcium (Ca) 32298,8 25748,8 37093,8 31998,8 31418,8
Cadmium
(Cd)
0,56 0,465 0,65 0,28 0,05
Cobalt (Co) 7,13 6,87 6,525 5,075 19,7
Chromium
(Cr)
62,75 53,7 93,25 82,7 241,25
Copper (Cu) 13,825 13,095 15,96 17,24 38,04
Iron (Fe) 7413,5 11013,5 10768,5 9693,5 23578,5
Magnesium
(Mg)
7997,085 7092,085 9217,085 9082,08 18687,085
Manganese
(Mn)
224,065 195,465 146,015 130,565 705,515
Molybdenum
(Mo)
2,56 <0,0006 1,195 <0,0006 <0,0006
Nickel (Ni) 31,475 26,93 36,195 27,065 118,98
Lead (Pb) 0,03 0,08 1,075 0,275 0,785
Strontium
(Sr)
101,895 76,285 227,735 368,185 210,885
Titanium (Ti) 937,18 1238,18 1192,18 1227,68 3189,68
Vanadium
(V)
38,64 34,44 53,95 54,1 91,7
Zinc (Zn) 44,835 39,585 74,085 40,935 65,585
Sodium (Na) 350 350 7400 3800 5200
Potassium
(K)
1800 1600 1100 600 2000
Tabel (Table) 5
Con)inutul unor elemente chimice n solurile studiate
determinate prin metoda inductive coupled plasma (mg/kg)
The content of some chemical elements in studied soils determinated
by inductive coupled plasma (mg/kg)
27
26
criteriile de clasificare americane. n clasificarea utilizat( n Romnia *i
n genere n Europa proba de sol 3 se consider( sol salin-sodizat (ca
termen de trecere ntre sol salin *i sol salin-sodic), avnd ECe mare *i
SAR ntre 4 *i 13 (Florea *i Udrescu, 1999).
Din punct de vedere al contamin(rii cu substan'e petroliere probele
de sol 3 *i 4 sunt moderat poluate, iar proba 5 slab poluat(.
Toate cele 3 probe de sol (3, 4 *i 5) sunt practic neutilizabile
agricol datorit( polu(rii puternice cu ape s(rate *i materiale petroliere.
Pentru a putea fi utilizate agricol este necesar( ameliorarea lor prin
des(r(turarea *i oxidarea sau ndep(rtarea hidrocarburilor.
Pentru a evalua capacitatea probelor de sol de a fi folosite agricol,
acestea au fost supuse unor ncerc(ri de germina'ie a semin'elor de orz
att direct ct *i dup( o prealabil( sp(lare.
4. Teste de germina#ie
Un prim test de germina'ie s-a efectuat cu cele 5 probe de sol ca
atare (nepoluate *i poluate). Cte 100 g sol din fiecare prob( au fost
introduse n cte un ghiveci de 250 cm
3
*i ns(mn'ate fiecare cu cte
10 boabe de orz, soiul Giza 123 *i udate cu ap( (de la robinet) pn( la
satura'ie. Infiltra'ia apei n sol s-a produs foarte ncet la probele 4, 5 *i
6, iar la proba 3 a stagnat un timp scurt la suprafa'( (proba cu cea mai
mic( porozitate, tabel 1). S-a ad(ugat 25 cm3 ap( la fiecare ghiveci. n
continuare s-a urm(rit zilnic evolu'ia, ad(ugndu-se noi cantit('i de ap(
*i nregistrnd germina'ia; rezultatul este redat n tabelul 6.
S-a constatat lipsa germina'iei la probele poluate (3, 4 *i 5) *i
germina'ia n propor'ie de 70-100% n probele de sol nepoluate (fig. 5),
fapt care confirm( poten'ialul lor de fertilitate discutat mai sus.
Al doilea test de germinare a fost efectuat numai pe probele de sol
poluate (3, 4 *i 5) dup( o prealabil( sp(lare cu 350 ml ap( distilat( n 3
reprize a 150, 100 *i 100 ml. Filtratul ob'inut la fiecare sp(lare a fost
analizat, iar rezultatele sunt redate n tabelul 7. Din aceste date se
constat( o sc(dere a EC a apelor de sp(lare de la prima repriz( la a
treia (la o treime pn( la o cincime) *i o cre*tere u*oar( a valorilor pH
asociat( cu o cre*tere similar( a alcalinit('ii totale *i o sc(dere a
salinit('ii apei (implicit a efectului salin asupra pH-ului). Totu*i apele de
sp(lare din a treia repriz( au valori EC destul de ridicate, echivalnd cu
salinit('i ale apei de 2,5-5 g/l ceea ce denot( c( probele de sol nu s-au
desalinizat complet fapt ce se va reflecta n testul de germinare.

4+
80
70
5+
60
Soluri saline - sodice
50
Sodic - saline soils
40
30 +3
20
10
8
6
4
2+ +1 Soluri sodice
2
Normal soils Sodic soils
0 5 10 20 30 40 50 60
Sodicitate in SAR; Sodicity in SAR
Fig. 4 Amplasarea probelor de sol studiate n diagrama solurilor s*r*turate
Fig. 4 The position of studied soil samples in the diagram of salt affected soils
S
a
l
i
n
i
t
a
t
e

i
n

E
C
e
,

d
S
/
m
;

S
a
l
i
n
i
t
y

i
n

E
C
e
,

d
S
/
m
Soluri saline
Saline soils
cu rezultate bune pentru cultura unor plante cu excep'ia celor sensibile
la salinitate (solul avnd gips).
Solul poluat *i materialul de sol decopertat *i transportat sunt
puternic degradate antropic *i nefertile datorit( att s(r(tur(rii ct *i
polu(rii cu materiale petroliere.
n fig. 4 sunt amplasate probele de sol studiate n diagrama
solurilor afectate de s(r(turare 'innd seama de salinitatea (ECe) *i
sodicitatea lor (SAR). Dac( primele 2 probe de sol (solul nepoluat)
apar'in categoriei de sol normal, respectiv nes(r(turat, celelalte probe
sunt diferit s(r(turate. Probele 4 *i 5 se ncadreaz( la solurile saline-
sodice, iar proba de sol 3 la soluri saline (avnd SAR sub 13), dup(
29
28
Testul de germinare s-a realizat cu cele trei probe de sol sp(late
(dup( o prealabil( uscare la etuva la 40
o
C), n acelea*i condi'ii ca ale
testului precedent; rezultatul este redat n tabelul 8 *i fig. 6. Se remarc(
faptul c( n proba 4 germina'ia a fost nul(, n proba 2 de 20%, n proba
de sol 3 de 50% (spre deosebire de primul test n care aceste probe s-
au caracterizat prin germinare nul(). Aceast( slab( germina'ie este
probabil s( se datoreze att sp(l(rii incomplete a solului ct *i prezen'ei
n propor'ie mare a substan'elor petroliere; uscarea n etuv( la 40
o
C a
probelor de sol este posibil s( fi avut un efect advers prin afectarea
poten'ialului de activitate microbian(.
Probele de
sol
Soil sample
1 2 3 4 5
Ud*rile
Waterings
17/08/2008 ns(mn'area *i prima udare Sowing and first watering
21/08/2008 1 2 0 0 0 10 ml
24/08/2008 2 4 0 0 0 15 ml
25/08/2008 2 4 0 0 0 5 ml
26/08/2008 2 4 0 0 0 15 ml
28/08/2008 6 8 0 0 0 15 ml
31/08/2008 7 10 0 0 0
Tabel (Table) 6
Num*rul semin)elor germinate 'i condi)iile de udare
Number of germinated seeds and watering conditions

Fig. 5 Germinarea semin)elor de orz n probele de sol nepoluate
(1, 2) 'i poluate (3, 4, 5)
Fig. 5 Germination of the barley seeds in the soil samples, unpolluted
(1, 2) and polluted (3, 4, 5)

Fig. 6 Germinarea semin)elor de orz n probele de sol poluate,
sp*late de s*ruri (3, 4, 5)
Fig. 6 Germination of the barley seeds in the polluted soil samples,
leached with water (3, 4, 5)
Proba Nr.
No. of soil
sample
3 4 5
Num*rul
sp*l*rilor
succesive
Number of
successive
waterings
1 2 3 1 2 3 1 2 3
EC 12,26 7,06 4,22 12,36 5,64 3,17 31,50 14,80 6,50
pH 7,30 7,71 7,80 7,45 7,81 7,83 7,48 7,81 8,11
Alcalinitatea
total*
Total
alkalinity
0,51 0,54 0,56 0,54 0,54 0,59 0,49 0,81 1,35
Tabel (Table) 7
Analiza apelor de sp*lare
Analysis of the leaching waters
Proba de sol Nr.
No. of soil sample
3 4 5
Udarea
Watering
01/09/2008 - - -
prima udare
first watering
04/09/2008 1 0 0 10 ml
07/09/2008 4 0 0 15 ml
09/09/2008 5 0 1 15 ml
11/09/2008 5 0 2 15 ml
14/09/2008 5 0 2 -
Tabel (Table) 8
Num*rul semin)elor germinate 'i condi)iile de udare
Number of germinated seeds and the watering conditions
31
30
Solul nepoluat este relativ profund, cu textur( mijlocie grosier(,
cu unele nsu*iri fizice bune, dar foarte s(rac n humus *i nutrien'i, cu
con'inut foarte mare de carbona'i *i de gips; fertilitatea este moderat(
n condi'ii de iriga'ie pentru culturi variate, cu excep'ia celor sensibile la
salinitate.
Solul poluat este practic inutilizabil agricol fiind puternic degradat
antropic att datorit( s(r(tur(rii ct *i contamin(rii puternice cu materiale
petroliere. Sub aspectul s(r(tur(rii se ncadreaz( la soluri saline sau
salinesodice, iar sub aspectul contamin(rii la moderat sau slab poluate
cu materiale petroliere.
Testul de germina'ie a semin'elor de orz a ar(tat un grad de
germina'ie de 70-100% pentru solurile nepoluate *i lipsa germina'iei n
cazul probelor de sol poluate fapt care confirm( poten'ialul lor de
fertilitate foarte sc(zut.
Un al doilea test referitor la solurile poluate sp(late n prealabil
(incomplet) au ar(tat slaba germinare (20-50%) pentru dou( probe de
sol, spre deosebire de primul test n care germinarea pe aceste probe
n sol a fost nul(. Se poate ntrevede deci c( o sp(lare adecvat( a
s(rurilor *i decontaminarea de produse petroliere ar constitui premiza
refacerii poten'ialului de fertilitate a solului.
BIBLIOGRAFIE
1. Florea N., Vlad Lucia, Khaled al-Joumma, 1997. On the origin of some soluble
salts in soils. Public SNRSS, nr.29 A, Bucure*ti, p. 179-186.
2. Florea N., Udrescu S., 1999. Unele precizri n legtur cu terminologia #i
diagnoza solurilor srturate. $tiinta solului, XXXIII, 2, p. 71-82,
Bucure*ti.
3. Jackson, M.L., 1973. Soil chemical analysis. Advanced Course. 2
nd
ed.,
University of Wisconsin, Madison, p. 895.
4. Page, A.L. (editor), 1982. Metods of soil analysis, part 2 Chemical and
microbiological properties, second edition. Madison, Wisconsin USA.
5. Palittapongarnipim, M., P. Pockethity-yook, E.S. Upatham and L.Tangban-
Iuekal, 1998. Biodegradation of crude oil by soil microorganisms in the
Tropic. Biodegradation, 9; 83-90.
6. Richards, L.A., 1954, Diagnosis and improvement of saline and alkali soils.
U.S.D.A. Handbook. 60.
7. Stoica Elena, R(u'( C., Florea N., 1986. Metode de analiz( chimic( a solului,
ICPA, Met., rap., ndrum(ri, nr.18, Bucure*ti.
8. Toti M., Dumitru Mihai, Capitanu Vasile, Dracea Maria, Constantin Carolina,
Totu*i, se poate trage concluzia din acest test c( o bun( sp(lare
de s(ruri a solului *i decontaminare de compu*i petrolieri ar constitui
baza refacerii poten'ialului de fertilitate a solului.
CONCLUZII
Solurile poluate prin activitatea de extrac'ie petrolier( se deosebesc
mult de solurile nepoluate, att fizic ct *i chimic *i implicit sub aspectul
fertilit('ii.
Solurile poluate au densitatea aparent( mai ridicat(, porozitate mai
sc(zut(, compactare accentuat( *i structura mai pu'in stabil(. Prezint(
un con'inut mult mai mare de materie organic( (4 la 5% fa'( de 0,5% n
solul nepoluat) provenit( evident prin poluarea cu 'i'ei; extras cu
cloroform, con'inutul de materie organic( atribuit hidrocarburilor este de
6-7%, diferen'a datorndu-se faptului c( metoda de determinare a
materiei organice prin oxidare cu bicromat nu asigur( oxidarea complet(
a acestor compu*i organici.
Salinizarea solurilor poluate este foarte mare, exprimat( n ECe
atinge valori de 28-82 dS/m, fa'( de 2,7-2,8 n solul similar nepoluat care
con'ine gips; salinizarea ridicat( se datore*te spargerii unei conducte de
ape s(rate folosite n extrac'ia 'i'eiului care a contaminat solul. De
asemenea, este ridicat( sodicitatea solului, exprimat( prin valori SAR de
12-48, fa'( de 2,3 n solul nepoluat.
De*i solul con'ine importante cantit('i de CaCO
3
(peste 15-20%)
reac'ia este totu*i slab acid( (n jur de 6) *i nu slab-moderat alcalin(
(pH 8,1-8,5 obi*nuit( pentru soluri cu carbona'i). Explica'ia const( n
prezen'a unor cantit('i apreciabile de cloruri *i sulfa'i de Ca *i Mg care
modific( echilibrele chimice n solu'ia solului, precum *i efectului salin
asupra pH-ului.
Proba de sol r(zuit( *i depozitat( n gr(mada expus( la soare *i
aer *i mic*oreaz( n timp gradul de poluare cu material petrolier ca
urmare a oxid(rii compu*ilor organici, a descompunerii lor pe cale
microbiologic( *i volatiz(rii. Nu *i mic*oreaz( ns( gradul de s(r(turare.
Aceast( decopertare a materialului de sol de la suprafa'( cel mai
poluat *i expunere la soare poate constitui o cale de a reduce n timp
gradul de poluare cu material petrolier.
Analizele de elemente chimice arat( o cre*tere a con'inutului de
bor, crom, plumb, stron'iu, vanadiu *i mai ales de sodiu n probele de
sol poluate.
33
32
Craciun Constantin, 1999. Poluarea cu petrol #i ap srat a solurilor
din Romnia. Risoprint, Cluj-Napoca 227.
9. Vlad Lucia, Florea N., Grigorescu Adriana, 1984. Dependen&a reac&iei solurilor
srturate de unele caracteristici fizico-chimice ale solului. Anal. Inst.
Cerc. Ped. Agr., XLVI, Bucure*ti.
***1987 Metodologia elabor(rii studiilor pedologice, vol I, II si III, I.C.P.A,
Bucure*ti.
2009, XLIII, NR. 2, P. 33-43
THE EFFECT OF IRRIGATION BY SALINE WATER
IN YIELD AND SOME NUTRIENTS UPTAKE BY
WHEAT PLANTS GROWN ON CALCAREOUS SOIL
Yasser Joumaa Al-Salama
Soils Science Department, Faculty of Agriculture (Deir Ezzor),
Al- Furat University, Syria e-mail: yassersa@hotmail.com
ABSTRACT
A greenhouse pot experiment was conducted to study the influence
of irrigation water salinity (drainage water) in yield and some nutrients
uptake (N, P, K, Na, Fe, Mn, Cu and Zn) by wheat (Triticum aesitivum
C.V. Doma 1). Plants grown in calcareous soil collected from Al-Tabny
village in the west of Deir Ezzor Governorate, Syria. The electrical
conductivities of irrigation water salinity levels, were 0.52 (tap water as
a control), 4.42, 6.84 and 9.3 dS/m, respectively.
Results concluded that, increasing water salinity up to 4.42 dS/m
reduces the grain yield by 12.9% and the yield reduction increases by
increasing salinity of irrigation water and reaches its maximum (42.8%)
at 9.13 dS/m salinity level. Grain yield was highly significant negative
correlated with irrigation water salinity. The same trends were obtained
for straw and 1000 grain weight.
The uptake of macronutrients N, P, K, addition to Na (for both straw
and grains) were significantly increased by increasing the salinity level
up to 6.84 dS/m, while its decreased when water salinity had reached
to 9.13 dS/m indicating the resistibility of Doma 1 as wheat cultivar to
salinity level up to 6.84 dS/m.
The uptake of micronutrients (Fe, Mn, Cu and Zn) markedly
decreased with increasing salinity level of irrigation water due to
reduction in dry weight of wheat plants for both straw and grains. It is
35
34
worth to mention that Cu-uptake was more affected by salinity hazard,
while Zn-uptake was less affected by salinity levels compared to the
other micronutrients.
Key words: Irrigation saline water, Calcareous soil, Wheat, Grain/
Straw Weight, Nutrients Uptake
INTRODUCTION
It is a well known fact that world resources of fresh water are
getting exhausted through the increasing demand to satisfy the needs
of the increasing world population. Therefore, the use of low water
quality, such as ground water, drainage water and even sea water diluted
with fresh water should be considered as complementary sources for
the agricultural development. In this respect, several factors have been
evaluated as they limit suitability of water for irrigation purposes. These
factors are chemical composition of water, crop species, type of soil,
and water irrigation management. In addition, wheat, a moderately
tolerant plant, is an important strategic plant needed by all people, so it
must be given a great attention to be cultivated and improved.
Using of high saline water for wheat irrigation was performed by
several investigators. Effects on dry weight and elements uptake by
wheat plant irrigated with high saline water were reported by Singh et
al. (1992) for N and P, Hamada (1992) for Na, and Nabhan and
Cottenie (1974) for micronutrients.
Irrigation water varies widely in salt concentration and the availability
of irrigation water depends on the characteristics of both water and soil.
The primary objective of irrigation frequencies is to provide the crop with
adequate and proper timely applied amounts of water, thus avoiding loss
caused by extended periods of water stress during stages of crop
growth. On the other hand, the beneficial effect of organic manure
application on plant growth has long been recognized.
Padole (1991) studied that, in pot experiment, irrigation with highly
saline water EC, 4.2 dS/m) or highly saline sodic water (EC 4.0 dS/m
and sodium absorption ratio, SAR= 8.6) significantly reduced yields of
wheat. The combined effects of salinity and sodicity were greater than
salinity alone. Uptake of N, P, K, Ca, Mg, Zn, Mn, Cu and Fe were
reduced by salinity and/or sodicity of soil and irrigation water. Uptake of
Na was increased by salinity and/or sodicity except at very high levels.
If the salinity of the applied water exceeds 3dS/m making a relative
restriction on use, the water may still be usable but its use may need to
be restricted to more permeable soils and more salt tolerant crops,
(Ayers and Westcot, 1985).
Soliman et al. (1994), in a greenhouse experiment, wheat plants
in calcareous soil were watered with tap water (0.5 dS/ m) or saline
water (4.0, 8.2 and 12.5 dS/m). All salinity levels reduced straw and grain
yields, leaf soluble proteins and grain protein content. Under saline
conditions, plant growth is usually reduced by reducing the rate of leaf
elongation, enlargement and the division of the cells in the leave (Allen
et al., 1998).
The current work was carried out in order to study the
possibility of using high saline water for irrigation of a moderately salt
tolerant plant (wheat) grown on low to moderate permeable soil
(calcareous soil) and salinity effect on wheat plant yield and some
nutrients uptake.
MATERIALS AND METHODs
A greenhouse pot experiment, in 2005, was carried out in 24 cm
diameter and 30 cm height plastic pots with a hole in the bottom, filled
with 10 kg calcareous soil (0-30cm depth), collected from Al-Tabny
village in the west of Deir Ezzor Governorate, Syria. Some physical and
chemical properties of the soil are shown in table 1.
All pots received the recommended doses of mineral fertilization
as:
Ordinary super phosphate fertilizer was added at a rate of 50 kg
P
2
O
5
/ha and mixed thoroughly with the soil sample, three days
before cultivation,
Urea was added at a rate of 150 kg N/ha, 10 days after sowing.
Potassium sulphate was added at a rate of 100 K
2
O/ha, 10 days
after sowing.
Fifteen seeds of Wheat (Triticum aesitivum C.V. Doma1) were
sown in each pot and thinned to ten seedlings after 10 days from
cultivation. The seedlings were irrigated with three different levels of
saline drainage water addition to tap water as a control having electrical
conductivities of 4.42, 6.82, 9.13, and 0.52 dS/m (W2,W3,W4 and W1),
respectively. Some properties of the used water are shown in table 2.
The control treatment was irrigated with tap water along the period of
37
36
the experiment. Treatments were arranged on greenhouse benches in a
randomized design with five replicates per treatment.
Soil physical and chemical properties were determined according
to the standard methods of Richards (1954), J ackson (1967) and Gee
and Bouder (1986). Water analysis, as well as determination of
elements was done according to J ackson (1967).
After 170 days from planting, plants were harvested, washed, dried
and the dry matter yield (grain /pot, straw/pot and 1000 grain weight)
was recorded. Representative plant samples were digested for N
determination by micro-kjeldahl method and another 0.5 g of plant
samples were digested for P, K, Na, Fe, Mn, Zn and Cu. These elements
were determined according to the standard methods of J ackson (1967).
Experiment design was randomize complete and the obtained data
were compared using L.S.D. at 5% level according to Sndecor and
Cochran (1989).
RESULTS AND DISCUSSION
Effect of Irrigation Water Salinity on Yield Parameters of
Wheat
Results in table 3 revealed that irrigation water salinity significantly
affected weight of 1000 grain and finally grain and straw yields. The
obtained data showed that increasing the irrigation water salinity
decreases the weight of 1000 grain. The magnitude of this decrease
depends on salinity level. The statistical analysis shows a significant
difference between the treatments of low salinity level (W1) and that of
highest one (W4) in both studied soils.
Table 3
Effect of water salinity in yield parameter of wheat plants
T
a
b
l
e

1
S
o
m
e

p
h
y
s
i
c
a
l

a
n
d

c
h
e
m
i
c
a
l

p
r
o
p
e
r
t
i
e
s

o
f

e
x
p
e
r
i
m
e
n
t

s
o
i
l
s
S
o
l
u
b
l
e

i
o
n
s

(
m
e
q
/
L
)

