JUDETELE PATRIEI

VILCEA
MONOGRAFE

EDITURA SPORT - TURISM

BUCURESTI, 1980

ta
6 JUDETUt, VlLCEA
glorie pandurii lui Tudor impotriva armatelor otomane;
aid a vibrat pentru prima data, sub bagheta lui Anton
Pann, imnul ,,Desteapta-te romdne"; tinutul a fost vizi-
tat In doua rinduri de domnul Unirii, Alexandra, loan
Cuza; de aid a plecat o mare cantitate de material
lemnos trebuindos armatei in 1877, pentru cucerirea
independentei tarii; in Vilcea, in anii interbelid, s-au
produs importante miscari revendicative ale oameni-
lor muncii; aid a avut loc prima conferinta a regionalei
U.T.C. Oltenia, ale carei lucrari au fost conduse de tova-
rasul Nicolae Ceausescu, ctitorul Romdniei socialiste mo-
derne de azi, inima, gloria si constiinta natiunii noastre
socialiste.
Geografia acestor locuri este armonios integrate, in
geografia tarii; istoria lor se contopeste cu marea istorie
a tarii; munca, idealurile si nazuintele vilcenilor sint
indestructibil legate de destinul intregii natiuni.
Ne cunoastem bine radadnile, stim de unde am pornit.
Sintem mindri de trecutul nostru glorios de lupta. Dar, sin-
tern mindri si de ceea ce am cladit not, cu miinile noas-
tre, in aceasta perioada noua, de mari izbinzi, de cind
toate bogatiile ne apartin pe deplin, de cind, cu spiritul
unui bun gospodar si al unui intelept vizionar, partidul
ne calauzeste pe drumul bunastarii si fericirii, al civiliza-
tiei socialiste si comuniste.
Ca pentru intreaga tara si pentru judetul Vilcea, im-
plinirile din aceasta perioada, cea mai fertila din in-
treaga sa istorie, sint indisolubil legate de activitatea pro-
digioasd, jtatrunsa de inalt patriotism si pasiune revolu-
tionara, desfdsurata de tovarasul Nicolae Ceausescu in
fruntea partidului si statului nostru. Prin capadtatea sa
de a analiza in profunzime si de a aprecia realist eveni-
mentele lumii contemporane, tovarasul Nicolae Ceausescu
si-a adus si isi aduce o contribute inestimabila la cauza
socialismului si pacii, la triumful celor mai nobile idea-
luri ale umanitdtii.
In ultimul deceniu si jumatate, oamenii muncii din
judetul Vilcea, ca dealtfel intregul nostru popor, l-au
avut pe tovarasul Nicolae Ceausescu de mai multe ori in
mijlocul lor, analizind si stabilind la fata locului, im-
CUVlNT INAINTE
preuna cu organele de partid si de stat, cu colectivele de
oameni ai muncii, directiile de dezvoltare a economiei
judetului, modalitatile concrete de realizare a sardnilor
de la o etapa la alta. Oamenii muncii de pe aceste melea-
guri isi exprima recunostinta fierbinte, dragostea si devo-
tamentul nemarginit fata de tovarasul Nicolae Ceausescu,
pentru grija atenta §i permanenta pe care a acordat-o si
o acorda dezvoltarii judetului Vilcea in contextul inflori-
rii si dezvoltarii multilaterale a tntregii noastre patrii.
Monografia de fata, rod al investigatiei atente si rigu-
roase a realitatilor judepului Vilcea in plan politic, econo-
mic si social, aduce in lumina secvenfe semnificative din
amplul proces de prefaceri al intregii fan, sugerind cu
optimism o largo, si luminoasa deschidere in perspectiva.
Pentru ca, asa cum ne-am obisnuit sa aspiram, si mai cu
seama sa infaptuim, realizarile noastre din viitor vor fi
mult mai bogate decit cele prezente.
Animati fierbinte de sardnile stabilite de Congresul
al Xl-lea si de Conferinta Nafionala ale partidului, oame-
nii muncii de pe aceste meleaguri, asemenea intregului
nostru popor, muncesc cu abnegatie si devotament pentru
infaptuirea obiectivelor cincinalului afirmarii plenare a
revolutiei tehnico-stiintifice, temelie sigura pentru trans-
punerea in viata a marefelor obiective si directii trasate
de Congresul al XH-lea al Partidului Comunist Roman,
care a deschis o noua etapa istorica pentru edificarea so-
cialismului si comunismului pe pamintul scump al patriei.
 JUDETUL VILCEA IN DATE 1 CIFRE

Suprafata: 5 705 km2 (2,4 % Resedinta : municipiul Rm.

din suprafata \arii).
Populatia (la 1 iulie 1978):
418 131 locuitori.
Vilcea — 72915 locuitori.
Categorii de localitafi: 1
municipiu, 7 ora§e, 78 co-
mune, 568 sate.

Dinamica principalilor indicator! ai dezvoltarii economice:

1965 1975

Productia industrials (mil. 1318 5638

lei)
Productia agricolS (mil. lei) 851 1151
Volumul investitiilor in sec- 347 2690
torul socialist (mil. lei)
Numar mediu personal mun- 53,1 94,7 100,3 102,6
citor (mii)
Desfaceri de marfuri cu ama- 947 2222 2868 3402
nuntul prin comertul socia-
list (mil. lei)

