'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52

%96
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL

-~--· ·­­
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96

­ ......... __._._.._
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

PERSPEC'fll7E OCIOLOGICE IN PBOCESUL DE URBANIZAJlE

A CADRULUI CONSTRUIT RURAL

Troian Dinorel-Stanelule cu
soctolog-arhltect

_ :-rece itatea prefigur~rii procesului de urbanizare a comunitatilor

rurale implic~ prezenta netnijlocita a prospectivei sociologice. lntelea ca.
modifieare calitativ~ a. truclurilor ·ociale, eeonomice, politico, culturale
a, Jocalitltllor rurale, fenomenul urban:iwii presupune, in egaU1. lllaaurit,
mutatii esentiale in tructura spajiulni construit ca ~i visinnea integra-
toare oferit~ de eoneeptul de ,,dezvoltare sistematizata" 1• Ace sta stip~lcaz1t
interpretarea complexa, aistemica, a tuturor realitlt~ilor cu care se confrunta
o eornunitate umana, prin corelarea lor in contextnl tnadet cunoa,tere -
modelare - cwJim1e, definitii. de :
a. analiza interdisoipUnar<l ( ociologtca, w:bauistic~t) a aspectclor
calitative ~i cantitative ataeate devenirti spatiulu! residential al eomuni-
tiit,.ii ; b. sinietizarea rezultaielor obtinut tntr-un model do ovolutie optima,
tntr-o . chHa de slstematlzare ; e. 1,rm.arirea 1i interpretorea raspru.nsurilor
reat iU,tii fat~ de aplicarea concrete, practtea, a modelului propus .
.Implicat, asadar, tntr-o actiune do ,,dez-volta.ro sislematizat!t.it a
cadrului construit rural, sociologul trebuie s~ pornet\.t\C~ cu necesttate de la
int legerea perfecta a ituatiei existente, privita ca rezultat al inter.fei·ent.,ei
nnor momenta eornponente anterioare. Irnpletirea vizinnii diacronice cu
eea , Ineronica, a trecutului cu prezentul, com tituie conditin sine-qua-non
a luadi unoi a.titudini, a elal)Oratil nnui program optim de evoluue.
Const ientislnd ideea c~ oriee actiune aetuala este o eomanda sochtla.
a viitorului, ca momentul de fat~ nu reprezinta tlecit un prag de trecero
de la eeea ce a fo t la eeea ce va ii, ne propunem ca, in ceie ee unneaaa,
s~ analizam dinamiea achimbarilor suferite de cadrul construit al unei loca-
liblp in cur de urbanizare : comwna Bro1ten.i, judeJul Stweciva i1. Demorsul

1 vez1 1. Ma.lei, 'M. Amtel, Soclolo0ie ~i slstematizare l11 proceatle de deioolture, Bucu-
r~I. Edlt. lebnicl, 1977, p. 18-21.
I Studlul care ti prcrenllm s.lnteUica.zl ctteva din concluzllle cereetArU de teren erec-
tuate In pertoada anllor 1977-1979 de un grup de cadre dldactlce 01 studenµ el Facultlll,li
de filozofle-istorle, sccµa soelolosic, dln Unlversilatea ...Al. L Cuza" - la~l, 1n eomuna
Br~eni, jnde1ul Suceava. Sltuatli la GO km de Vatra Dornel, pe valea Blslri~el, In lnima
mun1nor cu a.cela~ nume, comuna .Bro~tenl cuprlnde tn slera sa de polarlzare 9 sate, Trllsil.-
Lurile partieulare ale cadrulul natural-geograne (pante montane 12­15% trnpil.durltc: tn pro-
JIGl1.ie de 87,8 %) ~ clima couttnentala a.u .lnrJuentat dezvoltarca soc1ni-econonllc4 a Jocalitiltll.
Principalele Iunct1uni stnt cele de admlnistrare. cazare fl deservire a popula~el angajate la
exploot.mile mlnlere din zonii ~I la e.xplootarlle loresUcrc. Amploarea luatll de acestea In

,.\"IITORUL SOCIAL", AN X. NR. -5, P. SIS-826, BUC1.,1U~~TI, 198l

816

nostru teoretie se sprijinlt pe Interpretarea zezultatelor obttnute in nrma

cercet,arii UD'1i esantion aleator de 130 case din Brosteni ~ din eele cinci
sate apart.inatoa-re, nediferentiate teritcrial (Neagra, Lunge-ni, -nolda, Rol-
dit.11, Cottrga$i). Parametrii de analizil nti.Jizaµ sint :, 1. numaru]. de Iocuinte
non oonatrnite tntr-o perioada de timp dat~ (-parametni c-antitatfo); 2. com-
plexitatea ttpnrilor de plan folosite (parametru calitatfo ).
Pentru o mai u~arl ~i mai corecta Interpretare, sintetizam mnltimea
datelor culeso tn tabelul 1.

