COJ.IBNT.

ARll

Miroslnv Zivkovie
Faeultatea de Fllozofie Belgrnd

Numllr locultort
% abs. %
100 6 979 15­1 ioo
2,2 9 236 0.1
7,7 72 896 1,0
29,9 36-1658 5,3
sz.o 1 ­101429 20,0
19,0 l 257 059 18,0
7,0 1 18J. 351 17,0
1,1 651105 9,3
0,8 2 036 089 29,2

Tabelul de mal !11.tS oCeril tn111glnen reuld a grelei moi;tenlri tstortce de la nol pr!Vlnd
reteaua de a~ezllri, reteaua de la rare a portllt prceesul ccrrtemporan de urbanlzare a repu­
blicU. Este Izhltor caractcrul acestet retele cu ~.l{rt lnicl : dln O 077 a~ezdl:i, 72 % slnt cele
sub 1 000 iccunon, adieu ll$&z11rl tn care Lritie!jle 28 % din pcpulatla republlcU. Re~ea.ua
de ~ezilri este totodatl! reartc rarli: kt 100 km!I ill Votvodlna revln 2 a~ezllri, In Serbia pro­
priu­zisa 7 iar tn provtncta Kosovo 13 a~ew.ri. Aceastli parttcularltnte este un mare handicap
pentru o soctetate care, Ieslnd din revolutte aproape complct dlstrus§. trece In reconstrucua
soCinllsl!t. Soclologja 11rbnn1i trebuie sll tnsene in teorln sa Leza 1urnatoare : cu elt este mat
mare numl\rul de ai;e.ulrl ~I cu ctt a~ezilrlle stnt mat mtet, cu atlt este mal dJflcll $1 mal tncel
procesul de Industrtaltzare ~! procesul de urbantzare, dect, ~I proeesul de reconstructte soclllllstil.
Sub aspect sociologte stnt semnlrtcattve douli specifJcJtli{I ale acestei retele de 8­jezArl:
8$ezl'irilc cele mat mlrl (ptnll la 500 locuttort) ~I cele mat mart (pcste 10 000). ln nseziirlle
cele mni mJcl, &$CZllri­pitlc, care constitute tus:1 JO% din toate a~etilrilc repu.bllcil. dln cauza
numarulul mle de Iocuttor], este nera\looal din punct de vedere eeonomlc sli se lntroduc!\
instltutlllc strtct necesare : ~coll, fnslitlt~1l santtare, uoHIHl comerctale, re~ea de apl! ~I de cana­
llzare, electrtrlcarea etc. Pc de tilt!\ parte, a~ell!rlle Cele ma! marl shit prea putjne (un numdr
de 51 cu peste 10 000 locnuorl care: a. de fapt pot sil Cle polU cr~ter1l fl plll"Hltorll dezvol­
tlril tn medlUJ lor rural, ~I b. .slnt stngurele care Indcpllnese rattonalltatea ecenomlcd tu ceea
cc prlvest e cheltuJellJr ,;olirllale de dezvoltarea lnfrastructurll ~1 cheJtulellle necesare desf~urllrlI
norrnale a runc\illor urboue. ,~ador, la un pol al acestct retele se ofil\ prea multe a,ez!l.r!­pltlc,
Jar In cellllnll prea pu!Jue ai;e~ri capo bile sd­JJ nsume runepa de purl!ltorl nl de.zvoltilril reglu­
n1lor In care slut situate.

• Cemunieare \lnul.4 la Colocviul de sociologle iugoslavo­TOmAn ­ Belgrnd, febl'uaric 1981.

,,VllTORUL SOCJAL", an XI, nr. I, p. 180­1&7, "Bucure~ti, 191!2

'LJLWDOO\VLJQHGE\%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52

%96
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH
 1.51

Gonsedn1e!e ac.:estor speclficltii1i stnt urmntna­rele: 1. este tnceunn ~ tngreunal prccesu!

de dep~lre a contndJCl,jilor dlnt:rf sat JI om~ re constttule sarctna 1rtorlciLa socJalls­
rnulul ca petloadi de ttanziUe de la sccietatea cu ctase la soCieta.tea tllrli clase ; 2. dom1nat10
prtndptutut conservator al concentr.iirll asupra prlncJpluluJ progreslst al dlsperslun ll la Industrl­
aljl.{lre $1 nrbaol%are~ $1 J. tngreunart'll ~1 tncettntrea lranstormdrll rc~eleJ de 8$Czlirl Intr­un
slstem de &Jezirl, ceea ce constltule uo Imperattv al dezvoltllrll soeiate armonicase.
Anallza ­prh1nd evolutta populat,iel repUblicll In cadrn! fiecllruJ tip de asezare (urban!,
mixtli, ruralll) a e,1dentJat; urmatoarele speclficltl~ mteresante (penoada 1.953­1971): 1. la
nJ\•el.ul republldJ, ln cea 111111 mare 111!isur4 a creseut populafia dln llfe?.Atile mlxte (300%),
tntr­o ll'~surG mult rnaJ mJc4 populaµa urbanl (2­18 %), lar cea ruralil a scalillt la SJ.%;
2. popuJatlll total A crll$tefntr­un rltm roarte!qegal peregtunt : eel mar mult In Kosove (152 %),
ma], pu\Jn tn Serbia proprJIJ­­ZlsA 017%) ca $1 Volvodlna (115%); J. sporul populllflt!l urbane
a eunoseut de asemenea rilmurl lnegaJe: eel mai mult In Kosovo (266 o/.J, maJ putfn tn Serbia
pi:oprJo.zlsil (229%) $1 eel m.aJ pu(ln tn Vo1vodlna (1811%); ,. evolutta populatte] tn locaUtll·
tJle mlxte a cunoscut cele mat lnalte r1tmur1 in Kosovo (tndlce ­.01), tn Voivodina 313 %,
illr In Serbia propriu­zJsA. sporlll este de 25-4 % ; -.4. evolu~ populatiet rurale JJl.Qnite&tll con tra­
dJc\11 : dac! in Serbia proprlu­zlsll s­a redus la 81 °'o illr tn Vofvodtna cblnr la 57 %, tn Kosovo,
pe de alld parte, a sporlt la 111% ; 6. tn toale cele lreJ regtum numlu­nl oraselor s­a dublat,
numarul localit:ltllor mlxte a erescut de ~lru en, tar numllrul satelor a scilzut cu apt()x:1­
mattv o autl.
Transrorm!ri lmportanle s­au produs In structure populatlel in aceeas] perloadd (1963­
1971), ceca ee se obscn·A din tabclul 2.
TI'-