Indicator! ce caracterizeaza Volumul investitiilor 1,6

ponderea judetului in an- Productia globalS indus-
samblul economic! na(io-
trials 1,2
nale (1978, In procente):
Productia globala agricola
Populajie 1,9
1,5
Personal muncitor 1,5 Viiizari de marfuri cu a-
Fonduri fixe 2,8 manuntul 1,6
 10
ramuri
Energia electrica
Construc{ii de ma?ini
fhlm
^slltll I Iic
I 0,4
Extnu'lia minereurilor nemetalifere
si i)roduse din substance abrazive
Matoriale de constructii
Exploatarea $i prelucrarea lemnului
Confcc^ii
I'iclarie,' blanarie, incal^aminte
Alimentara
•"—"• "— '-"
"Produsele realizate de eco-
nomia vilceana se exports
in peste 50 de (Sri ale
lumii.
•* Principalele produse reali-
/ute in judet (in 1978) :
soda calcinata (66,5% din
produetia nationals), soda
JUDEfUL VILCEA
CADRUL NATURAL
In ansamblul eco-
nomiei nafionale In judef
4,7
7,4
6,2 11,1
48,9
2,2 0,5 A§EZAREA SI LIMITELE
2,0 5,8
2,2 8,3
O O
)(Jude^ul_ Vilcea este. situat in partea central sudica a
0,6 1,9 aublicii Socialists Romanitf /'si cuprinde teritorii apar-
1,8
u,y 3,4 _unor variate regiuni geografice. Asezarea sa este
no
11,0 clar definita de coordonatele geografice, fiind cuprins
"— '
intre paralelele 48°28' §i 48°36' latitudine nordica si intre
caustica ( 6i, 2 o /o)) meridianele 23°37' si 24°30'' longitudine estica. Limita
ra fai sinte nordica * urmareste spre vest, incepand de la obirsia pi-
8S5?4«!?
e *
(22,4%), antidaunatori
o
- liului Scara (afluent al riiiiui Topolog), situata sub
energae electrics, utilaj teh- curmatura de sub virful Scara ((2 285 m), extremitatea
nologic pentru industria vestica a culmii nordice a mun^ilor Fagara§, trece prin
chinnca, placaj, P.A.L., mo- virfurile Suru (2 282 m), Tataru (1 890 m), Chica Fedele-
biW, Incalfaminte. conser. sului (1 819 m) si coboara, pe o direc^ie sud-vest, in defi-
ve din fructe si legume etc leul Oltului, la nord de localitatea Riu Vadului. De aici,
urea in Virful Mare (2 065 m), din muntii Lotrului si con-
tinua pe culmea acestora prin virfurile Sterpul (2 144 m)
si Tartarau. De-a lungul acestei limite^jude^ul Vilcea se
invecineaza cu jude^ul Sibiuxiar. intre virful Tart.ar.au si
niuntele Poiana Muierii (1 804 m) din masivul Paring,ycu
jude^ul Alba.v
Din virful^Poiana Muierii, limita vestica" se in-
dreapja spre 'siid~ trecind prin virfurile Capra (1 927 m),
CiobanuT'(T944 m), Pietrele (2 241 m), Coasta_lui_Rus
\ (2306m), siituajte in sectoirul monttan_de la Obirsja Lotru-
lui, si desparte jude^ul Vilcea devjudeful Hunedoara. y
De la virful Coasta lui Rus incepe limita cu jude^ul
Gorj, care se continua spre est, pe culmea muntilor Capa-
tinii, trece jprin virfurile Mohoru (23"35"m),~ Papusa
* L. B a d e a, C. R u s S n e s c u — Judeful Vilcea, Ed. Academiei
R.S.R. 1970, p. 7.
** Ibidem, Harta fizico-geografica, anexa.
 12 JUDETUL VlLCEA
(2134m), Micaia (2179m), apoi de la obirsia Oltetului
spi-e sud r.t pc culmea munteluiNegovanu (2 064 m) ca,
de aici, .'..i urmareasca spre sud culmea dintre riurile
Cerna si Mari|a si sa coboare spre depresiunea Polovragi
f?i Racovilu. La nord-vest de localitatea Milostea, dupa ce
trece pcsl.c r i u l Tariia, continua, aproape paralel cu acesta,
pina In d i c p l u l localita^ii Bodesti, unde traverseaza riul
Oltet, apoi urmareste culmea dealurilor ce constituie cum-
pana apelor dintre ~OTfet~?i Amaradia, pina in dreptul co-
munei Ghioroiu.
Din dreptul comunei Ghioroiu incepe limita cu jude-
tul Dolj, c;iri ¥ se abate spre sud si sud-est pina la sud-^vst
de comuna Halcesti.
Din vestul localitatii Preotesti traverseaza riul Oltet,
apoi riurile Beica, Mamu si ajunge la Olt, la sud de Voi-
cesti, urmind spre amonte valea acestuia pinu in dreptul
comunei Prundeni. De aici, urea spre nord-est, pe dealu-
rile puternic fragmentate de la sud de Topolog pina la
sud de Launele de Jos, alcatuind limita cu judetul Olt.
_De la Launele de Jos, limita estica cu judetul Arges,
urea spre noi-d, traverseaza riul Topolog L\ Milcoiu §i de
aici cu un aspect sinuos, la est de localltatfle Gibesti,
Giurgiuveni, Poeni^a, Valea Babei, Calici, Robaia, Rada-
cinesti, apoi pe valea Topologului pina la obirsia acestuia.
RELIEFUL
f
I f Desfa^urat in trepte, pp dirprfiq nord-sud^ deja alti-
'
Itudini ce depasesc^2QQ m (vfrfu] ..Sum 2282m, virful
./ $tefifis_ti_2_212jm) * ping la _150m in apropiere de Draga-
sani, reliefuP[udetuluL.yiIcea.,estaIprin excelenta rnuntos
ST'deluros.j,
v7 Cea mai mare parte din_ teritoriu, aproximativ. 2/3,
este cupnHs^ntre^ajfditudlDipg' 'irte -4Q.fi—flnn m si ailcartiuiieste
treapfcTpoS^tiiui pjemgntan _gf treapta^jdealunlor sub-
carpatice.
* Pe harta Wptometrici din AUasul R.S.R., fascricula 1—5, Virful
§tefle?ti apare cotat cu 2 250 m.
CADRUL NATURAL 13
Aproximativ 1/3 din aceeas.i suprafa^a este formata
din treapta muntllor scunzi gi mi]locii, cU altJtudlni cu-
§i a muntilor inalti. care ating
valoride"peste 2 OOP m.
In cadrul treptelor de relief amintite se gasesc vai si
depresiuni care de^in a treia parte din suprafata totala
a teritoriului.
^c Dispunerea__reliefului in trepte, prientarea culmilor
montane si_ subcarpatioe, in general pe directia vest-est,
§i Ja^coTinekir piemontane pe direc^ia nord-sud, aspectul
vailor§idepresjunilor, p_rezenia_luncilprjde-a lungul prin-
cipalelor ape ^curgatoare, particularitaljile geomorfologice
ale fuluFor formelor de relief etc. indica o pronun^ata di-
versTtate~a reliefului jude|ului Vilcea. v
Varietatea formelor de relief este rezultatul existence!
unpr_sectoare ale__marilor_junitati de_relief. :__Carpatii Me-
ridipnali, Subcarpa^ii Getiid §i Podi§ul Getic,cu.o com-
plexa'alcatuife~ geologica/^— rod de la~cele mai vechi,
cristaline, pinaTTa cele mai_ tinere, pliocene §i cuater-
nare -^ cu _o_. complicata si indelungata evolu^ie impusa
de agen^ii modelatori, ai scoar^ei terestre.
Mun^ii
Treapta_mun^ilor ocupa treimea nordica- din teritoriul
lefului^ aproxSnaGyIIa_,nQrdl_ de _aliniamentul localita-
/ tflpr Vaideeni, Romanii de Sus, Bistrfja7"Piitririij"Barba-
\ tegti, Chej'a, GTTrguiata, Cqmanca, Cadulata'/ P5u?a, $er-
j banesti, Dingesti.^Ea 'cuprinde culmile muntilor^C|p_atinii
§i Lotrului, masivul Cozia si, in parte, _sectorul vestic al
/ muntilor Fagara§/— incepind de la virful Seara, obirsia
j pirlu'luii Scara""4i. par|ial,_ cuirsul sup_erior al Topologului,
precum si~depreslunea jntramontana
Cea mai mare j>arte a muntikjr este alcatuita din roci
cristaline apartinind Cristalinului pinzei getice * — for-^
mat in general din rod de mezozdrlS §i ^atazona puternic
metamorfozate": fflfcasisturi, gneisuri micacee7 grieisurT
* M. S t a m a t i u ?.a. Manualul inginerului de mine, Ed. Teh-
nica, 1951, Sectiunea IV, pag. 70—71.
740'4?
14 JUDETUL VILCEA CAnUUL NATURAL 15

uculare — cu intercalate oculare de feldspat (gneisul de

( n/.ia), intruziuni de pegmatite cu muscovit (in zona Voi-
i ,4'tpi^ ncasa) si altele.
i'T*" !a;^i Depozitele sedimentare se gasesc in culmea Buila-Vin-
turarita din Muntii Capatinii, reprezentate de calcare ju-
rasice, si in depresiunea Lovistei (Brezoi-Titesti), repre-
/entat'e de conglomerate, gresii si marne de virsta

, -* mMM LotruRO, situati la nord de valea riului Lotru,

flat alcatuifr din sisturTcristalkie, apartinind cnsteLmu-
1 ui~pinzei getice (Cristalinul Lotrului), care dau mgnoto-
iue"rHiHuT^^ulmeanpnn^aIa;"'cunoscuta si sub nu-
mele"3e~culffiea $teflestilor'•'"','cu spinarea larg ondulata,
Hpartinind pfobabil suprafetei de eroziune Riu Ses, la
I 700—1800 m, este dominata de virfurile §teflesti
(2 212 m), Piatra Alba (2 179 m), Sterpul (2 144 m), Qabu-
cet (2 056 m), Balu (2 030 m), Robu (1 900 m).
In vaile riurilor Lotru si Latorita se desfasoara cul-
mea Laitoritgi, ou virfurile Bora (2 055 m) si Pum (2 048 m).
id/™»,*,+i; Cfip§Fim|> cu ji_cujme_montana_prelunga (circa
^_^xv ,A jrtent: lafvest-est, domina spre sud depresiunile
si dealurile'suF-arpatice, iar spre nord^ vaile. riurilor Lato-
rit^ ,si, in part-, a Lotrului, pina la varsarea acestuia^in
Qlt^Din culmea principala" pornesc ramificatii care sint
mai scurte §i mai povirnite spre nord, mai lungi si mai
domoale spre sud.
Au o structura petrografica complexa si astfel pot fi
Smpariiti in'niai' multe sectoare distincte. La_vest de vaile
Horezu (pe versantul sudic), CSlpanoasa (pe versantul nor-
dicl"5t~ curmStnra-"dtiitri!r 0bir§iile acestora, se ihtinde sec-
tbrul apusean in care jpredomnTa cristalinul autohton
peste care se'Tuprapune cristaiinul~p"ihzei getice. La est
" ._ , ^ ^ « t ^ r _. ?* ^.4-
de vaile Horezu_§i_Calpanoasa. se desfa§oara un sector mij-
u u

y& ^
V L«ng««ti| \ I
lociir"si altuTlFasaritean, in jsare pre9omina rocile pinzei
* Wi, •!>••**.!—• getice§i calcarele"juraslce, ce au o larga dezvoltare in

