EX TERRA AURUM

IN S T IT U T U L DE ECONOMIC AGRARA

S T U D IU ASUPRA M iG RA TIE!
FORT E I DE MUNCA DIN
AGRIOULTURA

it

C a ie f de s tu d ii
Nr 64 vol. V
B U C UR ESTi 1977 —
 INSTITUTTJL BE ECONOKXE AGBABA

Programul: Utilizaiea for^ei de nunca din agricultuia

Luorarea:
STUDIU A SUPRA MIGBATIEI FORTE I DE MUNCA
DIN AC-RICUWUEA

Bucure§ti , 1977
Responaabil de program: Dr. Maria StSnescu
Responsabil de luerare: Dumitru Sandu

Lucrarea a foat elaborate de: DUMITRU SANDU : I (in cola b .), II. 2,111. 3, V, VI
(in cola b .)
t -^ M A R I A S T A N jy C U: I (In co la b .), VI (In colab.)
CONSTANTIN CIUTACU: III. 2 (tn cola b .)
ECATERINA SPRINGER: III. 2 (In co la b .) , IV, VI
(in co la b .)
DOINA FLOREA : II. 1, VI (tn colab.)
GRIGOBE PETRESCU: III. 1,
Investigatori sociali: Constab5a Iv5nescu, Cameluja Preda, Mihaela Iancu,
Lucica Boeriu
Dactilografiere: Nina Stoica, Cobina Popescu
 C u p r i n a

Pag.

I Obiectivele 5! metodele cercetarii 1

II Analiza descriptiva a resurselor de tos^S. de muncS ?i a
comportamentului de migra$ie din cela doua comune 3
1 . Popula^ia §i resursele de £or$a de munca 3
2. Variabilitatea intercomunitara a comportamentului
de migra^ie 8
III Aspecte ale situa^iei social-economice a cooperativelor
agricole, semnificative pentru problema migratiei 12
1« Nivelul de inzestrare §i dezvoltaxe a cooperativelor
. agricole de product;ie 12
2. Participarea la munca in cooperativele agricole 18
3. Situatia veniturilor 25
IV Orientare §colara §i profesionala 3o
V Cauze §i mecanisme social-economice ale migratiei 37
1 . Mecanisme institu^ionale ale migraijiei 37
2. Cauze §i motive social-economice ale migrayiet 41
3. Progncza migratiei din cele doua comune 51
VI Propuneri de masuri pentru stabilizarea for^ei de munca
din agricultura celor doua comune 53
VII A n e x e 59
 I. OBIKCTIVB SI METOPE ALB CBRCBTABII

Obiactiva

1. Luorarea pzeziotd zezultatala primai a tape a

cezoetazii iotzepziose in vadarea fozauldzii uooz pzopuoezi da
aasuzi peotzu stabilizazea for^ai da BUDOd dio agzioultuza
ooopezatistd..
a. Id aoeastd prinfi atapd an utilizat aoaliza la
oival " miozo " (comuna §i CAP) peotzu a putaa detazaioa pzio-
cipalele tipuri de pzobleae ale fuoctiooalit&tii sooial-ooooo-

mice a ■oooparativelor agzioole si coBuoitdtiloz looalarlegate

de ptocasul aisratiai ruzal-uzbaoa. Aoaliza zaspaativaloz pzo-
blaaa intr-uo context social mai lazg, la oivelul difeziteloz
zona sooial-aooQomioe dio (azd, fozaulazaa propunariloz da
masuzi cozespuozdtoaze aoastui oival, uZBax' sd fia fdoutd in caa
caa da-a doua atapd a oazoatdzii.
b. Slabozazea unor solutii paotzu zezolvazaa pro-
blamaloz sooial-aoooomice maoilestata la oivalul ooaunalor ai
CAP-uziloz studiata. a ooostituit uo al doilaa obiaotiv al
oazoatdzii.

Metoda

2. Ca pziooipald uoitata da oazoataza an folosit

ooBuoitatea looald (oomund sau sat) pozoiod da la pzeaiza ad
pzoblemele eoonomioe §i soaiala ale foz$ei da auood dio coope­
rative agriooia slot io zapozt de iotazdapaodao^d ou aosaablul
problepeloz soaial-eaoooBice Baoifestate la oival da ooBuoitd$t
looali. »
x) tiegoetazea a rost axaoutatd £o aoul 1976, £o oadzul pzogza-
Bului " Utilizazea for£ei da Buood dio agzioultuzd", (luorarea
"Aoaliza faotoriloz sooio-economioi oaza ioflaao^aazd stabili-
tatea, foz^ei da suood agzioola la Divelul a doua ooBuoa"),.pza-
vazut a fx zaalizat pa o duzatd da doi aoi?Dagi aoeastd pziad
atapd a oazoatdzii ooastza aza uo oazaotez "da explozaze" a
pzobleaei, oonsidardm od zezultatala ai az putea pzazaota xota-
zas §i iodapaodaot, d u numai io ^apozt ou oazoatazaa pa oaza
az fi uzaat sd o fundaBeoteze.'^zio ala insole.
 -2-

Id oopditiile actuala. oaxaoSexisticila pxooesului

da migxatia dip xuxal (volua. xito. sacs, vaxiabilitate sista-
matiod/pesistiematioa.) slnt , asociate. sa para.Id mai maxe
nasurd cu oaxaotexistioile oomunitatilor locale da oxigipa a
migxaptilox. declt ou caxactexisticila migxantilox (sax, vlxstd.
aituatia faailiala, vaaifc. etc.).

Ip oopseciptd, modul de aboxdaxe peptxu oaxa an

optat a lost " studiul da comupitatie. compaxtiv".

Faptxu a avea situa^ii compaxabile, am ales oomupi-

td$ile logale Ip oadxul aceleia§i axii da copvexgenfa sooial-
ecopomiod.
Peptxu a put a a detexmipa prinoipalela variabile ip-
da pa adept a ale oompaxtameptului da migratjie, au lost selectate
oomupe apax^ipind u p o x tipuri social eoopomice dilaxifce » tipul
" relativ izolat, ou populate ooupata pxepopdexept ip agxi-
oultuxd " ?i tipul ” xelativ neizolat, au populate ocupatd
pxeponderept £p seotoara neagxicole da activitate'
3. Avaptajele studiului da oomupitate oomparati
asupxa migxa$iei se defipeso, £p speoial,Ip raport ou doud
dip altaxpativele metodologioe fxegvept foloaite Ip oaxoetd-
xila da migxa$iei aboxdaxea iptexxegioaald §i aboxdaxea " oo-
mupilax-peoompaiBtivd" a migxatiei. Aceste tipuxi da aboxdaxe
s£pt oaxactexizata pxip aoaentul pus pet
- selaotivitatea ipdividual - familiald a migxa$iei;
- vaxiabilitatea fluxuxilox migxatoxii ( Ip oazul
studiilor xegiopale /zopale) Ip fupo^ie da oaxao-
taxistioile sooial-eooDomice ale regiunii;
- oompaxa$ia Iptxa oopdi^iila sooial-eoopomioa da la
looul da pleoaxe cu cala da la looul da sosixe a migxan$ilox.
I d ambele oazuxi pu sa iau I d copsideia$ie £p mod sistematio,
. oaxaataxistioile oomupitdiilor dip oaxa ploaoa migxaatii.
Datoxitd aaastui fapt, o sexie da ooxe$a$ii oaxa ax £i da
a?teptat sa apaxd, pu apax ( la up mod statistio Bempifioativ).
 comunelor incluse In oercetare
Pentru Inoadzazea tipologioi a'' ... ^ pze-
zent&a uza&toazale datet
Tabal 1

Comupa Satul Populate Distan- Popu- Nz. Solu-

ooupata. $£ pind lafcia cursa tie uz-
£ d agzi- la Givi- la auto + banis-
oultuzd, giu (Ip l.VII. ouzsa tioft
dip oo- ka) 1975 CFH da propu-
muo&(% leg&- s&
din popu- 1 '.tu-
latia oou- z& ou
pata in Giuzgiu
1975) zilnio

Prdte?ti Erdtesti 12 32o2 8 + 8 dezvol-

taza
Catataa 5b ,1 9 15o6 9 nan$i-
naze
Beau? 6 2261 18 aep^i-
naza

Gogo?azi 28 1379 8 dazvol-

taza
Izvozu 89,2 28 1883 9 mepti-
Gogo?azi
naza
Drdgbioeanu 3o 574 7 regzu-
paza
Bdle?ti 3o 493 7 regzu-
paza

Evident, daoi, populayia din oouuna ?zdte$ti sa aflS

in contact nai strips cu Giuxgiul, deoit oaa da la Gogo?azi
(vazi id acest saps ?i datala asupra nunarului da naveti?ti,
dip tabelul 1 ) ?i este ocupata in agrioultuzd in cai «io&
masuza in priuul oaz daait in cal da al doilaa.
II. Analiza descriptiva a resurselor da fortd
de munoa si a aomportamentului da migratie dip
oala doud oomupa
II.l. Populayia §i rasuzsa da foztS. da aunad
La 1 iulie 1975 populayia oomuoaloz oeroataie a fost
avaluata la t 6969 loouitozi in Frdte§ti, 4329 in Gogo?azi.
 -4 -

flZB&zind evolutia populatiei, pe pezioada 1965-1975,

sa obsezvd o&s
- £ d 1965 populatia o o b u d o Ioz are aproxiaativ aoelagi
volua;
- £0 pezioada stabilitd.in oonuna Frdtegti populatia
aze oazaotezistioi statiooaze, £0 timp oe £n oomuna Gogo?azi,
populatia inregistreazd o soadeze aoaentuatd.
- Struotura pe sexe pdstreazd £nsd o distzibutie sta-
bild, £0 aabele oomunej populatia feaenind depdge$te ou 2% sau
5% populatia masoulind ( anexa 4 tabel dz.1 ).
Cazaotiezele stationaz, zespeotiv zegzesiv, ale popu-
.. . fa/
la$ixloz studxate s£nfc pus .,£d pzinoipat, pe seaaa feooneoelozi
migratie definittivd oaze a afeotat puteznio sporul total al
populatiei, la Gogosazi; §i Datalit.ate sporita, far a a influen­
ts substantial cre§terea populatiei, la Fzdte§ti, comund oareia
ii este oazaotezistiod migratia pendulatozie.
label 2

Iodioi de oazaotezizaze a dinamioii populatiei

din oomuna Gogo?azi, Fzdtegti 1965 - 1975

Spot nediu Kits madxu a- kedia a- Media anuala

aDual al nual de ozeg- nuala a a spozului
Conuoa oz.de loo. tere(soadera) sporului migrator i\a/
a oz.de loo. nat./looo looo loo.
loo.
Frdtegti t 0)2 l,oo5 + 8,35 -3,91
Gogogazi -253 o,975 + 1,16 -34,46

Ca urmare a fenomeneloz demogzafioe aaintite (migra­

tia definitive, mai ales la oategoziile de virsta tin&ra, §i
oregtezea u$oazd a natalitdtii) in oonditiile unui navetist
c o m u n e lo r '
pronuntat,populatia'dn anul 1975 aze uzndtoazele oazaotezistioi
de stzuotuzd:
Tabel 3
Stzuotuza populatiei pe oategozii de v£zst$
§1 sex 1975
Categozia de • Gogosari_________________ Fratesti
virata Fop. din cazes B 1 Pop. din cares 14 F
" 1 - 2 5 4 5 6 ~7
Total loo 48 52 loo 49 51
 -5-

1 2 * " T ' 3"" 7

din oaza :
- 16 14 49 51 23 5o 5o
16 - 24 13 51 49 13 53 47
25 - 39 18 51 49 21 52 48
51 49 22 49
1
0

25 51
¥

55 - 59 7 45 55 3 5o 50
59 + 25 47 53 18 44 56

La Gogo^azi , fenomenul migza$iei definitive afeotea-

za puteznio distzibutia pa oatagozii da vlzstd $i sax,'
£ d favoazea populate i da pasta 4o ani, media da vlzstd fiind
41 ani ; aoeasta demonstzeazd o populate nai imbdtrlnitd dealt
la Fz&teijti, unde natalitatea ?i navetismul s-a zefleotat pozi-
tiv £n volumul da populatie, mai alas tlnazd, madia da vlzstd
fiind 34 de ani, §i oontigentul dominant, plnd In 4o da ani*
Indioele da dependent esta da 690 pazaoana de o-15
ani §ifr59 da ani," la looo da pezsoana da vlzstd aptd da
munoa, £n oomuna Fz&tegti §i 59o pezsoana In oomuna Gogo^azi
( ou pzeoizazaa o&, greitatea spaaifiod o define popula$ia
tlnazd la Ezdta^ti ?i oea Invlzstd la Gogo?azi).
^ In ambala oomuna, zapoztul da masoulinitataa soada pa
masura
yinaintdzii In vlzstd, oontingentul femanin depd§indu-l pa eel
masculin la populatia da pasta 55 da ani. Deficit femanin, sa
Inzegistzeazd la oatagozia oaa mai aptd da pz^ootpaze (16-59
ani), oeea oa poate influenza ?i P« viitoz potentialul gi stzua-
tuza populatiei din ambala oomuna*

Implioatiils sooio-eoonomioe ale dispzopoztiiloz

dintze saxe §i oatagozii da vlzste, sa zegdsesq In populatia
aotivd gi zepazatia ai pa zamuzi da aotivitate.
 -6-

Tabal 4

Populate P« sectoare da aotivitate 1975

tivi xo gzun 2 A Grupa 3xj Grupa C-^

In agr. %ain In ao. %din nave- %&x d Is®?1 total Ur. %din Ur»%di
Popula^ia
§i E*. na agz. gru ti§ti gr. din pop. tot. tot
silvo. A A A gx.A % pop. pop