Anni 1971
populatle %
orasc loc. mtxte

40,G 10,6
75.7 19,9 7,0
02,5 '18,8 20,3
81,4 26,9 9,7
~
Sc ob.ervA di In perioada lr~lli n construcucl s:>clalJalc, R.S, Serbia, lqrc11lstrfncl
u% popul&\lr urbani, a pArlislt c;adrul sodctli\llor cu un nlvel sclizut de urbanlzare (dr lo
20% pinli In 40~0 populatle urbau!O, Inserundu­se in cadru] soclelAHlor cu un nlyel tlledlu
de urbentzare (de la 10°., plnl la 600:, populaUe urbana), Regtunllo ~le monJtesli\ lenQme.rie
claee de urbanlzare, care au du, la o dlrerenjlcre tnPI proruudA pcntru VoJ\·odJnn, unde popu­
Jape urbanl repre4ntl aproape Jurnltate din p()pulatla tolall, ot KoJO\'O, unde populttlfCl
nrbanll ablll otlnge un stert. din ~pulaUa totalA. RepubJJca In nnsamblu, avlpcl Jn vederc pro..
centul popula\lcl rurate (In mlaura In care, dcatul de josttncllt, lncludetn popul11tJa locnllldUJo­r
mlxle in populat[a urbani, ceea ce deslgur $1 devtne), n trecut Inell cu zcce nnl Ill urm:'I,
din tindul soclelitllor rural­urbane (cu '13 % popuJaUe rurnlll) In rlndul sodctilWor urbou­rurnlo
(cu num:11 18,81 % populattc mrall), Din p4rate, urmdrlnd aceastA trn11srormnre ~I pe reglunl,
se constnta cl ea s­a manJfestat numal In \'olvodJno, undc populatln rurnlll a sct\z11t In :lt %
din totalul pc>pulalltl.
Din punctul de vedere al sodologltl urbane, cea ma! Jntercsantl cslc evolu\ta popultl­
ticl urbane avlnd tn vtdtre dlmensJunDe or&Jdor. AceasLA slructurll. intertd( o urbunJ1rlrll, am
spune chf:1r, aspectul calftallv al dealifurir'II de plod ocum a urb:ml1.drJ1 dUp4 rmlrlmca on1­
i;elor (celc mAI mlcl pln11 lo 10 000 Jot'\,ltorl, cele mid cu 10 000­30 000, celc mcdll cu :JO 000­
;,o 000, marl cu 50 000­100 000 ,1 cele foiu­te marl ora4c cu peste 100 000 locultorl) 1?8te
tnrdtJ..alil tn 1abelul 3.
• l)f., accst label complexae dect>rlnd urmltoarele tendJn~c Import.ante, ce s.au mnnlfcslnt
tu peclo.td!l onUor 195:3 .. 1971: J. R.s. :'Serbia .. ccle trel rcglunt nle cl tl·ou dubtat uumilrul
ora~etor ; : . tn R.S. Serbia eel ma.I mull II t'reSCllt: numlltUl oraictor celor mal~lcl fl al celor
mlcl (68 o•a,e not). urmlnd cele ruetlll (10 ora,e nolJ, precum $1 ora,ele man ti foarle n1or1
(ctte 21, Xendln\a este clarii, tns4 neptlvl din pun.ctul <le vedtre al !\ocltt4tll, deoarcce:
~u ctt orajele stnt maJ mlcl, cu atll crette numArul:neceSltl\llor oamenltor, necealtl~l ce nu
pol rt sallstlcule lri cndruJ oraJ\llUI tnsufl, or este. ,uut c4 .,bogAUn ontulut consttl rn bogA\la
152