* Al. R o ? u — Geografia /tzicfi o Romdniei, Ed. did. §i pedag.,

1973, p. 251—255.
* * V i n t i l a M i h a i l e s c u , Carpajii sud-estici, Ed. §t, 1
Harta unitSfilor de relief p. 193.
16 JUDETUL v:
culmca Buila-Vinturarita (circa 14 km) *, ce se in
priii pitoi-escul sau, dat mai ales de aspectul ruir
( l i i r n u r i , clai, strung!, ace) si de zvelte^ea inaltimi-
amintesc de Piatra Craiului.
(^Imije muntilor Capagnii, in general rotunjilt
dpm5iate~^ie virruri cu inaltimi mijlocii, care_dg]
rar. 2. OOQ-m. Cele mai proejninente inaliimL.se gast
\ n ruUJui-Stan^. (1 491 m). Narutu (1590m), Vt
( I H-IOm), Gera (1855m), Cocora (1895m), Zrru
(1938m), GfivorJLJl 957 m), Preota (1970m), ]
(-' Dlirjmj^Capatina (2 113 n^UrsuJ2_12_4m).
z!5!' apjir_ca un masiv_prpeminent ?i |.
altitudinea maxima este de numai 1 654m in_
Coxia), la_est de Ult, 5ominind prin supletea sa, spre
dcpjesiunea intramontana Tara LfQ.vis.tei, iar spre jsi
1 in 'siunea subcafpatica Jiblgaj>Smt— fprmati apro!^
exclusivitate^ din gneis de injec\ie/(seria gneisului d
xia), un gneis ocular cu ochiuri ifnari de feldspat §
este exploatat in cariera aproape de stadia de cale
Manastirea Turnu.
sint reprezentati ..de_un sector c
a j n r d "e depresiujiea..Loyistei, incepir
vestul virfului Scara sji pina ]£_O1^0CulmITe dinHce.
tor_smJTalcatuiteTTnai ales, ~dTn~mfcaiSisturi cu crjs
__ foarTe^gfonu'n|ata, cinnuscovit, biotit, turmalin
rolit, disten —- serie ce se aseamana cu cea din " •]
Lotrului.
XAltitudinea ridicata a culmilor, peste 2 0 0 0 m , \ u i
2 .'165 m, virful Suru 2 282m), relieful glaciar (drcuri, pr.t-
guri, vai glaciare), larga extindere a pasunilor irrprima
muntilor o infatisare alpinaj^mult mai evidenta ir estul
sectorului vilcean al muntilor Fagaras.
M. Dcpresiunea Lovistei (Brezoi-Titesti) esite situetfi pe
Olt, in sectoral dinitre defileu.1 de la Turnu Rosu — ('lineni
§i eel dintre confluenta Lotrului cu Oltul — Caculriia^
Are forma unui bazin alungit in directia est-vest, d<*mn '
* Nae P o p e s c u , Munfii Capafinii, in colectfa no$-.
pag. 6.
CADRUL NATURAL 17
In sud de culmile Naru^u si Cozia, iar la nord de culmea
,'iuru — Chica Fedelesului si de coasta Ciinenilor^Aceasta
i|i.-presiune tectonica, umpluta cu formatiuni sedimentare
ilc virsta senonian, eocen—oiigocen j?i miocen (conglome-
rate, gresii, marne), are un relief cu coline domoale pe care
r Intind pajisti, finete, pomi.
TPealurilej
/ Se desfasoara la sudul treptei montane, fiind dominate
< l r culmea Capatinii si masivul Cozia pe inaltimi ce nu de-
pasesc 871 m (dealul Robaia)/ Evolutia si trasaturile fizico-
,;"ografice distincte ale dealurilor si depresiunilor subcar-
patice de cele ale dealurilor de podis determina
t'videntierea a doua trepte de relief deluros :
7-Treapta dealurilor si depresiunilor subcarpatice este
.ilcatuita din dealuri si depresiuni apartinind subcarpatilor
I'/.-tici §i se desfasoara pe o directie est-vest intre vaile
Topolog si Tariia. Contactul cu muntele este mult mai
fjters intre Topolog si Bistri^a si mai evident intre Bistri^a
si Tariia. /
Trecerea de la zona montana la dealurile subcarpatice,
i nai ales intoe Olt si Bistri^a, se face direct, fara interme-
d i u l unei depresiuni cu caracter tectonic, cum intilnim la
est de Bistrita *. Aceasta situate nu inlatura posibilitatea
I'xistentei unor bazinete depresionare sculptate in forma-
i.uini de rod. usor erodabile si care se leaga intre ele prin
inseuari mai mult sau mai putin pronun^ate.
Limita sudica a treptei subcarpatilor de pe teritoriul
judetului Vilcea este destul de dificil de stabilit. Unii au-
l o i - i ai lucrarilor referitoare la Subcarpa^ii Getici si Podi-
. 1 1 1 Getic accepta o zona de tranzi^ie care se desfasoara
ipi'oximativ pe aliniamentul localitatilor Tirgu Gingulesti
(romuna Berbesti), Balteni (comuna Copaceni), Armasesti
U'omuna Cernisoara), Babeni, Budesti. **
> Prindpalele depresiuni din treapta de I'elief subcarpa-
Mf o!e pe~TerTtoiiul Vilcii^sint : Horezu, Bodesti-Pietrari,
* \j. B a d e a, Depresiunea subcarpatica dintre Bistrita Vilcii si
Olt, in ,,Probleme de geografie", vol. IX, pag. 87.
' Vi n t i 1 a M i h a i l e s c u , Dealurile si cimpiile Romdniei,
I'M. Stiintifica, 1966, pag. 193.
18 CADRUL NATURAL 19