Tabe/ul 1

<
::..
-e
r"'
t:l
~
T,
D
T.
I rn ED
Ta Tc

> 1950 15 16 2;1 (-l>

1950-1955 1 8 5
11 1956-1960 2 5 (1)
a
11[

IV
TOTAI,
1.
%
1

2,0
nr 2.9

TOTAL.&; TOTAL1: se ruporteudl tuturor loculntetor cuprlnse tn esantto»

·roTALp; TOTAL1: se raportcad lcculnlelor construltc dupA anul 1000
(x): locutnte cu mansardil.

ulllnlll BJ>i o contrlbult la transtormnre» loerultil~U tntr-un puterntc centru de pohlrliare. ft

ror~cl de munca, rapt cu tmportaute urm!l.rl pentru desvoltarea sa soctoeconcmtea: AsUel,
drept conseclnt4, l\ avut loc o .iens!blll1 dl'mlnuare a pooderll ocupatlller trodlllonsle (cri:~
terca nnlmalelor JI pomlcultura), tu lecalltnte nu exlsll C.A.P., aeeste acUvill!I t\ind sporacllc
desfli~urote tn cadrul gospodl\tlilor tl\dlvidualc. Oln punct de vedere urbanlsttc, locu.lltatea
Brot11.enl a tnceput sll capete un aspect cvast-nrban, prln prezentn numereaselor loc:ulnlo cu
etaj ,1 semteta], constmlte 1n ulUma vreme, dar mal ales prlo prezen~• unui earuer de blocurl
rNtli.tot pentru muncttorlt ongajo\l lo exploatt'lrUe dln 1.ooll. Dennlndu-se ca un puternlc centru
economic, eomuna Bro~teut nrmeaul Ct\ tn actunlul clnclnal sA fie declarntA ora~ •
 PROCESUL DE URBANIZARE A CADRULUI CONSTBorr RURAt. 817

'Etape ale procesult1,i de eMlutio a, oadrului construit

I etapa ruralului traditional
Il etapa renovarii rurate neRisten-1.a.tizat-0
ill etapa renovl1rii rurale sistematiza.t.e
IV etapa modernizanl rurale aistematizate
Y etapa urbanizarli rurale sistematizate

Din analiza procentuala a datelor disponibile rezultd, ca prima

ob. ervatie, faptnl ctt jo>Hl1~l 1n·inoipal de loc1,i,ite (46,1 % din totalul esan-
tlonului) (t Jost reolisa: forifate de anul 1950 {vezi graficul 1). Acca-.t~ situa,
ti~ -:o e cpli<'a, printr-o conservarc relat iv buna a Iocuinjelor, mai rezi tente
in timp datoriU1, marerlalnlui (le oonatructie folo it cu precadere, lemnnl
( ,·ezi tabelul 2).
Tabrlul a
U111crtole de c;,unstt\lclle utllluite

ncoperl- o, 1 ·podll!i
U\ en: to cu:

~lndrlHI 80, 1
tablll 26,0
\lglil 12,3

azbocl-
ment 23, t
carton 0,8
~l~tl. 0,8

Perioada anilor 1900-1065 (pc care o vom nurni a ,.renot•<'irii rurole

'Jlt8istt>mat"izate',) corespunde uuel intense :ictivitati <le oonstructie a
Iocuintelor Indivlduale, mui putcmicn in primii cinci ani ai etapei, mai
pul in puternich in urmatorii zcce, Procesnl a fost stimulat de revirimeritul
economic al !';i\,tenilor care, <.'libcrnti de privatlnnilc materiale ale trccntului.;
au p~-:-it pragul sociallsmului Incopind prin :\·t;\i organlzn sau rrorgnniza,
locu inta, gospodaria.

J{lit%
,_;_...._--r--. - "' 1,--2~· ~!o,
f_

200°0 171%1 15,7%

-'~·i ~ r__-~:"":.~~!o:-'!.."l-~-'2...
2 0

195~ 1960 1965 1970 1975

A.weu\a unui control riguros, de specialit.ate, a modului de evolutie

•
cadrului construib rural a n~ii,cut tnflit pericolnl, deloc neglijabil, al une
818 TRAJAN DlNORElrSTANCIULESCU ~ .raa:a:iot:q

dezvoltliri prea spontane, anarhice ehiar, a, acestuia. 1n conseeinta, cu pri-

lejul celui de-al IX-lea. Oongres al l'.C.R. s-a hot[Iit c~ ,,pnind cont do.
volnmul important al eonstrnctiilor de locuinte ~i social-culturale in mediul
rural, este necesar Ra se treaca la intocmirea studiilor de sistemat izare a.
satelor" 3• latll de ce, in 1965, co urmare a. aplicarii primelor restricj.ii
de sistematizare rurala, In Brosteni se observa o scadere extrem de bruscii.
a. ritmulni de realizare a noilor locninte. Vom defini perioada 1965-1975
(a, renovarii rurale sistematizate) ca fund o etapa de acomodare a populatiei
rurale la ideea controlului ~i dirijruii evolutiei fondului de locninte indivi-
duale. Intelegerea treptata a aeestei necesitati este ul'matlt de o reintensi-
fieare a ritmnlni de constructie in ultim.ii ani ai etapei (1970-1975).
)fomentul aplicarii prevederilor Legii slstemat izarii din octombrie
197 :l, corespnnzlnd perioadei de inceput a ,,moderriizarii eietemoiizate";
a determinat o noua. i:,<:aclcre a ritnmlui de realizare a noilor locninte in
comuna. Dezvoltarea economico-soclala puternica a Ioealitatilor a permia
insa. Ioeuitorilor sai dep~it.ea rapids. a momentulni de adaptare, astfel
incit, ehiar in contextul unor obligatii urbanlstice mai striate, construe-
µa de Iocuinte individnale ~i-a, recistigat, rm .ritm alert (graficul 2).
ftapa 1970-; 1S79 (cifre absolute)