TabdaL .J

Anul 1953

R. S. Serbia total 1576 000 100 164 3 4S4 000

plnll la 10 000 164 776 10,5 88 446 527
10 000­ SC 000 629 002 40,0 54 927329
30 000­ 50 000 143 061 9,0 u 592 681
50 000­100 000 201499 12,7 3­l3 (50
100 000 ~I mat mult 437 641 27,7 1168124
Serbia propttu­zJsil. : 93S 837 100 2146 920
pfnll la 10 000 126 007 13,4 321 •US
10 000­SO 000 275 921 29,4 454 5-UI
30 000­ 50 000 40612 4,3 273188
50 000­100 000 58 656 6 710(9
100 000 ~1 mPI rnult 437 641 ·10 10267<&9
Volvodlua ­ Total 511 003 952 261 100
plni'I la 10 000 14 663 80805 8,S
10 000­­30 000 251 048 379216 40
30 000­50 000 102 4­J,9 147 918 Hi
50 000­100 000 142 843 202 887 21
100 000 ~l mal mult 111375 15
Kosovo: Total 126139 335 019 100
plnll la 10 000 2­4100 «247 ­ 13
l O 000­ :JO 000 102 033 95 564 28
30 000­oO 000 125 69! 37
50 000­100 000 69 51 l 21
100 000 §l mal mult
ncccsJtltflor sale"; J. tn R.S. Serbfll, prtvmd procentnal, populatta urbanA cea ma! numuoasi
trlllf:$1 e In orasele cele mal marl (81 %), a pol tn ora$ele mret (27 % tn oratele cu 10 000­
80 000), tn ccle medll (10 % tn orasele cu 30 000­50 000), tn cele mal mlci (13 °tq Jn erase
ptni\ Ja 10 000), Jar cea mal putm nu meroasil este popuJatta <Un ornsele rnaj marl (10 % tn
oru~ele cu 50 000­100 000); 4. concomltent cu sporul nbsolut al popuJatteI ln 0111,e1c de toate
catcgorUle, ponderea procentuala mantrestl o evolujfe contradtcterle : creste ponderea~rocen­
1ualA a p0pllln~iel In or&$ele cete mat rnlcl, tn cele medll $1 tn ornsete cele mal mart, o dl­
dere a popuiaUeJ lllnd fnreg1strati'l ln orasete mld (de la 40% ta 27%) $1 tn orasele m:u mart
{de la 13% IA 10%).
Din punct de vedere soclologic, scAderea relallvA a popula~lel tn orasele mlcl fl tn
orasele mal marl n, crtl1.eazil. cil stnt de ntteptat douA tendlnte negative: a. dln cauza mlderll
relatlve a populatlel tn ora,c1e mJcl, se va tncettnl crqtcrea numilrulul ora,elor de mArlme
medt, care slut purtilto~c ale dezvoltlirll In comunele lor, ~I b, d1n eauza srAderll re uve a
popula\ltt tn ora$clC mat marl (de obtcet centre regtonaJe) se tndepllrteazA persp~Uva celor 9
regtunl din Serbia proprlu­tlsl\, ca aceste centre aetuale dJn regtunlle respecUve sl ae trans­
forme In or&$C cu peste 100 000 Iocultort, ceea ce este de dorlt. pentru centrele r~onale;
6. structure lnterloard a aectorufu! urban din eele lrcl reglunl manllcstA !1pedllcitA11 regional~
,·Adlle pe planul urbAnlzlirll, ceca ee este o expresle a specttlculu! lor t.storlc, economic ~1
cultural, It i
Faptul el unul d1D trcl locultorl al orQ$l'lOr trAl~te tn erase cu peste 100 000 lncUltorJ.
este pozlllv. lnsi dat lllnd <:ii cele 34 procente din populalla ur.banA (1168 000) a1nt reparll­
zate In trd orate, numat Belgradul a,1nd 900 000 locuttert (Nov1 Sad 141 000 11 NU 127 000}.
acest nirat·ter potltlY se transtormil tn caracter nepllv. BtlCJ'adul reprcZlDll circa 11 % din
populatla repubUdl •u 17% dJn populatta Serblel proprtu­ztse, tnsA concent.rareaaceasta estc
mull mal mare ctnd este prMUI numaJ tn raport cu popuJat}a urbanA. AJQ de pOdl, BtlgraduJ
nprezJntl 26 % din popUlatta urbanA a repubUcll, respectJv.]t2 % din popuJalJa urba.nil a Ser.bid
proprlu­nse. 0 aumenta concentrore dcmonstreazA cil ptnAtn pruent tn R.S. Serb.la s­a des­
It
fA,u:rat un proces de urbanlzare care 1lne de llfa·numlt:ul tJp de hlperurbanh:are.
ln fata soclologld urbane din ~e soclaliste apare o nouJ. sarclnll ­ necesttatea de a
vaJorlza reteaun formAt4 a ora,elor. Aci se pun trel probleme; J. poslbJUtatea \'lllOrldril;
2. criter!Ue de valOrlzare; J. oportunJtatf4 acestel. valotld.rl. Pentru a II evttate prlmejdlJle
dogmattsmulul ,1 absolutlz6rll, trebule s4 aubllnlem urmltoareJe: nu exI.stA o re~ea un1ver.sall
de ora,e care Ill fit opUml pentru toate graoele variate de denoltare soclal4. Dat fllnd cl.
alcl este vorba de abordarea ,1 lnterpretarea aoclologfcll a problemel, ca indicator sJgur, de
sintezll, al dezvoltllrll soclaJ­econ()fflJl'O este luat nlvelul de urbantzare, atlns de o soctetate
datl (urbantzarea lnJtlaJA are un Q de urbanlzare de ptnA la 20%, urbaulzarea sc4zut4 are
un Qde20­40%, urbanlzarea medleun Qdc 10­60%, urbantzarea tnaltd un Q de 60­80%
~I urbanuarea foarte tna1tl un Q de peste 80~ popu1a\;leurbanil). Fledrlll ntvel de urbanlzare