I )i)briceni-Smeurat, Pau§e§ti-Magla§i, Baile Olane^ti,

J?u(a-Andree§ti §i Jiblea. Legatura dinti'e aceste depre-
auni intens populate se face prin in§euari largi ^peste care
I roc drumuri de acces ce se continua pe vaile apelor curga-
inare din zona. Xff*>
Dealurile subcarpatice au o structura cutata si inono-
clinala si altitudini cuprinse intre 600—800 mmCele mai
pi oeminente dealuri subcarpatice vilcene sint : Magura
.'Ilatioarei (767m), dealul Tomsanilor (576m), dealul Cos-
icstilor (597m), dealul Bbdestilor, dealul Bunestilor
(li80 m), dealul' Piscupia, dealul Purcare^u - - l a nord de
Km. Vilcea, dealul Manga —• dintre piriul Muereasca §i
• *=-f
_1—I T-Hin^Vf-
~4c -4 \--- t^-W • • ' riul Olt, dealul Robaia (871 m). Dealurile sint impadurite
pina in virf, in timp ce depresiunile permit cultivarea
plantelor. Subsolul adaposteste citeva resurse — hidro-
CUATERNAR i arburi, sare, ape minerale — care dau specificul econo-
J Holocen mic! vilcene. a^^""
] Pleistocen yTreapta podisului piemontfln cuprinde sectorul dealu-
PLIOCEN ri lor si vailor de la sud de relieful subcarpatic, parte in-
tcgranta din podisul Getic (piemontul getic)XEste formata
MIOCEN ••A"1""
Sarmatian •— .'^-J
i l i n straturi sedimentare de rezistenta diferita (argile,
,
|
, / B«(be?t
| Miocen mednj ! I ' •
i name, pietrisuri, nisipuri, gresii s.a.) depuse pe un fun-
| J Miocen inferior \
dament cristalin de tip carpatic, in ultima parte a plioce-
PALEOQEN O3 I
nului. Sedimentele au fost aduse de riurile care se varsau
Oligocen I !n Lacul Pontic (locul ocupat actual de Cimpia Romana).
I I Eoce"
Tu sectorul vilcean al piemontului getic, incepind de la
CRETACIC vest la est, si pina la Cerna Olte^ului. sint larg raspin-
ditc depozitele de pietrisuri cunoscute sub numele de pie-
JURASIC I lisuri de Cindesti.
I-1
Este fragmentat de vaile relativ adinci ale Oltet,ului,
] ^isturi cristaline j
-
Clernei, Cernisoarei, Pescenei, Oltului si afluen^ii acestora,
intre care apar dealurile ca niste fisii paraleldi* Dealurile,
cu altitudini ce variaza intre 300—500 m, mai inalte spre
nord §i mai joase spre sud, au spinari latite si sint acope-
rite in mare parte de paduri sau terenuri agricole pe care
se cultiva pomi fructiferi, vi^a de vie, cereale etc.
Vaile, ca ni§te culoare, cu terase marginale, au permis
o populare intensa, precum si condi^ii pentru dezvoltarea
afjriiculturii. Desi suirsa economioa principala o reprezdntfi
cultura plantelor, in anii constructiei socialiste s-au pus
in valoare zacaminite de ipetrol si cSrbuni.
Harta geologica
20 JUDETUL VlLCEA
In cursul inferior al principalilor afluenti ai Oltului si
in valea acestuia se gasesc lunci mai mult sau mai putin
intinse, dar cu implicatii pozitive in economia agrara a sa-
telor riverane.
Lunca Oltului, cea mai intinsa ca suprafata, largin-
du-se treptat, incepind de la sud de Rm. Vilcea, este folo-
sitfi mai ales pentru cultura porumbului si a legumelor.
BOGATIILE SUBSOLULUI
Diversitatea si structure rocilor care alcatuiesc relieful
judetului Vilcea au generat o varietate de zacaminte mi-
nerale. Dintre cele valorificate sau aflate in curs de valo-
rificare amintim : mica alba (Voineasa), sarea (Ocni^a — Oc-
nele Mari), petroM ^Blfoeni, Stoilesti, Gusoeni), g_azele
naturale (Tetoiu), carbunii (Cucesti, Alunu), calcarul (Ar-
nota), argilele, pietrisurile, nisipurile, apele minerale
(Caciulata, Calimane"sti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari) "si
altele.
Pe baza prospectiunilor geologice recente se are in ve-
dere punerea in valoare in curind a nisipurilor feldspatice,
tufurilor dacitice, distenului, marmiurei etc.
y CLIMA^ /
f - W i i i ' a Lovistei media anuala a temperaturilor este cuprinsa
i Intrucit pe teritoriul judetului Vilcea se gasesc forme
de relief variate, care prin particularitatile lor orografice
influenteaza desfasurarea regimului termic, eolian si pe
eel al precipitatiilor atmosferice, clima, desi temperat con-
tinentala, are anumite nuante ce se suprapun treptelor de
relief. Astfel, se pot initilni nuantele de olimat montan de-
luros 'si de adapost (exemplu in depresiunea Lovistei, pe
valea Oltului)>y
VIn miunti, la inaltimi de peste 2 0 0 0 m , temperatura
medie anuala este de 0 °C si chiar — 2 °C (virful Suru),
vinturi'le sint putei-nioe si domina dinspre nord-vest, iar
precipitatiile depasesc frecvent 1 200 mm anual ; in muntii
cu altitudini mijlocii si mici, temperatura medie anuala
« ' \ D R U L NATURAL 21
\ .ii'iaza intre 2—6 °C, precipita^iile inregistreaza valori cu-
prinse intre 800—1200mm anual, iar vinturile, datorita
p.irticularitatilor orografice, sint dirijate in lungul vailor
il.otru, Olt). Frecvent, pe versan^ii muntilor Lotrului §i
('o/iei apar brizele de munte.y
^ln tinutul dealurilor subcarpatice, temperatura medie
• in uala inregistreaza valori cuprinse intre 4—8 °C, iar pre-
• ipi'ta^iile in jur de 600—800mm anual; pe dealurile de
p"'lis, temperatura medie anuala este cuprinsa Intre
10°C, precipitatiile scad la 400—600mm anual, iar
\inturile au frecventa mai mare, in general cu direc^ia
nord-sud, dar accentuindu-se si cele din direc^iile vest §i
• ' . specifice Cimpiei Romane. ^
yCele mai ridicate valori termice au fost inregistrate la
' irlesti (42 °C la 14.VIII.1946), iar cele mai scazute la Dra-
mi (—33,5 °C la 24.1.1942)^
VIn depresiunea Lovistei si pe valea Oltului clima este
'•i'va mai blinda decit a teritoriului ce le inconjura, situa-
i. i < • determinata de particularitatile reliefului care imprima
.iniimite caracteristici regimului termic, circulatiei mase-
lui- de aer si regimului pluvial, yi
wlzoterma anuala de 10 °C, caracteristica pentru cea mai
111, ire parte a Cimpiei Romane, patrunde adinc pe culoa-
r i i l Oltului pina dincolo de Calimanesti *. In timp ce pe
'li'ulurile de podi§ si subcarpatice temperatura medie
.H i uala are valori mai coborite, circa 7—8 °C, in depresiu-
m i n e 6—8 °C, valori destul de ridicate penitru o depresiune
iiitramontana. X3
Deplasarea maselor de aer se face in lungul culoarului
1 1 ului Olt, in general pe directia nord-sud, si cu viteze me-
i l i i ce nu depasesc 1—l,5m/s. Frecven^a calmului ** la
Tilesti este de 70%, la Rm. Vilcea de 45%, in timp ce la
l > i agasani, in sudul judetului, este de 9%.
In depresiunea Lovistei se constata o usoara incalzire
.1 maselor de aer ce tree prin sud peste Culmea Cozia §i
:besc topirea zapezilor ; masele de aer rece care se acu-
• Atlaml climatic al R.S.R., filele II, 12, III, 118, 1113.
•• Atlaml R.S.R. — fascicule. Fasciculele III, 117, 1113, 1162—64,
TV25, IV38, V26, VI13—14.
 JUDETUL VlLCE>
muleaza de pe inaltimile inconjuratoare nu stagneaza,
se scurg repede in afara, in lungul defileului riului Ol|
Cantitatea de precipitatii in depresiunea Lovistei
/de81JD—U|)|T^M1 flpual. asemanatoare cu cea de pe margi-j
noa sudica a muntiior si din dealurile subcarpatice. In
lea Oltului, cantitatea de precipitatii scade de la nord la
sud (Calimanesti — 775 mm/an, Rm. Vilcea — 707 mm/an|
Dragasani — 578 mm/an).
Aceste particularitati ale climatului blind, de adapostj
' favorizeaza practicarea agriculturii si in special eultiva
^_rea pomilor fructiferi.
RETEAUA HIDROGRAFICA
Intreaga retea de apa curgatoare de pe teritoriul jude
tului Vilcea apartine bazinului hidrografic al riului Olt
Acest riu strabate relieful in trepte al judetului, incepim
de la localitatea Riu Vadului (comuna Ciineni) si pina 1
Tighina (comuna Voicesti), pe o distanta de circa 130 km,'
avind o panta medie de 1,5 m/km. In functie de earacteris-
ticile fizieo-geografice ale zonelor traversate de Olt se in-j
dividualizeaza doua sectoare ale bazinului hidrografic :
Sectorul Riu Vadului-CaUmanesti, ce corespunde trep-