15 15

1571 1977 1973 f97lt 1~75 1976 1977 1978 1979 1980

Faptul ca, in comparatie cu situatia nationala a dinainiell construe-

tiilor de Iocninte rm-ale, ailata in sclidere, cea din Brosteni indica proeente
ere ci.nde ', poate Ii explicat prin existenta a, eel putin doua conditii Iavo-
rabile : a. eporul migratoriu pozitiv pe care-i tnregistreaza laoalitatea, fin.
pcrale! cu o limitare masimii a e:rod11ltti di1t com 1111ii; h. posil>ilit<'iJile finan-
eiare de care dispu11 locuitorii.
1n ceea ce priveste pruua conditie; transformarea Iocalitiltii Brosteni
in ceatr« ecouomio, cu proiil semiurban, repreainta un factor esential pentru
stabilitatea tortei de munca locale. Aceastii tendinta de stabilitate are cfecte
positive asupra consolidarii , ie~ soeio-economice a, comuuitatll. Din
opiniile cnlese in legatura cu aeeasta chesthme rezulta cli numai un procent
nesemnificativ de Iocalnici ar dori sa piirasea8C<t definitiv comuna. Mm:ea.
majoritate a acestora prtvesc viitorul localitaµi cu optimism, considerlndu-l
potrivit aspiratiilor lor &i ehiar ale copiilor lor. ~tlar, putcrnica ancorare
a oamenilor in prezentul, dar mai ales in viitornl comunitaui, constituie
una din principalele explicaµi ale diruuuicii alerte a cadlului conatru.H. in
ultimii ani Au apru:ut ~i;tfel, in locul vechilor case, locuinte noi, cu ctaj,
claditc in perspectiva adapoi-tirii a doua ~i chiar trei generatti. !ii acest

a Nlcolae Cea~cu, Raport la ed de-al IX·lea Congres al P.C.R., Bucure~ll. Edit.

politlca, 1005, p. 57.
' In judetul Suceava, numiirul de locuinte construite dln foodnrile propril ale populatlel
se sJtueati prlntre cele mal rldicate din ~ara (1 033 to 1078, dJn care circa 2/3 1a sate) - vezi
Anuarul slat.latic ol R.S.R., Bucur~u. D.C.S., 1979, p. 4-36-437.
 PROC£SUL DE UJ\BANIZAR!! A CADRULUI CONSTROIT RURAL 819

sens putem afirma c11. dezvoltarea soctat-economlca reprezinta una din pre-
misele f11toarcerii la familia sateasca de tip tra<li/ional. In acei t context
aparo firesc Iaptul cit Iocuinta cu eta], in toate variantele ei (pacllionard,
duplex, cuplata etc.) este priviUi, ca singura olu[ie avantajoa i1., mai al
in conditiile in care lipsa de teren pentru constmctie devifie o problem:l.
tot mai greu de rezolvat in Bro .. teni.
Problema loeuintelor . cease in afara perimetmlui eonstruibil prin
prevederile Rchitci de si. tematizare nu poate fi considerata ca disfnnotio-
nala, ca stimulatoare de migratii 6• .A tfel, pentru , atele cercetate, pro-
centul lor repreeinta numai ,2 %, Iiind in majoritate cU'idiri in tare rea
~i toarte rea. Estinrind eresterea totala a populatiei (juf':tificati'i de popu-
la}ia 1·ca15. a comunitatu) iic la 8177 Iocuitori in anul 1977 la. 11500 tn
1990, paralel cu o augmentare necesarf a indicelui de contort al locuirii
(de la 7,2 mp Ioculbili/loeuitor, ln. 12 mp), aparo firea. ca concluzia men-
1,inerii aeeluia ,i ritm . ustinnt de con: tructie ~i pentru urmatorii 10 ani.
Gradul de dezvoltar economica er ·cindAi a localit!t1,ii este de natura
sa atraga. un numaa: mare de noi veniti. tabilirea aeestora in localitate e te
condiµonatli do posibilitatea lncadrarii la. una din exploatarile miniere din
zona ~i, implicit, de objmerea unui venlt foarte ridicat. Fam indo.ialii, majo-
ritatea eelor veniti, ,,venetici'' cum 'ii nnmesc localnlcii, urmeaza~a. locn-
iasca in zona de blocuri special amenajate (9-10 apartamente). Multi dintre
aeestta insa, hotart~ia se tabili detinitiv in Iocalitate, prefera i:i'i.­i:i Inv -
t~aRca veniturile in construetia unci locuinte Individuale. .Astfel, ei con-
tribute substantial la. cresterea numarulni celor ce ustin dinamica.ridicata
a constructtilor de Iocumte. Pentru noii veniti care nu au. insa aeeasta pos.i-
bilitate (sau nu o pref'erit), con. iclerum potrivitd propunerea de a ee construi
apartamente tn blocuri proprietate pe-raonala. -ar descongestiona a. tf el
loeuintele de stat (tot mai olieitate 1n nltima vreme), eontribuindu- e
totodata la stabilizarea in Ioenlitate a eelor mai vechi dintre veniµ.
1n ceea ee privcste c a de-a doua conditie,ri dinamicii constructiilnr
rurale in Brostcni, llli"i:sm'a dezvoltarii economice a loealitatii ·prim~
nemijlocit ~i gradul de bunastare ma ter:iala a locuitorilor ai.. Faptul ca in
comuna nu exist, C.A.P .. se refleeta in structm·a. ocupa~ionali a fo_rtei de
munca : din totalul celor 5 800 de activi, 59 % sint incadrati in ectorul
indui:t.rW (nli:nier), 25 % in ~oricultura. ( ectorul particular), 3 % in trilvi-
cultura, 3,5 % in constructii, iar restul in sect-Ornl de dcservire social-cultu-
rala. Obt,inerea 1mor venitnri lunate ridioa.te sti Ja baza po. ibilitaµi localni-