11 coresponde o anumltA stru,1ur4 sau model de retea a o~elor. In prlnclplu ar putea s4
fie lormulatii urmltoarea ttzA: pt mAsura cr~terU ntvelu1ul de urbantzsre a sorletlltll se
schlmb4 struetura retelet ora$elor, odatl cu tendlnµl de lddere absolutit fl relaUvA a 1111mA­
rulul de orf1.$e ma1 mJcl fl de majorare. a num.AruluJ de erase mat m:ui ff cele mal mart.
In ultlmA tnstantll. acolo unde ceetleteatul de urbantzare se aprople de vatoarca 100 %, pare
probnbJlll exlstenta unet reide de orate. numat cu erase de peste 100 000 1octtltorl.
Din premlsa a.,Uel rormulatl decurs douA prebleme serloase: 1. se ponte oare nstepta
un Q de urbanJuire de 100°0, adll'4 dlspai1tla cu desdvlf$1re a satclor tie pe scene tstorJel,
~I 2. de cc vlttore! model al retelel ora,elor nu vs avea erase cu mal pu~n de 100 000 locuttorl.
Pentru reallzarea unet urbanluirl totale a sodetAtU stnt lndlspen.sabUe dou4 condltll: a. des!lln­
,1
tarea proprJetlltU private tn productla agriool4, b. lntroducerea automatLtlrU complexe tn
productin ngrlcolil (In toate domenllle acestela). Ambele condiiu stnt teallUlblle rn soctetlµJe
,ce tlnd spre du!Untnrea claselor. Jn ceea ce prlv~te IJmlta lnlerloarll a mllrlmli orquJuJ
de 100 000 loeultorl, aceasta este In bnnA mlsur11 emplrlc.i : peutru CJl un oroJ Sn ceea ce
prlvC4te SAtlsfacerea tuturor necesltltPor matmale ~I splrttuale obteettve, ale cet11cuUor sll
(tnl11n1orea unor teatre de dr1unit,de ope.rt ti balel, orchestre slmtouice, (!'lllerlJ de artl, univer­
sltl\\l, marl poUcltnicl etc.), st rlmtnA In Hmllele ra\jonalulul economic ~I pentru ca, tn
acelql Ump, tott cetAtmU sA aJb4Jn ora,ul lor pcniblUlAU egaJe de nlegere (prlnclploJ tgalJ­
tAtll tn prlvln\a condltlllor), elite ntcetar un grad determJDat de aglomt'.l'are a populaUtl,
plnA acum mllrtruea unuJ astmmea Orllf fUnd de circa 100 000 locultorl. Onell cste vorba
de crHerllle de va1orliare a relelel oratelor, din multltudlnea celor posJblle, se desprtud afcf
p&tru, ca fllnd mal relcvaute: a. economic;­· lmplrtlrea admln1strallv­terltorla1l\ a sodeutlll ;
e. politic 11J d. cultural.
Crllertul economic lit manJfe.11111 In prtmul rind ln rt))lll'lltln terltorlalA a clemeulclor
lorttlor de produc\fe fn lnterlorul refelel ora,dor.• ­\lei, de pUdl, se llpltcl proeedeul IrnnUUc
tn doull nlvele: a. relatla: Belgrad (eel mal mare oraJ) I R.S. Serblll, fl b. relntta : grupul
ct'lor mal marl ora4e $1 gruplll ora,etor mal mJd.
Compnrallv cu R. S. Serbia, In Bdgrad exist I o conccntrare de: 32 % angaja ti tn Set.'­
torul soda) al cconomlel; 67 "{, angaJatl In aed.orul 110tlal Ill traosporlurllor; 40 % angnja\1 tn
sectorul soctal al con.struc\lllor: 21J¥c, angaJ•U In lnduatrle; 39% venlt al economlel; 240{.
din venJtt1l Jndustrfel pe rcpubllal se reaUzeazi la Belgrad ; 58 % din venttul constructlllor
pe republicii se reallzeaz4 la Bt'lgrad: 60% din venllul republican tn seelorul comertlal ,t al
lillmenta\lel pubUce se reallzeau la Bel((l'lld. ToU lndkatorU men\lon1111 slnt mull uperlort
dacA, a~a cum este dt. fapt rl'lll, Belgradul ate prh1l tn raporl cu Serbia proprtu­tts!, dcoa~
rccc Volvod.Ina '1 Kosovo t~ au eapttalele lor. Aceste proporµJ permlt aA se •tablleascA urmi­
toarea tezA : cr"terea concentrArJIpopulaUtl lntr­u.o orat provoacA o ,1 mill mllre concentrare
a elementelor fortelor de producue ~I a elementelor tosoµtdare ale a~a­zlaet supraalructurl.
to telul acesta, rea!Jzarea blperurbaillzlrll ae dovedC$le drept cauul a unel vddlte dezvoltAt'f
l'tglonale n«chlllbrate, a polarlz.Arll IOdetAtU In jurul metl'opolel detvollatc ti tn provlncta
a11bdezvo1tat:1.
Al dollea nJvel al pl'(ltedeullll analttlc este relaHa : dJnll'e 40 dln ct'le mal marl ora,e
ale R. S. Serbia (ln anuJ 1971 aveau peste 20000 de tocuttort) tl un grop de 124 ora,e, mal
mlcl de 20 000 locultort. In comparatie <'U R.S. Serbia, In cele 40 de ora1e din cele maJ marl
tn anal 1978 are o concentrare de: 76 % an"8J•\I In sectorul social; 7­4 % angnJatt tn lodustrl.e;
75 % din venHuJ nationaJ reallzat In lndustrle; '10 % dJJl Vllloarea totala n tondurUor fixc
dln lndustrle; 75 % din volumul comertullll cu amlnuntul; 80% din numl.rul total al aut.otu­