Gogo§ari
4329 1971 93 11 °*5 14o 6,5 2122 49,5 87 2 212o 48

Fr&tegti
6969 1788 51,6 85 2,5 1595 45,9 3468 49,8 95 1,4 34o6 48

x) Grupa B = populajia da deservire

Gxupa C. = populate neooupata
Aooesibilitatea uxbana xedusa, dax mai ales Valencia
pedologiae ale zones, influeofceaza funa^ia dominant agzioola a
oomunei Gogo^axi ( din totalul populate i ooupata din 1975.
86,9% aste ouprinsa in agrioultura, respeotiv 8o,2% £d agxicul-
tuxa oooperatistS). Acest fapt sa xefleotd £d volumul ?i stxuo-
tuxa popula$iei ooopexatiste oaxa pxezintd caxaotexistioile
demogxafioe ale iDtregii popula^ii (apexa 4 tabel nr.2,3). Sa
deplaseazd paotxu munoa popula^ia masoulina mai ales dio gxu-
pale da virstfi. 16-35. Indioii da aotivitate ai popula$iai feme-
nine §i nasoulina da paste 16 ani, s£nt o ,51 pentxu femei §i
o,62 pantxu b&xba$i.
Populatia conunai Fxate§ti, este orientatd spxa aoti-
vitataa de tip neagxiool, predominant industrials, fapt oaxaota-
xistio oomunalox apxopiata de oentxele urbane. (Din totalul po-
pula$iei ooupata £□ 19?5 j5 o% lucxeazd £n agrioultura, xespeotiv
4o,6% £□ agrioultura ooopexatistd ; 47,7% din popula^ia ooupata
( sa daplasaazd pentxu munoa £n urban). Poten^ialul ?i stxuotuxa
popula^iai ooupate in agxioultuxd ounoa§te astfel modifioaxi
substan^iala. Indioii de aotivitate ai populafciei masculine §i
fenlnine paste 16 ani,s£nt o,76 pentxu b&rbalji §i o,51 pantxu
famai.
 ■7-

Id oategoria popula^iai ooupate, rapoztul intro aoti-

vii de bazd §i aotivii dio desezvize este nesatisfdodtor pentru
ambele oomuna, oeaa oa explied gradul de dezoltaze a servioiiloz

in rural.
De§i repzezintd tipuri diferite de oomunitate rurald

prin zapoztarea la aoaesibilitatea urband; gi ou oazaeteristioi

§i prooesa demografioe distincte, au o caraatezistiod - manifes-
tatd ca tending - oomuna - scadezea poten^ialului apt disponi-

bil agzicultuzii.
Cele §ase CAP-uri caze fuDO^ioceaza pe tezitoziul

oomuneloz se cazaatezizaazfi pentzu pazioada 1965-1975 piint

- scadezea zesuzseloz de munoa (total membzii ooope-

zatozi de toata v£rstele);scdderea poteot;ialului apt de muocd

ca: zepzezanta in anul 1975,48% din poten^ialul anului 1965,
. . . „ aoeasta
soadazea popula^iei activa in CAI> zapzazentind 41% din po-
pula^ia activa a anului 1965; se inzegistzeazd o u§oazd oze$te-
ze a numazului de ooopezatozi permanent angaja^i in exterior,la

Gogojjari.
- la Frate§ti zesuzsele de munod cunoso o u§oazd
ore§tere; popula^ia aptd de munoa reprezenta 7 o% din total'll
apfiloz anului 1965; numazul de ooopezatozi angaja^i permanent
in afaza ore§te in aoeasta perioadd de aproapa §apta ozi; define

tot mai aout fenomeDul neparticipdrii la munod* scade popula$ia

aotivd in CAP la y?% fa$d de anul 1965*
Penomenele pzecizate afeoteazd mai aout U D e l e dintze

CAP-uzile oomuneloz.
 II. 2 . Vaxiabilitatea iDtexoomunitax& a
oonpoztanantului de nigratie.

Id leg&tuxila ou fluxuxila nigxatoxii sa detexnin&

pxinoipalul sat da vaxiabila dependanta ala aoestui studiui

intensitatea nigxatiei, sansul nigxatiei gi vaxiabilitatea

sistenatia5/nesi8tanatia& a sexiilox da nigxatie.

l.a. Difexentele aotuale da volun denogxafio, dintxe

oala doud oonuna, sa datoxeso ip psipoipal, dupS. oum s-a map-

tionat daja, oompoxtanentului da nigxatie al populatiei dip

aoaste oonuna.
Media anuald a pleo&xilox dafioitiva dip looalitate
a fosi, £n ultinii ^dxani ( 1968 - 1975 )> da 13,31 %o loouitoxi
la Fxdtegti gi 33,28$6o loouitori la Gogogari.

Num&xul nediu anual de sosixi £p looalitata -»ste

9,2o %o loouitoxi la Fxategti gi 5.25/So loouitoxi la Gogogaxi.

Datoxitd aaastai situatii (vazi gi oifxe|e da nigxa-

tie patfi in tabalul 1 apaxa 7), da la u p xapoxt da xelativd ega-
litata a volumalox de populatia din oala doua oonuna ( in 1965,
69&7 loouitoxi la Fx&tegti gi 6863 loouitoxi la Gogogaxi), s-a
ajuns in pxezent la up xapoxt de aooaptuatd inegalitate ( io
1976,6969 loouitoxi la Fx&tegti gi 4329 loouitoxi la Gogogaxi),
l.b. PleoSxile dafioitiva vaxiaza gi in funotia da
sat; ip paxioada 1966 - 1975 au fost, peotxu oonuna Fxategti,
maxima la Benug, minima la Cetate gi pentxu oonuna Gogogaxi,
naxina la B&legti gi Izvoxu, minima la Gogogaxi (sat).
 -9-

Tabal 6

Mi-«atia pat& pe sate. I d paxioada 1966-1974/1975

si reducerea media aaualS. a puiE&xului da oeoperatoxi
apti da mucoa pa CAP-uxi. ip paxioada 1966-1975

Satul id.gr a- ttigxa- ilxgr"a$.«i Beduoexaa ma­

Comuoa C.A.P.— ul $ia la looo die anualft a
nata ' loou- » d x .da aoopaxa-
:»> itoxi ' toxi apti da
UUDO&.

Pxatesti PxSte§ti -155 -13,5 -4,?o -9? ,2

Catata - 21 “ 2*1 -1,41 -4o,o
Be mu? -214 -21,4 -9,6? -51,1

G o g o s a x i Izvoxu -584 .-^4,89 -29,2 -86,8

Dr a ghioeapu -1 2 7 -14,11 -22,1 -66,5
Bdlegti -122 -24,67 -41,5
IN
H

G o g o sari -20,78 -11,1 -56,8

I

x) Migxa^ia pa sate nu aste inragistxatS. in evideotele ofioiala;

cifxele pxazaptate au fost detexBiinate i indirect!, pa basa
" aatodei aisoarii oat ur ale"
x x ) S-au folosit valoxile oadii anuale ala td.grafiai Data ?i
ale population.
2. Oxa§ul Giurgiu aste prinoipalul oeotxu da atxaotia

pentxu oigxantii defipitivi §i pantxu naveti§tii din cole dou&

comune. Aoeastd atxaotia sa exaxoitd nai putaxnie asupxa oelox
da la Gogo§ari deoit asupxa oalox da la Pidte^ti.
 n

-lo-

Tabal 7
Sensul aigratiei definitive si pendulatorii
dip coaunale ffr&testi, Gogosari
^leaari definitive 1975 ffligratie pandulatone in 1974
la Giur- ip alts Total la Giur-Ia Bu- alte Total
Gonuna giu looali- giu oure§ti loo.
ta$i
N %0 N %, H %.

yiatǤti 59 8,4 39 5,6 98 14,o 1264 395 loo 176o

Gogosjari 71 16,4 56 .12,9 127 29,3 12o - 2o 14o

Suisa da data: oaatala statistics ale oomuna lor;buletinele

statistioa pentru evidence domioilului
stabil; xagistxela agrioola ale oomunalor
respeotive.Prawilele s£pt‘ calaulate in
in raport ou popula^ia looalit&$ilor.
3. Plecarila definitive din looalitata ip raport ou

oele pendulatorii arau £d 1975, nai multe la Gogo§ari (127/14o)

dealt la Frate§ti (98/l?6o).
4. Yariatia seriei da valori a iadioelui migratiei
neta are, pentru perioada 1966 - 1975 > un oaraoter sistematio
pentru oomuna Gogo§ari ?i un oaraoter aleatoxiu pentru comuna
Prata§ti (vazi fig.l §i anaxa 7).
 -11-

In finalul luaxdxii (oap.V) vox fi formulate ipoteza,

oonoluzii, in legdtuxd ou setul da vaxiabila (independence)

ooielate ou vaxiabililo (dependanta) da nigxatie,antexiox pxe-

zantate.
An oonsidaxat utild, totugi, prezentaxea pxinoipa-

lalor vaxiabila dependanta, la inoeputul luaxdxii, poxnind da

la pxeniza o& o serie da xalatii da dataxninaxa nu pot fi sux-

pxinsa pa deplio ou ajutoxul tebnioilox statistioa da ooxelatie,
oal putin in vaxianta in oaxa au fost utilizata aioi.
Pxezentind in oontinuaxa aspaota legate da oomunita-
tea looald gi ooopexativa agrioold da pxoduotia - donaniila in .

oaxa sa situeaza piinoipalele vaxiabila indapandanta ale ana-

lizai - oxaen posibilitatea intalagexii unox aspaota oalitative,
nai difioil de ndsuxat, in oaaa oe pxivegte legdtuxa dintxa
nigxatie gi oaxaotaxistioila oomunitdtilox looala, CAF-uxilox.
Pxeoizan in aoest oontext o difioultate metodologiod
de baza pa oaxa du an reugit sd o depdgin in aoeastd pxind ata­
pd a ceroetdrii, difioultate pa oaxa, fdrd indoiald, oititoiul
o va saziza paxeuxgind luorarea s lipsa unor indioi da faotuxd
struotuxald oaxa sa oaxaotaxizaza sintetio satele in oalitata
de " sistene sooiala looala" gi ooopexativele agxioole da pxo­

duotia, in oalitata de " oxganizatii oonunitaxa de pxoduotia"*

Realizarea unox astfel da indioi eonSfcituie o atapd
neoesard in prooesul de pexfaotionaxa metodologiod a oexoatd-
xilox daspxa nigxatie.
 -12-

III. ASPECTS ATiTT SITOATISI SOCIAL-BCONOMICB

A COOPBBa TIYSLOB AGBICOLB.SBMKIPICATITB
PEHTBP KROBLBMA MIGfiATISI

III.l Nivelul da lozastzaza gi dazvoltare al CAP

gi pzoduotivitatea nuooii la pziooipalala
oulturi.

Dezvoltazaa pzopziatdfcii obgtagti Id CAP-uzila din

oonuoala oazoatata a ooostituit baza ooosoliddzii aooDomioa a
:.jperativeloz agricole da pzoduo$ia, gaaarlod cooditiila oa-
easaza paotzu spozizaa produo£i«i globala gi nazfd, paotzu oza-
gtazaa pzoduotivitd^ii munaii, aoastea fiiod oamialooit suboz-
doDate satisfaoazii lotz-o ndsuzd ozesoladd a Devoiloz nenbzi-
loz eoopazatozi.
ADaliza dipanioii pzopriatdtii obstasti £ d pazioada
studiatd, raspeotiv 1971-1975, zalavd o oregtere a aoastaia la
CAP Benug, da la 5775 aii lai Id aoul 1971 la 515^ nii lei Id
1975 gi da la 6574 nii lai la ooa 71oo nii lai, Id aaaaagi pa-
zioadd, Id oazul CAP Cadates. Acaasta za.pzaziotd o oregteza da
156,6$ paotzu Benug gi.de 111,4$ la Catataa, Id aaul 1975 fa$d
da oivalul anului 1971 * Id oalalalta patzu uoitd^i oooparatista
aoalizate, zaapeotiv CAP Pratagti gi pa aosanblul CAP d.iD zoDa
ooBunei Gogogazi sa lozagistzaazd ud sensibil zegzas,aaesta
fiiod aai pzagoaot la CAP Gogogazi, uoda oivalul pzopziatd$ii
obgtagti sa dininuaazd la 57,5/8 io sduI 1975 fafcd da 1971.
SiDanica pzopzietd$ii obgtagti la loo ba tazeo agzi-
aol Ip uoitdfcile luata I d studiu pzazintd o teadiDfcd I d geoezal
similazd. 0 evolu^ie pozitiva a oivelului aoastui iDdiaatoz sa
ooDStata la CAP Benug gi Catataa, ou 118 nii gi zespectiv 56 nii
lai, Id 1975 oonpazativ ou 1971* 0 soadere aooeotuata sa Inregis-
,tzeaza I d spaoial la CAP Gogogazi uoda oivalul anului 19.75 ze-
pzeziotd 56,9% dio oal lozegistzat I d 1971, urnata de Dzagbioeanu
gi Izvozu, uoitd^i apar$iDiod tot oonuaai Gogogazi, la caza sa
ooDStatd diaiouazaa ou 69 gi zaspaotiv 51 nii lai, Id 1975 fa$d
da aaul 1971.
Id oifza.absolute, valorila oala nai zidioata la
 -12-

III. ASPECTS ALE SITPATISI SOCIAL-BCONOMICB

A COOFEBAflTSLC? AGBICQLS.SSMSISICATITS
PSMTBtf H O B L S M a MIG5AT1BI

III.l Nivalul da inzestxaze §i dezvoltare al CAP

§i pxoduotivitatea nunoii la pxinaipalele
oultuxi.