6 Cercetiirile noastre asupra fenomenului migra~lei rorale ne-au condus la co.ncluzia cii,

l.n tmprejurllri pnrticulare, prevederile Legll slstematizlirli pot sUmula exodul populatfei Citre
«ntTcleurbane. Ofel'im, spre exempllflcate, unn.Atoarea &ituatie frecventii.: obµnerea densttatu
mlnime de 3Cl locu:itorl{ha, cum prevlid nonnative1e de slstemalizare pent:ru zonele rorale, nu
-.e poale reallza dectt printr-o substanpalt'i reducere a vetret satuluL Aceastii. mhuri conduce,
tn multe din car.urt. la scoaterea in afara perimetrului e-0nstnu.bil a unul numiir oarecare de
loculnte in state buna tl chlar foarte bunl, recent construite In zonele limitrote ale satului,
ode s-au distribult cu precidere locurile de casa. 'Urmlrile aceslei sit11aµi (1.mposJbllitntea
de a lntervenl cu modHicari constructive la locnlntele din extrnvilan, lmposibllitatea JllCOrdarli
la re~eaua elect.rica. la cea edilitar-gospodAreascA etc.) devin factor\ de pote.ntare al exodnlul
mraL Se prefeta deci o mutlll'e definitiva la 01'.llf, unel strimutari a locul:n;eI in aiara perime·
lralui comtruibil. In intertorul sllu. Dealtmintert. acest efort de.vine practic iml><)SibU, attta
..-reme ctt condi~iile de acordare a lmpnunuturilor de stat pentru asemenea situaµi speciale
.. stnt tile;\ reg}cm:enlate.
820

cilor de a-:µ construi locuinte cu elnj. Ritmul creseut de refilizare a ac~~tol'~\i

in ulthnii ani este n tinut ~i de faptul c1i. locuintele oonistruite iiiahite <le
1950, care nu nu Io. t. reconditlonute in perioada reno,aril rurale, tncop
~:t atingii in present punetul critic de uzur-a fizicll. 1n conseclnta, ele trebuie
~ faca Ioc.noilor constructii, ridic:at-0 dopa. prevederile Legii sii.;tenrntizarii.
A:,a cum am amintit <ll'ja, din opiniile eulese In rlndul localnicilor,
rezulta o cvidenta orw,ltare f ,l [dionrca eonstructiuor de locuin/e cu etaj.
Dealtminteri, in Brosteni existil ~i alti factori ee contribuie la apliearea
optim[ a.regimului u inaltime. P .,.-1, P t ~ la lot·uu,te : a. 1naterial11i pri 11ci-
pal de construcJic, lMmttl, est» mai u~ur de olttim4t ~i .~r poate folosi efirient
fo co11strucJiile supraetajate. Totii~i, in scopul ~prijinirii a<·titmil de dezvol-
tare a eadrului con tmit, se impune o mai buna reglelllentart• :, 1io~ibilitil-
(ilor de proeurare a material lor de con11tructie loc:tll\. (Iemnul, piatra), dar
mai ale· a color nelocale (carlimidi\, luloeuitori etc.). 'l'ototli1ta, este nt><·e~nra,
r~zoh·are.'\ de la bun inceput a proieetelor de lo iuinte Individuale pe struc-
1 uri eonstructtve, potrivit rnaterialelor locale ~i nu o. color care sint mai
difieil de obtinut in zoni\.; b. e.risteiita II nei tmdiJii fn coustruqio. loouiutelo»
<at etaj fi ma; ale~ ctt se111iet(rj. ARt.fel, din totalul caselor cercetnte construite
clupi'I H);;o, :l2,8 % au mansarda sau semietaj, in Ump ce numai 3,3 %
au eta] complet. In conseciuta, trecerea la reaimul obligutoriu de lnl1ltime
Tirl-;1, P+2 nu este lipsit!'l. do precedent. Tractit,i:1 locuintolor cu eta] este
in acelasi limp favorizata i;:i de exi tenta unor priceputi mest ert construe-
tori, n caror influent!l Re face ind\ puternie l'litntiti\ in spatiul arhitectnral
al ronnmitittii; e. Iips« de Uren pentr« ('<n1at1'UCfie 1.n co·ntext11l unor condif:ii
,,atural-geografi<'t partieulare.• ·c.>voin satistaccril tnturor cererilor <le auto-
riznti(> pentru Mn ... truetia de Iocutnte unpuue expropierea in p<'ri-pccti"di
R nnoru din tert>unril~ Iolosito actualmente in scopuri agrieole. Acelast
moth· ju:-1ti!ic:\ ideea nt iHzitrii cu precadere, tn viitor, o, tipurtlor de Ioouinte
cuplnte, care deocanidata Hint foarte putin utilisatc.
ln ciuda aoestor condit ii iworabilo a-pliclrH provc<lcrilor Lcgii
.-i~temntizarii au fo11,t a<luRc .. i argument<' Cat'<' dcmon~treaz~ exi~t.eu\ai unor
clificulHiti tn materializarea lor. Depli~ire11 nee l-0ra pr<.'t:1u1mnc initieroa
amunitor •miiauri mn1ite aii it,ina fo sprijimil celor ce 1·ntentioneaza sd-~i
eonstr11ia~cd o l-0e1,•11fd c,, eJaj : imprumuturi suplimcntaro de la, banclt
~i in conclitil nini av:.tntajoa e pentru bene(iciar (in cazul slr:lmuUu·ii
locuint ei) ; sprijinul couslliului popular pent ru 'obtinern~ <:elor mai iefti:ne
~i rnai bnne materiale de com~t ructie ; infiint,area m1or cooperative de con-
:-t ructii aubventionate d<' stat, prin gruparea me~tcrilor particulari, care sit
deser.·ensc:\ neYoile 1mei zone de polarizarc ruraHi ; prcmierea. celor mai
reu .. ite realiz:'iri in l1omeniu1 con~t~uct,ii\01· de locuinte i:ntlivilluall' etc.
Toto,latl\, pentru Rtimularea <linamicii fondului de locuinte rurale,
l'lc.impun cite,a, masuri vizind direct proce~ul <le si. tematizare ~i proierta1·e:
1. Okrirea de cittre institutele de s1>ccialita.te a, nnor game ·mai la.rqi
de proieete, realiza.te dupa con ·ultarea preall'lbiU\ a populati.oi 1·m·ale, m
11copul i.fabilirii uevoilor Hale reale.
2. Rezolvarea ptoieotclol' de locuinte aatf<.>1 incit acegtea slt permitit
,·eali:area e1alonata tn timJ> a construcjiei.
3. Derogari de la anumite pre-vederi ale Legii sistematizarii.
 PROCESUL DE URBANIZA.RE A CADRU-1.01 CONSTRU-lT RURAL 82!