i
n

w
a
t
e
r

s
a
t
u
r
a
t
e
d

s
o
i
l

e
x
t
r
a
c
t
T
a
b
l
e

2
T
h
e

C
h
e
m
i
c
a
l

c
o
m
p
o
s
i
t
i
o
n

o
f

w
a
t
e
r

u
s
e
d

i
n

i
r
r
i
g
a
t
i
o
n
Water salinity
(dS/m)
Grain/pot
(g)
straw/pot
(g)
1000 grain
weight
(g)
W1(0.52) 70.52 95.64 46.12
W2(4.42) 61.44 82.18 41.05
W3(6.84) 56.12 67.52 35.29
W4(9.13) 40.36 60.23 21.90
L.S.D 0.5% 1.64 3.05 1.98
39
38
On the other hand, the U.S. Salinity Laboratory expressed the
effect of salts on plant production by evaluating the salt concentration
which decreased the yield of a crop to 50% of its yield under non-saline
conditions, (Watson 1990). Consequently, it could be concluded that
salinity water of EC, 4.42 dS/m, can actually produce up to 89% of wheat
grains (depending on the weight of 1000 grain) relative to those of plants
irrigated with tap water. The corresponding value of EC, 6.84 and 9.13
dS/m) were 76.5 and 45.3%, respectively.
Effect of Irrigation Water Salinity on Some Macronutrients
Uptake
The obtained results in Table (4) showed that N, P, K and Na
uptake by wheat grown soil was significantly affected by water salinity.
The maximum uptake values by grains (1455, 412, 583 and 163 mg/pot
for N, P, K and Na, respectively) were found under W3 level. This may
be due to increasing of plant ability for nutrients absorption up to 6.84
dS/m and the minimum was observed at the higher water salinity level
(W4). This is because higher salinity may affect different metabolic
processes such as protein synthesis. The concentrations of soluble salts
through their high osmotic pressures affect plant growth by restricting
the uptake of water by plant roots. High salinity can also cause nutrient
imbalances (Abou El-Nour, 2005). El-Leboudi et al. (1997) found that
increasing salinity reduced the content of free amino acids in wheat as
a result of decreasing nitrate reduction activity that plays an important
role in conversion of nitrate to ammonium.
Table 4
Effect of water salinity in some macronutrients uptake by wheat
plants
The obtained data and the statistical analysis showed that
increasing irrigation water salinity above 0.52 dS/m (control) significantly
decreases the grain yield per pot. Increasing water salinity up to 4.42,
6.84 and 9.13 dS/m reduces the grain yield by about 12.9, 20.4 and
42.8%, respectively. The excessive salt appears to affect the growth and
wheat yield by restricting nutrients uptake to extent that a deficiency take
place. This may be due to the possibility that plants grown under saline
condition utilize energy for osmotic adjustment process at the expense
of growth and the most important factor which is the high soil water
potential, hence the water flow from soil to plant is very much limited
under saline conditions.
Concerning of the straw yield, the obtained data showed similar
trend as it previously found in the case of grain yield per pot. Generally,
the straw yield significantly decreases by increasing irrigation water
salinity above W1 (control). The minimum value of straw yield is found
in the treatment of W4 salinity level and the maximum one is at the
lowest salinity level W1. The responses of wheat grain and straw yields
were negatively and highly correlated with soil salinity and in particular
with the mean soil salinity in the top 50 cm (El-Morsy et al., 1993). They
added that the partial regression showed that most of the yield variations
under soil salinity are mainly due to the total soluble salts rather than
specific ions effect. Also, Zein et al. (2003) found that wheat grain and
straw yields as well as plant height and 1000 grain weight were
significantly affected by increasing irrigation water salinity.
This could be attributed to the deleterious effects on the growth,
physiological processes and metabolic activities of the growing plants
due to harmful effect of salinity on soil moisture stress and nutrients
balance disorder in root medium. Also, the reduction in dry weight of plant
may be due to suppressing cell enlargement and division and also to the
inhibition of enzyme activities by salt, especially sodium ions, (Malik and
Srivastava, 1985). Moreover, increasing water salinity may increase the
osmotic pressure of plant cells to cope with salinity of the soil solution
around roots, and this, in turn, results in a general retardation of the
enzymatic and photosynthetic processes, (Eissa, 1996). The harmful
effect of salinity was more pronounced at the late plant growth stage and
this may be due to accumulation of salts in the root zone to such an
extent that the plant is no longer able to extract sufficient water from the
salty soil solution, resulting in a water stress and, consequently, yield
reductions.
Macronutrients in grains
(mg/pot)
Macronutrients in Straw
(mg/pot)
Water
salinity
(dS/m) N P K Na N P K Na
W1(0.52) 1192 296 455 83 1186 445 1232 545
W2(4.42) 1366 301 540 99 1145 401 1171 680
W3(6.84) 1455 412 583 163 1103 360 1122 723
W4(9.13) 994 251 308 116 1060 287 1054 461
L.S.D 0.5% 190.1 23.2 16.4 6.9 34.3 24.5 38.4 30.1
41
40
87.6% (and the same trend was obtained in straw) when plants were
irrigated with W2, W3 and W4 relative to irrigation with tap water,
respectively. At the same time, Zn-uptake was less affected by salinity
levels compared to the other micronutrients. These results agree with
those obtained by Hassan et al. (1970) which found a negative
correlation between soil salinity and the uptake of Fe, Mn, Zn and Cu by
corn plants. Increasing HCO
-
3
level in the soil, due to irrigation with high
saline water, was also found to depress plant Fe concentration as well
as total uptake and this is thought to be a pH effect, (Romheld and
Marschner, 1986). With regard to the micronutrients uptake by grain as
affected by salinity water, the obtained results showed almost similar
trends to those found for the concerned micronutrients uptake by straw.
CONCLUSION
This study avers that wheat, the most important cereal crop, can
be classified as a semi tolerant crop to salinity. Also, grown plants under
this condition mustnt expose to salt stress which have harmful effect
on plant growth. Yield and nutrients uptake are markedly decreased,
especially when high saline water was used in irrigation (EC over 6.84
dS/m). On the other hand, we advise to search in development a genetic
material of wheat with high tolerance of salty soil conditions.
Data in table 4 show that increasing salinity levels in irrigation
water inversely affected the N, P and K uptake in straw of wheat. The
concerned elements (N, P, and K) decreased as the salinity level of
irrigation water increased, except Na uptake; its significantly increased
with increasing salinity levels in irrigation water up to 6.84 dS/m. Results
of Elgala et al. (1989) reported that K concentration as well as total
uptake were reduced and this could be attributed to composition of saline
irrigation water used which tended to encourage the accumulation of Na
and, in turn, depressed concentration of K in barley plant. The decrease
in P uptake could be attributed to decreasing the solubility and availability
of P in the studied soils irrigated with saline water. Beside salinity effect,
it is worth to mention that toxicity effect could be considered. Toxicity
problem principally occurs when Cl
-
and Na
+
are present in high
concentrations causing damage in plants due to the toxic ions absorbed
in significant amounts. The absorbed ions are transported to the leaves
where they accumulate during transpiration.
Ayers and Westcot (1985) pointed out that the toxic
concentrations takes time and visual damage is often slow to be noticed.
In other words, the lowest values of macronutrients and Na uptake of
wheat straw were found for plants irrigated with W4 (9.13 dS/m) and this
is clearly due to salinity effects. On the other hand, Na may affect uptake
of K, Ca and Mg as a result to an antagonistic state between Na and
one or more of the tested nutrients present in growth medium. Similar
interpretation was also reported by Abo El-Defan (1990). The present
findings agree with those reported by Marschner (1995) that the major
constraints for plant growth on saline substrates are: (1) water deficit
arising from the low water potential of the rooting medium; (2) ion toxicity
associated with the excessive uptake mainly or CI
-
and Na
+
; (3) nutrient
imbalance by depression in uptake, translocation and distribution of
mineral nutrients, and Ca in particular.
Effect of Irrigation Water Salinity on Some Micronutrients
Uptake
The effect of water salinity on micronutrients uptake by wheat plant
are shown in table 5. Results reveal that increasing salinity level in
irrigation water usually led to pronounced decrease in Fe, Mn, Zn and
Cu uptake by wheat. These findings were true for both straw and grains.
It is worth to mention that Cu-uptake was more affected by salinity
hazard where its decreases in grains reached about 49.3, 71.5 and
Table 5
Effect of water salinity in some micronutrients uptake by wheat
plants
Micronutrients in grains
(ug/pot)
Micronutrients in Straw
(ug/pot)
Water
salinity
(dS/m) Fe Mn Cu Zn Fe Mn Cu Zn
W1(0.52) 2124 1542 540 1280 582 368 165 412
W2(4.42) 1985 1353 274 1175 485 322 87 371
W3(6.84) 1775 1181 154 1066 412 296 57 339
W4(9.13) 1280 995 67 974 334 254 32 296
L.S.D 0.5% 216.2 147.3 37.6 137.6 29.3 15.6 24.2 31.7
43
42
15. Mialik, C.P. and A.K. Srivastava 1985. Plant Physiology. Kalyani Publishers,
New Delhi-Ludhiana.
16. Nabhan, H.M. and A. Cottenie 1974. Specific effects of salts on the mobility
of Fe, Mn, Zn and Cu in soil and their uptake by corn. Agrochemica,
18: 359-,368.
17. Padole, V.R., 1991. Effect of irrigation of saline and sodic water on uptake
of nutrients and yield of wheat grown under salt affected condition.
PKV, Research, Journal, 15 (2): 120-124.
18. Richards, L.A. 1954. Diagnosis and improvement of saline and alkaline soils.
U.S. Govt. Print. Office, Washington, D.C., U. S. A.
19. Romheld, V. and H. Marschner 1986. Mobilization of iron in the rhizosphere
of different plant species. Adv .Plant Nutr. 2: 155-204.
20. Singh, G.P., S. Bhan and R.P. Narval. 1992. Efficiency of different nitrogen
sources in wheat grown under normal and saline soil conditions, Crop
Res. 5: 160-163.
21. Sndecor, G.W. and W.G. Cochran, 1989. Statistical Methods, 8
ed
. Lowa State
Univ., Press Ames Iowa, USA, 325-330.
22. Soliman, M.S, H.G Shalabi and W.F. Campbell, 1994. Interaction of salinity,
nitrogen, and phosphorus fertilization on wheat. Journal of Plant
Nutrition, 1994, 17(7): 1163-1173.
23. Watson, A., 1990. The control of blowing sand and mobile desert dunes.
(C.F. Balba, A., 1995. Management of problem soils in arid
ecosystems, CRC Lewis publishers, U SA)
24. Zein, F.I., S.A. Abd El-Wahab, M.A. El-Abaseri and A.T.A Moustafa, 2003.
Evaluation of some wheat varieties to salt tolerance. Egypt. J. Soil Sci.,
43(3):319-327.
REFERENCES
1. Abdel-Fattah, K.S. and LA. Abdel-Latif. 1982. Effect of humic acids under
saline conditions on nutrient content of barley plant. Egypt. J. Soil
Sci., 22: 219-225
2. Abo EI-Defan, T.A. 1990. Effect of organic manures on plant growth and
nutrients uptake under saline conditions. Ph.D. Thesis, Fac. Agric., Ain
Shams Univ., Egypt.
3. Abou El-Nour, El-Z. A.A., A.I.Rezk and M.M. El-Fouly, 2005. Plant nutrition
under salinity condition (A Review). Egypt, J. Agric. Res., 2(1): 349-363.
4. Allen, R.G., L.S. Pereira, D. Raes and M. Smith, 1998. Crop evapo-
transpiration: Guideline for computing crop water requirements. FAO,
No. 56.
5. Ayers, R.S. and N.W. Westcot 1985. Water quality for agriculture. FAO
Irrigation and drainage paper 29, FAO, Rome.
6. Eissa, N.M.H. 1996. Studies on sustainable agriculture for some vegetable
crops using animal manure. M. Sc. Thesis Agric. Dept. Environ. Sci.,
Inst. of Enviorn. Studies and Res. pp. 44-120. .
7. Elgala, A. M., M.A. Mostafa, and S.E. EI-Maghraby 1989. Influence of sulphur
and saline irrigation water on growth and elemental status of barley
plant grown on calcareous soils. Egypt. J. Soil Sci. Special Issue: 443-
455.
8. El-Leboudi, A.E., Sh.M. Gawish, S.M. Abdel-Aziz and M.R.M. Ahmed, 1997.
Some metabolic aspects in wheat plants subjected to salinity. Annals
Agric. Sci., Ain Shams Univ., Cairo, 42(2): 585-597.
9. El-Morsy, E.A.I., M. Habib and A.M. Helalia, 1993. Crop salt tolerance under
field conditions of the Nile Delta. Egypt. J. Soil Sci., 33: 381.
10. Gee, G. W. and J. W. Bouder 1986. Particle-size analysis. In: Methods of
Soil Analysis, Part 1. Physical and mineralogical methods 2nd Ed.
Klate, A. (Ed.), Publisher, Madison, Wisconsin, U.S.A.
11. Hamada, A.A. 1992. Physio-anatomical studies on the effect of salinity on
soybean plants. M. Sc. Thesis, Fac. Agric., Zagazig Univ., Egypt.
12. Hassan, N.A., J.V. Drew, D. Knudsen and R.A. Olsen. 1970. Influence of
soil salinity on production of dry matter, uptake and distribution of
nutrients in barley and corn (Zea maye L.) Agron. J., 62:46-48.
13. Jackson, M. L., 1967. Soil Chemical Analysis. Prentice-Hall of India Private
Limited, New Delhi.
14. Marschner, H. 1995. Mineral nutrition of higher plants, 2
nd
Ed., Academic
press, London.
45
44
2009, XLIII, NR. 2, P. 45-69
HARTA GEOBOTANIC$ A ROMNIEI SCARA
1:500.000
I. Dragu
1
, V. B*l*ceanu
1
, t. Tain*
2
1
INCDPAPM ICPA Bucure'ti,
2
Canada
THE GEOBOTANICAL MAP OF ROMANIA, SCALE
1:500.000
SUMMARY
The paper presents the geobotanical map of Romania, scale
1:500.000, which is still less known by the geo-botanists, biologists, soil
scientists, sylviculturist etc.
The map synthesizes the results of the geobotanical researches,
obtained during the forty years, by the State Committee of Geology and
the Research Institute for Soil Science and Agrochemistry (ICPA).
The concept of the map is based on the principles of zonality and
ecological conditions of vegetation, pointing out the causality relationships
between the vegetation and the environment.
The legend of the map has three parts: the zonal and intrazonal
vegetation, the azonal vegetation and the vegetation with local spreading
influenced by the human activity or by the peculiarly local conditions.
The first part, which refers to the zonal and intrazonal vegetation,
is structured on five columns with: 1. the bioclimatic units (zones, sub-
zones and stories); 2. the number, which identify each vegetation unit
on the map; 3. the vegetation units defined by the component vegetal
associations (the dominant and co-dominant species) grouped according
to the requirements related to the soil humidity and temperature
(xerophilous, mezophilous, cryophilous plants etc.); 4. the indicator
47
46
species (zonal, local, phytocenologic, phytogeografic); 5. the edaphic
conditions with the specifications concerning the extreme thermic
regimes, humus type, global drainage and humidity, the characteristics
of the soil trophycity (base saturation percentage, pH, CaCO
3
, soluble
salts, soil depth etc.), as well as the denomination of the soil type and
subtype.
The second part of the legend map is represented by the azonal
vegetation and is presented in the same way, but it is grouped according
to the azonal conditions and factors. The azonal vegetation comprises:
1. the flood plain and delta vegetation; 2. the halophilous vegetation (of
saline and alkaline soils); 3. the specific vegetation of sand; 4. the lakes
and marsh vegetation (hydrophilous).
The third part of the map legend refers to the local vegetation:
acacia plantations; vegetation of micro-depressions (crovuri); floating
peat (plaur); algae associations.
The digital form of the Geobotanical Map could be obtained from
the National Research and Development Institute for Soil Science,
Agrochemistry and Environment Protection - ICPA Bucharest.
Key words: vegetation map, Romania, middle scale, vegetation-soil
correlation
INTRODUCERE
(ISTORICUL CERCET$RILOR, MATERIALELE FOLOSITE)
Harta al c(rui con'inut l prezent(m n textul de fa'(, ncheie ciclul
cercet(rilor de geobotanic( efectuate timp de aproape un secol, n
paralel cu cele de pedologie, n cadrul Institutului Geologic al Romniei
(ulterior Comitetul de Stat al Geologiei) *i al Institutului de Cercet(ri
pentru Pedologie *i Agrochimie al Academiei de $tiin'e Agricole *i Silvice.
Primele cercet(ri, ini'iate n 1906 la Institutul de Geologie de P.
Enculescu, au avut ca rezultat elaborarea a dou( h(r'i de vegeta'ie ale
'(rii, anume Harta vegeta&iei lemnoase din Romnia n raport cu
condi&iile oro-hidrografice, climatice, de sol #i de subsol, scara
1:1.500.000 elaborat( n 1914 *i publicat( n 1924
x
*i Harta de
vegeta&ie a Romniei scara 1:1.000.000 ed. 1938
xx
.
Activitatea ulterioar( desf(*urat( n intervalul 1947 1995 n sec'iile
*i colectivele de geobotanic( din institu'iile amintite
xxx
s-au concretizat
ntr-un foarte bogat material de arhiv( (peste 100.000 relevee *i
numeroase rapoarte *tiin'ifice), n comunic(ri *tiin'ifice *i studii cu
caracter regional, precum *i n diferite h(r'i de vegeta'ie, ntre care Harta
geobotanic( a Romniei la scara 1:1.000.000 ed. 1975 (redactori I.
$erb(nescu, I. Dragu, Gh. Babaca) *i h(r'ile de vegeta'ie la scara
1:500.000, elaborate *i prezentate de c(tre I. $erb(nescu (1964 - 1970)
*i I. Dragu (1971 - 1995) n medalion la cele 50 de foi ale h(r'ii de soluri
a Romniei la scara 1:200.000.
La elaborarea h(r'ii geobotanice la scara 1:500.000 pe care o
prezent(m, au fost folosite, ca surse de documentare, toate materialele
*tiin'ifice *i cartografice men'ionate mai sus, datele din literatura de
specialitate *i mai ales harta solurilor '(rii la scara 1:200.000, cu h(r'ile
n medalion, aferente acesteia, referitoare la vegeta'ie, geomorfologie,
substrat *i condi'ii climatice. Ad(ug(m la acestea, studiile *i observa'iile
personale ale autorilor n cca. 30 de ani de activitate n teren.
n aceast( hart(, vegeta'ia este prezentat(, pentru prima dat( n
Romnia, n mod explicit, n corela'ie cu factorii de mediu *i n special
cu solul.
Elaborarea h(r'ii s-a efectuat n perioada 1975 1989, iar n
intervalul 1995 2000 informa'ia existent( a fost transpus( n format
digital, att n scopul valorific(rii ei ct *i al unor eventuale reactualiz(ri,
n m(sura n care situa'ia o impune, astfel nct harta s( dobndeasc(,
n timp, pe lng( caracterul ei istoric *i unul actual. (n prezent harta se
afl( la Institutul de Cercet(ri pentru Pedologie, Agrochimie *i Protec'ia
Mediului I.C.P.A., stocat( pe CD, de unde poate fi ob'inut( de c(tre
cei interesa'i).
PRINCIPIILE I MODALIT$#ILE DE REALIZARE A H$R#II
Harta are la baz( principiul cenobiologiei aplicat n cadrul
zonalit('ilor bio-pedoclimatice eviden'iind, att n mod implicit ct mai
x
n Memoriile Institutului Geologic, vol. I, Bucure*ti
xx
n Atlas Fizic, foaia 3
xxx
a. Sec'ia de geobotanic( a Serviciului de pedologie din Comitetul de Stat al
Geologiei (1947-1970): I. $erb(nescu, I. Dragu, Gh. Babaca, N. Roman,
Gh. Turcu, Simona Gherega *i al'ii;
b. Colectivul de geobotanic( din ICPA (1971-2000): I. Dragu, $t. Tain(
49
48
ales explicit, rela'iile de cauzalitate dintre vegeta'ie *i condi'iile *i factorii
de mediu: relief (altitudine, mezo- *i microrelief), clim( (factorii termic *i
hidric), sol (factorii de troficitate, caracteristici fizice, regimuri de
temperatur( *i umiditate ale solurilor, tipuri de sol *i caracteristicile
ecologice ale acestora).
n hart( sunt prezentate majoritatea suprafe'elor acoperite de
vegeta'ie natural( (p(duri, paji*ti, mla*tini, b(l'i etc.) la fel ca *i cele cu
culturi agricole n care vegeta'ia natural( este reprezentat( de cea
segetal(.
Avnd n vedere dinamica extraordinar( a schimb(rii folosin'elor n
ultimele decenii ale secolului XX, este sigur c( o serie de areale
consemnate, pe aceast( hart(, ca p(duri *i mai ales paji*ti sunt n
prezent utilizate ca arabil. O retu*are n acest sens ar fi posibil( pe baza
documentelor aerofotogrametrice sau satelitare, dar, pornind de la
considerentul c( harta este mai curnd un document *tiin'ific istoric
dect unul cu caracter practic aplicativ, s-a preferat n multe cazuri,
figurarea arealelor cu vegeta'ie natural( la nivelul informa'iei din anii
efectu(rii cart(rilor. Actualiz(ri au fost necesare ns( n perimetrele cu
mari amenaj(ri hidroenergetice sau de mbun(t('iri funciare n urma
c(rora au ap(rut lacuri de acumulare sau suprafe'e mari cu lacuri *i b(l'i
sau mla*tini care au devenit terenuri arabile. O actualizare, n sensul
celor de mai sus, este totu*i foarte posibil( n orice moment, ntruct,
a*a cum s-a ar(tat anterior, informa'ia a fost transpus( n format digital.
n cazul n care suprafe'e cu vegeta'ie foarte semnificativ( pentru
condi'iile zonale sau pentru condi'iile locale edafice sau microclimatice
au fost prea mici pentru a fi figurate la scara h(r'ii, s-a recurs, dup( caz,
fie la reprezentarea lor prin semne, fie la figurarea prin areale
cartografice pu'in exagerate. Oricum ele nu au fost omise.
LEGENDA (STRUCTURA I CON#INUTUL H$R#II)
Legenda, prezentat( sub form( tabelar(, cuprinde trei p(r'i (vege-
ta'ie zonal(, vegeta'ie azonal( *i intrazonal(, vegeta'ie cu r(spndire
local(), primele dou( p(r'i fiind structurate pe cinci coloane *i anume:
Unit('i bioclimatice (zone, subzone, etaje de vegeta'ie) sau, n
cazul vegeta'iei azonale *i intrazonale, mari unit('i ecologice, n raport
cu factorii sau condi'iile (particulare) determinante;
Simbolul (num(rul) de identificare al unit('ii cartografice;
Unit('i de vegeta'ie;
Specii indicatoare;
Condi'ii edafice
Unit*)ile bioclimatice
Unit('ile biolimatice (coloana 1 n legend() eviden'iaz( caracterul
zonal al marilor forma'iuni vegetale, determinat macroclimatic de anumite
intervale ale valorilor medii anuale ale temperaturilor *i precipita'iilor
(tabelul 1).
Sub acest aspect, n Romnia, megarelieful determin( o foarte
clar( zonalitate bio-pedoclimatic(, n cadrul c(reia se structureaz(, n
corela'ie cu specificul factorilor climatici, n patru mari zone ce pot fi
submp(r'ite, dup( modul de manifestare latitudinal( *i altitudinal( a
zonalit('ii, n trei subzone *i opt etaje, dup( cum urmeaz( (tabelul 1, fig.
1):
i. Zona alpin(
i.a. Etajul paji*tilor arcto-apline (alpin propriu-zis)
i.b. Etajul jeneap(nului (aplin inferior)
ii. Zona p(durilor de molid (boreal()
ii.a. Etajul rari*tilor (boreal-subalpin)
ii.b. Etajul p(durilor de molid
ii.c. Etajul p(durilor de amestec (molid fag - brad)
iii. Zona p(durilor de foioase (nemoral()
iii.a. Etajul p(durilor de fag
iii.b. Etajul p(durilor de gorun
iii.c. Etajul p(durilor de cer, grni'( *i stejar (inclusiv hibrizi de stejar)
iii.d. Subzona silvostepei
iv. Zona stepei
iv.a. Subzona antestepei
iv.b. Subzona stepei danubiene
Men'ion(m c( din cele unsprezece subunit('i bioclimatice, nou( au
provenien'( climatic( *i dou( (etajul rari*tilor *i subzona silvostepei) au
provenien'( antropogen( *i/sau edafic( (tabelul 1, fig. 1).
n ceea ce prive*te delimitarea unit('ilor bioclimatice, ea este
relativ(, existnd numeroase cazuri, mai ales n privin'a paji*tilor, de
ntrep(trunderi reciproce n arealele cu factori compensatori.
51
50
T
a
b
e
l
u
l

1
C
a
r
a
c
t
e
r
i
s
t
i
c
i

a
l
e

z
o
n
e
l
o
r

b
i
o
c
l
i
m
a
t
i
c
e

d
i
n

R
o
m
n
i
a
F
i
g
.