Dezvoltarea pxoprietd^ii ob§te§ti £d CAP-uxile dio

oomunela oezcetate a oonstituit baza oonsoliddrii eoonomioe a
s,:opezativalox agrioole de pzoduo$ie, gansrind oondifiile ne-
oesaza pentzu spoxixea pzoduo^iai globale §i marfa, pentzu oze-
§terea produotivitdfcii muncii, aoestea fiind nemijlocit subox-
donate satisfaoaxii intz-o aasuxa ozesoinda a navoilox asembzi-
loz ooopazaioxi.
Aoaliza dinaaieii pxopriatdtii obstasti in pezioada

studiatd, respectiv 1971- 1975 . zalava o ore^tere a aoesteia la

CAP Bemu§, de la 3773 aii lei Id anul 1971 la 515^ aii lei in
1975 ?i de la 6374- mii lai la ooa 71 oo nii lei, in aoeea§i pa-
xioada, in oazul CAP Cetatea. Aceasta xe.pzezintd o oxeijtexa da
136,6% pentzu Bemug §i.da 111,4% la Cetatea, in anul 1975 fa^a
de nivelul anului 1971 * Id oelelalte patru unitd^i ooopaxatiste
analizate, zespeotiv CAP Prategti §i pe ansamblul CAP din zona
Comunei Gogo§azi sa inxegistxeazd un 3 ensibil zegxes,aoesta
fiind mai pregnant in CAP Gogogaxi, unde nivelul propriesa^ii
ob§te?ti sa diminuaazd la 5 7 ,3 % in anul 1975 fafcd de 1971 .
Dinamica pxoprieta^ii ob§te§ti la loo ba tezen agzi-
ool in upitd^ile luate in studiu pxazinta o tendin$d in ganazal
siailaxa. 0 evolu^ie pozitiva a nivelului aoestui indicatox sa
oonstata la CAP Benu§ §i Cetatea, ou 118 mii §i zespeotiv 56 aii
lei, in 1975 oompazativ ou 1971 . 0 soadeze acoentuata sa inzegis-
,tzeaza in special la CAP Gogo§ari unde nivelul anului 19,?5 ze-
pzezintd 56 ,9% din oel inzegistzat in 1971 , urmata de Dxaghiceanu
§i Izvozu, unita^i apar$in£nd tot conunei Gogo§axi, la oars sa
oonstatd diminuarea ou 69 §i zespeotiv 31 mii lei, in 1975 fa$d
de anul 1971 .
In oifre.absolute, valozila eele nai zidioate la
 -13-

aoast indicator in anul 1975 sa oonstatd la CAP Izvozu, ou

473 lai, urmata da Beaug gi Catataa ou 419 §i respeotiv 416
nii lei. la cealaltfi extrand se situeaza CAP Pr&tegti, ou ni-
volul cel mai soazut pa ansamblul unita^ilor analizata, unda
in anul 1975 se inregistreazS. oifra da 262 nii fafcd da 265 »ii
lei in anul 1971•
Dinamica acestui indioator, cara raprazintd oaa mai
sugestiva ilustrare a mazimii potenyialului economio atins da
fieoaze cooperative In parte gi a oazui rapidd oregtere se
rdsfringa favorabil asupra gradului da satisfaoeze a neaesitd-
$iloz generale ale ^dzii, a nevoiloz unitd$iloz gi ale ooopeza-
torilor, nu poate fi considerate satisfaoatoare, oa uzmare a
defioien^alor in utilizarea complete gi efiaientd a faotozilor
da productjie.
Analiza dezvoltdrii proprietd^ii obgtegti tzebuia
oonpletatd ou studierea aodului de folosira a principalelor
mi.lloaoe de produotie. indeosabi a panintului gi a fonduziloz
f ixa.
Utilizarea ra^ionald a panintului esta coDdi^ionatd
de 0 serie de factozi cat profilul unita^ii coopezatiste, gra­
d'd! da mecanizare a luozdriloi agrioole, asiguzarea ou for-fca
de munoa, apliaarea unoz masuri agrotehnice adeovata pzecun gi
organizarea gtiin^ifiod a produc^iei gi a munoii.
Unita^ile ooopezatista din zaza oomunaloz Gogogazi
gi Pratagti dispun da oooci^ii da produc^ie zalativ omogene,
prezantind 0 stzuoturd a tareoului pa oategozii de folosin$&,
cazacteristioa unitagiloz aaplasate in zona da gas.
PoDderea terenului azabil in oal agriool nu soada,
in perioada 1971-1975, pe aDsamblul oalor gasa unita^i coope­
zatiste analizata, sub 88 ,8% (CAP Prategti), de^inind in gene—
**1 valozi oe depageso 95% ?i atingind ghiaz in cazul CAP Benug,
nivelul de loo %, in perioada 1973— 1975. Ponderaa suprafe^ei
anenajate paDtru izigat din tarenul agriool, indicator oa reflec­
ts Id mod indirect gradul de utilizara iotensivS a panintului,
aste relativ redusa ridioindu-se la 17,9% la CAP Benug gi la
numai o,5% in 1975 la CAP Izvoru. In perioada analizatd, nu sa
oonstatd extinderea suprafe^elor amenajata pentzu izigat ou
 axoeptfia CAP Pxategti unde acest indicator atinge in 1975 nive-
lul.de 148 ba, oompazativ cu numai 62 ha in 1971, reprezentind
totugi un pzooant de numai 6% din agriool, in 1975.
Pondezea suprafe$elor ooupate ou cezeale pentzu
boabe in totalul texenului azabil in CAF-uzile analizate dep&. ’
gegte ou mult pe aoeea a altor.grupe de oultuxi, defcinind ni- '
veluri situate intze 55# gi 7 o%.
Analiza dinamioii supxafe^eloz ou pozumb boabe in
azabil ne permite sd zeoazaam.tendin^e divexgente in oele doud :
gzupe de unit&ti oooperatiste. In timp oe in ooopexativele din
zona oomunei Pxdtegti aoeastd oultuxd, caze detexmina un oonsum,
ridioat de noxne de munoa ( in condi^iile gzadului zelativ zedus
de meoanizaze a luozdziloz, in speoial zeooltatul) manifestd o 1
evolu$ie ugox ascendents din punot de vedere al pondezii de$i- |
nute in azabil, in CAP-uxile din zona oomunei Gogogari, in spa-I
oial la Izvozu gi Gogogaxi, se inxegistxeazd uo sensibil xegzes.J
In 1975, suprafafca ooupatd de pozumb boabe zepzezenta 68o ba la 1
CAP Izvozu gi 612 ba la CAP Gogogaxi, oompazativ ou 116o ba gi *
respectiv 795 ba, oit se inregistra in anul 1971 in unita^ile
amintite. Pzoaentual aoeastd diminuaxe zepzezintd 29% fa^d de ,
39% din azabil in 1975 oompazativ ou 1971 gi 28% £a$a de 36%,
la Izvozu gi zespeotiv Gogogazi.
Aoeastd tendin$&, in oazul unei oultuxi,de a asiguza
un vaDit nat zelativ xidicat la unitatea de supxafafca gi oaze
poate valorifioa pe deplin oondi%iile eoologice ale zonei, nu
poate fi disooiata de difioulta^ile majore oe oonfxunta aoesta
unitd^i in utilizazea oelui mai impoztant factor de produafcie
gi anume fox^a de munod.
Nivelul pzoduo$iilor medii la unitatea de supxafa(a
pzezintd ozegteri in pezioada 1971-1975 £a$a de pezioada 1965-
197o la aultuzile de gziu gi pozumb, zandamentele inxegistxate
la oultuzile respective in anul 1971 fiind superioaze,in majo-
‘ zitatea unitd^iloz in oauzd,oelor obginute pe ansamblul agzi-
oultuzii oooperatiste in anul 1975. I*a oultuzile de floazea
soazalui gi sfeold pzoduc^iila medii la ha pzezintd o evolu^ie
sinuoasd fiind sub poten^ialul pedoolimatio al zonei, aspeot
valabil de altfel gi in cazul altor oultuxi (vezi snexa 6 tabel
1,2.).
 -15-

Consolidaxea economicd a cooperativelor gi sporixea

producCiei agricole depinde £d nod botdzitor de gradul de inzes-
trare cu fonduzi fixe.
I d oadrul unitdCilor dio ooauna Frdtegti, o oregtere
sensibild o inregistreazd CAP Benug, de la 2919 nii lei I d 1971.
la 4o75 nii lei in 1975» reprezentind 14o% fa$d de anul de basd.
0 evolufcie pozitiva dar ou un ritn nai lent de ozegte—
re se constate la CAP Izvoru ( unde se inzagistreaze gi oel nai
zidicat nival in valoaze absolute, zespectiv 79&9 nii lei in
1975) §i Cetatea, UDde nivelul anului 1975 zepzezenta lo9% gi
zespectiv lo8% fata de 1971. 0 situaCie nesatisfdodtoaxe se re-
mar ca is conuoa Gogogazi la CAP Bzdgbioeanu gi in conuna Frdtegti
la unitatea ou acelagi nume, unde Divelul anului 1975 zepzezenta
79% gi zespectiv 91 %, faCd. de anul 1971*
0 tending similaz’d au aoeea a volunului total da
fonduzi fixe este xelevatade indicatozul cel nai genazalizatoz
al inzestzezii cu fonduzi fixe, cuantifioind gradul de conoaD-
tzaze a mijloaoelor de.muncd gi inzestxazea tabnice a munoii
(vezi aDexa 6 tabel 3).
Aaaliza dxgaaioii produo biei globale in perioada
1971-1975 releva o evolu^ie ascendents in toate unitdgile din
zona comunei Prategti. Aceasta cregtere calculate in pxooente,
zepzezenta, in 1975, oomparativ ou nivelul anului 1971, in
ordine crescinde lo6,6, lo8,6 gi 117,3 pentzu CAP Fxdtegti,
Cetatea gi respectiv Remug. In CAP Gogogazi se zenazce o diui-
Duaze sensibiie, unde nivelul anului 1975 nu zepzezenta dealt
8o,6% din cel zealizat in 1971, Trebuie subliniat od In unitatea
susmen^ionata, nivelul produc^iei globala nu se ridicd in aioi
un an al perioadei analizata paste 87% din cel al anului 1971*
Structure produc^iei globale totals pe suzse de
provenience, pe ansamblul unitagiloz studiate indioa o pondere
a producCiei globale agricole vaziind in pezioada analizatd
intze 91^gi 99% iaz Valoarea pzoduaCiei vegetal# depdgegte
ou mult pe oea animaie, deCinind in oazul CAP Remug 92% din
producCia globald totald (vezi aDexa 6, tabel 4).
 -16-

Dezvoltarea gi ooosolidarea economioa orgaoizatoricd

a unitdfcilor agriaole oooperatiste este reflectata da nivelul,
diaamica gi modul de repartizara a productiei pate.

De gi sa constatd o evolu^ie pozitiva £ d parioada

1971-1975 a oheltuieliloz materiale, In sansul diminudrii pon-

dexii acestora in producfcie globald, totugi ale se raenfcin inod
zelativ ridioate limitind ritmul de oregtere al produofciei nete
gi iaplioit mdziaea fondurilor de dezvoltaze gi ooDsum.
Pondul de dezvoltaze oonstituia baza ldxgizii gi pez-
fea$iondrii oijloaoelor de pxoduo^ie ale CAP, oondifcie sine qua
non a pxooesului reproduofciei ldrgite gi de ozegteze a produo-
tivita$ii aunoii. In aoest s b d s , este ingrijoratoare tendinta
constants de scddeze a fondului de dezvoltaze in pezioada ana-
lizatd in toate coopezativele agriaole studiate atit ca volua
absolut c£t gi xapoxtat la loo ba teren agriaol.
Astfel, nivelul fondului de dezvoltare reprezenta
in 1975 , ^*44- aii lei coapartativ ou 688 mii lei iD 1971 , in ca-
zul CAP Prdtegti. 0 soddere gi mai pronun^atd se inregistreazd
la CAP Cetatea unde nivelul aoestui fond in 1975 este ou 322 mii
sub oel realizat in 1971. Aoeastd tendinta este similara ou
)0*a, inxegistzata de fondul de oonsum la doud dintre unitd$ile
oooperatiste din comuna Gogogari, zespeotiv la CAP Gogogari gi
Izvozu ( de la 7392 mii in anul 1971 la 5368 mii in 1-975 res-
peotiv lo995 oompartiv ou 8539 nii, £n aoeeagi perioadd). Aoeastd
situatfie se reperouteaza negativ asupra nivelului fondului de
oonsum individual gi a posibilita^ilor de repartizaze la fondul
de oonsum soaial.
Cregterea produotivita^ii munoii, aoest important
indiaator al efioien^ei utilizdrii for^ei de munca, permite
oregterea volumului aoumularilor socialists gi a proprietdfcii
obgtegti preoum gi oregterea veniturilor membrilor oooperatori.
Nivelul produotivitatii munoii la principalele
oultuzi gi specii de animale, atinsin anul 1975 in unitd^ile
oooperatiste din zona comunelor Prdtegti gi Gogogari este
 -17-

ilustrat in tabelul uzmatoz :

Tabel 8
Aoaliza pzoduotivitd^ii munoii la principalale
produse agrieole £□ CAP dio zooa Frdtegti gi
Gogogari io anul 1975
______________ ora-on/to
C. A. P . ______
Produsul Frategti Cetatea Bemug Gogogari Drdghiceanu Izvozu

Gziu 13 9 16 lo 17 8
Pozumb boabe 49 51 3* *3 22 36
Floarea soazalui 15 18 29 25 45 9
Lapte da vaod 14 14 44 21 lo 18
Carne bovine 1238 1519 2373 1115 81o 897
Lapte oaie 26 35 79 53 22 22
Carne oaie 727 lo39 2636 1559 577 63o
Lind 258o 3673 4228 5896 2541 1937

Un indioatoz sintetio al produotivitap .1 munoii,

caraotezizind la nivelul intzegii unita^i efioien^a obeltuie-
liloz de munoa este indicatozul valozio pzoduo^ia globald pe
o norma de aategoria I. ( fig l gi 3 )
Analiza indioatorului pxoduotia globald la un par­
ticipant la aunod zelevd ozegtezi substanfciale in 1975 fa$d da
nivelul inzegistrat in 1971 » pe ansamblul unitdfiloz ooopezatis-
te studiate. In oomuna Frdtegti aceste ozegtezi zepzezintd, in
ozdine descresoinda,.6481, 6o31 gi 52?4 lei la Bemug, Frategti
gi zespeotiv Cetatea.
In oomuna Gogogari oregterea zepzezintd 15775 l*i,
urmatd de 15773 gi.2632 lei pentzu Drdghiceanu, Izvozul gi
zespeotiv Gogogari. Aoeste ozegtezi sint determinate in maze
mdsuzd de diminuazea acoentuata oe se aonstatd in dinamioa
partioipazii la munca in CAP-uzila analizate.
 Dinomioa producfciei globale la o norma
oonventionalS. da cat.I-a In CAP-urile din zona
lei oomunei Gogogari

Dinamioa produo^iei globale la o norma

Lo! conventionale. de cat.I_a in CAP-urila din zona
Ho 1 oomunai FrStesti _ t
Cetatea
Remug
 III. 2. PABTXCIPABEA LA MUNCA IN COOFEBATIVA
AGRICOLA

Cazaoterizarea resurselor de munod dLisponibile

agzioultuzii poate fi oompletatd pzin studiul partioipdri l*
munod. Peotzu a se putea trage oiteva oonoluzii zeteritoare
la paztioipazea la munod se impun zefezizi la faotozi oai
- numdrul, deositatea §i stzuotuza populatiei din
zondj

- stzuotuza aultuziloz sau. a efeativelor de anhmale.

( privitd in dinamiod )*
- gzadul de aeoanizare §i tehnologiile de produotie
aplioate;
- valoazea unei norma de produces;
- gzadul de dezvoltaze §i de uzbanizaze al zonei
sau miozozonei analizate.