Avind in vedere. faptul cu eel mai adesea' e nIYocl'I. argnruentul

costului destul de ridicat al cl!ttlirii (rczultat direct al dimensiunilor sale
mull prea marl in raport, tu nevolle unei Jumilii mici sau mijlocll), eonsi-
deram cil trebuie l:\J)rijinit...1. propunerea ca, in zonele limitrofe ale comunei,
:,;a se aprobe poaibiliu,Jea d.c 140dificare a oechilm: locuinJc priu £,a1l1area
unui seniietaj. Nu trebuie uitat Iaptul ca locuinta semietajata a devenit
tradltionala in zona. S-nr putea t·limina tle<'i 1;1i acele practici dlsfunctionale
ale cetatenllor care, de*i opteazu formal pentrn uua din variautele ofcrite
de biroul de ststemataeare, i~i cladesc in cele din unna loeulntu potrivit
propriilor convingeri. Ei rennnta ndesea chiar In. prevederea rcgimului
de inaltime P +1 o bligatoriu, pretertnd !\it. puUl'ascn. o amendn, deloc negli-
[abila, ce Ii 1<(' poate imputa in n<;o.'it eaz. bta de oe, pentru o modelare
eorecta, functionala ~fest~tica, a spa~iului oonstrult din Iocalttatile in curs
de urbanizare se impune ca inRttR,i procesnl <le proiectare a modelelor de
Ioeuinte-tip ,;a fie mai bine eontrolat, astfel Inclt sa. raspundl adeevnt
multitudinii de nevoi soeiale a comunitat,ii.

2. Analizu ealitativa

A..prccierea, calitati"u a cadrului construit din Iocalitatea Brosteni

i,Iu.licit utilisarca cu 1)l'ecadero a. tipurilor de plan generale, caracteristice

dam in plus, teza tmitajii ,i

Intrcgului tcritoriu al trtri:i noastre. ;E. t~ o constatare care valideaza. o
cont-inuitii1'il arhitectw'ii popular» rom'111~i.
Din analiza esantionului cereetat rezulti't ca in pcrioada anilor
19j0-19651 tipnrile de casa mai Irecvent construite au fost eele cu plan.
compact (T,), de influcnta urbuna, prelnate, ucdirijat de loealnici {27,4/ din
totalnl locuintelor de p1na. ill 196fi, elm care 14,8 % cu mansardh), (grafi-
cul 3 ). Abia apoi, in procente egale (18,6 %) a par eonstructiile cu plan
traditional (Tz, '1'8). Putem eonchide cu. tendinta fircai:;c.n. de sporire a
gradnlui de eunfort prin crestere« aom,plcxitaJiitip11lui de plan utilizat apare
mai dewenie tn lJrogteni. <lecU 1-rti aue c:oniunitaJ;i rurale. Totodata, spatial,
ea nu se mai face pe 01:'izontaUi (prin ~arit,ia anexelor laterale sau dorsale),
ci pe ve·tticala (prin aparit,in, supraetajarij). Solutia apare ca o urmare
firea: c:1 a lipsei de spattu conf)truil;)il, ~i a tendintei de folosire maximil
a celni disponibil.

18.6%

'2,9%

In perioada 1965-197!'> nu se mai utilfaeaza .aproape deloc planul

traditJonal (T2), a-eesta fii.nd inlocuit cm locuiu~e :Semietajato, s.t:ructurate
pe tipurile Ta (5,6 %) !ji m.ai ales X. (9,6 %). !ncli, din aceasta perioada apar
iD localitate pri.Jnele locuint,c complet etajate 'I'6 (2,9 %). Din 1975, singu.rul
822

tip de plan utilizat, ca urmare a prerogativelcr Legii sktematizurii, este

eel al locumtei cu doua nivele T6 (H:,11 %)­
Pentrn o tntelegere sintetiea a mntatiilor de esentl petreeute in
structura calitattva a cadrului eonstruit din comuna Brosteni, prezentam
.gralicu! dinamieii ale, departajat pc tipuri de plan utilizate (~ficul 4).