1

Z
o
n
e
l
e
,

s
u
b
z
o
n
e
l
e

'
i

e
t
a
j
e
l
e

b
i
o
c
l
i
m
a
t
i
c
e

d
i
n

R
o
m
n
i
a
x

m
e
d
i
i

m
u
l
t
i
a
n
u
a
l
e
53
52
n privin'a zonalit('ii a fost adoptat( cea din metodologia I.C.P.A
(1987) care prezint( unele diferen'e, att conceptual ct *i n privin'a
limitelor arealelor, fa'( de zon(ri similare adoptate de alte institu'ii
(silvicultur(, pratologie), diferen'e izvorte din gradul de cunoa*tere a
rela'iilor de dependen'( dintre vegeta'ie *i sol.
Pentru a u*ura corelarea celor trei puncte de vedere, sunt
necesare cteva preciz(ri:
Conform schemei de zonare adoptat( n aceast( legend(, etajul
rari*tilor (boreal, subalpin) apar'ine, din punct de vedere pedoclimatic,
zonei p(durilor de conifere (boreal(), cu precizarea c( t(ierea p(durilor
de molid, la limita superioar( a etajului, n vederea extinderii suprafe'elor
de p(*unat, a favorizat, pe lng( dezvoltarea larg( a paji*tilor cu asocia'ii
zonale de Festuca rubra ssp. commutata *i coborrea local( a unor
specii din zona superioar(, crend iluzia unei continuit('i cu etajul
jneap(nului, fapt pentru care, n viziunea pratologilor, cele dou( subunit('i
zonale formeaz( mpreun( un singur etaj alpin (subalpin).
Indivizii izola'i de molid din boreal, cu coroana dezvoltat( unilateral
(n form( de steag) stau nc( m(rturie fostei limite superioare a p(durii,
n timp ce etajul jneap(nului (alpin inferior), din cauza stresului climatic
mult mai puternic, molidul dispare complet, l(snd locul jenap(nului *i
ericaceelor, iar n vegeta'ia ierboas(, speciilor de graminee cu habitus
mic *i forma'iunilor aglomerate (n perni'e), mai rezistente la vnturi *i
nghe'.
Pe plan pedologic exist( de asemenea diferen'e notabile ntre cele
dou( etaje, cea mai important( fiind aceea c( n etajul rari*tilor ocup(
un loc foarte important n peisaj solurile brune criptospodice (postpod-
zolice)
x
evoluate din spodosolurile specifice p(durii de molid sub influen'a
paji*tilor de graminee cu nr(d(cinare puternic( (Festuca rubra ssp.
commutata), pe cnd n etajul jneap(nului sunt larg extinse podzolurile
criice, inclusiv sub paji*tile de graminee specifice etajului, cu nr(d(-
cinare superficial( (Festuca ovina ssp. sudetica, agrostis rupestris).
Pe aceea*i linie este observat faptul c(, n legenda pe care o
prezent(m, etajul p(durilor de amestec (molid, fag, brad) este
considerat, pe baza similitudinii condi'iilor pedoclimatice (r(spn-
direa larg( a spodosolurilor *i solurilor brune acide criptospodice,
regim termic frigid) la zona p(durilor de conifere (boreal(), ca etaj
de tranzi'ie boreo nemoral.
n ceea ce prive*te tranzi'ia dintre zona stepei *i cea forestier(,
n concep'ia geobotani*tilor *i pedologilor de la I.C.P.A., aceasta
se face prin intermediul a dou( subzone, una a antestepei
(subdiviziune de tranzi'ie a zonei de step() *i alta a silvostepei
(subdiviziune de tranzi'ie a zonei p(durilor), n timp ce celelalte
*coli consider( c( acest lucru se face printr-o singur( unitate
zonal( (silvostepa) subdivizat( la rndul ei mai curnd pe criterii
districtuale *i denumite n raport cu compozi'ia floristic( a
p(durilor (stejar brum(riu pufos sau stejar pedunculat) sau cu
pozi'ia fa'( de arcul carpatic (intern(, medie, extern().
No'iunea larg( de silvostep(, adoptat( ca atare sub influen'a *colii
geobotanice ruse, define*te o f*ie de tranzi'ie ntre p(durea ncheiat(
*i step(, cu soluri cenu*ii *i cenu*ii nchise, putnd include *i ceea ce
noi denumim antestep(. Analiza la scar( mult mai mare a evolu'iei n
timp a vegeta'iei *i condi'iilor pedoclimatice din aceast( zon( de tranzi'ie
din Romnia, a determinat o interpretare mult mai nuan'at( a feno-
menului *i introducerea de c(tre P. Enculescu (1938) a conceptului de
antestep(. Cercet(ri ulterioare efectuate de geobotani*ti *i pedologi care
au continuat studiul vegeta'iei n corela'ie cu solul (M. Spirescu *i I.
Dragu, 1980) au adus preciz(ri menite s( clarifice, pentru 'ara noastr(,
diferen'ele dintre cele dou( subzone, din care amintim:
- antestepa, avnd o determinare climatic(, constituie o zon( con-
tinu( de oscila'ie a limitei dintre step( *i p(dure n perioada
cuaternar(. Ea este marcat( de tumuli (movile de p(mnt)
ridicate de oameni n epoca actual( ca puncte de observa'ie n
step(, peste care a avansat p(durea ca urmare a r(cirii climei.
Silvostepa a ap(rut, n schimb, n urma defri*(rii p(durilor,
coroborat( cu existen'a n substrat a unui mozaic de materiale parentale
de texturi diferite, cu sau f(r( carbona'i *i a unei mari variet('i de
topoclimat. Diversitatea edafic( *i topoclimatic( a imprimat silvostepei un
caracter discontinuu.
- Din datele climatice regionale (tabelul 1) rezult( c(, prin valorile
medii anuale ale temperaturilor (9-11
0
C), ale precipita'iilor (450 600
mm) *i ale indicelui de ariditate de Martonne (23-27) subzona antestepei
apar'ine zonei largi a stepei, n timp ce silvostepa, care se caracteri-
zeaz( prin Tma = 8 10
0
C, Pma = 600 700 mm *i indicele de
Martonne = 26-38 se ncadreaz( mai curnd n zona forestier(.
- n antestep(, plcurile de p(dure sunt formate din specii xerofile
de stejar brum(riu (Quercus pedunculiflora) *i stejar pufos (Quercus
x
ncadrate n SRTS-2003 la criptopodzoluri
55
54
pubescens) uneori cu elemente termofile, n timp ce n silvostep( aceste
specii, dac( se ntlnesc, ele sunt intrazonale, n condi'ii de xerofilie *i
termofilie determinate de expozi'ii nsorite, pante puternic nclinate, soluri
nisipoase sau cu carbona'i etc., caracteristice acestei subzone fiind de
fapt speciile mezofile de gorun (Q. petraea), stejar (Q. robur), cer (Q.
cerris) *i grni'( (Q. frainetto).
Paji*tile din antestep( con'in, n propor'ie de mas(, asocia'ii
xerofile, n timp ce n silvostep( vegeta'ia ierboas( formeaz( un complex
de asocia'ii xerofile *i mezofile n alternan'( cu vegeta'ia forestier(.
- Solurile caracteristice antestepei sunt cernoziomurile cambice *i
mai rar cele argiloiluviale cu orizont B format n condi'iile unui climat mai
umed sub p(dure *i orizont A cu humus cernoziomic, format sub
vegeta'ie ierboas( xerofil(. nveli*ul de soluri este uniform pe mari
ntinderi.
n silvostep(, nveli*ul de soluri este discontinuu, al(turi de solurile
specifice subzonei cum ar fi cele cenu*ii sau cele brune eu-mezobazice
*i luvice, ntlnindu-se un mozaic de soluri condi'ionate de topoclimat,
de substrat, sau de regimul hidric etc., ntre care cernoziomuri cambice
*i argiloiluviale, soluri cernoziomoide, pseudorendzine, soluri negre de
fnea'(, regosoluri etc.
Marile unit&i ceno-ecologice de vegeta&ie, prezentate n coloana
nti la subdiviziunea Vegeta'ia azonal( *i interzonal(, grupeaz(
asocia'iile vegetale n func'ie de condi'iile *i factorii determinan'i.
i. vegeta'ia luncilor, deltelor *i cmpiilor fluviatile recente
(vegeta'ie azonal()
ii. vegeta'ia de s(r(turi (halofil()
iii. vegeta'ia de nisipuri (arenicol( sau psamofil()
iv. vegeta'ia de lacuri *i b(l'i (hidrofil()
Men'ion(m, odat( n plus, faptul c( att unit('ile bioclimatice ct *i
cele ecologice nu sunt unit('i cartografice propriu-zise, ele nereg(sindu-
se ca atare pe hart(, ci sunt grup(ri de ordonare al c(ror rost este acela
de a face harta ct mai comprehensiv( sub raport ecologic (geobotanic)
la nivelul marilor forma'iuni vegetale *i al condi'iilor generale de mediu.
Vegeta&ia cu rspndire local cuprinde suprafe'ele n care
planta'iile de salcm au luat locul vegeta'iei forestiere ini'iale, arealele cu
vegeta'ie de crovuri, precum *i vegeta'ia de plaur din b(l'ile *i lacurile
Deltei Dun(rii.
Unit*)ile de vegeta)ie
Num(rul unit('ilor cartografice (coloana a 2-a) realizeaz( n mod
concret leg(tura dintre legend( *i hart(; astfel, cele cteva mii de
poligoane de pe hart( sunt grupate n legend( n 54 de unit('i,
diferen'iate ntre ele att prin num(r ct *i culoare.
Unit('ile de vegeta'ie (coloana a 3-a) sunt unit('i cartografice de
baz(, avnd coresponden'e concrete n natur(. Ele prezint( urm(toarele
caracteristici:
- sunt constituite din asocia'ii vegetale care, din cauza limitelor
sc(rii de lucru, sunt prezentate, de cele mai multe ori, sub form(
de complexe de asocia'ii;
- n cadrul fiec(rui complex, prima asocia'ie caracterizeaz( n
modul cel mai pregnant etajul sau subzona bioclimatic(;
- n cazul paji*tilor, complexele sunt adeseori formate din grupe de
asocia'ii diferite din punct de vedere ecologic, unele chiar
intrazonale, neputnd fi materializate pe hart( prin areale
distincte; grupele respective sunt eviden'iate prin litere mici (a, b,
c), avnd coresponden'( cu speciile indicatoare *i condi'iile
edafice din coloana urm(toare, grupate *i eviden'iate n acela*i
fel;
- asocia'iile vegetale se definesc prin compozi'ia floristic( *i se de-
numesc dup( speciile dominant-edificatoare (precedate de
prepozi'ia de) *i urmate de speciile codominante sau indica-
toare;
- grupele de asocia'ii de paji*ti sunt definite ntotdeauna dup( exi-
gen'ele fa'( de umiditatea din sol (xerofile, mezofile, higrofile etc.)
*i uneori dup( exigen'ele fa'( de temperatur(. Cum ns( n cazul
paji*tilor, xerofilismul se asociaz( cu termofilia, iar mezofilia cu
mezotermia, harta cuprinde n mod explicit doar categoriile
microterm *i criofil sau oligoterm, celelalte (termofilia, mezofilia)
fiind implicite.
Speciile indicatoare
Speciile indicatoare (coloana a 4-a) dau referin'e sub raport:
- fitogeografic
- fitocenotic
- fitoecologic (zonal, sta'ional general, sta'ional local)
Datorit( pozi'iei geografice *i reliefului variat, Romnia prezint( o
foarte mare complexitate *i variabilitate a factorilor de mediu, care se
57
56
reflect( ntr-o diversitate mare a florei *i vegeta'iei.
Flora care n general este cuaternar( dar cuprinde *i numeroase
elemente ter'iare (Nymphaea, Stipa, Ephedra, Pinus cembra etc.) este
reprezentat( de peste 3500 de specii, cca. - din flora Europei. Din punct
de vedere fitogeografic ea este alc(tuit( din peste 30 de tipuri, cel mai
r(spndit fiind tipul european-continental. Dintre formele biologice
terofitele *i hemicriptofitele sunt cele mai r(spndite.
n ceea ce prive*te aspectul fitogeografic regional, teritoriul
Romniei este cuprins n Regiunea Holarctic(, domeniul floristic
Eurosibiric. Pe fondul zonalit('ii bioclimatice altitudinale descrise anterior
se disting mai multe provincii sau districte floristice cu influen'e
mediteraneene sau balcanice (dinspre sud), pontice sau eurasiatice (de
la est *i nord est), central europene *i atlantice (dinspre vest) etc.
Astfel, vegeta'ia p(durilor, foarte relevant( pentru zonalitatea
bioclimatic(, este desemnat(, n mod clasic, dup( componen'(, ns(
este subdivizat( n subunit('i cu semnifica'ie ceno-ecologic(, provincial(
sau districtual(, dup( cum specia dominant( se asociaz( cu specii
lemnoase care indic( influen'e balcanice, eurasiatice, central-europene
etc. Pentru exemplificare, lund cazul p(durilor de gorun (Quercus
petraea), vom ar(ta c( se ntlnesc:
- p(duri de Quercus petraea cu sau f(r( Fagus sylvatica, Q. Ro-
bur, Fraxinus excelsior n mun'ii jo*i, Subcarpa'i, Transilvania
(influen'e central-europene);
- p(duri de Quercus prataea f(r( Fagus sylvatica, cu Carpinus
betulus, Tilia tomentosa, Acer campestre etc. (influen'e eurasia-
tice n Moldova);
- p(duri de Quercus petraea, cu Q. Cerris, Q. Frainetto, Fagus
orientalis n Oltenia, Culoarul Mure*ului, Piemontul Vestic,
Depresiunile Huedin *i Alma*-Agrij (cu influen'e sud-meditera-
neene *i/sau panonice) etc.
n ceea ce prive*te speciile indicatoare ale condi'iilor sta'ionale, ele
sunt relevante n primul rnd pentru condi'iile edafice cu privire la
caracteristicile chimice, fizico-chimice, fizice *i hidrofizice ale solurilor.
Dac( speciile lemnoase din asocia'iile forestiere se coreleaz( n general
cu condi'iile climatice zonale *i influen'ele regionale, leg(tura cu condi'iile
*i factorii edafici se face n primul rnd cu specii ierboase, inclusiv n
cazul p(durilor. Pentru acest motiv, att n cazul paji*tilor ct *i al
p(durilor, n coloana a patra a legendei apar subdiviziuni (a, b, c) n
func'ie de speciile indicatoare de sol (de mul de moder, acidofile
calcifile, higrofile mezofile etc.) care *i g(sesc coresponden'e n
subgrupele de soluri.
Valoarea indicatoare a unei specii este variabil( n cadrul arealului
s(u, fiind maxim( spre limitele acestuia. De exemplu, Luzula albida,
specific( molidi*urilor, devine indicatoare n f(gete *i mai ales gorunete,
pentru solurile s(race n cationi bazici, acide, cu activitate microbiologic(
redus(; Athrium filix-femina, comun( n f(gete *i br(dete, devine
indicatoare a unor condi'ii edafice favorabile n etajul p(durilor de molid
etc.
Condi)iile edafice
Condi'iile edafice (coloana a 5-a) se refer(, dup( caz, la:
- regimurile extreme de temperatur( ale solurilor;
- tipul de humus (n cazul solurilor aflate sub p(duri);
- drenajul global al solurilor *i regimul de umiditate;
- caracteristici de troficitate definite prin gradul de satura'ie n
cationi bazici, reac'ie, prezen'a CaCO
3
*i/sau gradul de salinizare *i
natura s(rurilor solubile;
- volumul edafic, definit prin grosimea solului pn( la roca dur( *i
caracterul scheletic;
- texturi extreme;
- eroziuni semnificative;
- nominalizarea tipurilor *i subtipurilor genetice de sol.
59
58
61
60
63
62
65
64
67
66
69
68
71
70
2009, XLIII, NR. 2, P. 71-80
INTRODUCERE NTR-UN SISTEM DE
AGRICULTUR$ SPECIFIC CONDI#IILOR DE
SECET$ (DRYLAND FARMING)
Ion Marin #RU
ITCSM Br*ila
INTRODUCTION IN A DRYLAND FARMING SYSTEM
Summary
Starting from the fact that in Romania six millions ha are yearly
affected by drought and in the E.U. countries 800.000 square kilometers
are in same situation and the yearly loss overrates three billions Euro
we propose the general agricultural system from Romania and from
other countries with a systems specific to dryland farming conditions.
This system was initiated and ameliorated in the U.S.A. over a century.
Consequently, it is proposed the changing of the agricultural
research and development activity on this system which represents a
basic condition for the Romanian agriculture reabilitation, apart from the
expansion of the irrigation and the setting-up of the protective forest belt
for the cultures.
Apart from the reorientation of the scientific research activity, the
agricultural education system of all levels must be centered on the
Dryland farming system in order to contribute to its consolidation and the
training of the experts who will work in the future in dryland areas
affected by drought.
In addition, we propose the development of some scientific and
technical relationships with the similar institutions in the S.U.A. and the
participation of the farming equipment production and distribution
73
72
companies for the Dryland farming system to the agricultural exhibitions
and fairs in Romania.
Key words: agricultural, arid area, farming system
Cercetarea agronomic( romneasc( modern( a fost orientat( nc(
de la nceput c(tre rezolvarea celei mai complexe probleme a agriculturii
mondiale *i anume, prevenirea *i combaterea secetei prin m(suri
agrofitotehnice. De*i ntr-o perioad( n care informa'iile *tiin'ifice *i
tehnice circulau mult mai greu dect n prezent, conducerea Institutului
de Cercet(ri Agronomice al Romniei (ICAR) cuno*tea realiz(rile
cercet(torilor *i practicienilor americani care, prelund unele metode
vechi de la b(*tina*ii din Marile Cmpii centrale ale Americii de nord, au
folosit cu succes nca din secolul al 19-lea *i au elaborat apoi cel mai
eficient sistem de lupt( contra secetei pe care l-au denumit Dry farming
(G. Ionescu $i*esti - Agrotehnica 1947).
Ca atare, prin activitatea de cercetare desf(*urat( de c(tre D.C.
S(ndoiu n zona secetoas( la M(rcule*ti - Ialomi'a, Valul lui Traian -
Constan'a *i n zona subumed(, la B(neasa Ilfov ntre anii 1932 - 1941s-
a demonstrat c( numai prin aplicarea corect( a unor lucr(ri superficiale
ale solului se poate p(stra mai bine apa n sol *i chiar spori fertilitatea
lui prin acumularea de azot *i cre*terea con'inutului de fosfor mobil nct
recoltele au crescut cu peste 70% la gru *i porumb, fa'( de practica
'(raneasc( de atunci. La cunoa*terea importan'ei acestor lucr(ri au mai
contribuit Irimie Staicu *i Juliana Ionescu (opera citat().
Cercet(rile ulterioare de la noi, de*i numeroase, cuprinznd
ntreaga 'ar(, au confirmat importan'a lucr(rilor superficiale ale solului
(S(ndoiu. Ar(turile, 1973) *i datorit( unor cauze care pot fi numite
istorice, a fost neglijat( chiar direc'ia c(tre care trebuia ndreptat(
aceast( activitate, conservarea apei n sol.
A*a s-a ntmplat c(, n loc s( fie dezvoltat, sistemul dry farming
a fost abandonat.
Fenomenul s-a produs att de radical, nct chiar *i denumirea lui
a disp(rut din literatura agronomic( romneasc(.
n aceast( situa'ie, toate cercet(rile inclusiv cele din domeniul
lucr(rilor solului, pentru culturile de cmp, au fost integrate unui sistem
general de agricultur( care a dominat *i domin( *i n prezent agricultura
european( *i nu numai. Dup( cum se *tie, sistemul general de
agricultur(, cu mici diferen'ieri se aplic( att n zonele umede, sau mai
bine aprovizionate cu umiditate, pentru care este favorabil ct *i n cele
secetoase sau afectate de secet(, pentru care este nefavorabil,
deoarece contribuie foarte pu'in la conservarea apei n sol (Ion Marin
#ru, 2007).
Diferen'ierea de sistemul dry farming nu s-a produs numai datorit(
sistemului politic totalitar ci *i datorit( faptului c( din lipsa de informa'ii
s-a considerat, de la academicieni, guvernan'i *i pn( la practicieni, c(
mpotriva secetei nu se poate ac'iona dect prin iriga'ii. Aceast(
cencep'ie domin( *i n prezent mentalitatea celor care se ocup( cu
problemele agriculturii n Romnia. C( aceasta concep'ie este gre*it(,
a spus nsu*i profesorul $i*esti, nc( din 1947: iriga'ia *i tehnica
special( (dry farming n.n.) sunt mijoace de a face agricultur( n regiunile
cu pu'ine precipita'ii *i evapora'ie intens( (Agrotehnica, pag. 603). Peste
36 de ani, n 1983 doi cercet(tori americani Wiese A.F. *i P.W. Unger
au publicat o lucrare care d( un r(spuns *i mai complet din titlu:
Irigation + dryland farming + limited tillage: a profitable combination.
Deci iriga'ia mpreun( cu sistemul agrofitotehnic de lupt( contra secetei
pot realiza o combina'ie profitabil(.
Dar dac( iriga'ia nu va putea niciodat( s( acopere de exemplu
toate cele 6 milioane de hectare din Romnia, bntuite de secet( sau
cele peste 55% din terenurile agricole ale Terei de care vorbesc Thorn
*i Peterson (Botzan Marcu, 1966), ce m(suri se iau? Nu exist( dect
un singur r(spuns ra'ional, fie se creaz( un nou sistem de agricultur(,
fie se aplic( sistemul dry farming ameliorat *i completat de exemplu cu
perdelele forestiere de protec'ie.
n ultimii 70 de ani acest sistem c(ruia i s-a schimbat *i denu-
mirea n dryland farming a fost ameliorat continu. S-au creat soiuri *i
hibrizi mai productivi, s-au proiectat *i construit ma*ini *i utilaje mai
performante, sem(n(tori complexe care prelucreaz( solul *i pun
s(mn'a la umiditate, tasnd u*or fiecare rnd chiar n solul acoperit cu
resturi vegetale.
Pe lng( m(surile genetice, mecanice *i agrofitotehnice au fost
introduse *i tratamente cu rol fiziologic: antitranspiran'i *i regulatori
(retardan'i) de cre*tere care reduc talia plantelor, indicele suprafe'ei
foliale *i evapotranspira'ia cumulat(, pe fiecare plant(, cu un singur
scop, folosirea ct mai eficient( a apei de c(tre plante.
S-a extins *i mulcirea solului cu resturile vegetale de la plantele
premerg(toare. Wiese *i Unger (1994), men'ioneaz(: cercet(rile au
ar(tat c( resturile vegetale re'inute la suprafa'a solului nu controleaz(
numai eroziunea ci sporesc *i apa din sol (Greb *i colab., 1967; Unger
75
74
1978). Sistemul de lucrare a solului mulcit d( rezultate mai bune cnd
se folose*te plugul cultivator la adncimea de 10 cm pentru distrugerea
buruienilor (Greb *i colab.,1979; Jonson *i Davis,1972) *i cnd pentru
combaterea buruienilor s-au folosit Atrazinul *i 2,4 D (Filips,1964,1969;
Wicks *i colab.,1969).
Pentru ca sistemul dryland farming s( fie n'eles, el trebuie
reconsiderat, testat din nou n condi'iile noastre, n forma lui cea mai
avansat( *i apoi implementat n produc'ie (Ion Marin #ru, 2004 *i 2007).
Totu*i de ce este nevoie de acest sistem? R(spunsul l g(sim tot
n Agrotehnica (1947), exprimat de profesorul $i*esti ntr-o constatare-
avertisment valabil( *i n prezent: Prin urmare factorul limitativ sau
factorul minim al produc'iei noastre agricole n step( (*i n zonele
subumede n.n.) n stadiul n care ne g(sim nu este apa ci lucr(rile
culturale. Deficitul de produc'ie prin neaplicarea lucr(rilor culturale
ra'ionale nsumeaz( miliarde n fiecare an pentru economia '(rii.
n aceast( situa'ie s-au aflat *i se afl( toate terenurile din zonele
climatice pentru care profesorul recomandase necesitatea aplic(rii
sistemului dry farming, notate cu expresiile BSax, BSbx *i o bun( parte
din cele notate cu Cfax, Cfbx, Dfax *i Dfbx (opera citat().
R(spunznd parc( avertismentului dat de savantul romn de peste
60 de ani, Consiliul UE a informat la Lisabona n 2007 c( teritoriile '(rilor
din UE n procent de 37% sunt afectate de secet( (800.000 km
2
), iar
pierderile nregistrate datorit( secetei au nsumat 100 miliarde euro n
ultimii 30 de ani (Agro Terra, oct., 2007). Iat( cum, necesitatea sistemului
de lupt( contra secetei nu este numai o problem( a Romniei ci *i o
problem( a Europei, cum este *i a ntregii lumi. Despre aceast(
extindere universal( vorbea Gulhati n 1955, citat de Bo'an (1966),
ar(tnd ca peste 75% din suprafa'a uscatului nu dispune de suficient(
umiditate pentru produc'ii agricole bune.
Sistemul dryland farming este o *tiin'( *i o practic( performant(.
Pentru o succint( introducere n secven'ele lui principale se prezint(
cteva rezultate publicate de revista interna'ional( de agricultur(
Agronomy Journal, n perioada 1964 - 1994, dintr-o colec'ie de la S.C.D.A
Br(ila.
Este de re'inut c( pe internet au fost difuzate mii de titluri despre
sistemul dryland farming.
Secven)e tehnologice
1. Specii cultivate: grul de toamn(, sorgul boabe, orzul, rapi'a
pentru ulei, porumbul boabe, lucerna etc.
n zona sudic( a Marilor Cmpii din SUA, grul de toamn( *i sorgul
boabe sunt predominante *i ocupau fiecare cte 5 milioane de hectare
din care 33% erau irigate n 1994 (Wiese *i colab.).
2. M$suri agrofitotehnice
2.1 Lucr$rile de baz$ ale solului pentru a fi mai eficiente se
reduc pn( la eliminarea total(, cu ntreruperi la anumite intervale de
timp. Plugul cu corman( a fost nlocuit cu plugul cultivator, cizelul *i/sau
discul. Adncimea de lucru este superficial(, 7-10 cm completat( cu
lucr(ri mai adnci dup( caz.
n tabelul 1 se redau rezultatele a dou( variante reprezentative din
12 variante ale unei experien'e executat( de Paul Unger n perioada 1984
- 1991 n cadrul laboratorului de Cercetare *i Conservare (a solului) din
Busheland Texas.
Tabel 1
Produc)ia grului 'i sorgului boabe n func)ie de lucr*rile de
baz* ale solului n Texas -SUA (dup* PW Unger 1994).
Productia
Cultura Lucrarea
t/ha % dif. t/ha
Nelucrat 100 -
Combaterea chimic( a
buruienilor
2,71 Gru de
toamn*
Lucrat cu plugul cultivator *i
repetat la nevoie
3,04 112 0,33
Nelucrat 100 -
Combaterea chimic( a
buruienilor
3,79
Sorg boabe
Lucrat cu plugul cultivator *i
repetat la nevoie
3,69 97 -0,10

S-a lucrat cu gru soiul Scout 66, ns(mn'at cu norma de 39 kg/
ha *i la distan'a de 25 cm ntre rnduri. La sorg s-a folosit hibridul DK46
cu desimea de 96.000 plante/ha. Nu s-a fertilizat deoarece solul era bine
asigurat cu substan'ele nutritive necesare. Combaterea buruienilor dup(
sorg pentru gru s-a f(cut cu Glean 3,5 mg/mp, iar pentru sorg dup(
77
76
gru cu Atrazin 340 mg/mp *i 2,4 D 110mg/mp. Din tabel rezult( o
diferen'( mai mare la gru n favoarea lucr(rilor solului, ns( aceasta nu
este asigurat( statistic. La sorg de*i semnificativ( diferen'a n favoarea
variantei martor este redus(.
2.2 Mulcirea solului cu resturile vegetale de la cultura premer-
g(toare contribuie la conservarea apei, prevenirea *i combaterea
eroziunii solului mai ales prin vnt precum *i la prevenirea s(r(tur(rii *i
chiar la ameliorarea solurilor s(r(turate.
ntr-o experien'( realizat( de James Swan *i colab., la sta'iunea
experimental( din Wisconsin, zona subumed( din cordonul porumbului,
cu precipita'ii medii anuale de peste 640 mm *i un pH =5,5, dintr-o
monocultur( nceput( din 1971, n ultimii 7 ani (1984-1990) s-a constatat
c( n medie pe anii de cercetare, mulcirea solului nu a determinat
diferen'e semnificative de produc'ie. Totu*i, n anii cu precipita'ii reduse
cum a fost 1988, cnd s-au nregistrat 315 mm, mulcirea a adus un spor
de 830 kg/ha (24%) la cantitatea dubl( de resturi vegetale *i numai 320
kg/ha (9%) la cantitatea normal(, fa'( de martor. De asemenea, n anul
urm(tor, 1989 cnd au c(zut 552 mm precipita'ii, mulcirea normal( a
dat un spor de 2350 kg/ha boabe (28%) *i 1520 kg/ha (18%) la mulcirea
dubl(, fa'( de martorul nemulcit.
Mulcirea poate favoriza plantele cultivate *i prin reducerea
temperaturii solului n perioadele de ar*i'(, lipsite de precipita'ii, dup(
cum au constatat Everson P.D. *i Rumbaugh M.D. (1972). Dup( ace*ti
autori n solul mulcit din lucernier( (lucerna semanat( la 30 cm ntre
rnduri) temperatura a fost mai redusa cu 9
0
C la adncimea de 2,5 cm
n ziua de 25 iulie 1969, fa'( de solul nemulcit. n acelea*i condi'ii
umiditatea solului a fost mai mare cu pn( la 3,2% fa'( de martor.
Mulcirea lucernei a sporit produc'ia de mas( verde cu 7% la prima
recolt( *i cu pn( la 43% la recoltele urm(toare din 1969 *i 1970.
3. M$suri fiziologice
3.1 Folosirea substan#elor antitranspirante
Fuehring H.D. n urma unor cercet(ri executate n condi'ii de cmp
la sta'iunea experimentala a Universit('ii de Stat din New Mexico n 1971
a publicat n 1978 rezultatele care se prezint( in tabelul 2.
Tabel 2
Influen)a tratamentelor cu substan)e antitranspirante asupra
produc)iei de boabe la sorgul irigat (dupa Fuehring HD 1978)
Irigat cu 2 ud*ri Irigat cu 4 ud*ri
Varianta
t/ha % t/ha %
Netratat 5,67 100 5,88 100
Atrazin 79g/ha la burduf 5,93 104 6,46 109
Atrazin 132g/ha la burduf 6,23 109 6,63 112
Acetat fenilmercuric 40g/ha
la burduf
6,12 107 6,37 108
Acetat fenilmercuric 80g/ha
la burduf
6,11 107 6,48 110
Felicote 2,1l/ha la burduf 6,19 109 6,47 109
Felicote 3,2 l/ha la burduf 5,81 102 6,13 104