.rtsmelor; 85 % din oomlnll total at autobuzelOT: 73 % din num4rul total al autocamJoanelor;
81 % din numArUJ total aJ medJcllor din ,..,ubllcf.
(;eneralizfnd mlrfmUe precedente ale C'OIICentrirtJ reallzate, se pol face urmAloarele
con11tatlrl : tn cele 40 de orll}e din cele mal marl tnt concentrate clrc:a 75 % dJJl Corteie de
producue, tar tn celelalte 124 ora,e doar 25%. Pentru a. tntregt problema, nu eate wrba doar
de cele 124 ora,e, cJ Ill de 124 regl\ml rurale <'Are p,'tteeta spre Orafele respective. 0 ase­
 meoea concentrare a lmtelor de ptodnctie ,$l a elemmtelorde suprastruct.nru are numeroase
comectnte; pnntreacestea rnentfontnd : ~ crimJnaUtatea mnSlvi; It. nligratta cotldlanA mastvA;
~. ceneeatrarea de capital 1nlelectual.
.Interdependeata exlstenlil Intre concentrarea de popula1;1.e ~ fotl.cle de producue, pe
de o parte, ~ ttlmlruilltate, pe de. nltil. parte, este pre1entau_ de tabelul 4. Tendln\.8 este
­dari: ceucentrarea populatJei prevoaca o multlplA majorare a concentriirl( Cl'fmJilallt11tH.
~netnteles, ribntne deschisli, problema dnc4 Ol'8fele mnrl, ca atare, au uu caraeter crtnunogen
• II ~ 1 e~, ,. .,,.._J,•in;,
Tabtlm , '1"1T 1

~~~~~~~~~~,­­~~~.....,....~~­­­~~~.;..:..­
(t 9tt1) nu
'-"~1fll~fltlUi

ft., ~)
i&,1 I ,n l .SO
~ 'U cpt;~
411101 DQ ( t
i; lull L I bl
de 6 ori mAI mare t ~~l\i I
5,2 ll ii f!lU ,oft ·
5 h"'1.11 r b Q ...,.,
3,4 borl1..f'{Wl :tt>
3 , ~11~1Llld1 q
2,0 , .,r 1:,1,q r1
• c
u este ,·orha de un mecantsm mnl complex de &ci1une. ln.sa estc lmportant 114 adAugllm
di ,1 c:crcetlirile erectuate tn Frlm\a ,1 in Germania Occldentali\ nu dezvillnJt aceeast eorelatte,
subllnialil 01 de rrolllAllle luR()sJ:1,­e. Faptul cl aceleafl tcndJp~e H mnnllest4 fl In soctetiittle
l'llpllnliste ff tn cele socl.Rllste, oferd o nou4 dlmenslune Interdependentel atnblllle.
Al dollea renomen Jegic cc tnsoteste concentrarea de populatle ­,J de elemcnte ale fortelor
de produc\Jc ca ,1 ale suprastructuru soctale este aparl\Ja maslvi a naveusmulut (oamenll
muncesc..lntr­o tecautate ,11ocu1esc tn aJta). tu R.S. Serbia tn anu] 1971 (uJUmul recenslitnlnl
al 1>9pula\fel) din eel 1 000 000 de angaja\l ln sectorut social, 480 000 erau nnvetl!jtJ cot1dlenl,
ce ea ce reprezlnlll 30% din 'tlumirul total al angaJatUor tn republlcll. Pe comunc coertetentut
mlgra!lci 1·olldJene (procentul de mlgrantJ cotidlenl fati de numlrttl angaJatllor) \1lr1azil. tntre
sub 10% (tn 3% din comune) ti peste 80% (tn 2% dln comune). Slnt toartc marl $1 uecse­
blrlle dinlrc dlCerJlereglunf : In Vofvodlna doar l O %, fn Serbia proprtu­ztsl 32 % tar tu Kosovo
1·h1ar 48 %. Dat fllnd cl tn anul 1961 numarnl naveu,ulor tn republic;! era de nurnal 20 %
din Iotalul angaj:atnor ff ell proeentul acesta In 1971 a atlns valoarea de 30% (o a~Joraro de
zece puncte tn procente), se poate nccepta cu o mare probnbUltate aprecterea cd tn anul 1981
numirul navet11t11or va !J de circa 40% din totalul angaja\Jlor In republlcll.
Jmaglnen complet.A a navell~tllor se obt(nc atunel ctod se conslall conseetntete acetleia.
Sub nrest aspect, soclologlel urbane II revln sal'Clnl marl. ln prtmul rtnd, navetlsrnul, t'Cl 1eno­
men, poat~ fl ncceplat ca ulll deoarece oteri po~lbllltalea de angaJare, dect, de extsteutd a
populat1el care tn locaUul\lle proprU nu poate gdsl de lucru. I.nsll, acest avnnt"1 este supus
und Mndllll: atuncl ctnd dtp~e;te un ,·olum determlnat, oaveltsmul de,'1ne socJalmente negn­
th·. ~ii anall1.im ca1,1tl naveUsmuluI fn R.S. SerbJn. StabUJrea cbeltuleUlor soc.tale (pomlnd
de la mnnlrul na,:etl~tllor, de la volumul cbeltuttlllor 7Jlnlce de transport ale oamenllor ­,1
de la ,·olumul arestor cbeltuteli calculat ptntru toU anU do lucru) dcmonstrca.zil cd cu nceste
rondurl nnant·tare clleltulle •·Ill' putca construJ cltca 80 000 npartnmcn1e cu doull oam«!rc cu
o supraf11\A de. cite 50 m1• tu afar4 de aceste cbeltutcll !ioclale, Cenomenul nnvelt,mulul csle
lnsoUt dt urmttoaretc conseclnle negatJve: J. scllderca productMUl\11 muncll lndlvlduale
n aceslo.t oamen1 dln cnuu. deplasArU obositoru­c, concom!tenl C\\ scAderea productlvill\\11 soclale
n lnlre,rtl untti\l de muncil; t. majorarea numllrulul accldentelor de anuncl datorlt4 obose.111
prealablle; 3. reduterm consld.erabUII a tlmpulu.l llber; I. pertu.rbarca rltmuluJ colecllv tnnu­