tei muntiior. Formele de relief, natura rocilor §i climatul
montan imprima cursurilor de apa unele caracteristici :
vai strimte, incorsetate in roca dura, versanti abrupti,
pante mai inclinate ce impun iscurgerea rapida a apei, ali-
mentare pluvio-nivala, in general bogata, evaporatie si
infiltratie reduse.
In acest sector, incepind de la Ciineni spre Calimanesti,
riu] OH piimeste pe dreapta apele piraielor Uria, Robesti,
Saracine^ti si ale riului Lotru, iar pe stinga Valea Satului,
Boia, Tite?ti si Baiasul. Dintre acestea, eel mai important
a fluent este Lotrul, care izvoraste din muntii Paring si
aduna apele de pe versantii nordici ai muntiior Capa^inii
si de pe cei sudici ai muntiior Lotrului. Are o lungime de
circa 80 km si suprafata bazinului hidrografic de aproxi-
mativ ] 000 kmp, peste care se suprapune o densitate a
re^elei hidix>girafiice de 0,77 km/kmp, superioara In/tregu-
lui sector (0,65 km/kmp), dar specifica unei zone montane
CADRUL NATURAL 25
• n o energie mai mare a reliefului si cu precipitatii bogate.
l ' i mcipalii afluen^i ai Lotrului sint: Voinesita, Latorita,
I '.i I'oaia si Vasilatul.
Scclorul Calimaneftl-Dragasani corespunde treptei de
i i - l i u t ' deluros (treajpta dealurilor subcarpatice §i dealurilor
• I ' - podis piemonitan). Prirvita in anisambki, neteaua de ape
(mgatoare este mai dezvoltata pe partea dreapta si astfel
.ipare o evidenta asimetrie a acestui sector de bazin hidro-
l i c . Afluentii.:de pe dreapta, in cea mai mare parte, isi
M I obirsia in muntii Capatinii, exoeptie facind afluentii de
ud de riul Luncavat, care izvorasc din dealurile de po-
' ! • . . . .Cei.^mai Jmportan^i, in ordine — din amonte spre
.ival -- sint : Muereasca,' Olane,?ti cu afluentul sau Cheia,
\ri\a cu afluentul sau Otasaul, Govora, Luncavatul,
i '< .ceania (riu temporar), Mamoi (riu""temporar), Beica
d m temporar) si Oltetul.. Incepind de la Bodesti (comuna
Aliinu), Oltetul si afluentii sai (Cerna unita cu Cernisoara,
r.n-iia — incepind de la Milostea si Sasa — riu temporar)
•.irabat vestul judetului Vilcea si tree pe teritoriul jude-
t u l u i Olt la sud de Olte^ani (Comuna Lalosu), de unde se
\ .irsa in Olt.
Pe stinga, Oltul primeste afluen^ii : Coisca, Simnicul si
Topologul -- incepind de la Milcoiu. In acest sector, den-
1 1 . i lea re^elei hidrografice este de aproximativ
o,.r)7 km/kmp, dar variaza in functie de treapta de relief
• • I i abatuta : 0,8—0,9 km/kmp in munti, 0,5—0,6 km/kmp
i n Mibcarpati si 0,3—0,5 km/kmp in podis.
Cursurile de apa care-si au obirsia in zona de munte
lic:ioficiaza de o alimentare bogata, datorita in primul
i i n d precipitatiilor abundente. La munte, scurgerea medie
de 40—501/s/kmp este favorizata de energia
§i impermeabilitatea rocilor. Ea se micsoreaza
in-ptat, de la nord la sud, in functie de scaderea cantita-
IM de precipitatii, cresterea gradului de evaporare, relieful
mai putin accidentat, rocile permeabile etc. §i inregistreaza
\ . i l o r i de 10—201/s/kmp la periferia treptei montane,
fi—101/s/kmp in zona dealurilor subcarpatice si
i 5 l/S|/kmp in podi§.
In general, debitele medii multianuale ale riurilor de
l > • intregul teritoriu vilcean sint mari, de§i suprafata ba-
26 JUDETUL VlLCEA
zinelor lor hidrografice este mica. Se remarca debitele riu- !
rilor Lotiru (18,1 mc/s)» Topalog (4,75 mc/s), Cerna
(4,26 mc/s), Olanesti (4,26 mc/s), Bistrita (4,11 mc/s), Lun-
cavat (3,15 mc/s). Debitul Oltului sporeste pe teritoriul
judeiului Vilcea de la 90 mc/s la Riu Vadului la 150 mc/s
la Draga§ani.
In lunile mai—iunie se inregistreaza cele mai mari
cresteri de nivel cauzate de precipitatiile abundente si to-
pirea zapezilor din munti, iar cele mai mici in septem-
brie—octombrie cu ploi pufine si o evaporate puternica,
cu exceptia apelor din bazinul Lotrului, unde nivelurile
minime sint inregistrate in ianuarie, datorita fenomenului
de inghet.
In primaverile in care temperatura creste brusc, za-
pada topita si mai ales ploile deosebit de bogate determina
viituri care depasesc de citeva ori debitul mediu multi-
anual. Cea mai mare viitura cunoscuta in sectorul vilcean
al Oltului a ajuns la 2 580 mc/s in iunie 1948, depasind
aproape de 5 ori debitul mediu multianual al perioadei
1933—1963 (620 mc/s), si 2 134 mc/s in iulie 1975. Majori-
tatea viiturilor (peste 87%) se produc in perioada calda a
anului si cu o frecventa mai mare in lunile aprilie, mai si
iunie (peste 50% din numarul viiturilor mari) cu maxi-
mum in luna mai. In aceste luni, stabile pkiviometrice
inregistreaza cele mai mari cantitati de precipita^ii, indi-
cind legatura directa si imediata dintre regimul pluvial si
debitele mult sporite ale riurilor.
Regimul termic si de inghet al riurilor de pe teritoriul
judetului Vilcea se afla in strinsa legatura cu temperatura
aerului, altitudinea reliefului, panta profilului longitudi-
nal, debitul si viteza de scurgere a apei. Spre exemplu,
temperaturile medii ale riului Olt sint in crestere din ia-
nuarie pina in iulie—august (de la 0,7 °C la 19,1 °C), au
o crestere mai rapida intre martie si aprilie (3,7 °C—8,8 °C)
si o scadere mai accentuata din august pina in decembrie
(19,1 °C—1,6°C). Cu toate ca intre temperaturile aerului
si cele ale apei Oltului sint diferente, mersul temperaturi-
lor apei se aseamana cu acela al aerului de care este in-
fluentata direct.
In anotimpul friguros, cind temperatura apei scade, se
constata aparitia fenomenului de inghet la toate riurile.
I ' A I H U J L NATURAL 27
In functie de perioada inghe^ului si de fenomenele spe-
llfioe se formeaza ghea^a la mai, pod de gheata sau curg
loiuri. La riul Olt, apari^ia si mentinerea podului de
/;ln';ita au o frecven^a de 60—70% (pe baza observafciilor
i l i n perioada 1952—1962) in defileu §i la sud de confluenta
ni Topologul, pe cind in sectorul subcarpatic, datorita
11.11-ticularitatilor topoclimatice, nu se poate instala, desi,
• lupa observatiile facute in perioada amintita, podul de
I'.lif.'ita in amonte de Calimanesti si in aval de confluen^a
< 11 Topologul s-a men^inut chiar 50—60 zile.
Riurile in sectorul montan au un important potential
lildroenergetic, valoirificat deocamdata pe Lotru si partial
IM- Olt, prin construirea unor lacuri artificiale a caror apa
I n i n e in miscare turbinele hidrocentralelor. La terminarea
luci'arilor hidroenergetice de pe Olt, in sectorul vilcean
Mr functiona 13 hidrocenitrale : Ciineni, Cornet, Golo-
t.rrni, Turnu, Calimanesti, Dae§ti *, Rm. Vilcea *, Riureni *,
(iovora *, Babeni *, lonesti *, Zavideni *, Dragasani. Pe
l.olru functioneaza hidrocentralele Ciunget, Malaia, si este
i n I ucru centrals de la Bradisor.
Lacurile artificiale din rindul carora se disting lacul
Vidra de pe Lotru (340 milioane me), Babeni (48 milioane
me) si lonesti (39 milioane me) de pe Olt, lacurile glaciare
' l i 11 nmntii de la Obirsia Lotrului (Gilcescu, Zanoaga Mare,
Itzerul-Paring, Gauri) si cele din bazinul Latoritei (leze-
rnl Latori^ei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul), pre-
• HIM si lacurile sarate de la Ocnele Mari si Ocni^a — folo-
Ite in scopuri terapeutice -- completeaza reteaua hidro-
> ; i . i Pica a judetului.
Apele subterane ** se intilnesc sub forma de straturi
• icvifere locale sau discontinue, utilizate frecvent prin iz-
jpare. Apa este cantonata in depozite variate, cum ar fi :
In depresiunea Lovistei — de calcare, gresii, marne, con-
glomerate ; in sectorul dealurilor si depresiunilor subcar-
p.ilice — in depozite de calcare, marnocalcare, gresii,
conglomerate, argile rosii si vargate, marne, argile, tufuri
•,.i nisipuri ; in tinutul dealurilor de tranzitie de la subcar-
Ilidrocemtrale aflate in fttnctiune.
Diipa harta Apele subterane din ^Atlasul R.S.R.", fascicula V 2.
28 JUDETUL VILCEA CADRUL NATURAL 29