1) In pzivinta numarului si densitatii populatiei

din zona oeloz 6 cooperative studiate (doua oomune), (anexa 5
tabelele nr.l, 2 , 3 ) se pot aonstata uzmdtoarele:
- scaderea abaoluta si relativd a numarului membrilor
de familie de toate virstele, zezultatul prooesului de migzaze
definitive spre oentzele urbane a uoui numdr destul de maze de
ooopezatozi. Aoeastd soddere este oaracieristiod numai in oomune
Gogogari, (ou CAP-uzile Gogogari, Izvorul ai Dzaghioeanu) 5
- scaderea absoluta si relativd a numarului de ooope­

zatozi apti de muncd indifezent daca partioipa sau nu la munod.

Aoeastd soddeze se manifest! pzin reducezea ponderii oeloz apti
in totalul populatiei din oele doud oomune} ’ o raduoere
a ponderii narticipantilor la munca
substantialaY^astfel Io cazul oomunei Gogo§azi daoa in 1965 din
, totalul populatie, 5o% partioipa la munca, in 1975 numdrul parti
cipantilor zepzezenta numai 37% iaz in oazul oomunei Frate§ti
scaderea este §i mai aooentuata (16% in 1975 ) fata de 52% in
1965).
Aoeastd ponders evideptiazd faptul od populatia
 -19-

conunai Fxdtasti oapatd atribute nai apxopiate da oela uxbane

locuitoiii fiind legafci da sat nuaai piin faptul oa locuieae
aoolo, lasind to* nai pu^in loa aetivitdtii da tip agxiool.
- giadul da partioipara la named a sodzut destul da
sexios ( daod avan Id vedara raportul iDtra aotivi paxtioipanti
la munod Id CAP £?i totalul oalox a p ^ la Fxatasti si nai pu$in
la Gogo?axi*.
Gogosaii 1965 = -XTXS • loo « 93% »

1975 = 1 ^%% • loo a 80% 1

Frdtegti 1965 = ■'f Ifo" * 1°° * ;

1975 = • loo = ^7% •

- oundxul paxtioipanpilox la munod xapxezaota £0

1975 numai 41% din oai din 1965 in oazul oomunei Gogosaii si
cca 57% £t> oazul oonunai Frata?ti; explicafcia sa datoxaste in
pximul oaz pleaaxilox definitiva caxe au niosoxet popula£ia
oomunai, in al dilea oaz - pxofesionalizdxii foxtax da nunod
in urban;
- stxuotuxa pa saxe a paxtioipan^ilox la nunod indied
0 oxestexa a pondeiii fenailor astfals daod £n 1965 din totalul
paxticipaD$ilox aoestea xepxazentau 54% la Gogosaii si 52% la .
Frdte§ti, in 1975 poDdexes lox oxasousa la 56% si xespeoti* 74%.
Numarul bdxbatilox paxtioipan^i s-a xadus atit abso-
lut ait si xelativ; ai nai xapxazantau in 1975 nunai 4o% si
xespaotiv 2o% din oai din 1965* Si da aoaastd datd sa oonstatd
un pxooes nai aooantuat da faninizaxa la CAB-urile din sonuna
Pxdtesti.
Stxuotuxa da vixstd a paxtioipanpilox la nunod xaiasa
din tabelul 2 (o ?,-x>a -^.
Fa oela doud oomuna situatia paxtioipan^ilox la nunod
pa vixste aste aproximativ, aoeea§i. Sa oonstatd o pondexe foaxta
xedusa a tinaxilox (16-55 ani) caxa datin nunai 12,7% in oonuna
Gogosaxi si 12,6% in oonuna Fxdtesti din paxtioipantii la nunod
 in anul 1975, in timp oa participanCii din grupa 4o-6o aDi gi
paste de$in 74,3/'gi 75 ,1% din totalul oelor care au efectat
d or me j

- in strinsd corelat;is ca numarul participanCilor

la muncd sa afla incdroatura de taran m up cooperator care in
mod fizeso a orescut in intarvalul oelor lo ani analizati ajun-
duhl*
gind ahiar nai mare decit 'in 1975 fafcd de 1965 , aga oum rezultd
din tabelul nr.3* Acest lucru ' ar fi
trebuit sd stimuleze partiaiparea la muncd sau in orice oaz sa
asiguxe efeotuarea unui numar mai mare de norma pe oooperator.
Privind in cozelaCie, oele doud aspecte referitoare
la situaCia participanCilor pe grupa de virstd gi la incazoa-
tura de teren in ha pe participant, se poate ooncluziona oa in
oltrva ani coooaratl.vale - in disoutie - nu vor mai avea forta

da munod neoesard ea fiind de pa acum iabatrinita si din ce in

oe mai incapabila sa raapunda unor eforturi care areso.
Degi inoarodtura pe cooperator a orescut, numarul
normelor efeotuate in anul 1975 se raentine totugi zedus. Parti-
oiparea la munod nu a fost stimulatd de ozegtezea aoastui factor.
Astfal in anul 1975 (aDexa nr.5 tab.nr.4) oca 67% diD partici­
p a n t ^ la muncd diD CAP-urile de pe raza comunei Gogogazi au
xealizat mai pufcin de 24o norma pe cap, iar in comuna Frdtegti
peste 76% din participaD$i au realizat sub 16<^borme pe cap. Daca
am oonsidera valoarea maxima a retribuCiei pe o norma in comuna
Frdtegti in anul 1975 de cca 4o lei (CAP Cetatea) rezultd ca cca
76 % din paztiaipanCi au realizat venituxi pe un an intreg ou
mult sub 64oo lei, (16o norme x 4o lei = 64oo) adica sub 5°o lei
pe lund.
Analiza numdrului mediu de Dozme efeotuate timp de
lo ani pe cooperative gi comune este psezentat in tabelul nr
Se poate constata op in cadrul aceleiagi oomune nu sint diferen-
Ciari mari in oe.privegte numarul de norme efeotuate in me die
ie un oooperator. Astfel in cei lo ani pe raza comunei Gogogari
se inregistreazd o medie de 191-216 norme efeotuate pe un parti­
cipant (CAP Izvoru gi CAP DrdgbioeaDu). Difexente destul de mari
apaz intre oele doud .oomune deoazece in raza oomunei Frdtegti
(numdrul nediu de norms pe participant in cei lo ani este
ouprins intre 15o gi 17o). Numdrul de norms efeotuate de bdzbati
este sensibil mai mare fatd de numdrul normelor efeotuate de
for^a de muDcd femenind, (in anul 1974 pe raza oomunei Gogogari
barbatii efeotuau ooa 237 norme gi femeile 193 iar in oomuna
Frdtegti numdrul normelor efeotuate a fost de 175 §i zespeotiv
137) aceasta gi datoritd faptului od bdrbatii luozeazd mai mult
in zootehnie.
Situafia constatata in legdtuzd cu paztioipazea la
munca apara oa rezultat al femioizdrii gi inbatrinirii , uzuzii for
tei de munca gi unei zationalitati eoonomioe incd oonsumatozii -
gi mai pufciD pzoduotive.
2) In l egatura ou struotura oulturilor sa poate spu-
ne oa aceasta poate influenza paztioipazea la muDod tocmai da-
tor ita ponderii difezite a unor oultuxi oaze cez un oonsum mai
maze sau mai mic de fortd de munod la beotaz. In pezioada ana-
lizata evolutia stzuotuzii suprafeteloz oultivata (din datele
tabalului 6 ) nu a maroat modificazi esentiale oaze sa duod la
diminuarea necesazului de forta da munod. Se constata ohiar o
cregteze a suprafetelor ocupate ou unele oultuzi mari oonsuma-
toare de forta de munod oaze in mod normal az fi tzebuit sd
due a §i la o ozegteze a numarului de norms efeotuate.
Astfel, suprafa^a de gziu se zeduoe substantial de
la 24-5o ha in 1965 pe zaza oomunei Gogogari la 155o ba in 1975
gi respectiv de la 2o5o la 14o3 in oomuna Frdtegti. In aoelagi
timp creso supzafetele ooupate ou unele oultuzi pzagitoaze (le-
guminoase, floazea soarelui, sfeold de zahdz gi legume).
3) Reducerea numarului da norme efeotuate, concomi­
tant ou oregterea supzafetelor ooupate de unele oultuzi inten-
sive^mari oonsumatoare de munca, a fost posibild datoritd oregte-
zii gradului de mecanizare a pzinoipalelor luorazi gi a imbund-
tatirii unor tehnologii da produotie.
4) In legatura ou dezvoltazea industziei in zond,
este oezt oa aceasta a exezoitat o maze iDflueDtd asupza parti-
oipazii la munca a ooopezatoziloz ; datoritd apzopiezii de
ozagul Giurgiu se poate obsezva scaderea participdrii la munod
lo CAP-uzile de pe raza oomunei Frdtegti,luozu oe se oozeleazd
 -22-

?i ou oxe$terea mult mai aocentuatS a gradului de feminizaxe

a forfcei de munod din agrioultura oit §i a virstei medii a
partioipan^ilor. In deouasul oelor lo ani in zona au luat o
extindere oonsiderabila atit industria oit §i transporturile
serviaiile , luoru care a soprit oarerea de for fa da munoa di-
rural,a oferit posibilitatea profesionalizarii in urban §i a
dezvoltat navetismul.
Statutul de muncitor in orioare alta ramura in afar
de agriculturS este desigur dorit la ora actuals de majoritate
loouitorilor satelor, oare-§i vad realizate odata ou aoeasta
"treoere" o serie de avantaje dintra oare cel eoonomio este de
sigur pe primul plan, el asigurind pe linga posibilitatea unui
oi§tig superior §i o serie de alte posibilita^i'-

- asigurarea unui oonoediu platitj

- alooa^ii pentru copii;
- repartizarea unor locuin^e ou un grad sporit de
oonfort;
- dreptul la o pensie superioara;
- aonoediul medical,la nevoia;
- posibilitafci de eduoatie a .oopiilor in 0oDdi$ii
superioare oelor din rural;
- aprovizionarea mai oorespunzatoare ou toate produ-
sele necesare (atit alimentare oit §i nealimentare).’
5) Am enumerat teats aceste avantaje deoarece
totate,oooperativele agrioole, deocamdatS, raspund in general
dupa posibilita^i sau foarte pu^in §i dificitar la altele, iar
oomunitatea rurala gu^reu§a?te sa oompenseze deoalaj^yl resimtit
de loouitorul rural, <"gradul de dotare al satului §i al orasului’.
In oondi^iile in care resursele da for^a de munoa
s-au diminuat serios,oit timp structura oulturilor este, daca nu
aceeasi, in orice oaz una oare solicits mai multa munod, este
<olar ca aoeste cooperative oel pu^in pentru perioada analizata,
au pot s& of ere deait o anumita retribufcie pe o norma coDventio-
nala fara alte avantaje economies sau sociale. In acest fel
se justifies ■ §i prezeDtarea la munoa mai mult
din punot de vedere formal ( luoru oare nu-1 oaracteriza §i nu
 te sd-l oazaotaxizeze p« t&zanul nostzu) in aga fel inoit ad
8a poatd pdstxa lotul de tezen gi sd sa valozifioe timpul Xibaz
al femeiloz sau al bdtiniloz oare sink pzaa in vizstd pentru a
■ai putea spaza intr-o oalifioaxe. Frooesul da migzare a foztei
4* munod din cooperativele agzioola nefiind un pzooaa dizijat
deoit dio punokul de vadaza al industrial, CAF-uzile du sa pot
opune deoit prin retinerea lotului ajutator.
pieoazea foztei da muDod. aste ua fa comae aaza geoexeazd
sobimb&ri du numai da oxdin oantitativ ai gi oalitativ. Calita-
taa oaloz x&magi £d ooopexativd poaka fi pusd la indoiald din
doud punoka da vadaza t
- pa da-o parte die punokul da vadaza al foztei fizioa,
- pa de altd pazka din punot da vadaza al oalitdtii
da membzu ooopazakoz, au dzepkuzi aa pzasupuo nu
Dumai pazkioipazea la muDod ai gi paxkiaipazaa aotiva la luazea
kukuxoz deoiziiloz aa pxiveso oooperativele respective.
Cai xdmagi lo oooperativele agzioola siok oai oaza
da obicai du oozeapund mai alas oalui da al 2-laa ozikaziu.
Pentxu a vadaa £d oa masuzd, pukezaa ecoDoaiad a
ooopazakivaloz influantaazd pazkioipazea la munoa, s-au oalaulak
produotiile globale gi cate oa xevin pa o nozmd oonventionald
paaaun gi xetxibutia pa o nozmd paakzu aoii 1971 gi 1975* Din
punokul da vadaza al pzoduotiei globale (axpzinaka valozio) aa
zavioa pa o norma oonvantionald, analiza dakaloz pa lo ani (1966-
£975) pa ooopazakiva gi oomune (tabelul nr .7) evidentiazd o
difazentiaza dastul de maze ictze ooopazakiva, ohiaz pa zaza
aceleiagi oomune. Astfal in timp oa madia realizarilor pa lo ani
pe oomune eska aproximativ egald (79 lai in aomuoa Gogogazi gi
77 lai in oomuna Frdtegti), in oadrul aoalaiagi oomune (Frdtegti)
CAP Frdtegti a realizat ooa 54- lai pxoduotie globald pa o nozmd
iar CAP Cetatea ooa lo5 lai pa o nozmd oeea oa zapzezintd apzoa-
pe o dublare fatd de ooopazakiva vaoind. In CAP Catataa sa oon-
statd gi o inodzodtuzd (in ba) mai maze pa paztioipant,element
oe se oozaleazd ou un numaz mai maze de Dozma efeotuate da fie-
oare ooopazakoz gi ou un numaz mai mio al paztioipanpiloz.
Fentzu a analiza mai amdnuntit gi mai aonaludant si-
tuatia eocnomiod a ooopazakivaloz gi influents aoesteia asupxa
 -2 4 -

paztiaipdzii la munod se impune §i oalcuiaraa indioatorului

produotie seta pe o nozmd conven^ionald ?i a ratribu-fciei lo
baoi pe o nozmd (tabelul nr.SJT-
Bio datele tabelului se constatd oa lo oadzul CAP-uz'
analizate oheltuielile materiale au o ponders destul de mare lo
produo$ia globald, diminuind posibilitafcile de retribuire §i
implioit §i stimularea partiaipazii la munoa.
Astfel, lo aoul 1975 Id oela doua oomune produo^ia
globald pe o nozmd a fost de peste 13 o lei, lo unele coopera­
tive fiind obiar mai mare, (CAP Izvoru-15o leij CAP Hemu§ 152
lei eta) Id timp oe produo^ia Data zepzezintd maximum 76 lei
(76 lei la Izvozu, §i 68 lei la Beau?) ceaa ce repreziota sub
50% dio valoarea produc$iei global*.
Paztioipazea la munod, pzivitd dio aoest punat de
vedeze, se leagd direot de zezultatele ob^inute gi de retribu-
fia pe o norma oonventionald.
Id pzivin^a zetzibu^iei, se oonstata gi aioi aoelagi
zapozt Intre retribu^ia pe 0 norma gi produa$ia netd pe o Dozmd
astfel: dacd in 1971 » raportul intre pzoduc^ia netd pe o norma
gi zetzibu$ia pe o norma era mai strins fiind In unele CAP-uzi
obiar apzopiat de 1/ 1 , in 1975 se manifests o tending de deze-
obilibrazea a aoestuia. La CAP Izvozu zetribu$ia In bani, pe o
norma zepzezenta in 1971 aoa 42 lei iaz produo^ia netd pe o nozmd
oca 43 lei in timp oe in 1975 retribu$ia pe o norma era de 43
lei iaz pzoduc^ia netd pe o nozmd zepzezenta oca 77 lei (retri-
butiei zevenindu-i numai 55%)• In cazul CAP Bemug gi Drdghiceanu
in anul 1975 zetzibuijia pe o norma zepzezenta numai 47% gi zes­
peotiv 49% din produofcia netd pe o norma.
Deoi se constata oa tendinta o soadeze a ponderii
pzoduofriei nete in producfria globala (sub 5o%) datoritd chel-
tuielilor materiale destul de mari gi o soadeze a ponderii re-
tzibutiei in produotia netd pe o nozmd, de asemeni sub 5o% in
unele CAP-uri.
Bepaztizazea produotiei nete in CAP-uzile slabe nu
a fost in mdsuzd sa stimuleze paztioipazea la munod a ooopera-
toziloz. Asupza partioipdzii la munod influ; enfaazd, dupd cum
s—a ardtat, o sezie dq faotozi atit eaonomioi oit gi sooiali,
 -25-

da* pondexea ouantifioabilS o de£in oai eoonomioi, gi sa pax*

ad pe llnga implioatiile procesului de urbanizara a zonai ana-
lizate, ■ faotoxii eoonomioi au influen^at destul da mult
pxezenfca aotivd la munod.