1191, cotl<Uan, $1 a coezJuniJ Iamlliale; 6. reduccrea Influent et educ11Uve n. pArfn\llor asupra copll­
lor; a. uavell tll prncuc nu au cu\tnt de spus tn sistemuh de autoronducere, atft tn cadrul
c,rganlm\lel de muocl ell •l to cadru\ comunllAW locale, dat. fllnd d le csle tngreunatA
practkarea. dreptuluJ lor de autoconducerc.
Este C\•ldent cA uavetJsmul are o foarle J)J'onun1atA dlmensiune economlcA, sanJtar4,
oclolo8fcl ~I polltlcll, a c4rc1 semntrlcntJe cste cu attt anal mare, cu en e.ste mai mare volu­
inul acestuJ ftnomen. Navettsmul arc tolodatA un caracter de cla .. prepondetenl : ml\lorllatca
l·ovtrtttoare a navet(flllor o c:onslltUie produc4torU cUrec\1 ­ muncttortt rtzlCt. Hrefle, nu e
vorbla de Uchfdarea na,·eusmuJul ~ fcnomen. Ea cste o leiftate ln toale soclell\Ue co11tem­
rane, lndUff'cnt de aradul de dcivoltare soctal·ecouomleA a acestora. Este vor~ do dllllec­
 uea dezvo!UrlJ fenomenuluJ: cmd navetlsmul depA$t$le o Urnltii delc:rminatii. el se trans{on11d.
din reno men poz:IUv In fmomen negattv, Or, aceasta ne conduce la 11nniltoaren tntrebare :
oare t11le limila optimd a oolumulul noodi1mului? El este stabUlt de structura ret~eJ de Ioeall­
tlltl ~ de gradoJ de deavoltare economlcll a socletit.11, fllod specUlc pentru rtecaJ'e tafll. Accast4
miirlme optlrru1, d41$1 greu delermlnabila'i, eete totu~ lodl$pen$8.bllli, deoareee numal fn nilsura
fn {"BJ'C el este determmat, .soctetatea poate sA prorneveze o poUtlcii de lndustrlalit.are fl de
urbantzare care sA reduca naveusmul la un vojum opttm determlnat , Din punctu] de vedere
al soclolegtel urbane In soetetatea soclalistii, menttnerea unul velum optlrn al navensmujut
trebule sA fie conslderal en un element al prtnctptulnl de egahtate ~l al procesnlul de urnanl­,
zare a socleUilll.
Al Lrellea element ce insoie:,te concentrarea popu)a tlel este concentrarea de spealall$li
cu pregltire universitarA., capitol tnte.l~'tuaJ al soc·ietlltll, care. pe mlis\lra d~w,)tiirll revol11t1el
$tlintl1lce ~I lebnlto­tehnologlce, devtne aproape mai important dccit capltalul flrumc1ar. lata..
lmaginea reparU\iel terltol"iale a capltalulnl Int eleetnal In R.S. Serbln In 1UlUI 1971 : din cele
180 de comune. in 90 de comune subdez.volt.ale lr!aesc doar 5 % IAr in 90 de comune ma I
de­t.vollale chlar 95% dln eadrele cu pregdUrc unlvcnltnrA. eststente fn republ\C!. Tn cele mal
marl orase din republlefle Iugoslavtel, capllalul Inteleetual este aslfel conceutrat : ~ovl Sad
(votvcdma) 33%, Priitlna (Koscvo) 10%, Ljubljana (SlovcnJa) tl Tltograd (Muatcnegru) cue­
43%, Zagreb (Croa\_la) 45%, Skoplje (Macedonia) 59%, Jar 1(1. Belgr_a(I, eel ma! mate ora'l
al republlctt, 48 %, respecttv, tn cemparatte cu Serbia proprlu­r.lsil., chlar 113 %· Altli. laturll a
acestet conee:ntrilrl de capital Intelectual demonstreasa repartltta aeestuta pa organlzn\11 do,
munca JndnstTiall'. fn a.nu! 1075 fn R.S. Serbia erau 28 % din taJ>rici tdrll. nlcl an, 1peciallst
cu prt'gtltlrc unl\ersllarll, lnr prlnt.Je Jabriclle cu asemenea speelallst! 51 % aveau mal puUn,
de eece asemenea cadre. Se pune tntrebarea: rin« IJI tn cc mod p1111t. tn apllcare eueertrite
rcoolufiei 1,liinfi{fri! ,; lthnice-fehrnJ(<>girt tn organi:a/iilt' dt nwncl! tndnstriat« care st11t ft1r6•
asemenea cadre, sou core dispun de un 1111m11r mtr de spcrinlilfi? C11m est« pla11iflcufl1 produclla,
cum tt ua/lua::d 1w1itul, cam sc p1:rfccfio11c11:11 rrporli/ill nenitului, cum 1u deu>ollit drcpl1(l de·
autonomie ,; cum se roortlo11M:1i cu Con11tii11/i"tt .~; cu lcgile republiett? l>I II} line, ear« sin;
comccin/rlc'I
ReroJlatele anaUze.J deetualc ru prlvlrc la tendlntele accstel cqnce.ntrllrl Jndlcd CQrllc-
terul nda,·orabU al rc\elel e:dstente a orn~elor din R.S. Serbia. Crllerlul 11rmlll,or de ,,olorlznre
a reie1e1 ora elor eile lmpAr\irea admlnbtrallv­terllorfalA a R.S. SClfl)lq . In o,nul 1071 crnu
180 comnne ,1 10 qrn11e cu peste 20 000 l ocullorf. Pornlnd de la tnptul ct fleenre comunll tre­
bule sli aibA c·tntrul slu, centrul Rl'esln t rebt1Jnd ""nlbll proprJetlllll\l de purt4tor al dczvo)tllrli
In romuna rt>Specll\­A, Jar oro~tle avlnd eel puifn 20 000 locuJtorl, $6 con1t11t,'l ell H.S. Serbto
nc, circa J 10 romune JArA purliltorl efletcm11 proprll aJ dc~voltiirll, deel lllril mnrl poslbliililjl