la podis straturile acvifere se gasesc in depozitele da

nisipuri si argile ; pe dealurile de podis — in depozitele
formate din pietrisuri si nisipuri (straturi de Cindes.ti).
In subcarpati, in general, la contactul dintre fisiile de
conglomerate si marne, cu o compozitie chimiea diferita,
apar izvoarele minerale. Izvoarele minerale sulfuroase se!
intilnesc la Calimane$ti-Caciulata, Olanesti, Govora, Mue-
reasca, Dobriceni, Bunesti ; izvoare oligominerale la Rm.
Vilcea, Mateesti; izvoare clorurate la Ocnele Mari, Gcni^a,
Otes.ani, Pietrarii de Sus ; izvoare iodurate la Gorunesti.
Izvoarele minerale au un pronun^at rol curativ §i au con-j
tribuit la renumele statiunilor de pe valea Oltului.

Y^w- -- - / /
/ SOLUBILE V£>, Vsideoni (/
•$&-•« .- '-. ..... .._*!»«(!.«..' • --'^>q
'./r-^BOflEZU® » , .Stoenesti 8ujoreni> . U-.. -^
In func^ie de diversitatea factorilor care au contribuit R
m&j-} y^V^.^^A ^SM ,
la formarea solurilor (materialul parental, formele de re-
lief, clima §i activitatea biologica), solurile existente pe "I '] \vfwib^^^^ ^wcE?^
teritoriul judet.ului Vilcea sint variate *. 4Mfc-.! 'rs^^T.-$!-<•
In zona montana, pe culmile inalte cu altitudini de
peste 1 700—1 800 m se intilnesc soluri podzolice humico-
feriiluviale §i soluri brune de pajisti alpine, care sint valo-
rificate prin pasunile naturale.
Mai jos, la altitudini de pina la 1 000 m, sub padurile
de conifere si conifere in amestec cu fag, se gasesc soluri
brune acide si brune podzolite. Pe calcare, in Muntii Ca-
pa^inii se gasesc rendzine. Pe bordura montana si pe inal-

Harta solurilor
I. Soluri argiloiluviale : 1. Soluri brune podzolite; 2. Soluri podzolice argilo-
lluviale 51 brune podzolite; 3. Soluri brune podzolite ?i planosoluri; 4. Pla-
nosoluri §1 soluri podzolice argiloiluviale; II. Soluri cambice: 5. Soluri brune
(cu-mezobazice); 6. Soluri brune acide; 7. Soluri brune (eu-mezobazice) ?i
brune podzolite; 8. Soluri brune acide ?i brune podzolice; III. Soluri feriilu- ^gMl^fJU^
vtale: 8. Soluri brune podzolice ?i podzoluri brune; 10. Podzoluri §i soluri \ \ - •%;*.' -***J ;•'•• * j S *
brune criptopodzolice; IV. Soluri litomorfe: 11. Pseudorendzine, soluri brune SXT-^rJCv^X-V^ungi^tt/ ^--r
?1 negre de fineata umeda; 12. Vertisoluri; V. Soluri neevoluate; 13. Regoso-
lurl si soluri erodate; 14. Litosoluri; 15. Soluri aluviale ?i aluviuni. (Dupa
,Ml.isi)l R.S. Romania, plan?a Solurile VI. 1., 1978).

* N. F l o r e a ?.a., Geografia solurilor Rom&niei, Ed. $tiintificfi,

1968, p. 434.
 30 JUDETUL VlLCEA I ' A D I U J L NATURAL 31

timile mai joase, din delileul Oltului, apar soluri brun- (H'ooum si ierburi cum sint iarba vintului (Agrostis rupes-
montane tipice sau podzolite. In depresiunea Lovistei se irls), parusca (Festuca supina), firuta (Poa media) si altele.
intilriesc soluri brun-galbui de padure, frecvent podzolite, Etajul padurilor se suprapune peste relieful montan si
si soluri brun-galbui acide. Aceste soluri sint acoperite in (Icluros, sub limita etajului subalpin. Padurile sint alca-
mare parte cu finete, culturi de trifoi, cartofi si pomi fruc-i , tuite din conifere si foioase, la care se adauga numerosi
til'eri (prun, mar). Hirbusti. Sint dispuse, de asemenea, etajat in raport cu
Pe dealurile si depresiunile subcarpatice solurile pre-1 jdll'i'i-entierile climatice si cu altitudinea reliefului.
dominante sint cele brune de padure, brune-acide si soluri Padurile de conifere, a caror limita superioara este mai
argilo-iluviale brune podzolite, favorabile culturilor fura-j ' ridicata pe versantii sudici si mai coborita pe cei nordici,
jere, leguminoase, pajistilor naturale s.i livezilor de pomi ' ocupa suprafete variate ca intindere in Muntii Fagarasu-
(mar, prun). lui, Lotrului si Capatinii, intre circa 1600—1800m alti-
In treapta dealurilor de podis dintre Olt si Oltet se Itiidine. Aceste paduri cuprind molid (Picea excelsa), iar
gasesc soluri brune eubazice si mezobazice, dar si soluri en o raspindire mai mica brad alb (Abies alba) si destul de
argilo-iluvionale brune podzolilte si argiloiluviale podzolice i rar zada (Larix decidua) §i tisa (Taxus baccata).
si chiar soluri brune inchise si pseudogleizate, dar mai Padurile de amestec, conifere cu fag, ocupa o suprafata
restrinse ca suprafata. Aceste soluri sint folosite pentru mai extinsa si se gasesc la altitudini mijlocii si cu o larga
culturi cerealiere, pomi fructiferi si vita de vie. ilr/voltare in bazinul Lotrului, pe clina sudica a Muntilor
In lunci se intilnesc soluri aluviale si aluviuni si sint ('apatinii. In Muntii Cozia aceste paduri apar insular, in-
valorificate mai ales pentru cultura porumbului si a le-| coiijurate mai jos de fagete pure.
gumelor. Padurile de fact (Fagus silvatica) urea de la circa 800
l.i 1 100m altitudine. Ele sint mai bine reprezentate de-a
VEGETATIA lungul defileului Oltului, in estul depresiunii Lovistei,
pc rama sudica a Muntilor Capatinii si Coziei ; pe dealu-
Diversitatea formelor de relief si conditiile pedoclima-j rlli; subcarpatice si chiar pe unele dealuri de podis, fagul
tice existente pe teritoriul judetului au favorizat dezvolJ i.i' afla impreuna cu gorunul, formind paduri de amestec.
tarea unei vegetatii bogate, dispusa in etaje corespunzator] Padurile de gorun (Quercus petraea) au_o larga dez-
altitudinii reliefului. vultafe~pie~3ealurile de podis, cu exceptia sectorului de
C Vegetatiq piping se intilneste intre 2 000—2 200 m al- In est de valea Oltului si a unor dealuri din sudul jude-
jtituaine — mai extinsa pe inaltimile montane dintre vir- (ului acoperite cu stejerete. Alaturi de gorun, in padurile
yfurile Negoiu si Suru si pe cele de la obirsia riului Lotru <li> pe dealurile de podis, se gasesc in amestec si alte specii
f\ si mai restrinsa, sub forma de petice, pe culmile inalte ale de foioase, cum sint : carpenul (Karpenus betulus), jugas-
Muntilor Lotrului si Capatinii. Aici /predomina plan tele I r u ] (Acer campestrae), teiul (Tilia cordata), frasinul (Fra-
ierboase, perene si tufarisurile pitioe (smirdarul sau bujo- x l n u s excelsior), ulmul (Ulmus scabra), girm'ta (Quercus
rul de munte — Rhododendron kotsehyi, salciile pitiee —• fininotto), precum si arbusti reprezentati mai ales prin
Salix herbacea, S. reticulata si alti arbusti).^ iiInn (Corylus.avellana), corn (Cornus mas), singer (Cor-
V Vegetatia__subalpina coboara pe versantii nordici pi nus sanguinea), soc (Sambucus nigra), porumbar (Prunus
la circa 1 600 mTTaFpe cei sudici pina la circa 1 800 m al^ wpinosa), maces (Rosa canina) etc. In luncile riurilor se
titudine. Este formata mai ales din tufisuri de jneapad Iniilneste o vegetatie arborescenta formata din salcii, ra-
(Pinus montana), ienupar pitic (Juniperus sibirica), anin cliilc (Salix alba, Salix fragilis, Salix cineraea), plopi
de munte (Alnus viridis), la care se mai adauga merisom (Plopus alba, Plopus nigra), anin (Alnus glutinosa),
(Vaccinium vitis idaia), afinul (Vaccinium myrtillus) etc. CM re, pe suprafete restrinse, este asociata in zavoaie.
 JUDEJUL VILCEA

Ji

t.vv£/M
^y
u" D ^
ne traiji intru mul?i ani, cu sanatate fi fericire spre gloria patriei si
Harta vegetatiei liilcirea nafiunii noastre socialiste !
 (.'ADRUL NATURAL 33