Nivelul de contort mai ridicat al Iocuintelor din eomuna reznlta ,µ

din analis a parametrilor calitativi ai acestora, Astfel, suprafata, medie a
eamerelor de locuit a creseut in ultima perioada de la l-!-16 mp la.
.16-18 mp, iar inaltimea, rnedie de la 2,4-2,6 m la 2,6-2,8 m. Totn~i,
nici in Brosteni (~ atele apartinatoare) i11.aiCf.le ck confor! dat de ~uprafav_a
medic locuibilaflocuitor nu este pres ridicat : i ,9 mp . .A.00$t lucru se dato­
reste prezentei unor locuinte in<:a nesati facatoare, oeupate Indeobsta de
:familii cu membri nnmerosi.
Din pnnct de vedere al calitaW estetice, Ioenintele din comuna se
inca<lreazi't in general notei de pitoresc caractertstlce satului de mnnte,
Foarte adesea, in.sa1 dorintri. af~ii vizibile a. bunastarii materiale, du.ce
la o eontorsiunc nefirea ·di a formelor ~i volumolor constrnite, la exprimari
coloristice stridente, Iaadecvate cadrulni natural, fapt care afectead. in
11n amblu iuiaginea estetiea. Influentele orasnlni se fac sim-µte, in aeest
context, ca disfunctionale. Pornind de la, aceasta ob ervatle, putem emite
Ipcteza potriYit ca.reia. cii cit o cxm,unitate este tnai bins con.solillatd din pwwt
ile vedere socio-eeonomie, cu atit, niai puternice si,tt $i anomaliile ei. Tocmai
datoritit aeestui motiv, in conditiile ritmnlui alert in care se construieste
1n Iocalitate, se irupune un control riguro al fiecarei locuinte non realizate,
astfel Inclt, in ansamblu, spatinl residential al orasnlui de ruiine ·a tru,punda
intrutotul exigentelor valoriee ale Iocurtortlor sai.
Bxprimtndn-st opiniile fati de modul actual i;.i de perspectiva al -vieW
din propria lor comunitate, locultorii din Brosteni inf. putemic atasati
de po. ihilitatile pe care le de chide proce ul de urbanizare. Avantajele pe
care le ai--odnz~ ei vtetii urbane tin, tn pecial, de posibilit a tea nuei mai bune
aprovizioudri, unei mai complexe ocupari a timpului Iiber, unei mai
eficiente educatii ck. Porn.ind de la convtngerea ca acestea smt probleme
pt> care timpul lent rezolva, loealnicii nu manifei-ttt citu~i de pntin dorinta
de a pltrttsi loealitatea. 'ici una din opinii nu a indicat Iocuinta ca filnd un
factor de incitat,ie negativi peutru migrarea definitiva.. Dimpotrivit, pentru
toti subiectii ancbctati locui11Ja reprezi.nta un p11ternic ja{·tor d~ stobilitat6.
Inti\ de cc contl'Olul ~ dirijarea optima a evoJutiei cadruJa.i construit 1·ural,
1,ou·ivit opt,iunilor populatiei, reprezinta o importanti\. comandA social.'\
po care gcnCJ•a\Jile de miino o cer de la. gonerat,ia de azi.
 PROCESUL DE ORBANIZARE .A CADRULOI CONSTllUIT BUB.AL 823

'3. Concluzii ~i propuneri do masurl prhind ,.dezvollarea sistematizatii"

a cadruJui eonstruit rural

Privit din perspectlva urbanizari; localilatuor rurale, structura fon-

-dului de locuinte i~i modifica forma. Necesitatea realizarii unor densit~ti
mai marl impune o crestere f\ ponderii locuintelor eoleetive cu 2-4 nivele,
in raport cu Iocuintele individuate. .Acensta, nu tn eamna ins?t, c.a. gospoda-
rla individuala trebuie :a dispard, ci doar cl\ ea trebuie s[-$i restring-a,
:partial functiile. A.stfel, din nevoia unei ocnpari de maxima efi<'ienta a
terenului eonstrujbil, loturile personale, gradinile1 trebuie transformate
"in Ioturi de caM.. 1n aceste zone se impnn a, fi realizate, in seopul cresterii
-densitittii popnlatiei, grupari de Iocuinte inclividuale compacts de tip
-dnplex Iocuinte cuplate cu 2-4 apartamente saa chiar loouinte colective.
.Aspectul urbanistic al noilor nnclee <le locuinte trebnie gindit m-virtutea
Iaptului cii trecerea unei localitMi rurale la statut urban pre upune tnodifi-
earea regimnlui de inal!ime a loeuintelor de la. P+l la P+2 nivele.
O problema extrem lie hnportanta ce se ridica pentru zonele de locuit
-nou create este aceea a pastrifrii parJiaU a unor fmu:Jii tta<Zifiona1e(cresterea
animalelor, cultivarea Iegumelor, a pomilor f:ruc.illeri ete.). 1D; ace st seop,
-oel putin in primele faze ale urbanlzarii, fieeare locuinta (apartament in
cazul blocurilor) ar trebui ~a dispuna de un mini-lot in prea,jma san 1n zonele
Iimitrofe ale perimetrului con truibil al localitatii, pentru praoticarea
acestor acttvitatl. Ruperea brusca a ruralilor de pamint ~ nastere la, dis-
:fun<Jtionalititi ce afecteaza. in ultima Instanta, aspeetul general urbanistic
al localita-tii. De pilda, in Brosteni, mntarea fo~tilor tarani, actualmente
minieri, in Iocuinte colective fara a li ~e acorda posibilitatea folo1,iril
unni lot personal, a determinat aparitia nnei multimi de mini-gospodarfi
anarhie amenajate, ee degradeaza valoarea e~etica a noului earlier
de blocuri. •
In consecinta, proeesnl de mbanizare al Ioealitatilor rurale nu trebnie
radicalizat prlntr-o nefireasea lncercare de a rnpe brnse §i in tntregime
leg-aturile cu dimensrunile de traditie ale veehii comnnitit1i. Din pacate,
pornindu- ·e <1 • la. premi a eronata e't atnl nn-si poate mRU~ eficient ~i,
in aeelasi timp, specific, valorile v-ie_µi urbane, s-a sustinut ideea nnei
urbanizari totale, a cadrulni construit rural. Sc incerca astfl'l ,,a e trans-
forma rapid $i radical, de sus, cee.­­i ce -a. transformat incet, de-a lungul
secolelor1 de jos" 11 (j:,.n.), cu alte cu.tinte de a e transforma cu elemente
mtrodt1 e , din afarii'' ceea, cc in mod nee ar trebuia sit Re tran fo1•me
.,,dinihmtrul'. Ia.ta de ce eonsi.deram cl ideea de urbanizare trebuie n_pli-
.cata numai acelor comunitaµ rurale polarizatoare ca.re au atin. un inalt
grad do modernizare, de dezvoltare o<:iallt, economica, cultural~.