Despre importan'a atrazinului ca antitranspirant, dup( Fuehring au
mai scris Smith *i Bchholter (1962), Pallas J.E. jr. *i colab. (1969), iar
despre acetatul fenilmercuric Shimshi (1963), Brengle K.G. (1969),
Turner N.C. *i P.Z. Waggoner (1968) etc. Din tabelul 2 se observ( c(
produc'ia de boabe la sorgul irigat cu dou( ud(ri a sporit cu pn( la 560
kg/ha la doza de 132 g/ha Atrazin sau Felicote (un extras petrolier) 2,1
l/ha. Sporul maxim de 750 kg/ha boabe s-a realizat n varianta irigat( cu
4 ud(ri *i tratat( cu 132 g/ha Atrazin.
3.2 Regulatori sau retardan#i de cretere
I.N. Kasele *i colab., au executat o experien't( n condi'ii de cmp
ntr-o zon( semiarid( din Colorado. n primul an (1989) s-a lucrat cu 2
regimuri de irigare, dou( desimi de sem(nat la porumb, hibridul Pioneer
3902 *i 5 tratamente cu ethephon n stadiile 6 sau 8 de cre*tere. n anul
al doilea (1990) s-a lucrat f(r( iriga'ie pentru a supune mai bine plantele
sub influen'a stresului hidric. n acest caz au fost folosite 4 desimi de
sem(nat *i 3 doze de retardant n stadiul 6 de cre*tere al porumbului.
n ambii ani tratamentele cu ethephon au redus talia plantelor,
suprafa'a foliar( cu 10-40% *i evapotranspira'ia cumulat( a plantelor.
n 1989 retardantul nu a avut efect datorit( lipsei semnificative a
stresului hidric. n 1990 cnd porumbul nu a mai fost irigat ethephonul a
redus produc'ia de boabe la desimile mici (24.700-49.390 pl/ha), ns( a
sporit-o n varianta cu desimea maxim(-61.735 pl/ha. Rezultatele
ob'inute sunt nscrise n tabelul 3.
79
78
Tabel 3
Influen)a trat*rii porumbului boabe (Pioneer 3902) cu ethephon n
2 localit*)i din Colorado (dup* Kasele 'i colab., 1990)
pentru testarea, adaptarea *i implementarea lui n 'ar( ct *i pentru
preg(tirea viitorilor speciali*ti care vor lucra n zonele secetoase *i
afectate de seceta din 'ar( sau din alte '(ri.
Pentru promovarea, sus'inerea *i dezvoltarea sistemului Dryland
farming n Romnia este necesar ca toate institu'iile de cercetare,
nv('(mnt, consultan'( agricol( *i Ministerul Agriculturii s( dezvolte
rela'ii de informare *i documentare cu institu'ii similare din Statele Unite
ale Americii care se ocup( cu probleme privind agricultura n condi'ii de
secet(. De asemenea, pentru l(rgirea informa'iilor *i a schimburilor de
experien'( va trebui ca n viitor, la expozi'iile *i trgurile de ma*ini *i
utilaje agricole care se organizeazeaz( la noi, s( fie invitate din SUA *i
companii produc(toare *i/sau distribuitoare de ma*ini, utilaje agricole,
semin'e *i substan'e chimice pentru cultura plantelor de cmp n condi'ii
de secet(, respectiv n sistemul Dryland farming.
BIBLIOGRAFIE
1. Ardel D. Halvorson and Curtis A Reule, 1994. Nitrogen Requerements Annual
Dyland Cropping System Agron. J. vol. 86 Mart. April p. 315.
2. Black A.L. et al., 1981. Dryland Cropping strategies for efficient water use to
control saline seeps in northern GreatPlains. USA, Agric. Water.
Manage. 4295311.
3. Botzan Marcu 1966. Culturi irigate. ed. III, pag. 9.
4. Everson P.D. and Rumbaugh M.D., 1972. Influence of Mulch on Postharvest
Soil Temperature and Subseqent Regrowth of Alfalfa (Medicago sativa
L.). Agron J. vol. 64-Mart. - April. p. 154.
5. Fuehring H.D., 1978. Effect of Antitranspirants on Yeld of Grain Sorghum
under Limited Irigation. Agrom. J. vol. 65 Mai-Iun. p. 348.
6. Ionescu $i*e*ti G., 1947. Agrotehnica. ed.II, pag. 466, 601, 603, 635.
7. James Swan et al., 1994. Surface Residue and In Row Tratament Effects on
Long Term. No.Tillage Continus Corn. Agron J. vol. 86 Jul.-Aug. p. 711.
8. Kasele N.I et al., 1994. Ethephon Alters Corn Growoth, water use and Grain
Yeld und Drought Stress, p. 283.
9. S(ndoiu D.C., 1937. Lucrrile pmtului dup metoda dry farming. Analele
Inst. de Cercet. Agron. vol. IX.
10. S(ndoiu D.C., 1973. Arturile.
Produc)ia de boabe pe localit*)i
Akron Sterling
Desimea
pl/ha
Doza de
ethephon
kg/ha t/ha % t/ha %
0,00 4,77 100 3,85 100
0,28 4,02 84 3,32 86 37045
0,56 4,07 85 3,22 83
0,00 4,26 100 3,37 100
0,28 5,26 123 4,63 137 61735
0,56 5,19 120 4,11 121

Din cele 4 desimi cercetate *i publicate de autori a fost aleas(
desimea de 37.045 pl/ha care s-a dovedit optim( n condi'iile date, f(r(
tratamente *i desimea de 61.735 pl/ha care a r(spuns cel mai bine la
tratamentele cu ethephon. Ca atare doza de 0,28kg /ha retardant a
determinat un spor de 1.000 kg/ha boabe la Akron *i 1.260 kg/ha la
Sterling Colorado.
Fa'( de varianta optim( netratat( care a realizat 4,77 t/ha *i
respectiv 3,85 t/ha porumb boabe, tratamentele cu doza optima de
ethephon (0,28 kg/ha) la desimea de 61.735 pl/ha au determinat sporuri
mai reduse *i anume: 490 kg/ha boabe la Akron *i respectiv 780 kg/ha
la Sterling.
Aceast( succint( comunicare poate constitui *i o introducere n
ansamblul de idei *i principii care trebuie s( stea la baza elabor(rii unui
Program nou de cercetare-dezvoltare agricol(, axat pe sistemul Dryland
farming n func'ie de care se va putea trece la reabilitarea agriculturii *i
reducerea treptat( a pierderilor mari pe care le produce seceta n
Romnia de sute de ani.
Deoarece succesul activit('ii de cercetare-dezvoltare agricol( este
condi'ionat de o sus'inere financiar( corespunz(toare, se impune ca
aceasta s( fie asigurat( din bugetul de stat, dat( fiind utilitatea public(
pentru economia '(rii a noului Program de cercetare-dezvoltare agricol(
axat pe sistemul american Dryland farming.
n paralel cu redirec'ionarea activit('ii de cercetare-dezvoltare
agricol( romne*ti, este necesar( *i o reorientare a tematicii
nva'(mntului agricol de toate gradele pe sistemul Dryland farming att
81
80
11. Tru Marin Ion, 2004. Seceta #i agricultura n condi&ii de secet.
12. Tru Marin Ion, 2007. Seceta #i agricultura n condi&ii de secet (Dryland
farming), ed. II, p. 142.
13. Unger W.P., 1994. Tillage Effects on Dryland Weat and Sorghum Production
in Southern Great Plains. Agron. J. vol. 86 Mart.-April, p. 310.
14. Wiese A.F. and P.W. Unger, 1983. Irigation + Dryland farming+limited tillage
= a profitable combination. J. Soil. Conserv: 38283236 USA.
15. Wiese A.F.et al.,1994. Effectivness and Economics of Dryland Conservation
Tillage Systems in the Southern Great Plains Agron. J. vol. 86 Jul.-
Aug. p.725.
2009, XLIII, NR. 2, P. 81-100
INFLUEN#A ACTIVIT$#II UZINEI DE CIMENT
DE LA HOGHIZ ASUPRA SOLURILOR I
RELIEFULUI DIN JUR
N. B*c*in)an, G. Z*greanu
Oficiul de Studii Pedologice 'i Agrochimice Bra'ov
THE IMPACT OF HOGHIZ CEMENT-
MANUFACTURING PLANT ON SOILS AND
TOPOGRAPHIC RELIEF IN THE AREA
SUMMARY
Hoghiz cement-manufacturing plant has been in operation in the
area since 1974. The cement plant is located at contact between the Olt
River Passage and Per*ani Mountains at an elevation of 480 m. Between
1974 and 1995, the cement plant released large quantities of dust with
a high content of CaO. Since 1995 the dust emissions into the
atmosphere were reduced under the required limits. Soil samples
collected in 2005, during the soil survey of the Hoghiz area, showed a
significant change of soil quality related to the previous emission of dust.
These changes consist of high level of secondary carbonates and an
increase in concentrations of mobile potassium on the upper part of the
soil profile in the vicinity of the cement plant. As a result, the degree of
the base saturation and the values of the reaction increased
substantially. The predominant soils around the cement factory are
luvosols and argic faeozioms. Since no soil quality data was obtained
prior to 1980 no background information is available for comparison to
the present soil quality. Laboratory analysis of soil samples collected
from the areas located outside of the dust affected area were used as
background soil quality data.
83
82
The investigation indicated that the extent of area affected by dust
from the cement plant was controlled by wind directions. This area has
an asymmetric ovoid form with the main axis orientated along the Olt
River Passage (NE-SW). The maximum extension is toward SW (almost
7 km) and to the E & SE (almost 4 km). The general decrease of
carbonate deposits around the cement plant show a geometrical
progression; however, on detail the most frequent distribution of these
deposits is at random. In the vicinity of the cement plant, under 150 m,
the concentration of carbonates in soil samples is approximately 30%;
from 0.5 to 1 km the concentrations are ranging between 5 and 15%,
and over 1 km distance the concentrations are below 3% and, further,
below 1%. The vertical extent of carbonates is dependent on the quantity
of the carbonates on the soil surface and the physical characteristics of
the soil, especially the depth of Bt horizon, which acts as a barrier to
the vertical movement of carbonates.
Soils contaminated with carbonates show a concentration of
potassium mobile at the surface, several times higher than other soils
in the region. Over 400 ppm potassium mobile concentrations were
detected at 500 to 700 m radius in the vicinity of the cement plant.
Concentration of the potassium mobile at distances over 700 m in the
area with secondary deposits of carbonates are frequently over 200 ppm.
Concentration of the potassium mobile on soil surface is decreasing with
distance from the plant. The values of potassium mobile showed a higher
non-uniform distribution in comparison to the carbonates. The dust
emissions from the cement plant constitute an initial pollution factor, but
after the pollution was mediated, the dust deposits continued to have an
impact on the agrochemical composition of the soils (liming and increase
in potassium).
The extraction of limestone and marl from the quarries located in
the vicinity of the plant produced a significant and irreversible impact in
the topographic relief and scenery of the area.
Key words: cement-manufacturing plant, dust emission, agroche-
mical soil changes, topographic relief changes.
INTRODUCERE
n Comuna Hoghiz, situat( n nordul jude'ului Bra*ov, func'ioneaz(
de peste trei decenii o uzin( de ciment. Cu ocazia execut(rii studiului
pedologic al comunei
1
, n jurul uzinei s-a pus n eviden'( o arie care a
suferit transform(ri pedologice *i geomorfologice
2
.
Cartarea pedologic( a sectorului sudic al comunei (Hoghiz 2, faza
teren) s-a desf(*urat perioada august octombrie 2005, ceea ce
nseamn( c( probele de sol au fost recoltate dup( 10 ani de la ncetarea
emisiilor de pulberi. Aceste probe au fost analizate n laboratorul de
analize al O.S.P.A. Bra*ov, condus de ing. Antonela Petreanu, prin
metodele curente (conform MESP, 1987)
3
.
CADRUL GEOGRAFIC
Comuna Hoghiz se ntinde din lunca Oltului pn( pe culmea
central( a Mun'ilor Per*ani (de la 440 m la 1018 m altitudine). Uzina de
ciment este situat( n apropierea contactului dintre Culoarul Oltului *i
Mun'ii Per*ani, la aproximativ 480 m altitudine. Ea este a*ezat( pe
glacisul foarte slab nclinat care face tranzi'ia ntre terasele din culoar *i
bordura vestic(, cu versan'i puternic nclina'i, a mun'ilor (foto 1). Culoarul
Oltului ntre Mateia* *i Com(na de Jos, larg de 3 4 km, este orientat
pe direc'ia NE SV; el este numit *i depresiunea de contact Hoghiz
(Mac, 1972). n apropierea uzinei, culoarul cuprinde lunca Oltului *i o
succesiune de terase etalate pe mai multe nivele, iar Mun'ii Per*ani sunt
alc(tui'i dintr-o bar( de calcare triasice (Popescu, 1970), care se nal'(
cu 200 250 m deasupra teraselor al(turate (M(gura, 709 m). La est
de M(gura urmeaz( Depresiunea Lup*a, colmatat( cu sedimente
neogene variate. Dincolo de aceast( depresiune intramontan( deluroas(,
spre est, se g(se*te culmea principal( a Per*anilor (800 1000 m
altitudine).
Clima ariei din jurul uzinei (caracteristic( tuturor profilelor de sol
prezentate mai jos) este r(coroas(umed(. Temperatura medie anual(
1
N. B(c(in'an, G. Z(greanu, Gh. $andor, Studiu pedologic, agrochimic #i boni-
tarea terenurilor agricole ale comunei Hoghiz 2 (satele Hoghiz, Fntna,
Cuciulata, Lup#a), jude&ul Bra#ov, scara 1:5000, anul 2006, arhiva O.S.P.A.
Bra*ov.
Hoghiz 2 este cel de-al doilea sector (sudic) al comunei Hoghiz.
2
Studiul se refer( exclusiv la terenurile agricole.
3
CaCO3 total a fost determinat gazovolumetric (Scheibler); expresia CaCO3
total include *i MgCO3 (care se g(se*te, de regul(, n cantit('i foarte mici);
K mobil extrac'ie cu AL, dozare fotometric(.
85
84
este de 7
0
...8
0
C, iar precipita'iile medii anuale sunt de 600...700 mm
(Atlas RSR, 1974-1975). Prin compara'ie cu depresiunile din vestul
Carpa'ilor Orientali, se poate afirma c( *i la Hoghiz frecven'a cea mai
mare o au vnturile din sectorul vestic *i cel estic. Deoarece
configura'ia formelor majore sau minore de relief dirijeaz( deplasarea
maselor de aer pe anumite direc'ii (Bogdan, Niculescu, 2004), n cazul
de fa'( vnturile sunt canalizate de-a lungul Culoarului Oltului, pe direc'ia
NE SV, cu dominarea direc'iei NE, dar cu o component( vestic(
important(. Continund paralela cu alte regiuni depresionare, se poate
afirma c( vnturile au viteze reduse n cea mai mare parte a anului
(viteza medie anual( sub 4 - 5 m/s), iar vnturile violente lipsesc (Mihai,
1975, Bogdan, Mihai, 2004).
Terenurile de la vest de uzin( (terasele) sunt utilizate aproape
exclusiv ca arabil; culmea de la est (M(gura) este acoperit( n cea mai
mare parte cu p(duri de gorun (fig. 1), iar Depresiunea Lup*a este
acoperit( preponderent cu paji*ti.
Solurile dominante din jurul uzinei de ciment sunt luvosolurile (att
n imediata apropiere, pe glacis *i pe nivelele superioare ale teraselor,
ct *i n Depresiunea Lup*a, la est de M(gura). La oarecare distan'(,
pe nivelele inferioare ale teraselor *i n lunci (spre vest) apar faeoziomuri
argice, eutricambosoluri #i, respectiv, aluviosoluri. Preciz(m c(, n mod
obi*nuit, la suprafa'(, luvosolurile din regiune sunt moderat - slab acide
*i mezobazice eubazice, faeoziomurile sunt, de regul(, slab acide *i
eubazice, iar aluviosolurile sunt carbonatice de la suprafa'(.
ACTIVITATEA UZINEI DE CIMENT
Uzina de ciment de la Hoghiz (Lafarge Romcim S.A.) este situat(
lng( satul Fntna, ntre DJ 104 (Hoghiz - $ercaia) *i Dealul M(gura,
la 5 km sud de centrul localit('ii Hoghiz. Ea a intrat n func'iune n 1974,
iar din 1997 apar'ine grupului Lafarge. Materia prim( utilizat( const( n
calcar triasic (Anisian) *i marn( neogen( (Tortonian) din apropiere.
Aproximativ dou( decenii (pn( n 1995), cele dou( cuptoare ale uzinei
au expulzat n atmosfer( cantit('i nsemnate de pulberi, n care domin(
CaO. Analiza chimic( a pulberilor emise de fabrica de ciment de la
Bicaz indic( 42 45% CaO, 32 34% pierderi la calcinare, 12 14%
SiO
2
*i al'i oxizi (Barbu, Lupa*cu, 1974). Probabil c( *i pulberile de la
Hoghiz au o compozi'ie asem(n(toare.
F
i
g
.

1

U
z
i
n
a

d
e

c
i
m
e
n
t

d
e

l
a

H
o
g
h
i
z

(
L
a
f
a
r
g
e

R
o
m
c
i
m

S
.
A
.
)
;

v
e
d
e
r
e

d
e

l
n
g
*

s
a
t
u
l
F
n
t
n
a
,

s
p
r
e

V
S
V
87
86
P.10 se afl( la 2,5 km NE de cea mai apropiat( arie cu urme de
carbona'i; el a fost recoltat n 4 august 2004
4
.
Tabelul1
nsu'iri fizice 'i chimice ale profilului de sol nr. 10 Hoghiz
(LVab-st)
Pulberile s-au depus pe terenurile agricole *i silvice din jur, dar *i
pe gospod(riile satelor din apropiere, n special ale celor din Fntna.
Efectul acestor pulberi asupra plantelor a fost negativ, pentru c(
determina blocarea fotosintezei (impactul era propor'ional cu m(rimea
suprafe'ei foliare). Nu se cunoa*te cantitatea de pulberi emis( *i nici
starea solurilor nainte de nceperea activit('ii uzinei. Se poate preciza
doar c(, pn( la preluarea de c(tre firma Lafarge, uzina a func'ionat cu
dou( cuptoare de ciment *i c( tentativele de filtrare ale pulberilor emise
pe co*ul uzinei au fost formale, lipsite de consecin'e notabile. Din anul
1995 cantitatea de pulberi expulzate din uzin( s-a redus drastic. n
prezent func'ioneaz( doar un cuptor (cu o produc'ie mai mare dect a
ambelor cuptoare nainte de privatizare), iar emisia de pulberi este
nesemnificativ( (sub limitele legale admise).
CONSECIN#E ALE ACTIVIT$#II UZINEI DE CIMENT REFLECTATE
N SOLURI
Depunerile de pulberi de la uzina de ciment au ad(ugat noi
substan'e chimice n soluri. Unele dintre aceste substan'e au r(mas ca
atare (silicea, bun(oar(), iar altele
s-au transformat (din CaO a rezultat CaCO
3
, de exemplu).
Analizele de laborator efectuate cu ocazia studiului pedologic al comunei
Hoghiz au eviden'iat modific(ri ale con'inutului n carbona'i *i n potasiu
din soluri. n jurul uzinei nu a fost f(cut un studiu privind calitatea solurilor
nainte de nceperea activit('ii. De aceea, facem compara'ii cu soluri
similare aflate n afara ariei afectate de pulberi.
n urm(toarele tabele prezent(m rezultatele analizelor unui profil de
sol martor (care nu a fost influen'at de emisiile uzinei de ciment; tab. 1)
*i ale unor profile de sol din apropierea uzinei (tab. 2, 3, 4, 5), care au
fost influen'ate de emisii. Solurile sunt denumite conform SRTS (Florea,
Munteanu, 2003), la nivel de variant(.
Profilul de sol nr. 10 Hoghiz (profilul martor)
Denumire: luvosol albic-epihipostagnic, stagnogleizat puternic, lutos
/ lutoargilos, pe depozite loessoide necarbonatice mijlocii, arabil (LVab-st).
Localizare: 5 km NE fa'( de co*ul de fum al uzinei de ciment, pe
un platou vulcanic cu panta 2-5% V, la 515 m altitudine (Culoarul Oltului).
4
N. B(c(in'an, G. Z(greanu, Studiu pedologic, agrochimic #i bonitarea terenurilor
agricole ale comunei Hoghiz 1 (satele Bogata, Dopca), jude&ul Bra#ov, scara
1:5000, anul 2005, arhiva O.S.P.A. Bra*ov.
5
Valori minime *i maxime ale celor 3-4 probe agrochimice recoltate n jurul
profilului, pe o raz( de 100 200 m.
Profilul de sol nr. 60 Hoghiz
Denumire: stagnosol secundar proxicalcaric, stagnogleizat foarte
puternic, lutoargilos/lutoargilos, pe depozite loessoide necarbonatice
mijlociu fine, fnea& (STka).
Localizare: 1,3 km NE fa'( de co*ul de fum al uzinei de ciment,
pe un glacis cu panta de 3-5% V, ntr-o microdepresiune (vlcea seac(),
la 497 m altitudine (Culoarul Oltului); profil recoltat n august 2005
5
.
Orizonturi Ap Ea EBw Bt1w Bt2w BC
Adncimea
orizonturilor (cm)
0-18 18-27 27-40 40-65 65-120 120-150
Adncimea probelor
de sol
0-10 18-27 29-39 45-55 80-90 135-150
Argil( (<
0,002mm)%
20,1 27,4 31,4 36,2 31,6 25,3
pH/H
2
O 6,6 6,0 5,4 5,5 6,0 6,3
Humus (%) 1,69 0,97 0,65
Potasiu mobil (ppm) 64 64
Grad. satur. n baze
(V
8,2
%)
81,9 75,4 71,1 73,7 80,3
89
88
Tabelul 3
(LVst-ka) 'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur
(la CaCO3 'i K mobil)
Tabelul 2
nsu'iri fizice 'i chimice ale profilului de sol nr. 60 Hoghiz (STka)
'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur
6
Orizonturi Ao1t Ao2 ABW BtW BCw
Adncimea oriz. (cm) 0-9 9-27 27-57 57-105 105-130
Adncimea probelor
de sol
0-9 13-23 37-47 80-90 110-120
Argil( (< 0,002mm)% 35,5 36,5 44,3 41,9 43,8
pH/H2O 7,8 7,7 7,4 7,4 7,4
CaCO3 (%) n profil 16,0 1,2 0 0 0
CaCO
3
(%) n jur
1
10,5-12,4
Humus (%) 5,04 3,18 1,14
Potasiu mob. (ppm) n
profil
142 104
Potasiu mob. (ppm) n
jur
5
131-171
Denumire: luvosol epihipostagnic-secundar proxicalcaric, stagno-
gleizat puternic, lutos / lutoargilos, pe depozite loessoide necarbonatice
mijlociu fine, arabil (LVst-ka).
Localizare: 1,4 km NNE fa'( de co*ul de fum al uzinei, pe un glacis
cu panta de 3-5% V, la 495 m altitudine (Culoarul Oltului); profil recoltat
n august 2005.
Orizonturi Ap El BEw Bt1w Bt2w BC
Adncimea
oriz. (cm)
0-22 22-37 37-57 57-88 88-130 130-155
Adncimea
probelor de sol
0-10 24-34 42-52 65-75 105-115 140-155
Argil( (<
0,002mm)%
30,7 35,5 40,9 40,5 41,3 41,9
pH/H
2
O 8,0 7,4 6,9 6,4 6,5 6,7
CaCO
3
(%) n
profil
3,6 0,1 0 0 0 0
CaCO
3
(%) n
jur
1

2,8-
5,7

Humus (%) 2,34 1,68 1,32
Potasiu mob.
(ppm) n profil
144 96
Potasiu mob.
(ppm) n jur
5
104-
249

Grad. satur. n
baze (V
8,2
%)

93,7 83,8 88,3 90,5

7
Denumire: faeoziom greic-argic-secundar proxicalcaric, stagno-
gleizat moderat, lutoargilos / argilos, pe depozite loessoide necarbonatice
mijlociu fine, arabil (FZgr-ar-ka).
Localizare: 1 km SE fa'( de co*ul de fum al uzinei, pe o teras(
(panta sub 1%) cu altitudinea relativ( de 15 m *i cea absolut( de 453
m (Culoarul Oltului); profil recoltat n septembrie 2005
1
.
91
90
Tabelul 5
(LVst-ka) 'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur
Tabelul 4
(FZ gr-ar-ka) 'i valorile extreme ale probelor agrochimice din jur
Orizonturi Ap Ame AB Bth BCw Cn2
Adncimea
oriz. (cm)
0-18 18-28 28-45 45-80 80-120 145-160
Adncimea
probelor de
sol
0-10 18-28 30-40 60-70
100-110
150-160
Argil( (<
0,002mm)%
25,4 24,4 25,3 34,2
23,7
43,2
pH/H
2
O 7,4 7,9 8,0 7,7 7,1 6,6
CaCO
3
(%) n
profil
3,3 3,1 0,2 0
0,2

CaCO
3
(%) n
jur
1

1,7-3,0

Humus (%) 2,46 2,28 2,04 1,5
Potasiu mob.
(ppm) n profil
240 210
Potasiu mob.
(ppm) n jur
5
192-
268

Grad. satur. n
baze (V
8,2
%)

91,7

8
Denumire: luvosol epihipostagnic-secundar proxicalcaric, stagno-
gleizat moderat, lutos/argilos, pe depozite loessoide necarbonatice
mijlociu fine, p#une (LVst-ka).
Localizare: 2,1 km ESE fa'( de co*ul de fum al uzinei, pe o culme
larg( (panta 1-2%) la altitudinea de 573 m; Mun'ii Per*ani (Depresiunea
Lup*a); profil recoltat n septembrie 2005
1
.
Orizonturi Ao) El EB Bt1w Bt2w Cn
Adncimea oriz.
(cm)
0-9 9-20 20-35 35-55 55-78 135-155
Adncimea
probelor de sol
0-9 10-20 22-32 40-50 60-70 140-155
Argil( (<
0,002mm)%
27,8 30,8 31,3 57,2
59,9
34,6
pH/H
2
O 7,6 7,6 6,9 5,0 5,0 5,3
CaCO
3
(%) n
profil
1,5 0,4

CaCO
3
(%) n
jur
1

1,0-1,0

Humus (%) 4,28 2,01 1,13 0,6
Potasiu mob.
(ppm) n profil
180 112
Potasiu mob.
(ppm) n jur
5
142-
150

Grad. satur. n
baze (V
8,2
%)
86,0 64,7 63,8 66,4

Pentru a surprinde maniera de r(spndire a carbona'ilor *i a
potasiului, am recoltat probe agrochimice (de la suprafa'a solurilor) la
intervale mici (200 300 m distan'() pe dou( traverse: A, de-a lungul
culoarului, n apropiere de DJ 104 (NE-SV) *i B, transversal (NV-SE).
Aceste dou( traverse se intersecteaz( n apropierea co*ului de fum al
uzinei. Proba 12A din traversa A este identic( cu proba 9B din traversa
B. Rezultatele sunt prezentate n tab. 6, fig. 2 *i, respectiv, tab. 7, fig. 3.
9
93
92
1
1

E
s
t
e

m
a
r
c
a
t

s
i
m
b
o
l
u
l

t
i
p
u
l
u
i

d
e

s
o
l
:

F
Z
=
f
a
e
o
z
i
o
m

(
a
r
g
i
c
)
,

L
V
=
l
u
v
o
s
o
l
,

E
C
=
e
u
t
r
i
c
a
m
b
o
s
o
l
,

G
S
=
g
l
e
i
o
s
o
l
,
A
S
=
a
l
u
v
i
o
s
o
l
,

E
L
=
p
r
e
l
u
v
o
s
o
l
,

E
R
=
e
r
o
d
i
s
o
l
,

R
S
=
r
e
g
o
s
o
l
;

k

m
a
r
c
h
e
a
z
(

s
o
l
u
r
i
l
e

n
a
t
u
r
a
l

c
a
r
b
o
n
a
t
i
c
e
.
1
2

V
a
l
o
r
i
l
e

d
i
n

a
c
e
s
t

t
a
b
e
l

s
u
n
t

r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
e

g
r
a
f
i
c

n

f
i
g
.

3
.
9

V
a
l
o
r
i
l
e

d
i
n

a
c
e
s
t

t
a
b
e
l

s
u
n
t

r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
t
e

g
r
a
f
i
c

n

f
i
g
.