FAUNA
Compozifta si reparti^ia faunei de pe teritoriul jude-
( u h i i sint reflectarea ca si in cazul vegetable!, a particu-
lutilor climatice, a diversitatii §i etajarii altitudinale a
i - ' l i u f u l u i . Ca urmare, fauna se diferentiaza astfel :
Fauna pajistilor alpine, este formata din pasari cum
m l : fjga_de munte_(Anthus spinoletta spinoletta),_bru,-
M i . n - i ^ a (Prunella collaria collaris), mierla gulerata (Tur-
irus tdrquatus alpestris), acvila de munte (Aquila chrysae-
los chrysaetos) si rozatoare, ca goarecele alb (Microtus
ills ulpius). Paji§tjle alp_ine §i_mai ales"cele din yer-
nl Mun^ilpr Fagaras sint domeniul caprelor negre (Ru-
lilr.-iprn rupicapra carpathica). Capra neagra se intilneste
.1 si inJMuntii_ Capatinii si Lotrului.
• l''auna padurilor de conifere si fag este mult mai va-
.Y.'iar unele specii prezinta inheres cinegetic. Se intil-
i' mamifere ca :vT^uI{Ursus artos), :cerbul (Cervus
•iluis carpathicus)^^2 (Lynx lynx), jde"rur3e scorbura
I o.s martes), jderuTde piatra (Martes foina) — semna-
Inl in Munjii Capafinii, ^nTstreftil •,(Sus scrofa), caprioar_a
picoLus capreolus). veverita (Sciurus vulgaris fuscoa-
|jirsul (Glis glis), iepurele" (Lepus europaeus), §oare-
ilerat (Apodemus tanricus) ; pasari cum sint cocft-
nl t l o munte (Tetrao urogallus), potirnichea (Perdix
• lix), ierunca" (Tetrastes bonaisa) ; jeptile ca vlpera co-
i, sopirla de munte, broasca brunaelcT"
/)n padurilor de foioase de pe dealurile subcarpa-
'ffiide podis piemontan. Intr-o adevarata zona deTnT
H'forcnta faunistica intilnim specii ce aparftn atit padu^
montane, cit si silvostepei §i chiar stepei. Cea mai
i raspindire o au ^vulpile (Vulpes vulpes), .yiezurii
ineles), iepurii, nii^tretii, capriorii, veveri^^' etc.
h u mentinerea fondului de vinatoare, cit si pentru
• •a numarului unor animale de interes economic, in
i l l ani s-au luat masuri de protectie de catre ocoalele
I i' < • si filialele de vinatoare, precum si masuri de re-
l.iri} si colonizare a cerbului, capriorului si cerbului
I!'.
Valea Oltufui la Cozia
 34
JUDETUL
.J Fauna a/fvatica este reprezentata de mai multe specii
de pesti, In apele mai reci si limpezi de munte traieste
gastravul (Salmo trutto fario). Tot aici se mai intilnest
cicariil (Eudontomyzon mariae), grindeluL(Noemacheilu:s.,
barbetulus), zlavocul .(Cattus gabis), boisteanul" (Phoxinas
phoxinas), lipanul (Thymallus thyrriallus), rnbioaga (Bar-j
bus meridionalis petenyi) si altii. In Olt si afluentii lui,|
care strabat teritoriul judeJuluLVilcea in tinutul dealuri-
lor, se intilnesc specii ca K^scobggm (Chondrostema masuj
nisipari^a (Cobitis remanieaJ2|Q5aaa^Barbus barbus), clea-
/nul) (Leuciscus eephalus), obletul (Alburnus alburnus) etc
""Fondul de pescuit este IrTcrestere ca urmare a popu-
larii lacurilor de acumulare cu specii repede crescatoare si
a repopularii riurilor de munte cu pastrav, dar si ca ur-
mare a masurilor ce sint luate pentru diminuarea sau in-'
laturarea poluarii apelor de catre unitatile industriale.
BEZERVATII §1 MONUMENTE NATURALE
In ansamblul sau, natura judetului Vilcea reprezinta
prin asezare si varietatea elementelor un loc de o deose-j
bita valoare naturala, stiin^ifica si practica si, in acelasi
timp, o atractie deosebita din punct de vedere turistic.
Prezen^a in peisajul vilcean a unor numeroase specii
floristice si faunistice rare — monumente ale naturii, re-
zervatii naturale — confera acestor locuri un plus de
frumusete.
Djntre plantele ocrotite pe teritoriul j udefolui Vilcea
amintim ': tisa (Taxus baccata raspi'ndita in cuimea ijuiia-
_ _~»»i^A_t
v •jy^fjrl^,^J}£J^l£a_Till1'1'i Ch,pTa_-T- jm ''r^pm/atla cu g'"'3-
la^Tnume, laricele sau zada (Larix decisua) in Munjji
Latoritei si Lotrului, zimbrul (Pinus cembra) ift-Munfii
C*a!gaHniL Lotrului. bazinuT' riului Lotru ; bjjJfoucii_de
nrunte i(Trollius europaeus) in Muntii Capatinii, valea
Lotrului, virfurile Vinturarifa §i Ste\1oara, iedera alba
sau liliacul alb de_nrunte_ (Daphne blagayana) pe Muntii,
Cozia, l'lQarea~de" colt (Leontopodium alpinum) pe muntii
Cozia, Narutu, Bulla-Vinturarita, Claia Strimba, Pila Bol-
. danului, Tirnovul etc. ; laleaua_pestrita (Fritillaria mon-
\ tana) pe^Muntii Cozia, ghimpele (Ruscus aculeatus) in pa-
ADK.UL NATURAL 35
(luiile de stejar de pe dealurile Dobrusa, Mamuletul,. Ra-
coasa, Silea din imprejurimile isatului Fumureni si altele.
I'rintre animalele ocrotite se numara : capra neagra
(><• ('•TuTuile lliailt! ale Muii|llor Fagaras, Lotrului, CapatS-
nll si pe ^ancurile Coziei ; usul -- in~mtreaga zona mon-
i ina ; acvila de munte in zona tpajitstilor alpine ^^
id niun^e~~in padurile de conifere din munti.
( 'araeteristicile f lorei §i faunei §i frumusetile peisa-
(llsle de pe mun^ii Cozia au determinat Comisia Monu-
nii'iitelor Naturii de pe linga Academia R.S.R. impreuna
• i i organele judetene sa infiin^eze aici un Pare National
in '.uprafata de circa 5 000 ha, din care zona stiintifica
• uprinde aproximativ 4 500 ha.
Pe teritoriul judetului se mai intilnesc arbori izola^i
l i K i t i in evidenta Comisiei judetene pentru ocrotirea mo-
niiinentelor naturii, cum sint y stejarii secular! (Quercus
l'i-iraea) in numar de 5, batrinl ^g pest^ 4Sii ]de ani,din
' " i n una j'rihcesti ; nucul urias (Juglans regial din satul
I ' i IrJIa^coniuna Costesti, in yirsta de peste 400 ani _|i
in i n imaiigme ; scoinusii (Soirbus doimesfrijc&5 din pldorela
1
'niunoaia de pe teritoriul comunei Goranu, irasinul mo^
nuinental (Fraxinus excelsior) din satul Fumureni, CO-
M I 1 1 na~~£ungesti, in virsta de peste 400 ani ; alunul urias
« l i n comuna lonesti si altii.1^^
Merita sa amintim aici frumoasa ^poiana a narciselor
(Narcisus augustifolius) din satul Milostea^ia hotarUl ra
MMli'tul Gorj sau lacul cu nuferi albi, gaUjgni, irisi de
i ' i l l a _ s _ i alte plante" acvatice din cOTmma_Mihae«ti. JX
.J—/ WAJ.'U.—
Tn afara plantelor §i animalelor men^ionate si care au
fosl puse sub ocrotire, remarcam §i citeva rezervatii geo-
I'lfjce, cum sint : siroirile si piramidele de pamint de pe
• i l i - a Stancioiului, comuna Goranu, siroirile de pe ma-
i Slatioarei in zona vaii Cerna, comuna Slatioara. Co-
mr.ia judeteana pentru ocrotirea monumentelor naturii a
1 1 n it in eviden^a si microrelieful de eroziune creat in tuful
dncitic in punctul ,,La evantai" de la Ocnele Mari, trovan-
i n sferici si ovoidali din dealul Costestilor comuna COB-
li-.!i, cheile Bistritei vilcene, cheile riului Cheia §i ale
I M riului Costesti, marmitele de pe valea Jiblei de la Cali-
inanesti etc.
 36
JUDETUL VlLCEA
Pentru coordonarea actiunilor de ocrotire a monumen-
telor naturii si a rezervatiilor naturale, Comisia judeteana
pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe linga Comi-
tetul de cultura si edueatie socialista, infiinfata in 1971,
a fost reorganizata in anul 1974.
Dezvoltarea impetuoasa a industriei pe aceste melea- j
guri a adus cu sine preocupari noi pentru protejarea me- I
diului incon jura tor, pentru mentinerea echilibrului ecolo- |
git, conservarea si dezvoltarea cadrului natural. In
spiritul legii nr. 9/1973 privind protectia mediului incon-j
jurator, organele locale de partid si de stat au intreprins
si intreprind o seama de masuri si initiative pentru dimi-|
nuarea poluarii atmosferice in zona Combinatului chimic. |
In acest scop au fost realizate instala^ii de captare a noxe-
lor si de neutralizare a acestora si s-au intreprins cerce-
tari cu rezultate notabile pentru valorificarea materiale-
lor refolosibile, s-au adoptat tehnologii noi de produce
si s^au echipat unele instalatii generatoare de poluanti cu
dispozitive eficiente pentru prevenirea poluarii ori pen-
tru reducerea poluantilor la limitele admisibile stabilite
prin norme legale de protectie a mediului inconjurator.
Prin realizarea unor spafti de preepurare si epurare
s-a asigurat imbunatatirea continua a calitatii apelor de
suprafata si freatice.
Pentru protectia asezarilor umane s-au extins spa^iile
verzi, au fost amenajate lacurile de acumulare ale hidro-
centralelor. S-au luat masuri pentru atenuarea zgomote-
lor produse de utilajele ;si instalatiile industriale.
In agricultura, in perioada 1968—1978, au fost efec-
tuate lucrari de scarificare, amendare, desecare, pentru
qombaterea eroziunii si refacerea structurii solurilor pe
aproape 160 000 hectare.
In conformitate cu Programul National privind con-
servarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada
1976—2010, lucrarile de exploatare forestiera din judet au
fost corelate cu cele de impaduriri, ritmul acestora din
urma fiind superior, asigurindu-se in acest fel si ocrotirea
fondului cinegetic si de pescuit.
Pornind de la principiul ca asigurarea calitatii mediu-
lui constituie o cerinta esentiala a cresterii economice in
A D I I U L NATURAL 37
revolu^iei tehnico-stiintifice contemporane, a
capacitatii productive a omului §i a bunastarii
ilc, partidul nostru a acordat in ultimul deceniu s_i acord§
'•ontinuare o atentie deosebita masurilor de conservare
i 11K'diului inconjurator.
Subliniind marea insemnatate a actiunilor ce trebuie
MA fie intreprinse in acest domeniu, tovara^ul Nicolae
uisescu, secretarul general al partidului, arata : ,,Tinind
•ma de ritmul inalt in care se dezvolta industria, de
• Himducerea tot mai accentuata in via^a sodetatii a ele-
ntelor civilizatiei moderne, o problema de importan^a
11iila pentru natiunea noastra este protejarea mediului
'injurator. Este necesar sa luam masuri riguroase pen-
mi combaterea noxelor industriale, preintimpinarea polua-
i i i apei s.i aerului, protectia padurilor, lacurilor si riurd-
muntilor, a locurilor considerate monumente ale
M ilnrii. Este o datorie de onoare a partidului, a intregului
Iru popor sa faca totul pentru asigurarea cadrului
imbiant propice ocrotirii sanatatii oamenilor, pentru pas-
h.irca nealterata a frumusetilor patriei, pentru a trans-
i n i i c fjeneratiilor viitoare toate darurile cu care natura a
ii.mizit Romania" *.
Actiunile intreprinse pentru pastrarea ambiantei me-
i l m l u i inconjurator, cerceitarile care se fac in prezent pe
i'i.'.a unui program de larga perspectiva se inscriu In
l H ''ocuparile majore ale organelor locale de partid §i de
t, mediul ambiant reprezentind unul din factorii im-
iMiri.anti pentru asigurarea sanatatii oamenilor muncii §i
ili-.fasurairea armonioasa a vife-tii umane.
N i c o l a e C e a u ^ e s c u — Romania pe drumul construirii
xiH-ietafii socialiste multilateral dezvoltate, Vol. 7, Bucure^ti,
I ' I . politica. 1973. pag. 511.
348 JUDETUL VlLCEA CUPRINS
q i m i o n e s c u I., Baile Govora, Baile Cdlimanefti—Caciulata.
Judeiul Vilcea, Bditura Scrisul Romanesc, Craiova, 1040.
S t o i c a G i h e o r g h e , Folosirea pamintului din zona, dc deal
si submontana, Bditura Ceres, Bucuresti, 1976.
S t o i c e s c u N., Bibliografia localitafilor si monumentelor feu-
' dale din Romania, I, Tara Romaneasca, Vol. I— II, Craiova,
1970.
S t o i c e s c u N., Sjatul, divanul domnesc ?i marii dregatori din
Tara Romaneasca si Moldova (secolele XIV— XVII), Editurn
Academic! R.S.R., Bucuresti, 1968.
* * * Studia et Acta Musei Nicolae Balcescu, Vol. I, Bucu-
resti 1969, Vol. II—III, Bucuresti 1971, Vol. IV, Cluj-Napoca Cuvinl inainle 5
1976. JUDETUL ViLCEA IN DATE $1 CIFRE 9
* * * Studii vilcene, Vol. I, II, III, Rm. Vilcea, Arhivele Sta- /CADRUL NATURAL 11
tului, Filiala Rm. Vilcea, 1971, 1973, 1974. Asezarea si limitele 11
* * * Scoala vilceana pe coordonatele socialismului. Culegere de 12
studiii si articole, Casa corpului didactic, Rm. Vilcea, 1974. Bogatiile subsolului/ 20
S t e f a n e s c u C o s t i, n, Stafiuni balneare si climaterice din * Clima 20
Romania, Editura Meridiane, Buouresti, 1967. / Reteaua hidrografica/ 24
S t e f a n e s c u I. D-> Contributions a I'etude des peintures mu- Solurile 28
rales valaques, Paris, 1928.
T a m a s C o r n e l l u , B a r d a s u P e t r u , P u r e c e Ser- 30
33
g i u, ' Prefectura judefului Vilcea (1830—1864),, Vol.. I,, Inventar
arhivistic Directia Generala a Arhivelor Staitului, Bucuresti, ^- Rezervatii si monumente naturale 34
1977. i^ISTORIA 38
* * * Tipografii f i tipografi la Rm. Rm. Vilcea, '.Directia Generala a
Arhivelor Statulul, Filiala Rm. Vllcea, 1972.. POPULATIA/ 72
T o c i 1 e is c u G r., Fouilles et recherches archeologicue.i en Numarul locuitorilor 72
Roumanie, Bucarest, 1900.
Roumanie Densitatea populate! 73
T u d o r D u m i t r u ,, Oltenia romana, Editia a IV-a, Editura Miscarea naturala a populatiei 75
Academiei R.S.R., Bucuresti, 1978. Miscarea migratorie 77
T u d o r D u i i n i t r u , Orase, tirguri si sate din Dacia Romana, Structura populatiei 78
icuresti, 1968.
T u f e s c u V i c t o r , Suboarpafii si depresiunile marginale ale SISTEMATIZAREA TERITORIULUI ?I DEZVOLTAREA
Transilvaniei, Editura stiintifica, Bucuresti, 1966. LOCALITATILOR URBANE $1 RURALE 82
* * * Valorificarea economics, si turistica a Carpafilor meridionali. Satul 84
Studii ?i comunicari stiinfijice. Inspectoratul scolar judetean,
Rm. Vilcea, 1976. Orasul 87
* * * Vilcea. Ghid tunstic, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1976. Perspectivele sistematizarii teritoriale si modernizarii
* * * Vilcea '77. Ritmuri, infaptuiri si perspective, Rm. Vilcea, localitatilor 98
ECONOMIA 104
V l a h u t a A1., Romania pitoreasca, Editura penitru literatura,
Bucuresti, 1965. Economia judetului inainte de anul 1944 104
V n l t i e Al.i Necropola hallstattiand de la Ferigile, Monografie ^Caracteristicile generale ale economiei de azi 107
arheologica, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1967. .Industrie 113
W o l f f C-> Navigaftunea pe Olt ?i importanfa ei pentru Roma- • Dinamica productiei globale industriale 115
nia in Buletinul Societatii Romane de Geografie, XIII, fasci- • Cresterea volumului fondurilor fixe 118
cula 3-4, Bucure^ti, 1893.
 350 JUDETUL VlLCEA