III.3 SITUATIA VSNITURILOR

1. Diferenfcierea venituxilox in funofrie da

oooperativa agrioold da produc^i*

Pentru problems migxatiei este semoifioativd, £ d

primul rind, difexentiexea veniturilor ooopexatoxilox agxiooli,
in funcfcia da CAP-ul oaxuia apar$in.
label 9

Venitul mediu anual pe ooopexatox apt da munod

in CAF-uxile din oomunele Px&tegti gi Gogosaii

Izuoiu Dr&ghi-- Gogo- Pxd- Cata- Bemug

Indicator statistic oaanu ta
gaxi tagti

1. Venit mediu anual

pe coopexatox in pa-
xioada 1966-1975
(mii lei) 631o,23 3839,7 5247,5 2943,1 5o66,9 2769,4
2. Spor mediu anual
al venitului mediu
pa ooopexator 1966-
1975 (mii lei) 75o,82 487,81 413,^9 99,14 23,43 259,74
3. Bitm mediu aDual
de oxegtere a xani-
tului mediu pe ooo-
pxeatox s1966-1975% 112,5 llo,9 lo9,6. lo2,3 79,62 lo6,7

4 .Bterogenitataax )
distributiai veni-
turilox oooperato-
xilox pxovanite din
munoa in CAP in 1975
(In %) 21,11 4o,63 58,89 75,62 49,19 56,49
x) Determinarea aosstui indiaatox s-a faout pe baza "ooafioientului
de vaxiafcie" (V =*/«" ) j ou pit Y axe valoxi nai maxi, ou atit
atexogenitatea este mai mare.
 -26-

Nivelul veoiturilor dio CAP (variabila 1,tabel 9)§i

nodul lor de distribute (variabila 4, tabel 9) siot oozelate,
oa rang de mdrime, au variabilile oare oaxaatezizeazd intensi-
tatea migra^iei (variabila 4, tabel 6), ioteositatea reduoexii
foztei de munoa dio CAP (variabila 6, tabel 6) §i ioteositatea
partiaip&rii la muood in ooopexativa agzioola (tabe^5,anexa5)>
Id tabelul lo, pentru a ozea o imagine despze seosul
aoestoz oorela^ii, se face o prezentare a ierarhizarii satelor/
CAP-urilor, £ d funa^ie de valoxile pe oare le iau oele oinoi va-
ziabile enumerate. Dupa aplioarea unor pzooedee de normare (teh-
oiaa"Hull") asupza valorilor oupxiose in acest tabel, §i dupa
soozazea valoxiloz ob^ioute, se ob$ioex^ uo ooefioieot de ooo-
o o x daot W = o,8o, semoifioativ la nivelul 1%.
Tabel lo
Iezazbizazea satelor/CAP-urilor £o funojie de
nigza^ie, venituxi §i reducerea foztei de munoa dio
oooperativele agrioole3^

a) Comuna Gogosari b) Comuna Fzatesti

Indio a tori Izvoxu Drdghi- Gogo- Prd- Cetatea Bemu§
oeaou + §ari tegti
Salesti
1 .Ioteositatea
migza^iei 1966-
1975
2. Ioteositatea
zeduoezii for-
tei do munod dio
CAP 1966-1975
3. Veoit mediu
pe ooopezatoz,
1966-1975
4. Omogenitatea
veoiturilor,pe
ooopezativa in
1975
5* Ioteositatea
'par tioipdrii la
munoa in CAP
1 2 6 & - 1 9 7 S ___________________

x) Tehnioa de oaloul folosita este prezentata detaliat la B.Sandu

- " ComuDitatea locala - cadxu de aoaliza §i determinate a mobi-
lita^ii rezidentiale" ( Viitorul oooial, nr.2,1977)* Id aaela§i
material slot dezvoltate o sezie de implioa^ii metodologioe ale
pzezentei cezoetaxi.'
 -2 7 -

Aoeste iezarhizdzi sugezeazd ad pleodrile definitive

dig sat si dip CAP sint oorelate oa venitul aadiu pa oooparator.
omogenitatea distributiei veniturilor intre oooparatori si inten-
sitatea partioiparii la munod in CAP: corelatiile sint pozitiva
in cazul unitatilor din oomuna Gogogari si negative in oazul oa-
lor de la Frdtegti.
Veniturile mari distribuite relativ omogan intre ooo-
peratori constituie un factor de stabilitate la Cetatea} in oa—
zul satului Izvoru, insa , aaelagi factor apare oorelat ou d in-
tensd mobilitate teritoziala gi ooupagionaldj veniturile mioi
distribuite relativ eterogen intre oooparatori oonstituia un fac­
tor de stabilitate la Gogogari gi de mobilitate la Bemug.
Presupunem od efeotele diferite ale faotorului "veni-
turi" ge.datozeso oondigiilor diferite in oara aogioneaza aoest
factor.
Czegterea veniturilor in oondigiile oomunei Gogogari,
ale satului Izvoru in special, a avut dzept oonsecinge: (a) aooen-
tuarea deoalajului dintze posibilitdgile da aobizigionare a unor
bunuri gi servioii de catre oooparatori gi disponibilitdgile lo­
cale de bunuri gi servioii sooio-oulturalej b) oregterea nvuadrului
oeloz oaze au posibilitatea de a aooperi mai ugoz oosturile eoo-
nomioe ale migrafciei.
Humdrul mare de navetigti de la Frdtegti se datoragte
simultan apropierii aoestei oomune fagd de Giurgiu gi nemuigu-
mizii ooopezatoriloz in legdturd ou veniturile realizata din CAP.
Mare parte din aei aaze in prezent fao navete zilnio la Buouzagti
(obeltuind ou deplasarea 4-6 ore) az fi preferat sd munoessod in
CAP daod veniturile ar fi fost satisfaodtoaze. Dovada pentzu a-
oeastd afizmagie este faptul od la Cetatea unde se oigtigd oel
mai bine (in oadzul oomunei Frategti) stabilitatea in looalitate
gi in CAP este oea mai maze; la Bemug unde venitul mediu pe coo-
pezator a fost cel mai mia (in report ou oel realizat in oelelalte
CAP-uri din oomuod) migragia definitivd a atins oel mai inalt
nivelj CAP-ut' : Frdtegti a ounosout oea mai aooentuatd ratd de
reduoeza a fozgei de munod, in ultimii lo ani ( in oomparagia
ou oelelalte CAP-uri din oomuna), datoritd nemuigumirii ooopera-
torilor in legdturd ou Divelul veniturilor gi al stilului de
oonduoere ( autoritarist, oaze favorizeazd anumite gzupuzi gi
 -2 8 -

defavoxizeazd/> pa altele) pxaotioat la nivelul oooduoaiii

aaestei unitdlji.
2. Difexentiaiaa vanituxilox la -funotie da oategoxia
aooio- oounationald.

Problema difexen$iexii veniturilor I d funotie da

oategoxia sooio-ooupa^ionald Be puna nai ales in oazul oonunai .
Fxdtesti: la Gogosaii populapia aotivd este mult mai omogend
§i ooupatd preponderant in agrioulturd. Din aoest motiv an apxo-
fundat analiza difeien^ierii venituxilox populafciei de la Frd-
tasti. Pentru aoeasta analiza folosim ca principals sursa de
data iniegistidrila fdoute pe baza anchetei pxin ohestionar.
Tabel 11

Venit mediu lunai pe pexsoand aotivd, in funotie

da tipul da familie
------------------------ y
Venit mediu lunax pe o _____ Txpul de famxlxe
paxsoand aotivd (lei) neagriool mxxt agrx- Total famxlxx
aol in esantion

- 6oo - - 3 3
6ol - 8oo - 2 3 5
8ol - looo 1 6 2 9
lool - 12oo 6 5 - 11
12 ol - 14-oo 8 4 - 12
14ol - 16oo 6 1 - 7
16ol - 18oo •6 - - 6
18ol - 2ooo 3 - - 3
+ 2ool 4 - - 4
Total familii esantion 34 18 8 6o

x) la n familii neagricole" au fost inolusa si oale " piapondaxant

neagrioola"} similar la oela " agrioole" au fost oupxinsa si
oela " piapondaxant agrioole",
Venitul mediu al unei familii in oaae toti membrii
aotivi sint oounati in agrioulturd reneezintd anxoximativ 44%
din venitul mediu al unei familii neagxioole.
 -29-

Tabel 12
Nivelul §i omogeoitatea veoiturilor, pa tipuri
da familii

Tipul da familie
i n d i o a t o r naagriool mixt agriool

l.Venit mediu anual pe familie

( in lei) 4o589 28846 18139
2. Venit mediu lunar pe 0 per-
soana aotivS (in lei) 15o6 lo56 600
3. Omogeoitatea veoiturilor in
oadrul fieoarui tip de fami-
lie(coefioient de varia^ie,
exprimat in %) 22 21 41

la realitate aoest decalaj este mai mic pentru oat

- in oalcul au fost iotroduse numai veniturile bfine§ti
din gospodaria personals, nu §i cela in natura ob$inute da ooo-
peratori de pe loturile ajutStoare §i nevalorifioate pe pia^S;
- probabil, o serie intreaga de vinzari da produse
(agrioole, in special) nu au fost declarate anchetatorului.
Prima suisa de eroare poate fi inl&turatS, f&oind o
analiza numai £p aadrul grupului de familii oare au lot in folo-
sinfca personala. In aoest oaz decalajul se reduae: venitul mediu
lupar al unei persoane aotive dintr-o familie "preponderant
agricoiS. •• ( oare are to$i sau majoritatea membrilor aotivi, oou-
pafci in agrioultura) reprezintS aproximativ 52% din venitul nediu
lunar al unei parsoane aotive dintr-o familie preponderant neagri-
ool&

In media, veniturile in bani ale cooperatorilor. pro-

yapite din valorificarea produselor gospodariei personala repre-
g m t a o suma aproape egala cu valoarea totals a venitului (in
bani gi oaturS) ob^inutS de oooperator. din CAP*-*. Bste olar in
aoesie oondi^ii de ce gospodaria personals, are rol foarte impor­
tant jp stabilizarea for£ei de munoa din agriculture oooperatistS
x) In anul 1975 venitul mediu anual pe oooperator apt da munaS,
la CAP PrSte§ti a fost de 3629 lei; venitul mediu anual pa 9 par-
soana aotivS dintr-o familie de cooperatori a fost de aproxiBativ
i • 2x • '+ P*odusele din gospodaria personala nevalorifioate pa
piapa 91 neintroduse in oaloul). RezultS oS aproximativ 35®o lai
ftDUJll - ■* - - ~ - 1-------»------------------ ^ ----
 -3 0 -

Apxeoiem od veniturile mari obtinute din gospoddria

personals, la Frdtegti, oonstituie o situatie de exoeptie.
Dintr-o aeroetare pe care am fdout-o in 15 oomune
din judetul Ialomita a reiegit od venitul mediu pe ooopexator
apt de munod, zealizat in gospoddria pezsonald^a fost in 1973
de apxoximativ 35oo lei anual ( produse valozifioate gi neva-'
lorifioate pe piatd)j venitul mediu anual pe oooperator, prove- .
nit din munoa in CAP.a fost, in aoellagi oomune, in 1975, de
aproximativ 75oo lei.
Cooperatorii din satul Frategti sint xeounoscuti in
oomund oa avind numezoase gospoddrii personals cu grad mare de
oonsolidare eoonomioa. Spre exemplu, in 1976 au existat in sat
12 familii ou un venit impozabil anual de 5ooo - 2oooo lei, 1
provenit din valorifioarea tomatelor oresoute in solarii; in
oelelalte sate ale oomunei numai 2 familii au avut solarii; de
asemeni, in aoest sat exista cel mai mare numar de ovinet
numdrul mediu da oi, pe gospoddria eaS-' io 1976 de 2,58 la Fzd-
te§ti,o,74 la Bemug gi o,35 la CetateA