2
.
1
0

L
o
c
u
r
i
l
e

d
i
n

c
a
r
e

n
u

s
-
a
u

r
e
c
o
l
t
a
t

p
r
o
b
e

(
i
n
t
r
a
v
i
l
a
n

e
t
c
.
)

a
u

f
o
s
t

n
u
m
e
r
o
t
a
t
e

p
e
n
t
r
u

a

s
e

p
u
t
e
a

r
e
p
r
e
z
e
n
t
a
p
r
o
p
o
r
'
i
o
n
a
l

d
i
s
t
a
n
'
a

n
t
r
e

p
r
o
b
e

p
e

g
r
a
f
i
c
e

(
f
i
g
.

2
,

3
)
.
95
94
F
i
g
.

2

V
a
r
i
a
)
i
a

c
o
n
)
i
n
u
t
u
l
u
i

d
e

C
a
C
O
3

t
o
t
a
l

l
a

s
u
p
r
a
f
a
)
a

s
o
l
u
r
i
l
o
r

(
0

1
0

c
m
)

n

t
r
a
v
e
r
s
a

A
F
i
g
.

3

V
a
r
i
a
)
i
a

c
o
n
)
i
n
u
t
u
l
u
i

d
e

C
a
C
O
3

t
o
t
a
l

l
a

s
u
p
r
a
f
a
)
a

s
o
l
u
r
i
l
o
r

(
0

1
0

c
m
)

n

t
r
a
v
e
r
s
a

B
97
96
cantitatea de CaCO
3
dep(*e*te 30% la suprafa'( (tab. 6, fig. 2).
Cantitatea de CaCO
3
scade aproximativ n progresie geometric( n jurul
uzinei, dar ritmurile de descre*tere sunt diferite (func'ie de direc'ie) *i
inegale. Turbulen'ele aerului au determinat neuniformitatea mpr(*tierii
pulberilor. Spre exemplu, probele 3A *i 4A, mai aproape de uzin(, con'in
mai pu'in CaCO
3
dect proba nr. 2A, situat( mai departe de uzin( (tab.
6 *i fig.2). Distribu'ia neuniform(, aleatorie, a carbona'ilor este pus( *i
mai bine n eviden'( de probele agrochimice recoltate din jurul profilelor
principale (pe o distan'( de cca. 100 m n jur au fost recoltate 3 4
probe de la suprafa'a solurilor; tab. 2 5).
Distan'a maxim( de r(spndire a carbona'ilor este mai mic( spre
*i V-NV (2 km) *i NE (3 km) *i mai mare spre E-SE (4 km) *i SV (7
km). Aria afectat( de pulberi are o form( aproximativ ovoid( asimetric(,
cu axa mare orientat( NE-SV, cu vrful ascu'it ndreptat spre SV *i cu
flancul estic-sud-estic mai dezvoltat. Drumul jude'ean Hoghiz Com(na
(DJ 104) poate fi considerat axa mare a acestei arii. Relieful de la vest
de aceast( ax( este relativ uniform (terase, lunci), pe cnd cel de la est
de ax( este moderat fragmentat (dealuri). Dominarea curen'ilor pe
direc'ia NE-SV a determinat alungirea puternic( a ariei afectate de-a
lungul culoarului Oltului, spre SV. Spre nord-est nu am g(sit CaCO
3
la
o distan'( mai mare de 3 km fa'( de co*ul uzinei, dar spre sud-vest am
g(sit carbona'i la 6,5 km de uzin( (proba 38A, de la marginea sudic( a
intravilanului Com(na de Jos; tab. 6 *i fig. 2). Probabil c( exist( terenuri
cu cantit('i foarte mici de carbona'i (< 0,5%) *i mai departe, dar acestea
sunt situate pe teritoriul comunei Com(na, care nu a f(cut obiectul
studiului nostru.
De remarcat distan'a mare pe care s-au deplasat pulberile spre E
*i SE. Ele au dep(*it obstacolul ridicat, spre est, de bara de calcar
(M(gura), ajungnd la o distan'( de aproape dou( ori mai mare dect n
sensul invers (spre V *i NV). Att spre SE ct *i spre E am g(sit urme
de CaCO
3
(0,1%) la 3,5 km distan'( de co*ul de fum, pe un regosol pe
piroclastite *i, respectiv, pe un preluvosol. Dar am ntlnit *i situa'ia
(unic() n care, la o distan'( de 1 km fa'( de aria continu( cu carbona'i
secundari, pe o culme larg( din mun'i, la suprafa'a unui luvosol am g(sit
urme de carbona'i la suprafa'( (0,1%), la 4,5 km SE de co*ul de fum.
n Depresiunea Lup*a (n care domin( luvisolurile), se remarc(
neuniformitatea maxim( a distribu'iei areale a CaCO
3
. Varia'iile mari ale
CaCO
3
pe distan'e scurte sunt legate de neuniformitatea reliefului *i a
vegeta'iei (paji*ti, tufi*uri, arabil). n aceste condi'ii (care favorizeaz(
CONSECIN#ELE PRODUC#IEI DE CIMENT ASUPRA RELIEFULUI
n apropierea uzinei de ciment (la cteva sute de metri distan'() a
fost deschis( o carier( de calcar *i una de marn(. n cei 34 de ani de
activitate carierele s-au m(rit continuu (pentru aprovizionarea uzinei cu
materie prim(), nct n 2005 ocupau 54 ha. Cariera de calcar (32 ha) a
fost deschis( n flancul estic al barei de calcar triasic (Mgura). Ea a
ajuns pn( n culmea M(gurii (cca. 700 m altitudine) iar abruptul creat
prin excavare atinge 100-120 m (n trepte). Cariera de marn( (22 ha),
situat( n apropierea celei de calcar, a fost deschis( n depozitele
neogene care colmateaz( Depresiunea Lup*a. Denivelarea creat( prin
excavare este ceva mai mic( (maxim 80 m), dar aici a nceput s(
ac'ioneze eroziunea in adncime (*iroiri *i oga*e adnci).
n urma exploziilor, pe terenurile agricole din jurul carierei (mai ales
spre est) s-au r(spndit pietre *i bolovani. Pietrele de calcar au ajuns
pn( la cteva sute de metri dep(rtare de carier(.
n anul 2005, administra'ia uzinei a demarat lucr(ri de stabilizare a
versan'ilor *i de refacere a vegeta'iei n perimetrul marginal inferior al
carierei de calcar, acolo unde s-a depus o tren( groas( de grohoti*
rezultat din explozii *i din nivel(rile / teras(rile (f(cute cu buldozerele)
pentru exploatarea carierei.
DISCU#II
In primele dou( decenii de activitate a uzinei de ciment de la
Hoghiz (1974 1995) m(surile de limitare a emisiilor de pulberi au lipsit
sau au fost par'iale, periodice *i, n consecin'(, ineficiente. Dup( 10 ani
de la ncetarea emisiilor de pulberi, analizele au pus n eviden'(
modific(ri semnificative ale unor caracteristici ale solurilor, datorate
sediment(rii pulberilor emise anterior (acestei decade) de uzin(.
Modific(rile sesizate prin studiul pedologic constau n apari'ia carbona'ilor
secundari *i n cre*terea con'inutului de potasiului mobil n partea
superioar( a solurilor *i, ca urmare, n cre*terea valorilor satura'iei n
baze *i a reac'iei solurilor. Carbona'ii provin din transformarea CaO, iar
potasiul are originea n mineralele argiloase din marn(.
Pe o raz( de 1 pn( la 3 km n jurul co*ului de fum al uzinei
reac'ia solurilor la suprafa'( (0-10 cm) a crescut cu peste o unitate (pH/
H2O), iar con'inutul n CaCO
3
a ajuns de la 0 la 1 pn( la 12% (*i chiar
mai mult). n imediata apropiere a co*ului de fum (sub 150 m distan'(),
99
98
turbulen'a atmosferic() sedimentarea pulberilor a fost mult mai
neuniform(, iar ulterior ele au fost deplasate (prin ap() spre baza
pantelor.
Con'inutul n CaCO
3
pe profilul solurilor secundar calcarice
descre*te rapid. Chiar dac( n primii 10 cm sunt peste 5% carbona'i,
rareori la adncimea de 10 30 cm se mai g(sesc 1 2%. Doar n
cazul cantit('ilor mari de la suprafa'a solurilor (>10%) la adncimea de
10 30 cm se g(sesc peste 3% carbona'i. Adncimea maxim( la care
ajunge CaCO
3
este frecvent de 25 35 cm, rar pn( la 60 cm *i extrem
de rar mai jos. Ea este limitat( (afar( de cantitatea carbona'ilor de la
suprafa'() de caracteristicile fizice ale solului, mai ales de nivelul
adncimii orizontului Bt (sau a celui de tranzi'ie spre orizontul
supraiacent, adic( EB sau AB). La solurile cu con'inut mic de carbona'i
(<1%), adncimea deplas(rii este de 10 20 cm.
Afar( de modificarea puternic( a con'inutului n CaCO
3
, a reac'iei
solului *i a satura'iei n baze, se remarc( *i o cre*tere a con'inutului n
potasiu mobil la suprafa'a solurilor. De la valori normale de 50 pn( la
150 (200) ppm K mobil (la suprafa'a solurilor din regiune) s-a ajuns la
valori de 200 400 ppm *i peste 400 ppm. Probabil c( valorile potasiului
mobil au crescut de 3...8 ori (*i chiar mai mult). Valorile potasiului din
probele recoltate (prezentate par'ial n tab. 6 *i 7) arat( c(, n cazul
acestui element, distribu'ia n suprafa'( este mult mai neuniform( dect
n cazul CaCO
3
total. Chiar dac( valorile scad, n general, cu dep(rtarea
de uzin(, varia'ia nu este exponen'ial(. Neuniformitatea accentuat( a
distribu'iei spa'iale a potasiului (chiar pe terenuri uniforme) poate proveni
din con'inutul ini'ial diferit al pulberilor (eterogenitatea materiei prime),
consumul diferen'iat de c(tre plante, sau din alte cauze. De*i solurile
secundar carbonatate sunt mai bogate n potasiu mobil dect celelalte
soluri, nu exist( o corela'ie evident( ntre varia'ia spa'ial( a carbonatului
de calciului *i cea a potasiului.
CONCLUZII
Dup( 10 ani de la ncetarea emisiilor de pulberi, n jurul uzinei s-
au nregistrat cantit('i de peste 1% CaCO
3
pe o raz( de 1 3
km. Cantit('i reduse de CaCO
3
total (n jur de 0,5%) se g(sesc
la distan'e mult mai mari. Distan'a maxim( la care am g(sit
urme de CaCO
3
(0,1%) este de aproape 7 km SV de co*ul de
fum al uzinei (dar este posibil s( fie mai mare).
Forma ariei pe care s-au sedimentat carbona'ii expulza'i prin
co*ul de fum al uzinei a fost influen'at( de direc'iile dominante
ale vnturilor. Ea este ovoid(, cu axa mare orientat( de-a lungul
Culoarului Oltului (NE-SV), cu extensie maxim( spre SV *i cu o
asimetrie pronun'at( spre E SE.
Descre*terea cantit('ilor de CaCO
3
total n jurul uzinei se face,
n ansamblu, n progresie geometric(, dar n detaliu sunt frecvente
distribu'iile aleatorii. n imediata apropiere a uzinei (sub 150 m)
se g(sesc n jur de 30% carbona'i, la 0,5 1 km valorile
oscileaz( ntre 5 15%, iar mai departe scad sub 3%, apoi sub
1%.
Deplasarea carbona'ilor pe profilul solurilor (dominant luvosoluri
*i faeoziomuri argice) s-a f(cut frecvent pn( la 25 35 cm, mai
rar pn( la 60 cm *i extrem de rar mai jos. Adncimea deplas(rii
depinde att de cantitatea de carbona'i de la suprafa'a solului,
ct *i de caracteristicile fizice ale solului (mai ales adncimea
orizontului Bt, care limiteaz( n mod evident deplasarea
carbona'ilor).
n solurile contaminate cu CaCO
3
se remarc( un con'inut n
potasiu mobil (la suprafa'a solurilor) de cteva ori mai mare dect
n celelalte soluri din regiune. n jurul uzinei, pe o raz( de 500
700 m se nregistreaz( con'inuturi de peste 400 ppm K mobil, iar
la distan'e mai mari (n aria cu CaCO
3
secundar), frecvent peste
200 ppm.
Con'inutul de K mobil la suprafa'a solurilor descre*te, n general,
odat( cu dep(rtarea de uzin(. Valorile acestui element sunt mult
mai neuniform distribuite dect n cazul carbona'ilor; nu exist( o
descre*tere aproximativ n progresie geometric(, ci una
dezordonat(.
Pulberile emise de uzina de ciment au fost ini'ial un factor
poluant, dar n prezent, dup( ncetarea emisiilor, ele au devenit
un factor de ameliorare agrochimic( a solurilor (prin amendare
calcic( *i prin mbog('ire cu potasiu).
Extragerea materiei prime pentru ciment (din carierele de calcar
*i de marn() a avut drept consecin'( modificarea brutal( a
reliefului, degradarea ireversibil( a peisajului.
101
100
BIBLIOGRAFIE
1. Barbu N., Lupa*cu Gh., 1974, Influen&a prafului de la complexul de fabrica&ie
a cimentului #i varului din ora#ul Bicaz, asupra solurilor din regiune,
An. $t. UAIC Ia*i (s.n.), sec'iunea II, c. Geografie, t. XX, p. 67 75.
2. Bogdan Octavia, Mihai Elena, 2004, Aspecte climatice specifice ale
Depresiunilor Giurgeu, Ciuc, Bra#ov, Factori *i procese pedogenetice
din zona temperat(, vol. 2 s.n., p. 3-115, Edit. UAIC Ia*i.
3. Florea Nicolae, Munteanu Ion, 2003, Sistemul Romn de Taxonomie a Solurilor
(SRTS), Edit. Estfalia, Bucure*ti.
4. Mac I., 1972, Subcarpa&ii transilvneni dintre Mure# #i Olt. Studiu
geomorfologic, Edit. Academiei, Bucure*ti.
5. Mihai Elena, 1975, Depresiunea Bra#ov. Studiu climatic, Edit. Academiei,
Bucure*ti.
6. Popescu Ileana (redactor), 1970, Harta geologic a R.S. Romnia, scara
1:50.000, 94b, Per#ani, Institutul Geologic.
7. *** 1974 - 1975, Atlas. R.S.R., IV (Clima), Edit. Academiei, Bucure*ti.
8. *** 1987, Metodologia elaborrii studiilor pedologice/MESP, I-III, I.C.P.A.
Bucure*ti, Redac'ia de Propagand( Tehnic( Agricol(.
2009, XLIII, NR. 2, P. 101-114
A PROCESSUAL MODEL OF SOIL GENESIS
Nicolae Florea
Romanian Academy of Agriculture and
Forestry Sciences, Bucharest
ABSTRACT
The author presents an equation of soil genesis (S) as a symbolic
expression of a dynamic processual model based on the concept that
the soil developed through slow changes of an initial parent material (P)
by additions (I), losses (E), transformations and translocations (T) and
organization (O), in time (t), due to the cyclic pedogenetic and geologo-
geomorphic processes in close correlation with the rhythmic evolution of
environmental factors. The equation is:

( ) O T E I P f S
t
t
, , , ,
0
=
=
=
The balance of the annual changes is minuted, as a rule imper-
ceptible, but on the long term it can modify the soil state.
This equation completes Jennys fundamental equation of soil fac-
tors (1941) with aspects regarding formation and evolution of soil and
soil cover.
The topography, as pedogenetic factor, needs more attention be-
cause it influences very much the parameters of soil genesis equation,
hydrological indices at regional and local level.
Key words: Soil genesis, dynamic processual model, equation, to-
pography
The formation or genesis of soil as natural entity (body), concept
introduced by V.V. Dokuchaev (1846-1903), was a topic analyzed in a
great deal of researches, discussions and models, starting with Jennys
work (1941) about factors of soil formation (Rode, 1955; Erhart, 1956;
103
102
Simonson, 1959, 1978; Yaalon, 1971, 1983; Dijkerman, 1974; Huggett,
1975; Smeck, Runge and Mackintosh, 1983; Arnold, 1983; Florea, 1985,
1996, 2005; Buol, 1992; Hoosebeck, 1994 and many others).
Among the most known models of soil genesis, one can mention
Jennys factorial model (1941), the model of soil development in correla-
tion with geological and geomorphic phenomena that implies cycles of
stability and instability (Erhart, 1956; Arnold, 1983; Florea, 1985, 2009),
Simonsons model of the four basic processes of soil formation (trans-
formations, translocations, additions and losses) (1959) and Huggetts
dynamic model of soil-landscape system dynamized by a flux of energy
and substances between the soil system and its environment (1975).
Buol (1992) put in discussion a pedogenetic geomorphic concept for
modeling of soil evolution. Lately, there has been a preoccupation for
quantitative models of soil genesis (Huggett, 1975; Hoosebeck, 1994),
which are yet very difficult to realize due to the great complexity of the
soil-landscape system.
Although there is a lot of information about soil-forming processes,
a relation (an equation) similar to that of soil formation factors was not
formulated. In this paper there will be an attempt to present a relation
(an equation) for the changes within the soil, provoked by all the pro-
cesses (pedogenetic, geomorphic, etc) that take part in the soils forma-
tion, also including the additions and losses (input and output in the soil
system) and the relations with the environment.
INTRODUCTORY CONSIDERATIONS
The soil was described by V.V. Dokuchaev as a natural body de-
veloped under the lasting influence (and induced processes) of the envi-
ronmental conditions (named pedogenetic factors) on the mineral and
organic materials of the earths surface.
Soil formation is a very slow and complex process. For the rock
to become soil says Murgoci (1924) it needs to suffer some com-
plex physical and chemical transformations. But for this to happen, a
certain interval of time is necessary, so that the soil acquires a past.
With time, a soil gains colloidal mineral substances and black sub-
stances, humus. But these transformations are not enough. The soil
has a certain compound arrangement, it therefore has a constitution
which permits it to retain water and air; it also has a form represented
by its profile, which is its chief morphological character.
The mother rock or soil parent material is considered by Jenny
(1941) as being the surface material of the time zero of the soil forma-
tion, when the new surface was first exposed (a newly emerged coast
plain, a surface newly freed from beneath an ice-cover, a new deposit
of loess , etc) (Bunting, 1965). Therefore, the time of soil formation is
not equal with the region age or geological age of the territory.
It is known that the very complex soil-forming process comprises
physical, chemical and biological phenomena that take place in the up-
per layer of the terrestrial crust, resulting in transformations, transloca-
tions, accumulations and exchanges of substances and energy, and
implicitly in the make-up and properties of the soil itself; they depend, of
course, on the duration of the soil forming process, duration necessary
for the effect of this process to be cumulated.
All these processes develop cyclically, some of them being revers-
ible, others irreversible, all converging in one direction, namely the soil
profile development, with a rate determined by the environmental condi-
tions expressed by the pedorhythm balance (Florea, 1994, 1996). How-
ever, the various properties of the soil can have different evolution rates
(Yaalon, 1983).
With regards to the soil formation process, the concept of soil as
a function of five major soil forming factors is well known, as presented
by Dokuchaev the five factors being the climate, the parent material,
the organisms, the relief and the age of the region.
Although the pedogenetic factors do not directly take part in the
soil-formation process, this process is always associated with these
factors, so that the relation between the soil and the soil pedogenetic
factors, designed as fundamental equation of soil formation factors by
Jenny (1941) was much discussed and acquired different forms:
S = f (c, b, p, r, t) (Jenny, 1941)
S = f (c, b, p, r) t (Croker, 1952, quoted by Bunting, 1965, Kovda,
1973, Florea, 1985)

( ) r p b c f S
t
t
, , ,
0
=
=
= (Bini and Zillacchi, 2005, quoted by Munteanu,
2008)
in which S = soil, c = climate, b = biological factor, p = rock or
parent material, r = relief or topography, t = time duration.
This equation is also completed by the well-known triad:
factors processes soil (properties)
As a matter of fact, the soil formation and evolution process acts
105
104
continuously, producing in time certain changes in the soil system with
regards to substances and energy, changes that take place periodically,
being caused by the balances of the cyclic annual development of dif-
ferent processes from the soil and their addition during time.
These processes develop on the land under various forms, corre-
lated especially with the bioclimatic conditions they can be continuous
or discontinuous, the last one with relative interruptions due to soil dry-
ing (aridodiscontinuities) or to soil frost (cryodiscontinuities) or to both
(aridocryodiscontinuities). Soil genesis develops, therefore, with a cer-
tain rhythmicity, determined by the periodic variations (cyclic, cycloidal,
unidirectional) of the pedogenetic processes, which form together the
general pedorhythm specific to each type of soil (Florea, 1996).
SOIL GENESIS EQUATION AND THE PROCESSUAL MODEL OF
SOIL FORMATION
The soil formation, considered as a balance of the pedogenetic
processes and phenomena, respective of pedorhythms, and also of the
other processes (reliefogenetic, for example) that interfere with the
pedogenetic processes, may be regarded as a relation (equation) hav-
ing this shape:
S = f (P, I, E, T, O) t
or

( ) O T E I P f S
t
t
, , , ,
0
=
=
=
or

( ) O T E I P f S
a n t
n t
, , , ,
+ =
=
=
This relation points out the soils state dependence (S) at time t,
on the initial soil fund (P) (that is the initial parent material and its prop-
erties, initial dowry), on quantities of additions or inputs (I) and losses
or outputs (E), on changes due to all pedogenetic processes within the
soil (T) and on the changes due to the organization (O) both of the soil
materials in soil profiles determining soil properties and of soil entities in
soilscapes determining pedogeographical assemblages (fabric).
In general, P corresponds to the soil initial parent material (mineral
or organic) with its stock of chemical elements and properties, which
influence both the rate of soil formation and the soil properties (chemical
and mineralogical composition, texture, etc).
I represents different additions in soil from environment, as for
example: annual organic matter incorporation, water, accretion by dust
sedintegration in soil, sedimentation of aeolian dust with different sub-
stances, colluvial material, fluvial deposits, volcanic ash, etc. E, on the
contrary, represents different losses, as, for instance: water by evapo-
transpiration, soil material by water erosion or wind deflation, dissolved
substances (salts, silica, organic compounds) by leaching to ground
water or subjacent layer, organic matter by microbial decomposition, dif-
ferent compounds by yields, etc.
The symbol T refers to the synthesis of living organic matter and
decomposition of dead organic matter, leading to continuous cycling of
nutrients and their selective accumulation in soil, as well as to the ef-
fect of pedogenetic processes of transformation and translocation within
the soil. As examples of transformations, one can mention the change
of the particle size by physical weathering, the chemical modification or
destroying of some compounds and new mineral or new chemical com-
pounds formation (clay minerals, iron and aluminum hydrous oxides,
lime, other salts, etc) as well as the synthesis of humus, organic acids
and formation of different products by decomposition of the organic resi-
dues incorporated in the soil. Translocations involve the movement of
inorganic and organic compounds vertically from one horizon up or
downwards to another horizon, either through percolating water with
gravity or rising up by capillary action; translocation implies mobilization,
transport and immobilization of transported compounds (which can be
salts, lime, clay and organic matter, Al, Fe, Mn oxides, especially as
chelates). Also, soil material can be translocated by turbation processes
(bioturbation, hydroturbation, cryoturbation).
The letter O has in view, on one hand, the inner organization of the
soil material on the vertical, starting with biopedoplasma (pedostructural
matter) formation (the specific matter for soil as a distinct entity), par-
ticles aggregation and structure formation, some compounds segrega-
tion and formation of some concentrations, ending with soil horizons and
profile differentiations. On the other hand, the soils organization in space
(landscape) is taken into account, starting with polypedons grouped in
simple soil combinations and elementary soilscapes, ending with com-
plex soilscapes (soil regions, soil domains, soil zones), constituting in
fact the pedogeographical assemblage of the soil cover.
In all these processes mentioned above, the climate, vegetation
and topography play an essential role as factors of pedogenesis.
In fact, after an annual cycle of processes, additions and losses
mentioned in the above equation, minute changes are produced in the
107
106
soil (.S), often imperceptible. But when added over a long period of
hundreds or thousands of years, they lead to significant modifications in
the soil and in its features and its evolution. Exactly these imperceptible
changes produced by the yearly pedorhythms, different at various depths
in the soil, represent the essential mechanism of soil formation and evo-
lution during a long period of time.
The above presented relation develops the fundamental equation
of soil forming factors, known as Jennys equation (1941), with the as-
pects involved in the formation and evolution of the soil and of the soil
cover. This new relation can be named fundamental equation
1
of soil
genesis by analogy; it is based on the sum (mathematical addition) of
the annual balances of yearly pedogenetic processes (pedorhythms) and
of the other changes. The two equations supplement themselves recip-
rocally.
Figure 1 illustrates the relations among the terms of the above
equation. Its attentive examination may better clarify the significance of
each term; in the figure, the place of the pedogenetic factors in this
model (ensemble) is also shown, these factors controlling, in fact, the
soil processes.
The parameters of the balances of all processes which lead to
soils (and soil-covers) formation have different values during the vari-
ous stages of soil development. In the first stage of formation, from the
start of the pedogenesis, the changes (.S) are very minute and become
somewhat noticeable in the second stage of soil development and then
practically annihilated (.S 0) in the climax stage of evolution. In this
last stage, the soil processes balance is equilibrated, but a flux of sub-
stances and energy must circulate through the soil system, in order to
keep the soil alive in this steady state.
TOPOGRAPHY AS AN IMPORTANT FACTOR OF SOIL DYNAMICS
The processes of soil formation on level (drained) lands are gen-
erally well known; they are influenced especially by climate and vegeta-
tion conditions and lead to the formation of the most part of the soil
types. But also the land topography influences the soil genesis, deter-
1
This equation should be taken as a symbolic expression of a functional relation-
ship.

t
(time and space)
Solar energy
S
( ) O T E I P f S
t
t
, , , ,
0
=
=
=

Cli mate Vegetati on
Topography
P
Parent materi al
T
Synthesis of li vi ng organic ma tter and
decomposit ion of dead organi c mat ter
(nutrie nts cyc ling and thei r selective
acc umulat ion).
Transformations: weathering-synthesis,
mineralizati on-humifi cat ion, oxidation-
reductio n, e tc.
Transl ocati ons: migrat ion and accu mulat ion
of salt s, clay, organic matt er, oxi des, etc.
Turbati on: bio, hydro and cryoturbation, etc.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
O
Organizati on: aggregat ion and st ructure
format ion, segregation a nd concentrat ion
formation, exchange of subst ances and energy
bet ween soil and plant and envi ronment ,
hori zon formation, etc.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
S
Balance of changes due t o annual cycl es of
all processes rhyt hmicall y carr ied on.