*
Per:;pcctiva, diac1·01lic-sincroniclta upra ca.drului construit din locali-
tatea ccroetatK, co1·elala cu :"tudii . imilare in alte comunit~p l1TI'ale 7 r
& a.vut tn ultimit iD tant~ copul de a identifica principii general-valabile
• L Ghlnolu. 0. Viduv:i, Tradi/le ,t tnooaJte ln produsul aistemallzllrU aJezllrilor nuale,
,.Revlsta de etnogratle ,1 Jolclor'', nr. 2, 1973.
' T. D. StAnclulescu, Impltca/ii ,ociologtu tn procuul tte modernlzare a cadrulul con.struil
nual. .,Revtsta Arhitectu:ra", nr. 2, 1981.

S ­ c. 15417
824 TJlA.IAN DJNOREL-STANCIULESCU

pentm ,,dezvoltarea aiatematisata" a spattului rezidenttal rural. O Ipoteza

cu semnilicat,ii metodologiee care rezulta din interpretarea materialului
concret analisat, este aceea ca. cu mt grad1il de dezvolta,·e socio-eeouomiea
a umei ao,nimituJieate niai bine coneolidai, cii atit mai putentica 1i imediata
va fi reactia ei la apart#a unor situaJii eeterioar» noi.
CoreJata acestei ipoteze este ~i eoneluzia ca gradul de dezvoltare eco,w-
niica a unei 7ocalitali rurol« etrprima direct proporJicmal capacitatea ei de
receplio a infl!uen/elor m·bane. Puse ln relatie ll('mijlociti\ cu orasul, comnni-
tn,t,ile rurale con*tientizeazit diferit valorile viej ii urbane, in funetie de
propriile lor nevoi i;.i lipsuri. Astfel, cu cit acestea sint mai multe :,i mai
profunde (gradnl Ior de amploare fiind invers proportional cu gradul de
dezvoltare socto-economiea), cu atit comnnitattle sint mai inchise, mai
conservatoaee, cu mentaliti1,i mai greu de roodificat, ii,i invers.
Spr~jinindu-ne pe aceste consideratli teoretico-metodologice ne pr<r ·
punem s~ reluam dintr-o perspective slntetdca, generalizatoare, ctteva din
mltsurile pe care le consideram indispensabile unei evolupi functionale a.
ruralulni in general, eadrului situ construit, ln special. Premisa dela care
pornim este aceea c?I oriee intervenJie de ese111a £1i structura spajiului re~idcn-
Jial aZ 1inei com11,1iitaji rorale presupttne, implicit, raportarea la rondiJiile
soeiale, economiceJ culturale etc. ce-i ca?'acterizeaza devenirea.
J. 0 prim~ categorte de masurt nzeaza esenta procesului de indru-
mare ~i control a. evolutiei oadruliii construit rural, 1ri ace ·t. ens, eonside-
rum cit numai interlerenta orga.nioo a sociologiei cu urbani snml e te in
mff stm't Hit del)~~<'a1:1c[ urmarile disfunc1.ionalece rezulti din neimbinarea
considerentelor umaniste ,i a celor tehnice tntr-o gtndire comuna, ,lin nerenli-
easeo. unei cuntoa;tteri diferen/iate a te,-it<>rittlui 1i neutilizarea adecrata a
baremelor, din nec-unoa1terea mecanumelo1· inteMe de desfa,u,·are fo limp
a laturilor dezvoltarii comwnita;ilor umane etc. •. Constientizarea nevou de
eolaborare dintre sociologie ~iurbanism reprezinta doar primnl pa. pre
rezolvarea optima a problemelor complexe pe care le ridicli procesul de
dezvoltru·e sistcmatizaU.. Dilicultaµle reale Ineep abia din acest momt-nt,
ole vizind o a.nur:nitit stare de Inertie, inchis1'lla. non, a slstemulul de proicc-
tare practicat in present. Dona sint aspectele roajore ce caractcrizeazit
aceastlt situatie: n. proiectarea urbanisticd m, cuprindt in struc:.'iura sn obli-
gatorie ~i amaliza ,,calitativii." a vielii comunitdJilor rurale. Chiar atunci cind
o asomenea. analizit este inclusa. in dooumentatie, ea. nu e realizeazii de
c:ttre speciali~ti. Existit mentalitatea con.form ci'l.reia intructt fenomencle
sooiale, sint familiare, cle pot fi abordate in mod ,,competent'1 de oricine.
Nu trebuie s~ uitrun insa, cit nu tot ceea cc ni i-c pare familiar, ne e:-te
in egala m!lf;ura ~i cuno cut ; b. lipsa sociologilor apecializa,i tn probleme de
sisteniatizare, de 1trbawism estc alim.entatl !}i de faptul ca. ma.jorita.tca insti-
tutelol' de proiectare nu cuprind in organigrama lor !}i asemenea po. turi.
Dep~irea a.ce8tei tari de lucrlll'i nu poate fi 1·ealiza.ta decit prin
ma.suri vizind egal ambele aspecte. impune, in primul rincl, reali.:area
·mtei rnetoaologii com/tme de lttcru, prin care tia ·e in tituie obliga.tivita.tea
cercetarii sooiologice :pentru ac~iunile de sistematizare de o anumita anver-

• I. Motel, M. l\.1atei, op. cit., p. 16-17.