• Dinamica personalului muncitor 125

• Dinamica productivitatii muncii 130
• Reducerea costurilor de productie 133
Cooperatia mestesugareascS 134
^Transporturile si telecomunica^iile 135
^Agricultura si silvicultura 1?8
.Investitiile 5! constructive 154
• Dinamica si structure investitiilor 154
• Dinamica productivitatii muncii in constructii ... 159
Coordonate ale preocupSrilor privind transformarea acu-
mularilor cantitative intr-o noua calitate ... 162
RIDICAREA NIVELULUI DE TRAI 170
OCROTIREA SANATATH 183
INVATAMINTUL SI STIINTA 191
VIATA SOCIAL-POLITICA 210
. ACTIVITATEA CULTURAL-ARTISTIC A 234
'-XI. Traditii 234
A A. Cultura populara 234
.V B. Cultura medievala 245
- C. Cultura vilceana in perioada moderna » 248
II. Cultura ?i arta vilceana in anii socialismului 252
A. Dezvoltarea bazei mate*iale ; institutii cultural-
artistice 252
* B. Viata literara 257
\ C. Viata artistica 259
, — D . Festivalul national ,,Cintarea Romaniei" 264
VTURISMUL/ 271
v
I. Valea Oltului. Defileul 274
•t II. De la Rm. Vilcea la Draga?ani 285
> III. Valea Lotrului 292
t IV. Vilcea subcarpatica 299
rv. Perlele Oltului. Rm. Vilcea si statiunile bolneo-
climaterice 309
SPORTUL 322
PERSPECTIVE ALE DEZVOLTARII ECONOMICO-SOCIALE Bun dc tipar : 25.IX.1980
A JUDETULUI 330
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA 343 Coli de tipar 22+48 pag. planse +1 planse harta color.
Intreprinderea Poligrafica ,Banat" Timi?oara
Calea Aradului nr. 1.
Comanda nr. 124