Geological and
geo morphic
processes of
t ransport,
sorting,
sedimentation,
et c
I
Input
(additi ons)
Se diment
(all uvial ,
coll uvial ,
fluvia l, volcanic,
etc), organic
matter, water,
sal ts from
ground water or
rain or i rrigat ion
water ; subjacent
rock, fert ili zers
and manure, et c.
Geologi cal and
geomorphic
processes of
disint egrat ing,
weatheri ng,
re si dual
accumulat ion,
erosi on, land
sl ides, tectoni c
event s, vol cani c
acti vi ties, etc .
E
Output (l osses)
Soil material (by
wat er erosion or
wind defl ati on),
wate r, organic
mat ter, solubl e
compounds by
l eachi ng, yields,
et c.
Man
Fact ors
(environ-
mental
condi-
tions)
Init ial
fund
Pedo-
g enet ic
processes
and
geologico
-geo-
morphi c
processes
Syst emic
organi-
zat ion
(hori-
zontal ly
and
verti call y)
Gravity
So il (wit h
it s
proper-
ties) and
soil cover
(wit h its
geo-
graphical
asse m-
bl age)
Figure 1. General scheme of soil (and soil cover) formation, as issue of the
various balances of cyclic pedogenetic and geologico-geomorphic processes
depending on different environmental conditions (soil cover formation
needs a long time and evolves by the continuous minute changes of the
parent material and then the soil ()S) as a consequence of the cyclic envi-
ronment and soil dynamics expressed in annual cycles of all processes
rhythmically carried on).
109
108
Table 1
Pedogenesis kinds and types of topography
Category of
pedogenesis
depending on
the ratio
between
pedogenetic
and
geomorphic
processes
Class of
pedogenesis
Aspects
concerning the soil
cover
Types of land
topography
Net prevalent
pedogenesis
(Pedogenesis
>>> )
Orthic or modal
pedogenesis
Soil formation not
influenced by
geomorphic
processes. Soil
cover with developed
soils according to
their environmental
conditions.
Relatively stable level
lands with mature soils
(climax stage) of plains,
tablelands, etc.
- level land with
monogenetic soils
- level land with
polygenetic soils
Denudativo-
rejuvenating
pedogenesis
(Pedogenesis
>> denudation)
Denudativo-
compensative
pedogenesis:
strong,
moderate or
low
compensative
Soil formation
interferes with soils
denudation on
inclined land forms
or areas with sandy
soils (dunes)
(Cambisols,
Lithosols, Regosols,
Psammosols,
sometimes eroded
phases).
Inclined lands with
(monogenetic) soils
continuously refreshed
(regenerated) at the
expense of the parent
material. Old soils are not
preserved.
- sloping lands (upper
slopes)
- dune lands
Denuentic
pedogenesis
due to net
prevalent
denudation
(Pedogenesis
<<< denudation)
Denudativo-
uncompensated
pedogenesis
Soil formation does
not keep pace with
soil erosion, in
general on arable
sloping lands or sand
dunes. Sometimes
the rock appears at
the surface. The
excessively eroded
soils are named
Erodosols in the
Romanian soil
taxonomy.
Unstable lands strongly
affected by erosion (often
accentuated by man).
Eroded territories
(degraded)
- steep lands
- distorted lands (land
slides, earth falls, mud
flows)
- dune lands
Sedintegrating
pedogenesis
Soil formation
interferes with
material
sedimentation in
slow rhythm so that
this material can be
integr ated in the soil.
The soils are in
general profound
and well developed.
Stable lands with
profound soils
- level (tabular) lands with
polygenetic soils (formed
by accretion)
Solicumulating
pedogenesis
A slow-moderate
accumulation of soil
material from the
(higher) surrounding
area takes place,
determining the
thickening of the
upper soil horizon.
Depressionary lands or
lands situated at
toeslope with cumulic
soils or even Cumulisols
- depressionary areas
- lower slopes
Sedimento-
cumulisating
pedogenesis
(Pedogenesis
>>
sedimentation)
Sedicolluvial
and sedialluvial
pedogenesis
A slow-moderate
accumulation of non-
soil material from the
(higher) surrounding
area, determining the
soil covering with a
thin layer of colluvial
or alluvial material
Areas of transition
(contact) from a str ong
slope to a gentle slope,
with colluvial soils or
Colluvisols, or areas
liable to inundation
covered with alluvial soils
- lower slopes
- floodplains and
divagation areas
Sedientic
pedogenesis
due to net
prevalent
sedimentation
(Pedogenesis
<<<
sedimentation)
Counteracted
pedogenesis
Sedimentation in
very accentuated
rhythm so that soil
forming process
doesnt have enough
time to materialize its
action. It is the case
of blown sand dunes,
recent coastline
deposits, recent
fluvial deposits, etc.
Unstable lands with active
sedimentation relatively
continuous
- active floodplains (and
alluvial fans)
- mobile dune lands
- littoral (coastline)
cordons
Table 1 (continuare)
111
110
surface, depending on its inclination, aspect (to N, S, E or W) and alti-
tude, the topography (relief) affects the soils temperature. These rea-
sons justify a presentation of the main categories of soil genesis corre-
lated with conditions of topography (and implicitly of denudation, sedi-
mentation or ponds, swamps and lakes formation).
Indeed, some categories and classes of pedogenesis can be dis-
tinguished depending on the ratio between pedogenetic processes (pe-
dogenesis) and geomorphic processes (reliefogenesis) in different con-
ditions of land forms (of topography) (table 1). The categories of pedo-
genesis are separated depending on the predominance of pedogenetic
processes or reliefogenetic (geomorphic) processes and on the condi-
tions of pedogenesis development; the classes of pedogenesis detail
these aspects (see table 1). In the table, some explanations are also
mentioned with regards to the processes from the soil cover and the
land forms (topography) with which these kinds of pedogenesis corre-
late and which complete the information about classes of pedogenesis.
CONCLUDING REMARKS
The equation of soil genesis as an expression of a dynamic
processual model is based on the idea that the soil has developed
through the change of an initial parent material, which is, in most cases,
like the present material from horizon C, and it continues to develop as
an open system with additions, losses and inner transformation and
translocations and soil material organization, in time, by cyclic
pedogenetic and geomorphic processes, in close correlation with the
environmental factors (pedogenetic factors).
The additions and losses (input and output) are caused by
pedogenetic processes and in a great extent in some cases, also
caused by the associated processes, particularly denudation or sedimen-
tation processes (geomorphic processes). The transformation and trans-
location processes within the soil are caused especially by the
pedogenetic processes, that are a sum of various reactions, phenom-
ena or substance movements occurring simultaneously or successively,
giving rise to soil components, morphological features and other soil
properties. All these processes (pedogenetic or associated, particularly
reliefogenetic) are controlled by the environmental conditions or
pedogenetic factors (influenced or not by man) and they develop cycli-
cally determining yearly some changes, whose balance is reflected in
Peat-
accumulative
pedogenesis by
biological
accretion
Continuous
accumulation of
organic residues
transformed little by
little in peaty soils
and peat
Areas with wet lands
(marshy lands, boggy
lands)
- peat lowland (low moor)
- peat highland (high
moor)
Subhydric
pedogenesis
(Pedogenesis
>>> in
conditions of
lasting excess
of water)
Underwater
pedogenesis
Specific pedogenesis
in anaerobic
conditions; limnosol
formation (dy, gyttja,
sapropel)
Lakes, areas with shallow
water
Periodically
fluctuating
(during a long
time)
pedogenesis
(Pedogenesis
>>
sedimentation
alternating with
Pedogenesis <<
sedimentation)
Sedialternating
pedogenesis
Periods of prevailing
pedogenesis
alternates with
periods of prevailing
sedimentation in
time, resulting in
vertical sequences of
soils separated by
sediments (loess -
fossil soils
sequences, for
example)
Territories with actual
soils and fossil soils
buried under sediments
of:
- loess (loessic plains
terraces, tablelands)
- proluvial deposits
(glacises)
- fluvial deposits
(floodplains)
Suddenly
interrupted
pedogenesis
due to relief
changes and/or
rock
displacement
Resumed
pedogenesis in
the new
environmental
conditions
Soil formation is
started again
according to the new
parent material and
pedogenetic factors
and processes
Lands covered with
materials on which new
soils form
- land covered with
volcanic deposits
- lands with new rocks
that have emerged to the
surface
Table 1 (continuare)
mining indirectly the pedogenetic processes by alteration of climate and
vegetation cover, and directly either by denudation or sedimentation pro-
cesses or by distribution, leaching and washing of dissolved substances
favoured by the land (relief) forms (contributing essentially to the size of
the terms I and E from the equation of soil genesis). In addition, the
topography influences strongly the soil moisture and hydric conditions of
different sites by surface and subsurface water flow, so that conditions
of high excess of water and anaerobic medium could be achieved in
lowland areas. Also, due to different solar radiation levels on the land
113
112
BIBLIOGRAFIE
1. Arnold, R.W., 1983, Concept of soil and pedology. Development in Soil Sci-
ence, vol. 11A, Elsevier, Amsterdam.
2. Arnold, R.W., Szabolcs I., Tagulilan, V.O. (ed), 1990, Global Soil Change,
International Institute for Applied Systems Analysis, Laxenbury, Austria.
3. Bunting T. Brian, 1965, The Geography of Soils, London.
4. Buol, S.W., Hole, F.D., McCraken, R.J., 1980, Soil Genesis and Classifica-
tion, ed. II, The Jowa State Univ. Press. Ames.
5. Buol, S.W., 1992, Pedogenetic geomorphic concept for modeling, in Proc.
First Soil Gen. Mod. Conf., USDA-SCS, Nat. Soil Survey Center, Lin-
coln, NE, 11-13.
6. Dijkerman, J.C., 1974, Pedology as a science: the role of data, models and
theories in the study of the natural soil systems, Geoderma, 11,
Amsterdam.
7. Erhart E., 1956, La genese de sols en tant que phenomene geologique,
Masson, Paris.
8. Florea N., 1983, Unele considera&ii asupra conceptului de sol, $tiin'a solului,
nr. 4, pag. 3-14.
9. Florea N., 1985, Conceptul de evolu&ie a solului #i nveli#ului de sol, $tiin'a
solului, nr. 1, pag. 10-31.
10. Florea, N., 1985, Considerations about the soil evolution at the earth sur-
face, Rev. Roumaine de Geol. Geoph. Geog., tom 29, Edit. Acad. Rom.,
pag. 3-12.
11. Florea N., 1994, Pedoritmurile, indicator al dinamicii solurilor, Public. SNRSS,
vol. 28C, Bucure*ti, pag. 1-9.
12. Florea N., 1996, The annual pedorhythms The essential link in the pro-
cess of soil formation and evolution, R.R. Geogr., tome 40, Edit. Acad.
Rom., Bucure*ti, pag. 103-111.
13. Florea N., Mihalache M., 2005, Evolu&ia solurilor n timp #i spa&iu n cmpiile
periglaciare loessice n pleistocenul superior, Public. SNRSS 34B
(2003), vol 2, Bucure*ti, pag. 333-346.
14. Florea N., Ilie L., R(ducu Daniela, 2005, Morfologia #i geneza solului, partea
I, Fac. De Agricultur(, Bucureti, 276 pp.
15. Foth, H.D., 1990, Fundamentals of soil science, John Wiley and Sons, New-
York.
16. Fridland, V.M., 1972, Struktura pocivenovo pokrova, Izd. Msli, Moscova,
424 pp.
17. Fyfe, S.W. 1994, The Role of Earth Science in Society, Nature and Re-
sources, vol. 30, nr. 3.6.4.
18. Gerasimov, I.P., 1960, Metamorfoz pociv, evoluia tipov pocivoobrazovania,
Pocivovedenie, 7.
19. Hoosbeck, Marcel R., 1994, Pedodynamics: An approach to study and quan-
tify soil forming processes, Transaction, 15
th
World Congr. Soil Sci-
ence, Acapulco, Mexico, vol. 6A, pag. 164-178.
20. Huggett, R.J., 1975, Soil landscape systems: a model of soil genesis,
Geoderma, 13, pag. 1-22.
the soil and in the soil cover (and, of course, in their properties).
The balance of the annual changes, determined by the rhythmic
processes, are minute, but on the long term they change the soils state.
This long-term addition of the small infinites represents the mechanism
of the formation and evolution of the soil. The cumulative effect in soil
could reach a threshold that may cause new processes and new soil
properties, in a new evolution period, as a rule associated with new
environmental conditions. Also, the catastrophic geological events can
produce an interruption of the soils formation.
The proposed equation and scheme from fig. 1 places the parent
material in the adequate position in the soil system, because the parent
material is the substratum which is subjected to the action of natural
conditions, rather than a factor of soil formation. This equation also ex-
plains, very clearly, the differences regarding the soil formation process
of the soils formed in parent material having initially different nature and
levels of amount of substances (for examples, soils developed from acid
rocks against basic rocks, or from sand sediments against clay sedi-
ments, etc).
The model of the discussed equation attracts attention to both the
specific site and land surface, all in the context of the environmental
conditions and, consequently, it answers better the problems of model-
ing.
The equations form is suited for a more adequate quantitative
approach of soil genesis, not only concerning the substances and prop-
erties, but also concerning the energy, which is very important in soil
dynamics.
The topography is a pedogenetic factor to which it is necessary to
pay more attention because it influences very much the additions and
losses to/from the soil (important parameters of the above equation),
determining different types of soil genesis. There is a close correlation
between topography and soil formation processes (table 1), well ex-
pressed at a regional and local level.
Of course, a development of the investigations for a more accu-
rate definition of parameters involved in pedogenesis is not only advis-
able, but also requesite. The research in complex team could be very
efficient for an adequate description of the interaction between the soil
cover and its environment, as well as for a better understanding of the
quantitative relations among hydraulic, geomorphic and pedogenetic pro-
cesses.
115
114
21. Ibanez, J.J., Boixadera J., 2002, The search for a new Paradigm in Pedol-
ogy, in Soil Classif., 2001, ESR Res. Report, no.7, Erika Micheli (ed),
pag. 43-110.
22. Jenny-Hans, 1941, Factors of soil formation, McCraw-Hill Book Company Inc.,
New York and London, 281 pp.
23. Johnson, D.I., Watson-Stegner D., 1987, Evolutional model of pedogenesis,
Soil Science, 143, 5.
24. Kovda, V.A, Rozanov, B.G., 1988, Pocivovedenie, vol. I *i II, Ed. Vs*aia
$cola, Moscova, 368 pp, 400 pp.
25. Monnier G., 1966, Le concept de sol et son evolution, Science du sol 1,
Versailles.
26. Munteanu I., Florea N., Parichi M., 1997, Considera&ii privind evolu&ia
nveli#ului de sol din Cmpia Romn n Cuaternar, Public. SNRSS, vol.
29D, Bucureti, pag. 13-25.
27. Munteanu I., 2002, Geofluctuations and pedofluctuations, in Proceedings
Intern. Conf. Soils Under Global Changes, Constana, Romnia, 3-6
Sept. 2002, vol. I, pag. 233-240.
28. Munteanu I., 2008, Determinism and causality in soil genesis, $tiin'a solului
XLII, 1, Bucure*ti, pag. 94-107.
29. Murgoci G., 1924, Considerations concerning the classification and nomen-
clature of soils, Comit Intern de Pedologie, IV-e COmm. Nr. 18,
Helsingfors.
30. Rode, A.A., 1955, Pocivovedenie, Moskva Leningrad.
31. Shelling J., 1970, Soil genesis, soil classification and soil survey, Geoderma,
pag. 165-193, Amsterdam.
32. Schlichting E., 1986, Diagnostic Properties, Horizons, Soils and Landscapes,
n Zeitschrift fr Pflanzenernhrung und Bodenkunde, Band 149, Heft 4,
pag. 412-499.
33. Simonson, Roy W., 1959, Outline of a generalized theory of Soil Genesis,
Soil Sc. Soc. Amer. Proc., 23, pag. 152-156.
34. Simonson, Roy W., 1978, A multiple process model of soil genesis, n Qua-
ternary Soils, edited by W.C. Mahoney.
35. Smeck, E.N., Runge, E.C.A., Mackintosh, E.E., 1983, Dynamics and Ge-
netic Modeling of Soil Systems, n Pedogenesis and Taxonomy I, De-
velopment in Soil Science, vol. 11A, Elsevier, Amsterdam.
36. Spirescu M., 1965, Eroziune, sedimentare #i pedogenez, $tiin'a Solului, vol.
3, nr. 3.
37. Stasiev Gr., 2006, Analiza filozofico-conceptual a pedologiei ca #tiin&
fundamental biosferologic, Chi*in(u, 310 pp.
38. Yaalon, Dan H., 1971, Soil forming processes in time and spaces, n
Paleopedology (ed. Dan H. Yaalon), Israel University Press, Jerusalem,
pag. 29-39.
39. Yaalon, Dan H., 1983, Climate, time and soil development, n Pedogenesis
and Soil Taxonomy I, Developments in Soil Science, 11A, Elsevier,
Amsterdam.
2009, XLIII, NR. 2, P. 115-122
ANIVERS$RI
Renumitul pedolog
Acad. ANDREI URSU,
la 80 de ani
Crea'ia *tiin'ific( a marilor cerce-
t(tori este o manifestare a unei mentalit('i,
a felului lor de a fi, a atitudinii fa'( de
natur(, oameni *i via'(. Pe astfel de
cercet(tori i cuno*ti dup( stilul lor de
gndire, dup( o anumit( lumin( l(untric(,
ce se revars( n lucr(rile lor *tiin'ifice. Sub
acest aspect, Academicianul Andrei Ursu
este o personalitate deosebit(, un cerce-
t(tor cu multiple aptitudini *tiin'ifice, manifestndu-se ca pedolog, geograf
*i ecolog. Este doctor n geografie, doctor habilitat n biologie, profesor
universitar, membru titular al Academiei de $tiin'e a Moldovei, membru
de onoare al Academiei de $tiin'e Agricole *i Silvice din Romnia, Om
Emerit al Republicii Moldova, laureat al Premiului de Stat etc.
S-a n(scut la 20 decembrie 1929 n or. Str(*eni, jude'ul L(pu*na.
Dup( absolvirea $colii medii (liceu) nr. 4 din Chi*in(u (1948) este
nmatriculat la Facultatea Curativ( a Institutului de Stat de Medicin( din
Chi*in(u. Dup( 2 luni de studii la sus-numita institu'ie, se duce *i-i
m(rturise*te pasiunea sa prorectorului Universit('ii de Stat din Moldova,
academicianului N. Dimo cerndu-i totodat( sfatul. ntemeietorul pedo-
logiei n Republica Moldova, fondatorul Catedrei de Pedologie N. Dimo
se g(sea n c(utarea unor talente autohtone *i i recomand( studentului
117
116
s( se transfere, pentru a-*i continua studiile, la Facultatea de Geologie-
Pedologie (actualmente Biologie *i Pedologie) a Universit('ii. Acest
episod s-a dovedit a fi de cotitur( n via'a viitorului academician.
Studentul A. Ursu ascult( cu o receptivitate deosebit( prelegerile
ilu*trilor pedologi *i profesori N. Dimo *i I. Krupenikov. Sub conducerea
lui N. Dimo, n anii studen'iei, el efectueaz( primele investiga'ii la Catedra
de Pedologie, acestea g(sindu-*i reflectarea n teza de licen'( Solurile
din raioanele administrative Cahul *i Vulc(ne*ti.
Acad. N. Dimo concomitent era director al Institutului de Cercet(ri
$tiin'ifice n Domeniul Pedologiei *i Agrochimiei, care din 1959 i *i poart(
numele, ca fondator. Dup( absolvirea Universit('ii, A. Ursu este ncadrat
de c(tre N. Dimo n aceast( institu'ie de cercetare, unde a activat 33
de ani, dintre care 17 n func'ie de vicedirector, iar n urm(torii 4 ani
ca director al Institutului *i ca director general al Asocia'iei $tiin'ifice de
Produc'ie (A$P) Fertilitate, creat( n cadrul acestui institut.
Tn(rul specialist se ncadreaz( cu elan n multiple cercet(ri ale
solurilor. Leg(tura sa continu( cu produc'ia se trage nc( din acea
perioad(. El particip( activ la generalizarea h(r'ilor de soluri ale unor
gospod(rii agricole, ntocmite de pedologii de la Institutul de Proiect(ri *i
de Organizare a Teritoriului, elaboreaz( h(r'i de soluri pentru un *ir de
foste raioane administrative, acestea fiind nso'ite de schi'e pedologice
*tiin'ific aprofundate. E de men'ionat faptul c( asemenea materiale au
constituit, de facto, piatra de temelie a studierii nveli*ului de sol al
Republicii Moldova. n baza lor, ulterior au fost stabilite legit('ile
pedogeografice ale acestei frumoase regiuni naturale.
n acea perioad( de crea'ie timpurie A. Ursu ncepe studierea
etaj(rii solurilor n Republica Moldova. n 1964 sus'ine teza de doctor n
geografie la Institutul de Geografie al Academiei de $tiin'e din fosta
U.R.S.S.
n anii 60, sub egida Universit('ii de Stat M. Lomonosov din
Moscova, se desf(*oar( cercet(rii n domeniul raion(rii pedo-geografice.
Tn(rul savant A. Ursu se ncadreaz( *i n aceast( ac'iune de nivel
unional. Autorul trece n mod firesc de la probleme generale la cele
specifice arealului nostru. El elaboreaz( o metod( original( *i efectueaz(
raionarea pedo-ecologic( a teritoriului Republicii Moldova. n baza
acestor investiga'ii multianuale, el *i sus'ine n 1979, la Universitatea M.
Lomonosov din Moscova, teza de doctor habilitat n biologie.
n 1980 public( monografia Microraionarea pedoecologic( a Mol-
dovei, care, n viziunea mai multor savan'i *i pedologi-practicieni, este
una din capodoperele principale ale academicianului A. Ursu. Ea a
devenit o carte de c(p(ti nu numai pentru pedologi, ci *i pentru
geografi, ecologi, biologi, agronomi *i al'i speciali*ti din domeniile
nrudite. Autorul ei a fost distins de Academia Unional( de $tiin'e Agricole
cu premiul V. Viliams.
n aceast( lucrare din domeniul land*aftologiei autorul a biologizat
geografia, dndu-i un aspect ecologic detaliat. Este bine cunoscut
conceptul dokuceaevist c( solul reprezint( oglinda land*aftului. n opinia
ilustrului pedolog romn N. Cernescu, harta de soluri este instrumentul
perfect de raionare fizicogeografic(. A. Ursu stabile*te n cadrul a 14
raioane pedologice 80 de microraioane fizicogeografice specifice, care
se deosebesc prin condi'iile lor pedoecologice. n fiecare din ele sunt
descrise *i caracterizate detaliat particularit('ile climei, relieful, rocile,
vegeta'ia, agricultura. n baza acestor parametri se evalueaz( condi'iile
pedoecologice ale agriculturii, la folosirea ra'ional( a solurilor *i la
protec'ia lor.
Pedologii cunosc foarte bine *i utilizeaz( frecvent *i alte monografii
ale academicianului A. Ursu: Raionarea agropedologic( a Moldovei
(1965, n colaborare), Condi'iile naturale *i geografia solurilor Moldovei
(1977), Protec'ia solurilor n condi'iile intensific(rii agriculturii (1988,
coautor), Atlasul solurilor din Moldova (1988, coautor). Este autor *i
coautor a diverse ndrum(ri practice, destinate institutelor de proiect(ri
*i produc'iei agricole.
Pe parcursul mai multor ani A. Ursu efectueaz( cercet(ri n scopul
stabilirii pretabilit('ii solurilor pentru culturile pomiviticole n baza c(rora
au fost elaborate ndrum(ri metodice speciale, el fiind membru al
colegiului de redac'ie al revistei Pomicultura *i viticultura.
Sub conducerea *tiin'ific( a lui A. Ursu Institutul N. Dimo a
desf(*urat cercet(ri aprofundate *i complexe n domeniul genezei,
cartografiei, fizicii, chimiei, microbiologiei, eroziunii *i amelior(rii solurilor.
Sub conducerea sa nemijlocit(, rezultatele acestor investiga'ii multianuale
au fost generalizate *i sistematizate n monografia Solurile Moldovei,
care a ap(rut n trei volume (1984-1986). Aceste volume reprezint(, de
fapt, o enciclopedie pedologic( unic(, n egal( m(sur( necesar(
speciali*tilor, dar *i celor din produc'ie *i studen'ilor.
Editarea acestor opere a fost *i r(mne un eveniment de impor-
tan'( major( n *tiin'a solului din Republica Moldova *i nu numai. Ele
sunt pentru a ne exprima alegoric, oglinda solurilor Moldovei. n anii
urm(tori este coautor al monografiilor Conservarea solurilor n condi'iile
119
118
agriculturii intensive (1996). Degradarea solurilor *i de*ertificarea
(2000). Public( de asemenea, ca singur autor, P(mntul, principala
bog('ie natural( a Moldovei (2000), Evolu'ia nomenclatorului *i
problema clasific(rii solurilor n pedologia contemporan( (1998),
Clasificarea solurilor Republicii Moldova (ed. I 1999, ed. a 2-a 2001).
n ultimii ani A. Ursu este preocupat de perfec'ionarea metodelor
de cartare a solurilor, de evaluarea agroecologic( a solurilor. El a ini'iat
studierea ampl( a solurilor tehnogentransformate *i a c(ilor de
ameliorare a acestora. Recent, experimentatul savant a elaborat