IT. OBIBBTABS SCOLARA SI H? OFBSIOKALA

tlodalitatea pxinoipald prin care generatia foarte

tinara, aflata inaintea virstei minime de angajare in munoa pro- <
duotivd, pdxasegte agriculture gi ohiar mediul rural o oonsti­
tuie goolarizaxea post generala. Sooala repreninta un factor esen-
tial, au rol de primd important^, in dirijaxea fortei de munod
tinere dinspre agrioulturd inspre alte ramuri ale eoonomiei na­
tionals. Dixectiooarea aceasta are loc atit direct gi plaoificat
( tipurile de gooli post-generale existente pxagateso ou deose-
bire oadze pentru domeniile Deagricole; popularizarea goolilor
ou profil industrial este mult mai vasta decit a oeloz ou profil
agriool, oexinta de fox£d de munca pentzu industzie, comer
gervicii este mai repede gi acut resimtitd deoit oea pentru agri­
oulturd eta.) ait gi indirect ( avantajele materials ale munoii
de tip urban, avantajele sooiale gi culturale, siguxanta ecoDo-
miod, toate aoestea fiind ounoscute gi apxeciate de tinezi).
Pentru populatia din mediul rural ideea od tindxa
genexatie poate zealxza toate aoeste avantaje prin intermediul
 -31-

goolii este foarte limpede. Be aceea pdrin^ii elevilor sprijjind

intens tinerii £ d efortul lor de a-gi oontinua studiile, studii
menite sd le asigure o profesiune neagxioold gi sd le dea posi­
bilitatea de a se buoura de toate prerogativela adiaoente aoes-
tuia. Astfel cd atit politioa de oadxe a statului, ait gi fa­
inilia slot oonvergente in a-i indruma pe tineri sa -gi aleagd
pxofesiuni neagxioole.
In conditiile existentei unei forte de munod exaeden-
tare in agrioulturd, tendinta tineretului rural de a par as i a-
grioultura este justificatd.Bar oonseointele nu sint atit de
simple. Unele sint pozitive, altele negative, iar dintxe aoes-
tea din urmd doar oiteva sint ounoseute. Printxe ele se numdxd
imbatrinirea gi feminizarea fortei de munod agrioold. Bintre oon-
seointele oare sint, deooamdatd, mai putin evidente, trebuie
luata in seama neoesitatea de a asiguxa agrioultuxii o fortd de
munod polioalificatd, oapabild sd faod fatd in oonditiile unei
meaanizdxi oresaute gi oresainde gi ale xeduoerii drastioe a
numdrului oelor care luoxeaza in agrioulturd. Se intelage de la
sine ad aoeasta forta de munod trebuie sd fie alodtuitd din oa-
meni tineri, bine gi multilateral oalifioa^i, in stare sa invo­
ke sd minuiasod magini agrioole moderns gi sd luoreze in oondi-
tii de organizare'a munoii pe baze substantial diferite de sale
de piDa aoum. Bax, in prezent, munca in agrioulturd nu prezintd
un grad prea mare de atxaotivitate pentru tineri. Bin aoest punot
de vedere, oele doud oomucs studiate relevd o situatie tipiod gi
generald.
Situatia numeriod a absolventilor din ultimii 3 ani
(la fieoare dintxe oele 5 scoli existente in oele
doud oomuna)
Tabel 13

Comuna 3?rd- Luoxeazd Comuna Gogo- Lucrezd gi

Anul tegti gi loou- gari J s a a i i 8 0 i n
isso in
oomund
1970-1971 47 29 17 2 22 28 .

1971-1972 48 26 19 4 14 24 -
1972-1973 47 28 24 2 22 14
1973-1974 47 21 16 2 22 22 -
44
233 1% B l l 1 »
 Aga aum se vede, £n ultimii 5 aoi oioi unul dintre
absolveotii gcolii genarale da 8 aoi din oomuna Gogogari nu a
reveoit sa doaioilieza gi sa luoreze io oomuna. Id comuna Fra-
tegti, 2 ,6% dintre absolventi se gaseso io present io oomuna,
dar pentru ai raminerea io oomuna reprezinta fie uo fapt aooi-
dental/c&satorie, incapacitate de a stadia/, fie o etap& de
tranzitie/" in urma egecului la uo examen de admitere, pentru
continuarea studiilog.
Cbiar gi aoesta date oferd suficiente temaiuri peotru
a vorbi daspre de popular aa da fort& de munca tioara a oomuDelor,
aoeastd depopulate luind aspeotul unui axod rural, ou impliaatii
mai vasta cbiar deoit axodul agriool.
Id anul 1976 , populatia totala de elevi da olasa a
V U I - a a aelor doua gomune iosuma uo oumar de 111 tioeri, 59 da
b&ieti gi 52 da feta,
1. Struotura familiilor de provanienta a elevilor.
Aoaliza familiei da provanienta a elevilor permite
intelegerea uoor aspaote ale procesului de orieotare gcolara pa
oara £1 parourg aaegtia. Intereseaza ou deosebire doua tipuri
de oaraoteristioi ale faniliei, de altfel legate intre ale:
struotura ocupationald - care se refers la ooupatiile datinute
da neobrii adulti, respeotiv parintii, dio familia - gi locul
da Duncd al faniliei - adioa mediul, rural sau urban, in care
luoreaza p&rintii.
Gama ocupatiilor exeroitate de Satiiielevilor ancbe-
tati include urmatoarela categorii: taran oooperator, nunoitor
in IAS, nuocitor industrial/, ou sau fara califioara/, aogajat
io seotorul servicilor. Femeile slot angajate io oadrul aoelorag
ocupatii/ io plus, unele slot oasoice/ dar pondarea gexelor io
diferitela categorii ooupatioDale este nult diferita.
 -33-

Tabel 14

Struotura ocupa^ionald a familial oopiilor §aolari

munoitori ser-
Tatal coo­ munoi- Heoali- Califi- VlOll
Alte Total
per a- tor fioa^i capi sit.
Mama ^ori IAS

oooparatori 18 4 14 15 11 6 68
IAS 1 2 - - - 3
munoitori
Deoalifioa^i - _
3 3 2 2 lo
munoitori
oalifioa^i _ — 4 _ _ 4
servion - - 1 - - 2 3
oasnioa 2 2 3 lo 1 1 19
alte situa^ii - - 1 1 1 1 4
Total 2o 7 24 33 15 12 111
57

Struotura ocupa^iooala tipica a familiai alavilor

consta dintr-un tatd angajat £d sectorul industrial ?i o mamd
oooperatoare sau oasnioa. PamiJ purd da $drani oooparatori
exista numai in 18 oazuri din 111. In rest, avem.de-a faoe ou
familii mixta din puoGtul de vedere al ocupa^iei. Testul
(s8mnif icativ la P<lo%) indiod o aso'cxer®st;);jns4 intro oela
doud tipuri da ocupa^ii ale parintilor, adiod ooupa^ia neagri-
oold a tatalui si ooupatfia agrioola a mamei.

Tabel 15

CAP In afar a Total

Tata 2o 79 99
Mama 68 22 9o
Total 88 lol 189

Structure ooupa^ionald de tar mind, in bund mdsura,

situa^ia.familiai dupa looul de munod a?a oua se vede din tabe-
lul de jos:
 -3 4 -

Tabel 16
Looul de munca al familiei

Bural Urban Total

Tatal 3* 65 99
Mama 76 14 9o
Total lol 79 189

Agadar, majoritatea barbatilor lucreaza £ d mediul

urban, iar majoritatea femeilor £n iradiul rural.
Consecintele acestor struoturi asupra elevilor sint,
esentilmente, de doua feluri : materials gi spiritual-valorice.
Din punct de vedere material ., familia realizeazd venituri bd-
negti regulate, asigurate prin munoa tatalui, la care se adaugS
toate celelalte drepturi care tie de statusul de munoitox gi, 1
aoelagi timp, venituri rezultate din cooperativa agricola gi
din munca pe lotul personal. Din punctul de vedere al experente
de via^d, acest tip de familie ofera copilului un orizont mai
larg, asigur£ndu-i un aontact sistematio atit cu specificul coo
perativei agrioole, oit gi cu cel al munaii de tip urban. EstJ
firesc ca ideile gi planurile de viitor ale aoestor tipuri sa
fie infldntate in direotia alegerii unei profesiuni prin care
sa benefioieze de avantajele vietii gi muncii urbane. In felul
aoesta, familia exercita asupra copilului un rol deosebit,ca
factor de orientare goolara.
2. Optiunile elevilor

Sfera optiunilor goolare acoesibila elevilor a fost

delimitata de dodo elemente : 1. planul judetean de repartizare
a elevilor, plan in oare figureaza numai gcolile aflate in juda
gi 2, speoificul gcolilor apropiate de localitatea de rezidentd
Optiunile gcolare ale elevilor sint dependents, ca
tending generala, de sexul oopilului.
 -35-

Tabel 17
Iararbia optiunilor profesionale

Nr.ala-
Loc Piofasiuni
geri

I .Baie of asiupi muDoitoregtis mecanio-auto, 14

electrician, lo
divarsai strupgar,
sudor etc. lo
II. profasiuDi intelectuales profasor, inginar 8
III. profesiuni agrioola 8
IV. diverse: navigatori 5
altele 4
Total 59

Fete
I. profasiuDi intelectual-
.tehnice 16
II. profasiuni didaotioa 15
III. profesiuni nemunaitoregti 12
IV. profasiuDi medicale, sfera servioiilor,
fuafltionaragti 8
V. profesiuni agriaole 1

Total 52

Agadqr, bSie^ii prefers profesiunile munoitoregti,

iar fetele pacele intelectual-tehijioe, bSie$ii prefers pro-
fesiunile aonsidarate mai grele, iar fetele pe oele mai ugoare
mai ourate. InsS majoritatea acestor tineri au ales pro-
fesiuni de tip urban gi foarte modeme. Faptul oa provin din
mediul rural gi sint, mSoar dupa unul dintre pSrin£i, fii da
tSrani oooparatori, nu pars a avea influents asupra alegerilor
9<>olare ale aoestor tineri.
Privitor la looalitatea in care doreso sS munotascS
^n^viitor, nu exists deosabiri determinate de sexul oopilului
(\ nesemDificativ), oSoi atit bSietii, olt gi fatale prefers
 -36-
oragul §i doar 23 doreso s& luoreze in oomuna lor natala.

Tabel 18

Sexul oopilului gi optiunea pentru localitate

Baueyi 15 44 59
Fete 11 41 52
Total 26 83 HI

3. Atitudinea tinerilor fata de munoa id agriaultur

Dintre toate optiunile profesionale ale elevilor
din comunele Fr&tegti-Gogogari, 9 reprezinta alegeri de profe-
siuni agrioole. Cele 8 alegeri ale t>aiet;ilor se repartizeaza
astfel: 4 doreso sa luoreze la fermele din CAP, 2 in silviaul-
tura, 1 oa traotorist gi 1 oa doator veterinary fata doregte
sa fie inginer agroDom. Bar dintre acegti 9 tineri, doar 7 do-
reso sa luoreze la agrioultura gi dintre ei doar- 2 in CAP, iax
3 in IAS, oeilalfci doi fiind inca indeoigi in oe privegte looul
de munoa.
Toate aoestea arata o inoonsisten^a a tinerilor
investigati fata de munoa in agrioulturd. Cu toate ca oele 7
alegeri reprezinta o cifra insemnata pentru o singura promo^ie,
agrioultura oooperatista nu va dispune deoit de 2 speaialigti.
0 alta inoonsistenta apsre in atitudinei •*, •>>•/,'.it« fata de munoa
in agrioultura. lata aura se distribuie raspunderile tinerilor
la intrebarea daca le-ar placea sa luoreze in agrioultura:
Tabel 19
Atitudinea fata, de munoa in agrioultura

Mi-ar placea nu gtru nu numai daca d u Total

se poate
altfel
Baie ti lo 2o 12 17 59
Fete lo 21 13 8 52
Total 2o 41 25 25 111
5o de tineriyTefuza sa munoeasoa in agrioulturd, 4i nu gtiu
daod le-ar placea sau nu, dar op^iunile lor profesionala
slot definitivate intr-o directie oare este evident in afara
agrioulturii. Exista 2o de tineri care deolard od le-ar plaoea
sd lucreze in agrioulturd, degi cel mult 5 dintre ei erau
indrepta$i$i la acest raspuns. In fapt, dintre oei 9 oare aleg
o profesiune agrioold, numai 5 raspund od le-ar pldoea
munca in agrioulturd. (Atitudinea tinerilor este independentd
de sex; nesemnificativ).
In realitate, aceste raspunsuri oontradiotorii
nu reprezinta altceva decit o realista refleotoare a starii
de spirit a acestor tineri £a£a de munoa in agrioulturd: ores-
cute in majoritate in familii mixta, in care mama este oea
care lucreaza in agrioulturd, ei gi-au format o imagine oontra-
dictorie. Pe de o parte, ei in£aleg insemnatatea agrioulturii
pentru economia na^ionala, dar sinf atragi . de avantajele mun-
cii industrials; ei acoepta oeli oe au inva^at la gaoald des-
pre munoa pamintului gi viata $aranului, dar vdd in aurul lor
nemulfcumirea adulfcilor care lucreaza in agrioulturd; sint a-
tragi de unele aspects ale munoii in agrioulturd, dar nu vor
sa ramina toata via^a legafci de agrioulturd. Atitudinea acestor
elevi poate fi considerata relevanta pentru tineretul dip mediul
rural in fieneral. Este o generatie oare. datorita familiei da
provenienta si experience! proprii, nu se mai simte legata afao-
tiv de agrioulturd si a adoptat in buna parte conoeptii si va-
lori urbane privitoare la modul de viata si la profesiunea_____
Alcasa. Si ei sint incura.jabi in aoeasta direotie atit de sooa-
.la» cit si de familie.