 PROCESOL D.£ URBANIZARE A CADROLl1l CONSTBOlT RURAL 825

guru. 1n al doilea. rind, ee impune estinderea in programele tnv1iammtu1ui

superior de arhltectura $i filozofie (sociologle), a unor discipline care sA.
vizeze pregtl1irea u,wr specillli,ti t',1 probl.e>,tatica co,numi. TotodaU, in
scopul Integrarli acestora in produetie se impune ca in fieoare institut
implicat ~i in acti vitiF de Istematlsare; sa existe un cotecu» interdi.8ciplittar
de cercetare.
2. 0 a doua categorie de m~suri deeurge din 11ecuitaua aplicdrii
Legii si~tematiziirii, in functie de gradul de dezvoltare socio-eeonomiea ~i
de potentialul uman ce caracterizeasd 11.iluati:1 p1·ezentlt l}i de perspectiva
a loealitatilor rurale. Prerogativele Legii si1tematiziirii au efecte diferite in
localifl1Ji dif erite • : daca pentru unele ele reprezlnta un suport-stimul al
dezvoltiirii cadrnlui eonstruit, pentru altele ele devin o piedi~ in calea
dezvoltarli acestuia. Se impune, asadar, in vederea unei maxime eficiente
in apliearea Legii aisternatizarii, o zonare prealabila a teritoriului 1ru-ii
noastre in Iunetie de nivelul diferit de dezvoltare socio-economica, in seopnl
stabilirii unor facilitttti stitnulntoare pentrn eonsolidarea cadmlui construit
din localitatile riunaRe iu urms. !n aceRt fel, s-ar putea evita ~i annmite
iruplicatii care resulta din Interpretarea prea rigidll, sau dimpotrivl'l,, prea
lar~l, a Legii siRlematiziirii, implieatii ce se Iac simtite cle la un jude~ la
altul, Rau chiar de la o Ioealitate la. alta.
3. 0 a treia i$i ul tim~ categorie de masurl vizeazi\ meoeeiuuea t'ealizarii
de catre speciali~ti, arhitecJi, proiectanJi a tmor niodele de locuinl,e pentru
me<littl rural, ale raror sol1-t/ii sa porneasea direa din, neooil« sociale ale
oamenilor. Dealtminteri, in acest sens, ehiar Legea sistematiedri; stipuleaz~
cli ,,pentru a veni in sprijinul celor care i*i con rtrniesc loouinte proprietate
personala, tn regie, comitetele executive ale consiliilor populare sint obli-
gate i­a punll la, dispozi~ia. cetatenilor proiecte tip intocmite cu consultarea
prealabaii a popula/iei (s.n.), din care eei interesati ~! poatit alege proiectul
eel mai convenabil" 10• Proiectele tip se tntocmese, ce-i drept, dar consul-
tarea popnlatiei in acest scop se face prea putin sau ehiar deloc. Se ajunge
astfel la situa\ia nefireascd a. adaptari! nevoilor umane la protect ~i nu
invers, cum ar fi praetic normal. Numai aceasta situatie disfunctionalit
explic!{ faptul c:t majoritatea locuintelor cercetate, construite in ultima
perioaili\ do timp, prezinta modific::'lri mai mult sau mAi put.in importante
fat~ de proiootul iniµal. Ideea \nt-OCmirii unor cataloage cu proioote de
locuin~e, directive sa.u tip, pentru mediul rural, devine cu adevru-at valo-
roa a. numai in momentul cind acoped, gama realit a nevoilor loouiril
~~rimate de categorii sociale foarte diverse. A~adar, cunoa,terea. satis- ,i
jo.cerea conformii a tuturor nevoilor sociale ale oanienilor, difera in func~ie
de profe!iie, grad de culturil, omogcnitatea ~i miirimea familiei, posibilitati
econoru.ice eto., iata. principiul de la care trebuie s~ pomeascm. to~i cei
angajati in procesul de reat111cturarc a cadrului con truit din comuni-
tittile rurale.
•
• T. D. Stlndulescu, op. cit.
1oLlgea 6illU11aJl:lfrtl nr. 58/29 octombrle 1974, art. 19.
 In eoneluzie, numai vizinnea umanista asupra devenirii spatiu].iii
social rural este in masura. a-i asigure garantia unui model optim. de
dezvoltare. Aceasta te perspeetiva care se dega.ja ~i din cl~ll'vazalorul
mesaj al protesorulni Henri Stahl : ,,Poate ca multi vor socoti ca dam
oeiologiei o Importanta prea mare cind afirmam ca ea. este cea care da.
comanda ociala sistematizatorilor teritoriului ~i tuturor eelor care au.
grija echiparii !}i amenajarn Iocalitatilor .... Ce pretinde in plus sociolognl !
Ca ei sa. aibit deopotriva !}i grija ca ceea ce ccnstruie: c ~ lie nn eadrn potri-
vit pentru o Tiat~ sociala, care ria fie !?i ea trainica, frurr oasa ~ functionala,
E oare attt de gre1, sci. ,ie rupem de la pla11~eta 1;1i Ha 1"ii111 contact direct, in.
calitate de oarneni, cu oamenii pentru care ne strii<luim ! f:,i e cu neputinta,
psihologlc, ca ln fata plansetei sa. gindim in meutal itatea om ului tUn.
anul 2000 f u (s.n. ).

..

)If.