clasificarea modern( a solurilor din Republica Moldova, care 'ine cont
de realiz(rile actuale ale pedologiei *i ale altor *tiin'e conexe. Profesorul
A. Ursu a 'inut cursuri *i prelegeri n diverse universit('i, a condus teze
de licen'(.
n prezent academicianul A. Ursu este preocupat n continuare de
problemele genezei solurilor, de informatizarea sistemului de
caracterizare a solurilor, de cercetarea *i evaluarea st(rii actuale a
nveli*ului de soluri n corelare cu problemele ecologice *i de protec'ie a
mediului. A descris pentru prima dat( n 'ar( vulcanii noroio*i.
Savantul A. Ursu s-a manifestat ca un capabil organizator al
*tiin'ei, ca vicedirector *i director al Institutului de Pedologie *i
Agrochimie Nicolae Dimo, director general al A$P Fertilitate. Aceste
capacit('i au fost realizate pe parcursul a 14 ani, avnd func'iile de
Membru al Prezidiului a A.$.R.M. *i academician-coordonator al Sec'iei
de $tiin'e Biologice, Chimice *i Agricole (1986-2000), redactor-*ef al
Buletinului Analele Academiei de *tiin'e a Republicii Moldova, Seria de
$tiin'e Biologice *i Chimice.
A. Ursu a ndeplinit *i activitate ob*teasc(, fiind membru al
Consiliului Coordonator al Sec'iei de Biochimie, Biofizic( *i Chimie a
Compu*ilor Fiziologici Activi a Academiei de $tiin'e a fostei URSS, al
Sectorului de Agropedologie de pe lng( Sec'ia de Agricultur( *i
Chimizare a Academiei Unionale de $tiin'e Agricole. Timp de 15 ani a
fost membru al Consiliului Societ('ii Unionale a Pedologilor din fosta
U.R.S.S., actualmente este membru de Onoare al Societ('ii Na'ionale
Romne pentru $tiin'a Solului, Societ('ilor pedologilor din Rusia *i
Ucraina. Este pre*edinte al diferitor consilii republicane tehnico-*tiin'ifice;
este membru a mai multor consilii specializate pentru conferirea titlurilor
*tiin'ifice. Domnul academician A. Ursu propag( n mass-media reali-
z(rile *tiin'ifice din domeniul ecologiei, protec'iei naturii, folosirii ra'ionale
a resurselor funciare.
A. Ursu a fondat *i amenajat n incinta Institutului N. Dimo un
Muzeu pedologic (care cred, cu timpul i va purta numele), unde sunt
prezentate toate tipurile *i subtipurile predominante de soluri, n form(
de monoli'i prepara'i de autor printr-o metod( original(, brevetat(. A
organizat Laboratorul de Geografie *i Evolu'ia Solurilor n cadrul
Institutului de Geografie al Academiei (1990).
A fost conduc(tor *tiin'ific la *ase doctoranzi *i al mai multor
lucr(ri de licen'(, consultant al unei teze de doctor habilitat. A publicat
11 monografii, 6 h(r'i pedologice, peste 20 de bro*uri *i pliante, circa
20 de materiale instructive *i didactice, 530 de lucr(ri *tiin'ifice. Mai cu
seam( a crescut num(rul publica'iilor dup( ce autorul s-a concentrat
totalmente asupra propriilor investiga'ii *tiin'ifice. n ultimii 8 ani el a
publicat 200 lucr(ri *tiin'ifice, printre care monografiile Raioanele
pedogeografice *i particularit('ile regionale de utilizare *i protejare a
solurilor, Solurile Moldovei.
Este de la sine n'eles c( nu putem cuprinde n cteva pagini de
revist( ntreaga complexitate a acestei activit('i, nu doar excep'ionale din
punctul de vedere al realiz(rii, ci *i extrem de necesare la aceast(
r(scruce de milenii, att de critic( pentru *tiin'a din Republica Moldova
n condi'iile actuale de criz( economic( mondial(.
Este om de rar( cultur(, cump(tat la caracter, posed( o
fenomenal( memorie, recit( cu patos o mul'ime de poezii (multe dintre
ele, b(nuiesc sunt proprii), inclusiv din repertoriul marelui actor romn
Constantin T(nase; este un bun cunosc(tor al folclorului romn.
A. Ursu a contribuit mult la stabilirea colabor(rii n *tiin'a solului
dintre Republica Moldova *i Romnia. Primul contact direct cu pedologii
din Romnia s-a produs n 1963. Academicianul N. Cernescu, pe atunci
Pre*edintele Societ('ii Interna'ionale de *tiin'a Solului, inten'iona ca o
excursie, organizat( n cadrul celui de al VIII-lea Congres al acestei
Societ('i care a avut loc la Bucure*ti, n 1964, s( cuprind( *i Republica
Moldova. Cu acest scop el a plecat la Moscova *i a ob'inut o astfel de
promisiune. n mai 1963, N. Cernescu, nso'it de tn(rul inginer N.
Florea, venind de la Moscova, au sosit la Chi*in(u. n decurs de 10 zile,
pe atunci tn(rul pedolog A. Ursu, i-a condus pe domnii N. Cernescu *i
N. Florea *i le-a prezentat profilele celor mai reprezentative soluri din
Republica Moldova. Despre acest eveniment A. Ursu *i aminte*te n
publica'ia O istorioar( pedologic( ($tiin'a Solului, 1999). Au urmat
directe contacte cu Gr. Obrejanu la Minsk (Belorusia), cu L. Gu*tiuc *i
D. Teaci la Alma-Ata (Kazahstan), apoi o vizit( la Bucure*ti *i o excursia
121
120
prin 'ar(, nso'it de acad. Mo'oc. n anii 1979 - 1984 s-a f(cut schimb
de colaboratori ntre institutele de pedologie din Romnia *i Moldova.
ncepnd cu anul 1991, A. Ursu n mod tradi'ional particip( cu referate
*tiin'ifice la simpozionul Factori *i procese pedogenetice n zona
temperat(, ini'iat de regretatul profesor Gh. Lupa*cu din Ia*i. Lucr(rile
simpozionului se public( n revista cu aceea*i denumire, A. Ursu fiind
membru al colegiului de redac'ie.
Cu prilejul anivers(rii a 80 de ani, i dorim academicianului Andrei
Ursu mult( s(n(tate, noi realiz(ri *tiin'ifice *i s( r(mn( n continuare
activ, a*a cum l cunoa*tem noi, colegii *i prietenii.
Gr. Stasiev
Profesorul emerit
dr. NICOLAE BARBU
la 85 de ani
Cele mai sincere *i respectuoase
ur(ri de via'( lung( *i s(n(tate deplin( din
partea pedologilor romni de pretutindeni
*i din partea Societ('ii Na'ionale Romne
pentru $tiin'a Solului, ca *i a redac'iei
revistei $tiin'a Solului, care l pre'uiesc n
mod deosebit *i l asigur( de ntreaga lor
admira'ie pentru inestimabilele realiz(ri ca
ilustru profesor *i des(vr*it cercet(tor, dar *i ca f(uritor al *colii de
pedologi ie*eni.
De la aniversarea de 80 de ani (2004) cnd o prezentare a bogatei
*i variatei sale activit('i a fost expus( n paginile revistei noastre,
profesorul Nicolae Barbu a mbog('it literatura '(rii, printre altele, cu o
excelent( *i captivant( relatare autobiografic( a ntregii sale vie'i cu
nea*teptate conjuncturi, care l consacr( *i ca pe un talentat scriitor, pe
lng( cea de erudit n domeniul geografiei *i *tiin'ei solului. Suntem
mndri c( avem o astfel de personalitate *tiin'ific( *i scriitoriceasc(
dublat( de o nalt( 'inut( etic(, riguroas( *i sobr(, dar nobil(, constituind
un model pentru noile genera'ii.
La Mul'i Ani!
Societatea Na#ional$ Romn$
pentru 'tiin#a Solului
123
122
Dr., d.h.c. IOAN
MUNTEANU
la 80 de ani
Bine cunoscutul nostru coleg dr.
Ioan Munteanu, pasionat cercet(tor *i
cuget(tor n *tiin'a solului, a mplinit de
curnd frumoasa vrst( de 80 de ani n
plin( activitate. Cu acest s(rb(toresc prilej
Societatea Na'ional( Romn( pentru
$tiin'a Solului *i Redac'ia revistei $tiin'a
Solului, n numele tuturor pedologilor, i
ureaz( mult( s(n(tate *i nc( numero*i ani de activitate creatoare.
De la s(rb(torirea mplinirii vrstei de 75 de ani, cnd revista
$tiin'a Solului i-a consacrat un num(r special cu ocazia decern(rii
titlului de doctor honoris causa la USAMV a Banatului din Timi*oara,
domnul dr. Ioan Munteanu, membru titular al Academiei de $tiin'e Agricole
*i Silvice, preocupat de probleme de cunoa*tere, ne-a oferit printre alte
lucr(ri obi*nuite lucr(ri speciale cu caracter filosofic despre unele
aspecte epistemologice, de determinism *i de cauzalitate aplicate la
*tiin'a solului, primite cu mult interes. Foarte pu'ini pedologi au
capacitatea de a aborda astfel de aspecte.
i dorim sincer s( fie ct mai prezent n continuare n mijlocul
colectivului de pedologi cu sfaturi, idei, sugestii *i s( continue cu succes
activitatea editorial(.
La Mul'i Ani!
Societatea Na#ional$ Romn$
pentru 'tiin#a Solului
2009, XLIII, NR. 2, P. 123-128
EVENIMENTE
edin)a plenar* a Re)elei Biroului European de Soluri (ESBN)
Gdll, 14-15 septembrie 2009
Conferin)a Bridging the Centuries: 1909-2009
Budapesta, 16-17 septembrie 2009
n perioada 14 - 17 septembrie 2009, s-a desf(*urat la Budapesta,
Ungaria, $edin'a Plenar( a Re'elei Biroului European de Soluri (ESBN).
ntlnirea a avut drept obiectiv prezentarea, analiza *i discutarea
activit('ii Grupurilor de Lucru (WG) care fac parte din Re'eaua Biroului
European de Soluri, precum *i a altor probleme cum ar fi: aplicarea
directivei nitra'ilor, directivei biocombustibililor, schimb(rile climatice *i
consecin'ele acestora.
Plenara ESBN a avut loc la Universitatea Szent Istvan, Gdll,
Ungaria, n zilele de 14 *i 15 septembrie 2009. ntlnirea a fost mp(r'it(
n dou( sec'iuni:
Prima sec'iune (diminea'a zilei de 14 septembrie) a inclus cere-
monia de deschidere, un tur de prezentare a fiec(rui participant,
raportul Comitetului de Conducere *i alegerea noilor membri.
A doua sec'iune (dup(-amiaza zilei de 14 septembrie *i ziua de
15 septembrie) a fost consacrat( Activit('ilor JRC *i Rapoartelor
Grupurilor de Lucru.
Raportului Comitetului de Conducere a fost prezentat de c(tre
domnul Arnold Arnoldussen, cu precizarea ntlnirilor care au avut loc n
perioada 2008 2009:
- n perioada 17 - 19 noiembrie 2008, a avut loc la Paris, Fran'a,
$edin'a Plenar( 2008 a Re'elei Biroului European de Soluri (ESBN);
125
124
- n perioada 27 - 28 ianuarie 2009, ISPRA, Italia, Adunarea
general( a GENESI-DR;
- n perioada 28 - 29 mai 2009, ISPRA, Italia, Technical meeting
Preparation according to the EWG recommendations.
Arnold Arnoldussen a precizat c( acum toate aceste ntlniri sunt
dificile, deoarece accentul se pune pe informa'iile cu privire la ce se
petrec n lume, n jurul nostru, precum *i motivele pentru o schimbare
necesar(, care s( se concentreze asupra adapt(rii modului de lucru, la
accelerarea activit('ii grupurilor de lucru, precum *i la deciziile din cadrul
ntlnirilor. Au avut loc discu'ii pe baza raportului, discu'ii la care au luat
cuvntul Winfried Blum, Henrik Breuning-Madsen, Jose Rubio *i Franc
Lobnic, care au precizat c( temele alese pentru grupurile de lucru au
atins problema solului, apei *i aerului, precum *i evaluarea poten'ialului
solului ca rezervor pentru ap(.
n cadrul alegerilor pentru noi membrii ai Comitetului de conducere
a fost ales Ferdo Basic din Croa'ia.
A doua sec'iune a nceput cu prezentarea Activit$#ile privind
solul n cadrul J RC (J oint Research Centre) n cursul anului 2009
i perspectivele n 2010, de c(tre Luca Montanarella, care a adus n
discu'ie legisla'ia cadru privind protec'ia *i folosirea durabil( a solurilor,
preciznd c( nc( din faza de implementare trebuie s( se 'in( cont de:
integrarea protec'iei solului n formularea *i punerea n aplicare a
politicilor na'ionale *i comunitare; cercet(rile sprijinite de programele
comunitare *i na'ionale; sensibilizarea opiniei publice cu privire la
necesitatea protec'iei solului.
A precizat cele cinci obiective strategice de ac'iune, politicile de
sprijin *i dou( scenarii privind Directiva solului:
1 - European Soil Data Centre (Centrul European de Date de Sol)
ESDAC, este un sistem n cadrul Centrului European de Date de Sol
pentru Mediu, decis de Grupul celor patru: DG ENV (cerin'e de date);
ESTAT (EUROSTAT pentru de*euri *i resurse naturale IPP); JRC (sol
*i p(dure) *i EEA (Schimb(ri climatice, ap(, aer, utilizarea terenului,
biodiversitate).
2 - Metodele de dezvoltare *i de standardizare.
3 - Avansarea cercet(rilor *i dezvolt(rilor.
4 - Sprijinul direct al Serviciilor Comisiei, precum *i a institu'iilor
Uniunii Europene (BIOSOIL, LUCAS Soil, EEA SoER 2010, EFSA IRIS,
BIOFUEL.TP, IRENA etc.).
5 - Sistemul de Informa'ii Global al Solului (GLOSIS), prin extin-
derea Sistemului European de Informa'ii a Solului (EUSIS)
Au fost prezentate politicile de sprijin la nceputul FP7, cele de
acum (WP 2010) *i cele pn( la 2012.
n leg(tur( cu cele dou( scenarii privind Directiva solului, Luca
Montanarella a prezentat primul scenariu, cnd Directiva solului este
adoptat( de c(tre Consiliu, prin extinderea n continuare a activit('ilor
ESDAC *i sprijinul pentru Comisie *i statele membre pentru faza de
punere n aplicare *i cel de al doilea scenariu pentru cazul n care
Directiva solului este respins(.
Raportul primului grupului de lucru (WG 1) ESDAC i INSPIRE
a fost prezentat de Endre Dobos *i a adus n discu'ie directiva INSPIRE
care a intrat n vigoare la 15 mai 2007. INSPIRE este o directiv(-cadru
pus( n aplicare n 27 de state membre, precum *i n unele '(ri EFTA.
Directiva INSPIRE stabile*te normele generale pentru realizarea
unei infrastructuri pentru informa'iile spa'iale n Europa, n sensul
politicilor comunitare de mediu *i a politicilor sau activit('ilor care pot
avea un impact asupra mediului.
Componentele INSPIRE sunt: metadatele; interoperabilitatea setu-
rilor de date spa'iale *i servicii; servicii de re'ea (descoperire, vizualizare,
desc(rcare, apelare) puse la dispozi'ie prin intermediul geo-portalului
european; politica de date *i servicii de partajare; coordonarea *i
m(surile pentru monitorizare *i raportare.
INSPIRE a licitat pentru consor'iul ESDAC, iar primul pas f(cut a
fost de analiza infrastructurii datelor de sol pentru mediu, precum *i
unele obliga'ii cum ar fi: centralizarea cerin'elor de utilizare a solului,
dezvoltarea de cazuri de utilizare.
Pa*i importan'i de lucru realiza'i dup( ntlnirea de la Paris, din
noiembrie 2008 au fost: prima versiune a caietului de sarcini la contract,
a doua versiune care a fost prezentat( la ntlnirea de pe data de 17
martie 2009, la Ispra, a 3-a *i a 4-a versiune, precum *i finalizarea
textului *i transferul lui la JRC.
n continuare, WG 1 *i propune ca n cadrul ESDAC, care este
considerat ca un nivel european a datelor de sol nod s( identifice
leg(tura ntre datele *i informa'iile primite de la furnizorii na'ionali,
respectnd pe deplin principiile INSPIRE.
Raportul grupului de lucru WG 4 Aprofundarea cunotin#elor
despre sol i educa#ia, a fost prezentat de Willy Towers.
Sarcina WG 4 este de a dezvolta ct mai eficient structuri care
s( duc( la cre*terea gradului de con*tientizare a problemelor solului
127
126
printr-o educa'ie mai bun( la toate nivelurile societ('ii, prin crearea de
re'ele *i prin o mai bun( cooperare a cercet(torilor care lucreaz( n
domeniul *tiin'elor solului *i n domenii conexe cu subiec'ii, pentru a
dezvolta consolidarea capacit('ilor *i masa critic( necesar( pentru a
oferi solu'ii, pentru a combate amenin'(rile solului *i de a proteja *i spori
resursele de sol. n prezent problemele solului au o mai mic( prioritate
n *coli *i tocmai de aceea este nevoie de promovarea *tiin'elor solului
n *coli *i universit('i.
A mai fost adus( n discu'ie *i problema stabilirii unui plan de
ac'iune pentru dezvoltarea de m(suri/programe ini'iative de mobilizare
prin identificarea grupurilor 'int(, a educa'iei, a gradului de con*tientizare
politic( la nivel european *i a statelor membre *i grupuri publice
interesate.
Raportul grupului de lucru Biodiversitatea solului, a fost
prezentat de Rachel Creamer, care a precizat rezultatele ntlnirilor din
martie 2008 *i martie 2009. n cadrul acestui grup va fi realizat un Atlas
de biodiversitate, care va fi publicat n anul 2011, atlas care va cuprinde
no'iuni de baz(, r(spunsul la ntrebarea Ce este biodiversitatea?,
func'iile biodiversit('ii, evaluarea *i amenin'(rile biodiversit('ii, statutul
biodiversit('ii solului n Europa.
Arwyn Jones a prezentat Criteriile de sol pentru conceptul de
terenuri degradate n directiva biocarburan#ilor.
Directiva 2009/28/EC propune credite de carbon pentru cultivarea:
- terenurilor puternic degradate (terenuri care, pentru o perioad(
ndelungat( de timp, fie au fost n mod semnificativ salinizate sau
prezint( n mod semnificativ un con'inut sc(zut de materie organic( *i
au fost puternic erodate).
- terenurilor contaminate (terenuri care sunt improprii cultiv(rii
plantelor pentru produse alimentare *i pentru hrana animalelor).
Remedierea solurilor afectate de salinizare, eroziune *i de
pierderea materiei organice, poate avea loc pe parcursul perioadei de
vegeta'ie a culturilor destinate producerii de biocarburan'i.
Remedierea terenurilor puternic contaminate ar trebui s( se fac(
pn( la data de plantare a culturilor de biocarburan'i pentru a evita
nivelurile ridicate de contaminare.
Directiva specific( faptul c( aceste credite de carbon s( se acorde
n cazul n care biomasa este ob'inut( de pe terenuri degradate.
Raportul celui de al doilea grup de lucru (WG 2) Harta Uniunii
Europene la sc. 1:250.000 i baza de date a fost prezentat de Wolf
Ecklemann. Ultimul raport referitor la activitatea acestui grup de lucru a
fost prezentat la Paris, n noiembrie 2008.
Diferen'e tipice *i/sau majore ntmpinate n realizarea h(r'ii au
fost: inexactit('i n traducerea din clasific(rile na'ionale ale solului n
WRB; inexactit('i la adoptarea de la sc(rile na'ionale la scara 1:250.000
(este necesar ca prin toate mijloacele s( se coordoneze n mod continuu
h(r'ile de sol pentru o armonizare pan-european().
WG 2 *i propune o procedur( structurat( pas cu pas, pentru ca
urm(torii pa*i s( fie baza unui consor'iu.
Raportul celui de al treilea grup de lucru (WG 3) Zonele de risc,
a fost prezentat de Mark Kibblewhite. Fiecare risc este considerat
separat *i trebuie evaluat separat. Amenin'(rile, riscurile, sunt procese
care se leag( de sursele de afectare a solului *i pot crea o pierdere
poten'ial( a func'iei solului.
Au avut loc discu'ii n cadrul Forumului 1, intitulat Developing a
European soil data hierarchy, care au fost coordonate de Arwyn Jones,
pe baza urm(toarelor puncte: Cum ar trebui s lucreze ESDAC ntr-
adevr? Cum se potrivesc datele de sol ale furnizorilor na&ionali de date
de sol cu cele ale Comisiei? INSPIRE pentru Comunitatea solului: ap
curat nu murdar. Liniile directoare ale JRC pentru dezvoltarea
ESDAC.
Este n curs de dezvoltare o ierarhie a datelor de sol europene-
conceptul de cartografiere, iar armonizarea este necesar( n cadrul
grupurilor de lucru.
Discu'iile din cadrul Forumului 2, intitulat benchmark soil, au fost
coordonate de Arwyn Jones, pe baza urm(toarelor puncte: Monitoringul
solului: abordarea LUCAS SOIL? Concept #i criterii pentru definire.
Completarea hr&ilor de sol existente. Resursa educa&ional.
Luca Montanarella a prezentat Perspectivele activit$#ilor de sol
n cadrul J RC-ESBN-EIONET pentru anul 2010. Anul 2010 va fi anul
interna'ional al biodiversit$#ii. Obiectivele principale ale anului 2010 vor
fi: completarea LUCAS (cu studii de sol); evaluarea complet( a BIOSOIL
cu rezultatele finale; finalizarea capitolului de sol n cadrul raportului
SoER 2010; publicarea Atlasului de biodiversitate a solurilor Europei;
publicarea Atlasului de soluri a Africii; lansarea nodului European al H(r'ii
Globale a Solurilor; ini'ierea pentru elaborarea Atlasului de soluri a
Americii Latine.
Reprezentantul Statelor Unite ale Americii, Michael Golden, a f(cut
o scurt( prezentare a Dezvolt$rii experien#elor n studiul solului n
129
128
SUA!
Plenara ESBN s-a ncheiat cu discu'ii *i concluzii.
Miercuri, 16 septembrie 2009, a avut loc la Academia de $tiin'e a
Ungariei din Budapesta, Conferin'a Bridging the Centuries: 1909
2009, care a fost structurat( pe 4 sec'iuni n cadrul c(rora au fost
prezentate 13 lucr(ri de c(tre: Erika Micheli; Laszlo Kordos; Michael
Golden; Gyorgy Varallyay; Darrell Schultze; Tamas Nemeth; Gan-Lin
Zhang; Freddy Nachtergaele *i Arwyn Jones; Alfred Hartemink; Winfried
Blum; Richard Arnold *i Marion Baumgardner; Alex McBratney *i Budiman
Minasny; Luca Montanarella, precum *i o sec'iune de postere, n cadrul
c(reia Romnia a prezentat posterul: Romanian soil scientist G.
Munteanu-Murgoci (1872-1925) one of the main promoters of the
international co-operation among pedologists and of advance in
soil science, reprodus al(turat. Comentarii la comunic(rile prezentate,
se vor putea face dup( publicarea materialelor.
Joi, 17 septembrie 2009, a avut loc aplica'ia de teren care a fost
organizat( n jurul Budapestei *i a vizat revizitarea ctorva loca'ii
originale ale primei excursii din domeniul *tiin'ei solului din anul 1909.
Prima oprire a fost la Pesthidegkt unde s-a vizitat un luvisol dezvoltat
pe depozite loessoide *i o deschidere de loess; a doua oprire a fost la
Gdll unde s-a vizitat un luvisol *i cmpurile experimentale n cadrul
fermei universit('ii, iar a treia oprire a fost n Atkr unde s-a vizitat un
sol Periglacial.
Re'eaua Biroului European de Soluri este un organism de
coordonare a activit('ilor care vizeaz( centralizarea *i armonizarea
informa'iei privind resursele de sol *i mediu la nivel european; nu se
dezvolt( activit('i specifice de cercetare, acestea intrnd n obliga'iile
'(rilor participante.
Din cele prezentate a reie*it c( s-au f(cut unele progrese n
continuarea bazelor de date, mai ales a celor de ordin descriptiv *i
analitic. Partea cartografic( este nc( la un nivel general pentru a putea
servi ca o baz( de date fiabil(. Se fac eforturi pentru elaborarea unei
baze cartografice de date de sol la scara 1:250.000, proiect nc( n faz(
de nceput.
Nu s-a stabilit nc( loca'ia urm(toarei ntlniri. Aceasta urmnd s(
fie anun'at( ulterior de c(tre pre*edintele Re'elei Biroului European de
Soluri, dr. Arnold Arnoldussen.
Dr. ing. Valentina Cote#
131
130
Aniversarea a 100 de ani
de la Prima Conferin)*
Interna)ional* de
Agrogeologie, Budapesta
(1909) Un eveniment de
neuitat pentru pedologii
romni
Stelian CRSTEA,
Membru de onoare
al Societ('ii Na'ionale Romne
pentru $tiin'a Solului, Bucure*ti,
ROMNIA
Dup( cum se *tie, Dokuceaev,
prin publicarea c(r'ii sale,
Cernoziomul rusesc (1883), a
pus bazele unui domeniu *tiin'ific
cu totul nou tiin)a Solului,
concep'ia sa fiind primit( cu mult
interes de oamenii de *tiin'( de la
acea vreme din Europa.
n Romnia, un om de *tiin'(
cu o minte sclipitoare, G. M.
Murgoci, geolog, a dat aten'ie
deosebit( acestei probleme. Chiar
guvernul era, de asemenea,
interesat de soluri ca factor im-
portant pentru agricultur(.
Din fericire, n 28 februarie
1906, pe lng( Ministerul Agricul-
turii, Industriei, Comer'ului *i
Domeniilor, prin lege promulgat(
de rege, a fost nfiin'at Institutul
Geologic, incluznd dou( sec-
'iunii: Sec'iunea Geologic( *i
Sec'iunea Agrogeologic(.
Gheorghe Munteanu-Murgoci a
fost numit n func'ia de *ef al
Sec'iunii Agrogeologice, cu un
personal *tiin'ific constituit din doi
100 year jubilee
of First International
Conference on Agrogeology,
Budapest (1909) An unfor-
gettable event for the Roma-
nian Soil Scientists
Stelian CRSTEA,
Honorary member
of Romanian National Society
of Soil Science, Bucharest,
ROMANIA
As it is known, Dokuceaev by
publishing his book, The Russian
Chernozem (1883), set up the
foundations of a really new scien-
tific field - Soil Science, his con-
cept being received with much in-
terest by the scholars at that time
in Europe.
In Romania, a clever mind
scholar, Gheorghe Munteanu-
Murgoci, geologist, paid special
attention to this problem. Even the
government was also interested
on the soils as an important fac-
tor of agriculture production.
Fortunately, on February 28,
1906, besides the Ministry of Agri-
culture, Industry, Commerce and
State Domains, the Geological In-
stitute was set up by Royal De-
cree, including two sections: Geo-
logical Section and Agrogeological
Section.
Gheorghe Munteanu-Murgoci
was appointed the head of the
Agrogeological Section provided
with a staff of two geological as-
asisten'i geologi: Em. I. Protopo-
pescu-Pake *i P. Enculescu.
Drz om de *tiin'(, Gheorghe
Munteanu-Murgoci a decis imediat
s( elaboreze, n scurt timp (2 ani),
cu colaboratorii s(i, o prim(
schi'( de hart( agrogeologic( a
Romniei, din care, o parte a fost
publicat( n anul 1908
*)
.
Din dorin'a de a fi informat ct
mai complet *i aprofundat posibil,
Gheorghe Munteanu-Murgoci a
decis efectuarea de excursii
*tiin'ifice n celelalte '(ri.
Astfel, mpreun( cu asisten'ii
s(i, s-a deplasat la A.I. Nabokih
(Odesa), un colaborator al lui
Dokuceaev. Apoi, a urmat o
asemenea excursie *tiin'ific( La
P. Treitz (Budapesta).
Dup( aceste contacte, mai