V. CAUZE SI MECANISME ALB HIG8ATIBI

V.l. Meoanisme institu^ionale ale migra$iei
Motivatia inregistrata ou ocazia mutdrii intr-o
alta looalitate are un oaraoter partial (oamenii nu invooa toate
motivele oare i-au determinat sd-gi schimbe domiciliul) gi
" instuti^ional" ( justificarea pleoarii sa faoe prin referenfcd
la institu^ii preoum familia, gcoala gi ooupa«). Prinoipalele
tipuri de motive invocate in astfel de situafcii sint:
I. repartizarea in produo^is, oa urmare a absolvi
rii unei gooli:
 -38-
II..schimbarea ocupatiei;
III. urmarea sotului sau a sotiei, dup& o&sd-
torie ( s= ooDStituirea familiei) s
IV. sabimbarea donioiliului " pentru a urma oa-
pul Tamili9*” sau" pentru a fi ictretinut" da un alt membru
al famili9* ( = 'Kantinerea coeziunii gradului familiai).
Aceste tipuri de"motive institutionale" ( = in-
vocate IP °adiu institutional ?i In termeni institutional!)
»int sampi^i°a4iva pantru meoanismele iDstitutioDale de reali-
zare a pjrocesului. De§i sint oficial piestabilita, meoanismele .
institutl008*9 iovooata da eigranti, variaza in mod se’^nificativ
in de firsts aiarantului. oomuna de origins si sensul
Sigiajtisi'
Tabel 2o
Variabile asociate ou motivatia institutional*!
a migratiei si gradul aaocierii

Test si Virstami- oomuna din Sensul migra- Status social

ooefioi- gtantului oare glea- tiei(rural - inainte de ple-
eDti de «4(Frate§ti rural? rural- care (ooopera-
asooiere -Gogosarx) urban) tor-neooopera-
tor)

s2
pi,68 27,75 1 7,^7 8,67
(f= 16,9<2$ (f=4,P< 1%) (f=4,P < 1%) (f= 4, 5%<P<:
0,12 o,lo 0,06 o,o3
4>2
c o,53 o,3 o 0,24 o,17

gi C au fost oalculati pe baza datelor din " buleti-

nele statisei09 pontru sohimbarea domiciliului stabil", oom -
pletate la sectiile de evidenta a populatiei de la inspeoto-
ratele de nilitie. Au putut fi folosite doar fi§ele de evi-
dentd a pjeoarilor definitive din oomunele Gogo§ari §i Frategti,
iD looali1^ * diD dwdetul Ilfov, in perioada ootombrie 1974-
mai 1976. Id aoexa 7 sibt date tabelele de contigenta oores-
punzatoar9* Simbolurile reprezintds ^ * t«st obit-patrat,
x>2 = oontiDS®ota pdtratioa media, C = ooefioient de oontigenta
patratio& ®«die, Pearson, f - numSr grade de libartate, P -
Divel de semnifioatip.
 -39-
Continutul aoestor rela^ii da asooieze sate
uxmdtorul:
- pentru tineri coDstituirea familiei (III) asta
motiva$ia dominantd a migra^iei; pentru matuxi - sobimbaxea
ocupafciei (II)5 peDtru virstnioi - mentinarea familiei (IV),
sobimbaxea domioiliului pentru intre^inere, £d special.(tabel
8, anexa 7)»
- urmarea so^ului sau a so$iei dupd oasatoria,
constituie motivul ael mai frecvent invooat de migxan$ii din
Frdtegti; in oazul celor de la Gogogari pzedomioantd asta mi-
gratia peDtru intretinere gi pentru sohimbarea ooupatiei
( tabel 6 anexa 7)jla nivelul oomunelox din jjude-fcul Ilfov, in
1974, 34 ,23% din plecdri apar in oalitate da oompor tamente
pentru mentiperea familiei, 3o,54% - oomportamenta de ooDSti-
tuire a familiei, 2o,o9% - oomportamente de sohimbaxi a ooupa-
tfiei. (tabel 9, anexa 7).
- atunci oind plecaraa se face tot I d rural,
"urmarea sofcului sau a sotiei" este motivul ci oea mai mare
fregventa; plecaraa in urban este asociata mai ales ou sobim-
barea ocupafciei gi oomportamente de mentinexe a grupului fa­
milial (tabel 5 , anexa 7)»
- migratia familiala din comunale ceroetate ( =
schimbarea domioiliului de catre intreg grupul familial) este
orientata mai mult spre orag decit spre sat ( ^ = 5,35, f =
1,2% < P < 5% ) gi este mai puternica la Gogogari deoit la
Frdtegti ( 5^ = 3,67, f = 1,5% < P < lo%).
Analizat in dacuzsul aceleiagi perioade, sbdsuI
(intezoomunitar al) migrafiei apare oa fiiod semnifioativ di-
ferentiat intre oele doud oomune: migra^ia de la Gogogari este
asooiata ou sensul rural - urban, iar oea de la Frdtegti ou
oel rural - rural (tabel lo, anexa7),
„ Faptul ad, pe de o parte, sezia sporului migra-
toriu de la Frdtegti are un oaraoter oscilatoriu aleator iar,
pe de altd parte,migra^ia definitivd din aoeasta oomuna este
asociata ou sensul " rural - rural " pe parmite sd foxmuldm
ipoteza : migratia " rural - rural " are un oaraoter prodo*
minant aleatoriu iar oea " rural - urban " este preponderant
" sistematicd " . Cu alte ouvinte, in oel de-al doilea oaz
az exista regularitd^i ou o.paoitata sporita de struotuxaxe
 - 40-

a procesului. Apreciem oa o atare rela^ie este valabila pentru

procesul de migra^ie din cadrul unei anumite zone social-econo-
mioe.
In legatura cu sensul ocupa^ional al migra^iei .
definitive, men 5iona.n1:
- mobilitatea teritoriala este asociata au cea

ocupa^ionala in mai mare masurd la Gogogari decit la Frategti

( J(2 = 5,56, f = 1,1% < P < 2%; indicele "mobilita^ii ooupa-
5ionale structuralex \ , calculat pe baza tabelelor de mobili­

tate, este o ,76 in primul caz gi o ,57 ia cel de-al doileaj

- in ambele comunita^i gruparea care realizeaza
in procesul de migrate o maxima mobilitate ooupa^ionala este
cea a cooperate M l o r (indicele mobilita^ii ocupa^ionale struc-
turale este pentru migran^ii cooperatori din Frategti 0,75
o,77 pentru cei din Gogogari; pentru celelalte categorii socio-
ocnpa^ionale, indicele are valorii foarte apropiate de sau
egal cu 0 ).

x) Acest indice - util in cercetarea comparativa a comunita5ilor

■locale - a fost construit prin raportarea mobilitafii struc-^
turale la mobilitatea structurala maxima posibila, in funcjie
de totalurile marginale ale unui tabel de mobilitate; princi-
piul gi nota^iile folosite pentru realizare sint aceleagi ou
cele intrebuin^ate de Boudon in reformularea indicelui Matras
pentru "mobilitatea pura" (vezi Kaymond Boudon - Mathematical
Structures of Social Mobility". Elsevier Scientific Publishing
Company Amsterdam, London, p. 35 - 3 7). M = LN -Imin .(n^.ni.)^
(8 - 2(n^ - +Z&H ~ (n-, n -)j . unde M - indicile mdbi-
litatii struoturale; N'-_totalul de label ; n- - totalul
de rind pentru categoria i ; Oj - totalul de coloana peptru
oategoria i ; dj = n^ + d2 + . . D(i_x) + 'fc+l) * * D-°- *
asterisoul indica egalarea ou zero a diferenpei daca
(d- - nt) $ 0. Evident M variaza intra 0 (pentru mobilitate
x* a
structural^ minimS) gi 1 (mobilitate struoturala maxima).
Daca indicele mobilitagii pure este util pentru determinarea
permeabilita^ii unei structuri soaiale, indicele mobilita^ii
structurale masoard amploarea sohimbarilor de "descregtere" a
unor categorii sociale, din cadrul respectivei structuri;
primul se referS, in ultima instan5a,la plecari compensate
de sosiri iar oel de-al doilea la pleaari necompensate de
sosiri in raport cu*anume categoria sooiala. Pentru oarao-
terizarea dinamicii din cadrul unei structuri sociale se
impune folosirea ambelor tipuri de indiai.
 -4 1 -

Deai, migratia definitivd de la Gogogari este in nai

mare masurd decit cea de la Frdtesti:(a) orientatd urban
(spre Giurgiu). (b) realizatd prin sohimbarea ocupatiei g-i
(o') sohimbarea domioiliului iptregului grup familial. Iovni-g|
migratia definitiva de la Frategti. in raport ou oea de ia
Gogosari. nu are un sens (urbap sau rural) olar determinate
se realizeaza preponderant individual si cfl ooazia constitui-
rii grupurilor familiale.
V.2»Cauze si motive social-ecoDomica ale
migratiei
Pentru a putea explica regularitatile migratiei defi­
nitive, trebuie men^ionata distinc^ia dintre factorii cu ca_
racter ocupa^ional gi cei au oaraoter ne/extra-oaupa^ional
ai "atrac^iei urbane". Atracfcia ooupa£ionald a oragului are
la bazd diferen^ele de natura ergonomioa gi economics -
dintre ooupa^iile (neagrioole) desfagurate preponderant in u j _
ban gi ocupa^iile (agriaole) desfagurate preponderant in
rural; ea presupuoe apreoierea oondi^iilor de muncd din urban
oa fiind superioare oelor din rural. ComplemeDtar, atractia
"extraooupationala" urband, presupune apreoierea sarviciilor
sooiale^ culturale, dotarilor, eohipamentului edilitar gi eon-
dit;ii!or de loouit din orag ca fiind superioare oelor de la sat.
In cazul comunei Gogogari oomponenta extraocupatinnaia
a atractiei urbape are rplul hotdritor in sustiaerea curentni n-i
de migratia Gogogari - Giurgiu; in ordiDea importan^ei oeiiai^i
factori care ac^ioneazd asupra aoestui proces sinti
- components ocupap.onala a atractiei urbane gi
- dialogul dintre posibilitatile de achizi^ionare «
unor bunuri gi servicii de aatre cooperatorii oare realizeaza
oigtiguri substanfciale din munoa in CAP gi disponibilitatile
locale de bunuri gi servicii oomeroiale, sanitare, culturale
gi educa^ionale.
Prinoipalul argument, in favoarea aoestei explioatii
este de natura stati3tioas
 -4 2 -

Tabel 21
Vaxiabile ooxelate ou indioele migxatiei nete
al populatiei dio oomuna Gogogari (serii 1966-1974)

Vaxiabild oorelatd X Test f P

n ^ it (limits
interval)
,1.indioele nigxatiei nete al
populatiei din oxa§ul
Giuxgiu -o,79 3,39 6 1% - 2%
2.Spoxul anual al numaxului
mediu de muncitoxi angajati
in industxie la Giuxgiu, la
looo loouitoxi -o,72 2,54 6 2% - 5%
3 .Spoxul anual al numdrului
de ooopexatoxi ou venit de
paste 7ooo lei pe an o,78 3,31 7 X% - 2%

Sursa de dates oaetele statistics ale looalitapilox Gogogaxi

?i Giuxgiu. Pentru metoda de oalaul folosita
vezi anexa 7*

Id intxeprindexea prime^'oorelatii am pornit de la

ipoteza oa spoxul misratoxiu (pozitiv) al populatiei oxasului
Giuxgiu este semnificativ peDtxu vaxiabila " atraotie urbana".
Evident, o astfel de pxopuoexe se oexe axgumentatas
£ variatia sexiei " spox migratoxiu-Giuxgiu" ou eata
detexminatd'seriei "spox migratoxiu-Gogo§ari": in anul 1975»
pleodxile definitive in Giuxgiu, de la Gogogaxi, au reprezental
numai 6,6% din totalul sosixilox in aoest oxa§; nu este voxba,
deoi, de o oorelatie de tipul "paxte-intieg" ;
- deoaxeoe, sexvi;,. . au oaxaoterosoilatoxiu ?i a
fost folositdnmetoda difexentelor vaxiabile"-este inlaturata.
Cea de-a doua vaxiabild - spoxul anual al numaxului
de ounoitoxi angajati in industxie la Giuxgiu - este semni-
fioativa pentxu cie§texea numarului de loouxi de munoii in
unitatile industrials ale aoestui ora§, pentxu " oomponenta
ooupationald" a atxaotiei urbane.
In cazul migratiei de la Gogogaxi actioneaza oa faotox
detexminant, in speaial diferenta dintre progxamul §i oon-
ditiile ergonomics ale munoii din agricultura, in xapoxt ou
cels din industxie. Reamintim od in CAP-uxile din aceasta
 -43“

oomuna gradul de incaxoare £ d muocS a cooperatorilox este mare;

freovent, is ancbeta de la Izvoru a fost invooat oa mctiv al
plecazii diD C.A.P. §i dio oomuna " faptul oa in raport ou
munoa depusa in C.A.P., c£§tigurile sint mici ("munca multa,
bani pupini"). Cind fao aoeasta apxeoieze, explicit sau impli­
cit cooperatorii raporteaza situapia din sectorul agriool la
cea din seotoare neagricole de aotivitate.
Cre§terea numarului de oooperatozi cu venituri mijlo-
oii ?i mari oontzibuie la cre§terea migrapiei, sub doua aspectet
a) aooentuarea decalajului dintre posibilitapile fi­
nanciers ale acestor ooopezatozi de a-§i pzoouza buniri §i
servicii social-oulturale §i disponibilitapile locale de asfel
de buniri ?i servicii. 4°est deaalaj az fi mult mai pupin
resimpit daoS az fi vorba de o looalitate aflatS. in imediata
veoin&tate a ora?ului, pzeoum oomuna Fratefcti.
b) cxegtexea numarului oelor oare pot supozta au mai
maze u§uxinpa costuzile economioe ale migrapiei. Pzoblema cos-
turiloz economioe ale migrapiei se pune cu atit mai mult cu
oit, am azgumentat deja, migrapia de la Gogogari are un pronun-
pat oaraoter " familial".
Avansam ipoteza ca atit vaziapia interoomunitarS. a
migrapiei £n funopie de- vaziapia interoomunitard a nivelului
venituziloz din cooperative agrioold, oit §i vaziapia. siste-
matiop (la Gogo§azi)/nesistematioa (la Prategti) a seziiloz de
migrapie se explioa, in principal, prin influenza unoz "maoa-
pisme compensatorii11. Aoesfca mecanisme au zolul de a aooentua
sau oompensa deoalajul intezcomunitaze de faotuzd rural-urband.
In cazul comunei Prategti aopioneazd, in speoial me-
canisine de compensare a deoalajeloz "urban-rural", pe de o
parte, " industrial- agzaze" pe de alta. Bunuzile §i servioiile
locale oare nu pot fi achizipionaie in oomuna, se pot pzoouza,
ou efozt zelativ redus (datoritd numarului maze de Daveti§ti
zilnioi mijloaceloZ de tzanspozt existentep
" de la oza$. Aoeasta zeduceze a deaalajului iaalegdtuza
ou servioiile sooiale, din rural in zapozt ou oele din urban,
este mai pupin realizata la Gogogari deoit la Fr&te$ti (dato­
r n 4 unoz oauza similarsi navetigti, distanpd, etc.).
 -4 4 -

Prezen^a unui numSr da naveti?ti anga;ja$i in saotoa­

re neagrioole, mai mare la Fr&te§ti dealt la Gogogari face aa,
la nivel de familie §i oomuDitate, s& fie resim^it decalajul
de venituri dintre "industri'1 §i "agrioultura .oooperatista" In
mai mica masurd la J?rS.te?ti deoit la Gogogari.
In mod similar sa petreo luorurile In domeniul edu-
oatfiei, pentru oei de la Frate$ti, ao^ionlnd In special meoa-
nisme de oompensare iar pentru oei de la Gogogari, da aocen-
tuare a deoalajelor dintre rural §i urbaD.
Ipoteza meoanismelor oompensatorii grupeaza astfel
o mare diversitate de variabila implicate In desfa§urarea pro-
oesului de migra^ie rural-urban, ?i oare au oa principals,
trasatura oomuna func^ia lor de oompensare/ aooentuareja unor
deoalaje.social eoonomice dintre "rural-urban", "agriool-ne-
agriool".
Motivatia migratiei. determinate pe ba 2a anohetei
prin ohestionarx ' refleata In buna parte raportul dintre
faotorii oauzali :
Tabel 22

T i n u 1 de r a o t i v a t i e
Satul Atrao^ia urbana Atraotia urbana Alte Total
ooupa^ionala extraooupajiona-
la
Frategti 124 (118,4o) 42 (52,13) 44(59,47) 21o
Izvoru 55 ( 4o,69) 28 (17,87) 9(13,53) 72
Total 159 7o 53 282

( ^ 2 = lo,78 ; P < 1% )

x) la Fr&te§ti au fost anoheta$i 4o subeo^ii iar la Izvoru 7o.