de de:t\'Oltarc proprle. tn relul acesto, ~J din punctul de \'l"dere el lmpilrtlrll ndml.nlstrnttv­tcrl­
toriale se t•o•t~loU\ CIU'tlc'lerul nera,·orobll al rctelcl de orn~e e:,isteutc (lln R.S. Scrbltl.
Crllrrhil p<.>Utlc Jntr­o soclctall' socialist/I este gradul In care cetil~enll au poslbll!Lnlea..
sii parUtlpc ln adoptarea deci211lor de important/I socJala. Raportul de dcpenqen\ll e.~lstent
bllre re)eaua de r,ra c, oI nlvelul actlvltA11l de outoconducerc o cetll~cnUor tn cndn1l pollUcll
urbantstlce a c·o»~lltult oblcctul unor Ct'rcetdrl tntreprlnsc acum ze1'e oni ln orafl'lc ingoslnve
tn cndrul JOClolol,!.lel urbane. Cerctttlrlle nu avul drepl scop sll st.abUeMc:li dncu locunorul orn­
fUlut esle sublccl aau oblecl tn polltka de clnvollnre a r>rn~u1111 s~u. Cercetllrllc nu ojlms
la t1rmdt0Mele lttl conduz.11 lmportonte: 1. cetllteanul cslc tncl1 ohie<'t ~I 11u subloot In
polltlcn urbonlstldl; ~­ cdlle.auul este cu out mnl pu\ln Jnlercsl\t, 1nrormnt !ii ncllv pc llnle­
de aulocondu('(:rc in 1>911lka urhanlsllcll, cu ell orn,ul tn core tril.l~lc cisle mtll mt1re; v· dh\
cele ~Ilse do;tcrmtnante ale actMld\lJ de o.utoconduccrc, o.pllcnle 111 pollllco urlltlnlsUcil.: ror(n
economlrA a cetll\cnllor, proteslunca ~I pregi\lirca lor, nw.rlmco. oro~ulul unde ~rlUcs:c. uporte·
nen\a la generaue. or)gtnrt mJgrnLonre (venJt de lo sal sou nutobton) ~I duratu domlctllului
fn ota~ul respeellv. re.a mat mnrfl t01ill de lnnuentd nsupril ncllvlld\11 de auloconducere n
dovcdll­o mllrlmN oraiulul undo LJ'IU~te cetll\eanUI.
Corelntflle stablllte au $Ubllnlnt exJsten1,tl uncl putemlce J11terdcpcnden\c h11l't' rc\cuun
ora~clor ,1 condJ1la ae dnvoltare a sJstemutul de autoconducert'. R4mlue deschl~li prol>lcma dnc1\
prtnlr­<> organlzare rorespunz4tonre a mnrJJor ora~e se poate ellmJna S.'IU dnrll sc po!lte reduce,
tonstderabll tnOuH1111 nefa,·orabUd a marflor orn~e exercltotil uupra acllvltllllJ de 11utocon­
ducerc n cettllenllor tor. Dezvoltarea comunltlitllor locale poate $ii. ne unul din eJcmcntcle­
care nr permne acth'ftatt11 de autoconducere n cctlltenUor. Dacu •·llt obtJne uce3t nzuJUH,
uo ora~ mare ar putee fl .sub aspect poUUc 1ll Ile acceptat en potlllv. Toate procedeele anaJJ­
tlco ne­au coodus la problema mnrUor o~c­. Se punc lntre.barea: core ute limila infcrloarlf
~I eta auptrioarb a ttlor mot marl ora$e1 tn analJp precedent4 am presupus o llmJll! fuferJoorA
de 100 000 locullorl. Can t4l• llmlla auptrworlJ? ~I, csle oort ot:eaMa seal:abftd? Rllspunsul
1e tntemetull pe urmltoe.tta .boiJl teoretlcil: dntll. esto nre.c ro un OfJ4 s4 crtabcA, nu mni.
putfn !Iresc este rn tlecare Ol"ll.f s.!l albil fl o JJmlt! tnlmi4 de crestere, am numl­e; pragul
de crlzll. al cr~tettl. Llmlta r~eclMI o cre:Jlerllo~nl eate dJoamlcl, condJtJooatl\ de ansam­
lJIUl ronstctattel sO<'lale; de Ump ,$1 spatJu, $1, '.blndntt!les, de cuceririle revolutid ,tllntutce,
tehntce ~l tennologfce, de gradul '1 de lorma de apllcare a cuceririlor respective In cadrul
desfAJurdriJ !lll'lcµllor or8,$uJul,1, :maJ ale.a, de pltrunderea acestora411 viata cotldlanA a omuluJ.
Ca rezull&ttal cAut!rll unel Ilmtte supenoare de crCftere a o~uJul, aceasUi nw1me atabl­
llt! a ora,u1u1 Ml tnsttle pe Unia cnledllor de fllorb.are, de stablllre a \"lllorll de tntrebUiD\are
a retele.i ora~elor. 1n prtnclpfu, llmita superl03I'ii de cre:Jtere a ora,uh1l este acea mllrlme a
11opula\iel: J. tare tneepe d petlcllteu fuuctfouarea eUclentl fl, d1n punet. de vedere econonilc,
ra\lonald a or114uJuJ ca slstem (organism) ,1 a aul>sistemelor urbane vttale, ti e. care, ellmlnlnd
spontanettatea, Introduce to vtata l'Olidlanl a oamenllor prlnclpJuJ orga.nitArlJ omnlprezente.
AceasU llmltl supertoarl a rosllnvesllgatl Insutlclent, astlel c:.i intllnlm dlferlte vaJorl, roajorita­
"tea aceslora varilnd tntre 300 000 !<I 500 000 de locultori, ceea ce este acceptablf. Abordarea sub
.aspeet economic))om'4te de la mirunea cb.elluJtlilor dein'Vestl\11,alocate pentra infrastroclurl
~I pentru bunuJ mers al funcUUor ora$ulUl, adJcil de Ia ltmlta ctnd cbeJtuJellle acestea pe ua
Jocuttor tncep d. creasc4. Abordarea sub aspect sodologlc ar; trebul si pWIA accentul pe acea