ales n timpul excursiei *tiin'ifice
f(cute mpreun( de cei trei
oameni de *tiin'( (Murgoci, Nabo-
kih *i Treitz), n sudul Ukrainei, a
ap(rut ideea pentru a preg(ti
Prima Conferin)* Interna)ional*
de Agrogeologie la Budapesta
(1909), unde Gheorghe Munteanu-
Murgoci a prezentat harta cu
solurile din Romnia.
Dup( acest deosebit de sem-
nificativ eveniment, pentru a pro-
gresa ct mai rapid *i productiv
posibil *tiin'a solului, Gheorghe
Munteanu-Murgoci a luat parte n
mod activ la organizarea conferin-
'elor interna'ionale de agrogeolo-
gie care au avut loc, succesiv, la
Stockholm (1910), Praga (1922) *i
Roma (1924).
Datorit( deosebitei sale exper-
sistants: Em. I. Protopopescu-
Pake and P. Enculescu.
As a hard scientist worker,
Gheorghe Munteanu-Murgoci de-
cided to prepare, together with his
co-workers, in short time (two
year), a first agrogeological map
sketch of Romania, of which, a
part has been published in 1908
*)
.
Desiring to be as completely
and thoroughly informed as pos-
sible, he decided immediately to
organize a series of scientific
trips in the other countries.
So, he and his assistants went
to A.I. Nabokikh (Odessa), a co-
worker of Dokuceaev. Then they
also had such a valuable scientific
trip to P. Treitz (Budapest).
After these contacts, especially
during the scientific trip made to-
gether by the three scholars
(Murgoci, Nabokikh and Treitz), in
South Ukraina, occurred the idea
to prepare the First International
Conference on Agrogeology in
Budapest (1909), where Gheorghe
Munteanu-Murgoci presented a
map of the zones of soils in Ro-
mania.
After this particularly significant
event, in order to advance as
much rapid and productive as
possible the soil science,
Gheorghe Munteanu-Murgoci took
an active part in the organization
of international conferences on
agrogeology which followed in
Stockholm (1910), Prague (1922)
and Rome (1924).
Due to his particular profes-
133
132
tize profesionale *i manageriale,
la a Doua Conferin'( Interna'io-
nal( de la Stockholm (1910),
Gheorghe Munteanu-Murgoci, al(-
turi de E. Raman, F. Wahnschaffe
*i T. Schucht, a fost numit editor
al lucr(rii Internationale Mitteilun-
gen f/r Bodenkunde, iar la a
Treia Conferin'( Interna'ional( de
la Praga (!922), Gheorghe Mun-
teanu-Murgoci a fost ales Pre*e-
dinte al Comisiei Interna'ionale de
Cartografierea Solurilor *i, sub
grija sa *i sub auspiciile Institutului
Geologic al Romniei, a fost
redactat( *i tip(rit( (Bucure*ti,
1924) monografia Mmoires sur
la cartographie du sols, prezen-
tat( la a 4-a Conferin'( Interna'io-
nal( de $tiin'a Solului (Rome,
1924).
De asemenea, el a contribuit la
monografia compilat( de Comisia
Interna'ional( pentru Nomencla-
tura *i Clasificarea Solurilor al
c(rui pre*edinte era B. Frosterus,
cu memoriul Considera'iuni pri-
vind Clasificarea *i Nomenclatura
Solurilor.
De*i o ini'iativ( modest(,
aceast( prim( conferin'( interna-
'ional(, prin valoroasele ei rezulta-
te, a deschis calea la a*a de
multe, diferite *i valoroase mani-
fest(ri *tiin'ifice privind solurile din
toat( lumea ce reprezint( tot
attea ocazii de a ne reaminti cu
recuno*tin'( de ea.
sional and managerial expertise,
at the Second International Con-
ference in Stockholm (1910),
Gheorghe Munteanu-Murgoci, to-
gether with E. Raman, F. Wahn-
schaffe and T. Schucht, was ap-
pointed editor of the Internationale
Mitteilungen f/r Bodenkunde and,
at the Third International Confer-
ence in Prague (1922), he was
elected Chairman of the Interna-
tional Soil Cartography Commis-
sion, and, under his responsibility
and under the auspices of the
Geological Institute of Romania,
the monograph Mmoires sur la
cartographie du sols has been
prepared and published (Bucha-
rest, 1924), presented in the 4
th
International Conference of soil
Science (Rome, 1924).
He also was a contributor to
the monograph compiled by the
International Commission for Soil
Nomenclature and Classification
whose chairman was B. Froste-
rus, with the memorial Consider-
ations on the Classification and
Nomenclature of Soils.
While a modest initiative, this
first international conference, by
its valuable results, gave open
ways to so many, various and
valuable international scientific
manifestations on the soils al over
the world as many occasions to
gratefully remember it.
*)
Dr. G. Murgoci, Em. I. Protopopescu-Pake *i P. Enculescu. Raport asupra lucr*rilor f*cute
de sec)ia agrogeologic* n anul 1906-1907, ntocmit de *eful sec'iunii dup( lucr(rile sale
*i ale geologilor asisten'i. RAPORTUL ANUAL ASUPRA ACTIVIT$#II INSTITUTULUI GEO-
LOGIC PE ANUL 1906-1907. BUCURETI 1908.
IN MEMORIAM
PROFESORUL ANDREI WEHRY
(1936-2009)
Originar din Alsacia *i Lorena (dou(
provincii Franceze *i temporar Germane),
de unde str(bunicul lui, Wehry Franciscus
(1824 - 1872), s-a stabilit la Oravi'a, pe la
anul 1850 *i apoi urma*ii lui, la Caran-
sebe*.
Profesorul dr. ing. Andrei Wehry s-a
n(scut pe clisura Dun(rii n comuna
Plavi*evita la 20.01.1936, unde tat(l a fost
notar. A nceput *coala primar( n comuna
Brebu Nou (Weidenthal) n 1942, unde a fost mutat tat(l, deoarece
s(tenii au cerut la Prim(rie un notar german. De aici, n septembrie
1944, tot satul de germani a fost deportat n Rusia, deci *i tat(l lui Andrei
Wehry (ofi'er n rezerv( n Armata Romn() muncind for'at n minele de
aur din mun'ii Urali, unde s-a mboln(vit *i, rentors, a decedat n 1947.
Din 1944 elevul Andrei Wehry a continuat *coala primar( n comuna
Ogradena- Nou( *i apoi la Or*ova locuind la bunicul Fischer Josef
mpreun( cu fratele s(u Victor *i mama Josefina Wehry, n comuna
denumit( n prezent Ie*elni'a, lng( Or*ova.
Din 1949-1953 a urmat *coala Medie Tehnic( de lucr(ri Hidraulice
din Timi*oara, mpreun( cu fratele s(u vitreg Tiberiu, la ndemnul tat(lui
vitreg Ignatoni Oliver, absolvind cu diplom( de merit *i a fost admis f(r(
examen de admitere la Facultatea de Construc'ii Timi*oara, specializarea
2009, XLIII, NR. 2, P. 133-138
135
134
Construc'ii Hidrotehnice (1953-1958), terminnd-o tot cu diplom( de
merit. De la 01.08.1958 *i pn( n 2009 a fost membru al colectivului
Facult('ii de Hidrotehnic(, urmnd toate treptele didactice: preparator,
asistent (1958), *ef de lucr(ri (1962), conferen'iar (1969), profesor
(1990) *i profesor consultant (2001), n Universitatea Politehnica din
Timi*oara.
A sus'inut teza de doctorat n 1968, cu titlul Deversare n sifon de
mare capacitate sub conducerea profesorului emerit ing. Pompiliu
Nicolau, *eful catedrei de Hidrotehnic(. Teza de doctorat n rezumat a
fost publicat( la Congresul IAHR de la Kyoto, Japonia, devenind membru
IAHR (1969).
A fost asistent la Hidraulic(, Regulariz(ri de ruri - Ci navigabile -
Porturi, Hidroameliora'ii, Mecanic( teoretic( *i apoi ca *ef de lucr(ri a
predat cursurile: Hidroameliora'ii, Iriga'ii, Desec(ri - drenaje, Sisteme de
iriga'ii cu func'ionare automatizat(, Amenaj(ri piscicole, Exploatarea
amenaj(rilor de mbun(t('iri funciare *i Depozite de de*euri.
Din 1997 *i pn( n 2006 a fost profesor asociat, la Universitatea
Oradea, Facultatea de Protec'ia Mediului *i din 2004 la Facultatea de
Arhitectur( *i Construc'ii. A publicat peste 130 lucr(ri *tiin'ifice, dintre
care peste 20 peste hotare, iar dintre c(r'ile tip(rite men'ion(m:
Hidroameliora&ii - I. Sava, A. Wehry, 1967;
Iriga&ii #i Drenaje - V. Blidaru, Gh. Pricop, A. Wehry, 1981;
Probleme actuale n tehnica drenajului - A. Wehry, L. David, E.T.
Man l982;
Desecri - 1985, n colaborare cu speciali*ti din ISPIF *i ICITID;
Iriga&ii - 1989, n colaborare cu speciali*ti din ISPIF *i ICITID;
Amenajri de Iriga&ii #i Drenaje - V. Blidaru, A. Wehry, Gh. Pricop,
1997;
Reciclarea #i depozitarea ecologic a de#eurilor - A. Wehry, M.
Orlescu, 2000;
Protec&ia instala&iilor de pompare la lovitura de berbec - A. Wehry,
M. Barglazan, 2000;
Stvilare automatizate hidraulic - A. Wehry, M. Orlescu, Tr. Breb,
2001;
Microsta&ii de pompare pentru iriga&ii, folosind energie neconven-
&ional - A. Wehry, S. Guler, 2002;
Reciclarea apelor uzate - A. Wehry, M. Bodog, 2004;
Protec&ia solului - A. Wehry, C. Mancia, M. Mancia 2005.
A activat n tot acest timp *i n produc'ie (proiectare) la: ISPIF,
ISPE, IPROTIM, TCIF, ISPIF, de unde men'ion(m proiectele la care a
lucrat:
- Podul de beton armat de cale ferat( ngust( forestier( din spatele
g(rii Armeni* (1958, dou( arce cu deschiderea de 40 m *i s(-
geata 10 m).
- Alimentare cu ap( re'eaua Timi*oara, 1960.
- Canalizarea pluvial( a Combinatului Siderurgic Gala'i (1964, p(-
mnt macroporic).
- Termocentralele: Borze*ti, Sngiorgiu de P(dure, Deva, 1965.
- Sisteme de desecare: Aranca *i #eba- Timi*a', 1969.
- Sisteme de iriga'ii: $agu - Fntnele Arad, $ag - Topolov(',
1969, 1970.
- Comisia Na'ional( de Exces de Ap( *i Inunda'ii, 1973, elabornd
planuri de amenajare pentru Romnia.
- Participant la conferin'ele Europene de Secet(: Ungaria, Serbia
*i Slovenia.
- Studiul privind bilan'ul apei n depozitul ecologic de de*euri Arad
2003, proiectat *i executat de ASA - Brno.
- Studiul de impact asupra depozitului de de*euri Oradea, 2004,
proiectat *i executat de KEVIEP - Debrecen.
- Expertize asupra construc'iilor de Imbun(t('iri Funciare, 2005 n
urma inunda'iilor.
A fost conduc(tor de doctorat din anul 1991 n domeniul ingineriei
civile *i a avut 8 absolven'i doctori: M. Orlescu, N. Sab(u, L. Constan-
tinescu, C. Blaguescu, I. Neme*, D. Popescu, S. Guler, M. Mancia *i 10
doctoranzi n stagiu. n toat( activitatea lui, prof. Andrei Wehry a participat
cu tinerele cadre didactice la cercet(ri *tiin'ifice, congrese *i publica'ii,
avnd posibilitate s( aib( n final jum(tate de catedr(, profesori *i
conferen'iari titulari, atesta'i.
Profesorul dr. ing. Andrei Carol Francisc Wehry a fost de na'iona-
litate german( *i cet('enie romn( *i german(, a fost c(s(torit cu
Cleopatra Wehry (1958) *i a avut doi copii, Oliver (1961) - inginer *i
Corina (1966) doctor stomatolog, ct *i doi nepo'i, Alexandru (1987) *i
Leti'ia (1998).
A fost membru corespondent al Academiei de $tiin'e Agricole *i
Silvice, Bucure*ti (din 1993) *i a fost atestat ca expert tehnic *i
verificator de proiecte MLPAT, ct *i atestat pentru Studii de impact *i
bilan'uri de mediu la Ministerul Mediului *i Gospod(ririi Apelor.
A efectuat stagii de documentare n domeniul nbun(t('irilor funciare
137
136
n Cehoslovacia, Germania, Italia, Fran'a *i Olanda, fiind absolvent al
Cursului Interna'ional de Drenaje Agricole, dinWageningen, 1972.
Conduc(tor de Program Tempus n domeniul depozitelor de de*euri
a fost n documentare n Germania, Sco'ia *i Portugalia, al(turi de
numeroase cadre didactice *i studen'i din facultatea noastr( cuprin*i n
acest program. A c(l(torit *i turistic la veri*orii primari din Canada (2003)
*i Australia (2004), pleca'i acolo n timpul celui de-al doilea rzboi
mondial.
A fost *eful catedrei de mbun(t('iri Funciare din cadrul Facult('ii
de Hidrotehnic( Timi*oara n perioada 1991-2001 *i a realizat n 1973
actualul laborator de mbun(t('iri funciare cu fonduri de la Ministerul
Agriculturii, cl(direa avnd un amfiteatru de 90 locuri, sal( de proiecte
de 30 de locuri *i laboratoare de iriga'ii, drenaje, pedologie, agrotehnic(
cu standuri moderne de ncerc(ri experimentale.
A fost ofi'er n rezerv(, n Armata Romn( la Artilerie Antiaerian( *i
vn(tor sportiv timp de 30 de ani.
A fost membru n Comitetul Na'ional Romn pentru Iriga'ii *i
Drenaje (din 1993) *i a fost n perioada 2000 - 2003 membru n Consiliul
de Administra'ie al SNIF pe 'ar, la Bucure*ti.
De asemenea, n perioada 2002 - 2005 a fost directorul sucursalei
BANAT a ISPIF - Bucure*ti, conducnd *i elabornd diverse proiecte de
specialitate.
A fost membru al Asocia'iei pentru mbun(t('iri Funciare *i
Construc'ii Rurale din Romnia.
A fost un cadru didactic str(lucit, un bun coleg *i un ndrum(tor
permanent al cadrelor didactice tinere, a doctoranzilor *i studen'ilor, un
om de aleas( modestie *i amabilitate, mp(r'indu-*i cei 51 de ani de
activitate ntre catedr( *i familie.
Facultatea de Hidrotehnic( resimte o mare pierdere prin plecarea
sa la cele ve*nice. Ne ve'i lipsi domnule Prof. Wehry Andrei.
Prof. dr. ing. Eugen Teodor Man
Decanul Facult$#ii de Hidrotehnic$
Membru asociat ASAS
Prof. dr. ing. Gheorghe Rogobete
DR. ING. VASILE SUR$IANU
(1955-2009)
La 07.05.2009 s-a stins pe nea*tep-
tate trecnd n lumea drep'ilor, dr. n
agronomie, Sur(ianu Vasile, cunoscut
cercet(tor n domeniul valorific(rii solurilor
n agricultur( *i ndeosebi a celor s(r(-
turate.
S-a n(scut n comuna Rmniceni,
jude'ul Vrancea la 12.07.1955. A urmat
liceul agricol din Rmnicu S(rat (1970
1974) *i apoi Facultatea de Agronomie din
Universitatea din Craiova (1974 1979),
unde a ob'inut diploma de inginer agronom. A activat ca cercet(tor
*tiin'ific la Sta'iunea de Cercet(ri Agricole pentru Ameliorarea Solurilor
S(r(turate Br(ila, urcnd toate gradele (III, II, I). Paralel a absolvit
diferite cursuri de specializare n 'ar( *i str(in(tate *i a efectuat vizite
de documentare *i schimb de experien'( n Ungaria, Austria, Germania,
italia, Egipt, Spania, Republica Moldova.
n anul 1999 *i-a sus'inut doctoratul n agronomie n cadrul USAMV
Bucure*ti, sub coordonarea prof. dr. Dumitru Teaci.
Din 1990 a fost secretar *tiin'ific *i apoi director tehnic *i director
la Sta'iunea de Cercet(ri Agricole pentru Ameliorarea Solurilor S(r(turate
Br(ila, iar din 2005 director executiv la Direc'ia pentru Agricultur( *i
Dezvoltare Rural(, Br(ila.
A publicat cca. 90 articole *i lucr(ri *tiin'ifice n reviste de
specialitate, precum *i ndrum(ri tehnice pentru fermierul agricol,
tehnologii moderne pentru cultura plantelor de cmp, ndreptar pentru
lucr(ri agropedoameliorative adaptate condi'iilor specifice unit('ilor
comunale ale jude'ului Br(ila *i altele.
A participat activ la ntocmirea strategiei de dezvoltare a jude'ului
Br(ila pe termeni mediu sec'iunea agricultur(, la proiectul de redare n
circuitul agricol *i arabil a solurilor s(r(turate din jude'ul Br(ila, la
139
138
programul Agral, proiectul Componente ale sistemelor tehnologice
agricole de cultur( a plantelor pentru conservarea solului *i a apei.
A fost membru al Societ('ii Na'ionale Romne pentru $tiin'a Solului
(SNRSS), al Uniunii Interna'ionale a $tiin'elor Solului (IUSS), al Asocia'iei
Amelioratorilor *i Produc(torilor de S(mn'( din Romnia, al AGIR, al
Societ('ii Europene de $tiin'a Solului, al Societ('ii Interna'ionale de
Conservarea Apei *i Solului.
Agricultura *i $tiin'a Solului din Romnia, regret( profund pierderea
unui cadru de specialitate de cert( valoare *i n plin( activitate prin
decesul prematur a doctorului Vasile Sur(ianu.
Dr. ing. Marcel Bularda
Director S.C.D.A. Br$ila
ANUN#
15
th
WORLD FERTILIZER CONGRESS
OF THE INTERNATIONAL SCIENTIFIC CENTRE FOR
FERTILIZERS (CIEC)
FIRST ANNOUNCEMENT
MEETING THE FERTILIZER DEMAND ON A
CHANGING GLOBE: BIOFUELS, CLIMATE
CHANGE & CONTAMINANTS
31 August - 3 September 2010
Bucharest, Romania
Jointly organized by
Romanian Academy of Agricultural and Forestry Sciences (AAFS)
Naional Research and Development Institute for Soil Science, Agrochemistry
and Environmental Protection (INCDPAPM ICPA)
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine,
Bucharest
and
The International Scientific Centre for Fertilizers (CIEC)
141
140
SCIENTIFIC PROGRAM
Fertilizers play an increasing role on a changing globe in order to
satisfy the nutrient demand of industrial crops without compromising
resources for food production, to counteract adverse effects of climate
change as for instance drought, floods and salinity and last but not least
to avoid contamination of soils with organic and inorganic xenobiotics,
or to minimize their uptake on polluted sites by appropriate fertilizer strat-
egies. Special emphasis needs to be paid to nutrient losses from agri-
culture to water bodies as they compromise the quality of drinking water
and marine bodies. Prominent examples are nitrogen and phosphorus,
while the input of other elements such as uranium and copper gain in-
creasing relevance.
Next to these hot topics fertilizer research must further aim at
improving crop productivity for meeting the greater food demand result-
ing from the rapid increase in world population. At the same time food
quality, soil fertility, the waste of resources and environmental impacts
of low fertilizer efficiency still are important issues of fertilizer research
and fertilization.
The 15
th
World Fertilizer Congress, jointly organized by CIEC and
ASA will provide a forum to exchange the latest detailed information and
achievements on fertilizer research, development, production and appli-
cation since the 14
th
World Fertilizer Congress of CIEC (Chiang Mai,
Thailand, January 2006), and will also fully discuss future developments.
The 15
th
World Fertilizer Congress will address the following ma-
jor subjects:
1. Sustainable fertilizer strategies for industrial crops
2. Fertilizer strategies under peak phosphorus
3. Fertilizer strategies under climate change
4. Agriculture and marine environment
5. Nutrient and heavy metal balances in fertilization
6. Fertilizer management on contaminated soils
7. Food security and food safety
8. New fertilizer development
9. Fertilization in organic farming
10. Production, markets and economics of fertilizers
OBJECTIVES OF THE WORLD FERTILIZER CONGRESS
The objective of the Congress is to bring together scientists from
all over the world to discuss different aspects concerning fertilizer use
in context of climatic changes, food security and safety, environmental
preservation. During the Congress the delegates will share ideas, con-
tributing to the body of knowledge concerning fertilizer use in different
part of the world and will establish future relations in order to increase
research cooperation.
TENTATIVE PROGRAM
Tuesday 31 August 2010 Registration
OPENING CEREMONY
Keynote Address + Technical
Presentations
Wednesday 1 September 2010 Keynote Address + Technical
Presentations
Thursday 2 September 2010 Mid Conference Tour
Friday 3 September 2010 Keynote Address + Technical
Presentations
CLOSING CEREMONY
IMPORTANT DATES
Second Announcement 1 December 2009
Submission of Abstracts 1 February 2010
Note on acceptance of contribution 15 March 2010
Registration with reduced fee 30 April 2010
Full paper due 10 May 2010
OFFICIAL LANGUAGE OF THE WORLD FERTILIZER CONGRESS
All proceedings will be conducted in English only. Delegates have
to ensure that all papers and presentations are in English before the
commencement of the symposium as there will be no translation facili-
ties.
143
142
ABSTRACTS
Delegates are invited to submit English abstracts of no more than 300
words (excluding titles and author details).
All page margins should be one inch.
All text should be 12-point font and Times New Roman with 1.5 line
spacing.
The TITLE should be short, concise, and indicative of the abstract. CAPI-
TALIZE and BOLD all letters in the title and centre.
The Authors name should follow the title (allow two open lines between
title and author name and author name and abstract body). The name
should be in bold, but not capitalized. Use an asterisk (*) after the name
to indicate the corresponding author. If the corresponding author and the
presenter of the paper are different, please indicate. Author names and
addresses should be centred.
Provide an e-mail address and postal address of the corresponding au-
thor.
Abstract body should be justified left and right. The word Abstract
should be directly above the body of the abstract.
The submitted abstracts will be reviewed by the Scientific Committee and
the decision will be forwarded to the corresponding author before March 15, 2010.
LOCAL ORGANIZING COMMITTEE
Mihail DUMITRU President of Romanian National Branch of CIEC,
Director General, National Research-Development
Institute for Soil Science, Agrochemistry and
Environmental Protection Bucharest
Aurel DORNEANU Secretary General of the Romanian National Branch
of CIEC
Ioan Nicolae ALECU President of the University of Agronomical Sciences
and Veterinary Medicine (USAMV), Buchares
$tefan DIACONESCU Rector of USAMV, Bucharest
Adrian $ERDINESCU Director General, Research Institute for Grapes
and Wine, Valea C(lug(reasc(
Cristian KLEPS Head, International Cooperation, ASAS
CIEC SCIENTIFIC ADVISORY BOARD
Christian HERA President of CIEC (Romania)
Ewald SCHNUG Deputy President of CIEC (Germany)
Georges HOFMAN Deputy President of CIEC (Belgium)
Tamas NEMETH Secretary General of CIEC (Hungary)
Silvia HANEKLAUS Deputy Secretary General of CIEC (Germany)
Luc Maene Liaison Officer with Fertilizer Industry (France)
CONGRES SCIENTIFIC COMMITTEE
Cristian HERA (Romania)
Ewald SCHNUG (Germany)
Mihail DUMITRU (Romania)
Silvia HANEKLAUS (Germany)
Luc MAENE (France)
Oswald VAN CLEEMPUT (Belgium)
Aurel DORNEANU (Romania)
Velicica DAVIDESCU (Romania)
Radu LACATUSU (Romania)
Mihai RUSU (Romania)
Adrian $ERDINESCU (Romania)
Gheorghe CIOBANU (Romania)
VENUE
Bucharest, ROMANIA
General Information
Bucharest (Romanian: Bucure*ti) is Romanias capital and larg-
est city as well as the most important industrial and commercial center
of the country. It is located in the southeast part of the country, at 44252
N 26062 E, and lies on the banks of the Dmbovita River. With 2 mil-
lion inhabitants in the city proper and more than 2.4 million in the urban
area, it is also one of the largest cities in Eastern Europe.
Bucharest has many splendid buildings, beautiful parks, and wide
boulevards. Cultural institutions in the city include the Romanian History
Museum, the University of Bucharest (founded in 1864), the State Phil-
harmonic, and the Romanian Opera. The Church of the Patriarchate,
built in the 17
th
century, is the seat of the spiritual leader of the Roma-
nian Orthodox Church.
Geography of Bucharest
Bucharest is situated in the south eastern corner of the Romanian
Plain, on both sides of the Dmbovita River, about 48 km (30 miles)
north of the Danube. Several lakes can be found across the city, the
most well-known are Lake Floreasca, Lake Tei and Lake Colentina. A
pleasant place to take a rest is Ci*migiu Gardens with its small artificial
lake Ci*migiu, which was a popular place among poets and writers.
Besides Lake Ci*migiu, there are several famous gardens in the city,
namely, Her(str(u Park and the Botanical Garden. As with many cities,
Bucharest has seven hills: Mihai Vod(, Patriarchy Hill, Radu Vod(,
Cotroceni, Spirei, V(c(re*ti and Sf. Gheorghe Nou.
144
Climate in Bucharest
Bucharest has a temperate-continental climate with hot summers
and cold winters. The average upper daily temperature is about 29
0
C in
summer and 2
0
C in winter. Usually, in the period 29 August - 3 Septem-
ber days are typically dry and sunny, with temperatures about 26 28
0
C
during the day and approximately 15
0
C at night. Short rainstorms may
occur. Lighter clothing will be required.
CONGRESS TOURS
Details to be supplied in the second announcement.
REGISTRATION
The registration fee is estimated to be approximately 350 Euros.
Confirmation of cost will be made in the second announcement by De-
cember 2009 and at the website: www.icpa.ro/ciec
PRESIDENT of the CONGRESS LOCAL ORGANIZING COMMITTEE
Mihail DUMITRU,
President National Branch of CIEC, Director General, Na'ional Research
Institute for Soil Science, Agrochemistry and Environmental Protection
(INCDPAPM ICPA)
CONGRESS SECRETERIAT
Aurel DORNEANU
Secretary General of the Romanian
National Branch of CIEC
Bd, Marasti 61
cod 011464
Bucharest
Rodica STANESCU,
Polytechnic University,
Bucharest
Ana Popescu
Scientific Secretary, ASAS
SECRETARIAT
Iulia ANTON (ICPA)
Ioana PANOIU (ICPA)
Alina GHERGHINA (ICPA)
Email address: ciec@icpa.ro
Website: www.icpa.ro/ciec

Stiinta-Solului 2009 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stiinta-Solului 2009 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T I I N # A S O L U L U I

REVIST A SOCIET#II NA#IONALE

S-ar putea să vă placă și