Yaloare­Umltl clnd se opreste llnia ascendentl in ceea ce prtve,te satilfacerea exemplari a
.necesltdU]or celttenilor, deeareee, .,bogAtit omului consU In bogAtia necesltltilor sale". Deo­
­camdaUi asteptam &Inlezace urmeazil sA o dea, prlntr­on cfort comun, $Oelologitl Ji ~onomJa,
Sociologtel urbane tugoslave tJ revtne sarctna de actualltale s!I inJUeze, CA o ~nlrlbuUe
­adusA la recenstructja soclallstA armonJoasA a sodetJtfi, investtga.rea tndJcatorllor relevanU aJ
II.mite! superioare de erestere a or&$uluJ~I sA ajungt'I, eel putln cu aproxtmatte, la mlrlmea
maxima, oritlitatlvl, a ora,et.or. ln cl.apa actual! a cun~tintelor noastre privind problema
respeetlva nu stnt poslbUe dectt Jpoteze. Jatil etteva supolit1J. 0r8'uJ dep4$C!fte llmlta supf'J'f­
oarll de crestere, pragul de ciiu : eind apare necesltatea de reallzare a metrouluI (metroul
cu o lunglme de 20 km este ecbi\'aJent cu 30 000 apartamente cu donl eamere de cite 50 m'
apartamentul, far metrouJ cu o Iunglme de 30 km ,'8loreazl cit -40 000 asemenea apartamente.
calculind 1 km la pretm de 1,5 mllla:rde d.ina.rf noJ) ; ctnd apare necesltatea Artngentl de
reall.iare a unor noduri de clrculatJe 1D ora,; ctnd apare neces.itatea stringent!. de lrecere la
ur.banismlll subteran; ctnd apare necmt.atea st.rin.gent! de ~ere a ol'll.Julul pe vertJc:ali
(blocurl­tum); Cind apare forma maslvil de crtmlnalltate organizata, dnd se lormeazA ap­zlsuJ
subteran al ora~uJut; ctnd apare necesftatea de trecere a orqului de Ja ora, monoctntrlc la
ura, pollcentdc; ctnd apare imposlbUJt.atea de fnlftUl'ate a medlulul ambtant polnat; ctnd
dlspare capacttatea de autoflnantare a tuncjjonlriJ cotidJene cu aucces a o.....uJUi; clnd este
auns numiirul de locuJtoti care permtte forma:reatuturor iDsUtutWor ce slnt uecesare ,1 J)Olfblle
la un grad dat de dezvoltare a socletltlf gJol>ale; ~. ctnd este tngreunatt ln mod izbltor
acth·itatea de autoconducere a cetltenllor.
Despre lndlcatotll de mat sUJ trebUle al se apunl urmltoarele: I. ,mt inegale llmlt~e
determlnate de dlferltl lndJcatori; 2. lndlcatortt 41 schiJDbl llmlta contorm dervottlrll soclale:
... lndlratorJI menµooatl au o Important.A tnegalil, lllnd n~esaril pondetea lor, ceea ce dee.urge
din slstemul "11.lorUor soclaJe. I
~ceptarea indlcatorllor mentJonaU JI a valorllor­Hmlte ale acestora ne conduce la lntre­
lbarea : ct ul.e dt fdeut aJunel etnd ora,ul atinge limita 10 de crqtere? Sl ne servlm de o aoa­
logte. batorlll dezvoltdril permanente a tebnologlel, tn fodustrie apare ap­numJ,tul surplus
telmolopc fl, ca o co1Uectn1A a acestui rapt, nuctuatfa tebnologlc:1 a bratelor de munc:i :
lntre dlverae ramurl ale indu&trltl fl tntre organiUµile de muncl apartinlnd acelorap ramurl •
.Aceasta fllte o legltate a dezvoltlril aoclale, fl aceasta se acceptA ca o parte component!

plus de popula\l~ •1
a vletll. In domenlul Ol'llfelor, atnncl ctnd un ora, depqeste llmlta de crCftere, apare un sur­
numJm surplus \ll'ban ti IA­I acceptlm ca o consecintA a evolutJd res­
pecll•;e, ca pArte componentl, legfcl ~ naturall, a vtetil, ca tluctuat1e urbanll. a populatld
pe llnJa ora, mal mare­or114 maJ role. DeaJtfel, aceaata se tnllmpla ,Lpfn4 acum, mlgrat)a din
~ra, In ors. runil: 1. rrial mlc4 In ce prJv~t• \'olumul; 2. sensul deplaslril or114 mlc­ora,
mal mar•; '1, ,. a1Ufi moUvall. In ftlul acetta, modelul de slstem optlm al ora,e1or apare
ca un alatem dlnamlc, mare, mereu la nlvellll necesltllUlor actuale ale soclelltll globale.
In One, procedeul de valorti:are a re\,elel oratelor ln socletatea sodaliitJ.. nu poat.e al
evile rllpanaal la lntreberea: t~ oart p0a(jll oraflll 1odaJtal, fl da£d tilt, atuncl. care ar fi
caroderillitQuale1 $t aJcl nu stnt expuaedeclt uneluupozJtU care ar put ea sA aerveaacA drept
bail de plecare pmt.ru o investlpttein t>adrul aodologlel urbane. tn dJscutla teoretlci respec­
tlvil, reprezenUnd o colectJe de dlfertte tue, din totaUtatea valorUor de tntre.buJn1aJ"e,, acUcl
dln apeclDcl\l\Ue ei:qulul IOClallst, nu stnt ei..·1Knededt cele relevate deja in denollarea de
plnl acum a orqelor, fJ anume: lfchldarea tuturor formelor de aegi:eptfe, mal ale. retlden­
tlalll.; dlprt\la c:vnauuc\,llk,r llegale de loculnte; desflln\area renlel urbane; <loimna\la ,egre­
 COM:':NT ARI!

11 ­ .e, 17'2 45 •