A fost folositfi pentru e^antionare schema de "selec^ie stra-
tifioata ou alooa$ie optim&".Stratificare s-a faout In fune-
tie de vlrsta (16 - 25 i 26 - 55, 36 -45 ani) §i loo de munoa
(C.A.JP. - in afara C.A.P.)* S-a lucrat ou eroara limits de
l,5o §i o probabilitate de inoredere de 95%« Cadrul de e§an-
tionare 1-au oonstituit listele eleotorale din 1975 , aotuali
zate ou ajutorul unor informatori locali.
 -45-
Motiva$ia extraooupa$ional& este semnifioativ aso-
oiata ou migra^ia potentjiald din satul Izvoru; migra^ia po­
tentials de la Frategti este asociatd semnifioativ au moti-
vatia ocupationala gi intreg setul de motive oeomogeoe (inoa-
drate in oategoria "alte").
Anobeta de opini* confirms deci prinoipalele noastre
ipoteze in legatuza ou oauzele migratiei din oele doua oomune.
Din punot de vedere sooial-oultural migratia defini­
tive din oomuna este puternio stimulate de mai multi faotori.
Oamenii pleaca pentru oe inaintea lor au pleoat al^ii
oare "au reugit". Absenta unui oontraobant de revenire in sat
a celor oare au pleoat la orag oonstituie in cadrul meotali-
tdtii rurale looale, un argument in favoarea faptului oe mu-
tarea la oras si inoadrarea in activiteti neagrioole oonsti­
tuie o " reusita sooiald1'.
Un al doilea factor oare oontribuie la sustinerea
ourentului de migra^ie, in special pentru satele Bdlegti gi
Izvoru, este " nasiguranta si pesimismul in legdturd ou vii-
torul oomunitatii1'. Problematice este situatia satului Izvoru,
propus de catre sistezatizatori pentru a fi mentinut, alaturi
de satul Gogogari ( Balegtiul gi Dregbiaeanu sint propuse
pentru regrupare). Apreciem ca indicate mentinerea satului
Izvoru din oel putin dpue punote de vedere:
- pentru efectuarea lucrarilor in C.A.P. este mai
economic sa folosegti forta de munod looald decit oea adusd
din altd parte.
“ fie od este vorba de un sat propus pentru regrupare
preoum Kalegitul, sau de unul propus pentru mentinere, dar
realmante in deolin, precum Izvoru, pleodrile definitive sa
!e reguld la orag gi nu in satul-oentru de oomund propus
pe.^cu dezvoltare. In acesta oonditii capacitates eoonomiod a
oomunei de a realiza prin forte proprii obieotive sooial-eoo-
nomioe, soade foarte mult.
Nesiguranta si soeptioismul looalnioilor da la Izvoru
in legdturd ou viitorul oomunitatii lor sint legate in prin-
01pal de urmatoarele aspecte:
- volumul absolut gi ritmul pleoarilor din ultimii
lb aoi au atins valori maxima in acest sat, raportate la
 -4 6 -

oelelalte sate ale oomuoei;

- oei oare oel mai frecvent pleaca din sat d u slot
iDdivizi izolafci, oi familii;
-oei oare realmente asigurd viitorul oomupitatai-
tinerii parasesc satul, in primul rind. Direct este afeotatd
§i prinoipala unitate de produo^ie dio sat - CAP-ul;
- migratia aotivilor o antreneaza pa oea a popula-
fiei partial active sau inactive;
- servioiile sooial-culturale looale, dupa mutarea
oentrului de oomund la Gogogari (1968), au ounosout o anume
involute;
- in fine, looalnioii au la iDdemind un exemplu
olar referitor la"oum ar putea sa fie viitorul satului "lor;
in perioada 1962-1968, aproximativ, satul Ardeleni, aflat I d
aceea§i oomuna cu Izvoru, a disparut oa sat, priD emigrates
popula£iei«
Toate aoeste aspects, oongtientizate de popula^ia
locala, oonstituie factorul psiho-sooial esen^ial oare sus^ine
oomportimentul de migrate.
Modul oonoret da realizare a unor aotiuni de siste-
matizare teritoriala si de looalitati pune o serie intreaga de
problems. Am amintit deja oa exista ris'oul oa proieotele da
regrupare a looalit&^ilor sd oontribuie nu atit la ore§terea
puterii eoonomice-sooiale a comunei ait, mai ales, la stimu­
lates migrafciei rural-urbane. In realizarea acestor proieota -
ou obieotive iDoontestabil judicioase - exista un "punat oritia1
Este voiba de intreaga perioada de tranzi^ie in oare satul
oentru de oomuna (satul propus pentru dezvoltare) nu a atins
un nivel de dezvoltare oare sa. atraga mai mult decit ora?ui.
In aoeste oondi^ii, familiile din satele propuse pentru regru-
pare (in special familile de tineret), eon§tiente de viitorul
oomunita^ii lor, au tendin^a de a sa muta, dar nu in satul
oentru de oomund oi la ora§. j
Aneheta de cpinie din oomunele Frdtegti §i Gogogari^
a pus in evi.v :a5d rolul gospodariei personala peDtru procesul
de stabilizara a popula^iei rurale in genera, a for£ei de mun-
od din CAP-uri in speja. In media suprafa^a de teren oe reve-
nea pe o gospodaria pentru oasd §i aDexe gospodare§ti, in aele
 -4 7 -

2
doua ooiBUD0 , era de aproxxmativ 800 m 5 reduoerea aoestei
2
supEafefce la 25o m are efecte multiple. Did punot de 'vedere
social contribuft la realizarea procesului de omogenizare.
Asupra procesului de stabilizare a populatei, are efeote ne­
gative. Cel pufcin io forma £0 oare se aplica aetualaeote con-
tractele inobeiate lotre CAP ?i gospodariile personals ale
cooperatorilor peotru produc$ia de pe suprafa^a de texen oe
2 -
depa§e§te 25o m se dovedeso a fi oestimulative. De asemeni
oontraotele peotiu cre?terea ?i £ngri;jirea animalelor, atita
timp oit oooperafcia de oodsuib d u asigura oresaatoxilox inlea-
nirile neoesare §i promise de altfel, sint oestimulative.
Efeotele principals ale uoei astfel de situa^ii sintt
- reduoerea productjiei agrioole £q gospodaria per­
sonals §i oomplementar, are?teriA oererii peotru aobizi^iona-
rea a astfel de produse de pe pia$&;
- reduoerea ofertei de produse agricole pe pia^a
neorganizatat
- reduoerea veniturilor ob^inute de oooperatori
din gospod&ria personals;
- aooentuarea tendinfcei de reDun^are la munoa in
CAP ?i de migrapie spre ora?.
Vom reveni asupra aoestei problems in capitolul de
propuDari de mdsuri.
Frinoipalul motiv al migrapiei, invooat da popula-
$ia anohetatd la Izvoru ?i Hdlejjti, in constituie "oondi$iile
grele de munot Id agrioultura oooperatista". Cind fan o astfel
de apreciere, explicit sau implioit ei se raporteaza la situa-
$ia ooupa^iiior din domeniile neagrioole. In al doilea rind
este mvocata necesitatea asigurarii intrefinexiii
- parin(ii de mutd la Giurgiu pentru a putea intre-
tina mai u?or copii la ?ooald, pentru a-i supravegbaa mai
direati
- b&trinii merg sd loouiascd la Giurgiu ou fiii
lor oare s-au mutat aioi.
La Prdte?ti prinoipalul motiv al migrapiei £1
oonstituia aprecierea retribuirii munoii din agrioulturd oa
nesatisfaQdtoares $D iaport 0u cea din alte domenii de aotivi­
tate ?i/aau £d raport ou munoa depusd pentru ob£inerea ei.
 Pentru a area o imagine asupra varietatii moti-
va$iilor de migra-;ie, prezentam urmCtoarea situa^ia:
Tabel 23
Mctivatda migrajiei, pe oomuna §i sate
* i e ;1 '•jom ■*j-:> s:i
Fra- 06 ti3ti6 izvoru iiale^ti
yotivul invocat te?ti
A.l Ccndipii grela da munod
in agriaultura 39 26 25 7
2 .Sazonalitatea muncii in
agricultura 27 13 _ -
J.Betribuire nasatisfaoa-
toare 5o 6 lo 1
4.Prastigiul ocupa$iai de
agrioultor 8 4 - -

B O.Asigurarile sooia_e 24 12 2 -
6 .Necesitatea asigurarii
intre$inerii (pentru co-
pii la scoli,pentru
batrini) 3 3 11 7
7 .Serviciilasooiale looale
nasatisfao&toare 2 2 2 -

S.Aoumulari b&ne§ti oare

permit mutarea la ora§ _ 7 1
9 .Atrao^ia urbana extraooupa
tionald (inglobeaza motive
la de tipul oelor de la 5 >
6 ,7 ,8 .formulate sintetio) 13 8 8 1
C.lo.Imitatjia 4 1 3 -
ll.Dificultatea efeot .rii
navetei 1 1 1 _

12 .Heduoerea lotului de aasfi »

neimpozabil, la 25o m . 7 2 2 -
13 .Neraul$umiri in legaturd ou
aonduoerea in CAP §i la
nivel de aomund 16
14,Nemul$umiri in legdturd ou
unele sobimbari in organi-
zarea agricultuxii ooopera­
tiste + nesiguranta in_le­
gdturd ou viitorul agri-
oulturii 5 4
15 .DiteiSe 2 1 - -
16.Non tasouns 9 1 _ -
tH
T o t a l 21o 64 71 J. /
 -4 9 -

Subliniem cfi importao^a unui motiv d u este dat&

striot de freovenlja au care apare.Praotio toate tzebuie luate
in considerable oa semnifioative pentru oeea oe in ooooeptia
looaloioilor oonstituie"probleme soaiale" oare afeoteaz& fun—
otfonalitatea oomunitatfii lor.
Ioterviurile in pzofunzime desfagurate pe baza
unor gbiduri de convorbire au pus in evidenfa urmatoarale pro­
blems locale speoiale:
- flnctuabia extrem de mare a oadrelor sanitare
din oomuna Gogogari are, de asemeni, oonseoin^e negative asupra
funobionalitabii servicilor sanitare looale;
- fluotua^ia extrem de mare a oadrelor sanitare din
comuna Gogogari are, de asemeni, oonseoin^e negative asupra
funo^ionalita^ii servioilor sanitare looale;
- organizarea re^elei oomeroiale din satul Izvoru,
in speoial, este nesatisf&oatoare in raport ou oerin^ele popu-
la^ieii
- in oadrul CAP Prate§ti se manifests o puterniod
stare de Demul^umire in legaturS. ou stilul de oonduoere (al
pre^edintelui' de CAP, in special). Relabiile informale tensio-
nale din oadrul grupului de oonduoere, fluotua^ia oadrelor
fcshoioe din unitate (inginerilor mai ales) afeoteaza oegativ
funo^ionalitatea oooperativei;
- pentru dezvoltarea servioiilor soaiale la Frabe§ti
efortul organizatorio pentru folosirea resurselor looale este
insuficient.

X
X X
Principalele diferepfee sooiale-eoonomice* dintre
gruparila sociale rurale-agricole si cele urban-non agricole
oare condi(ioneaza raobilitatea/stabilitatea cooperatorilor
agriooli sint:
1 . veniturile: marime, siguraDba/regularitatej
2 . asigurarile sociale: pensie, alooa^ie pentru
copii, ajutoare de boal&, concedii, spitalizare;
3 . oaracteristioi ale aotivitatii ooupationale
(exolusjy retribuirea gi asigur&rile sooiale inolu3 e la
 - 5° -
punctul 1.2) si mediul de ounca: prestigiu, program de lu-
auru, caracteristici fizice ale mediului de munoa, ritmioita-
te (respectiv sezonalitatea pentru agrioultura) munoii, po-
sibilitfipi de calificare §i promovare profesionala;
4. gospodaria personala: sussa de produse peDtru
oonsum propriu, sursa de produse pentru valorificat pa piapa;
5. servicii sooiale: oomeroiale, §colare, cul-
tural-eduaative,de transport In comuD;
6. eohipament edilitsr-gospodarerc; alimentare
ou apa, canalizare, repea electrica, repea stradala;
?» atraopia rezidenpiala (=constiinpizare si apre-
oiere, la nival de aentall^ste co3.eo^.iva, a diferecpelor de la
punc;ele aaterioare) s ooupapionala ( punctele 1,2,3)j extra-
ocupapionala (punctele 4,5,6)*
Influenpa aoestor faotori asupra oomportamentului
de mobilitate/stabilitate rezidenpialfi are o intensitate dife-
rita in funcpie de situapia de la nivelul oomunei, de unitate
de produopie agricola., comuna, zona social-economioa.
Pe baza cercetanlor eoobomioe §i sociologice
din aoest domeniu se poate aprecia totu§i, oa migrapia forpei
de muncspbcupate in agrioultura oooperatista este determinata
in principal de:
“ nivelul inferior al veniturilor din CAP, in ra­
port ail cele obpinute in seotoarelo neagricole de activitate, in
industrie, in special; de asemeni, in agrioultura oooperatista
"siguraota" veniturilor este mai mica,
- asigurarile sooiale (in special pensii, alocapii
pentru copii, conoedii platite) constituie faotorul de mobili­
tate cu importanpa orescinda, mai mare in anumite situapii deoit
cea a veniturilor: .
- situatia serviciior sociale si ecbipamentului
edilitar din rural (inferioare cantitativ §i calicativ celor
din urban): *
- deteriorarea prestigiului ooupapiei de agricultor
e: insa?i oonsecinpa a situapiei populapiei rural-agricole, in
x) Aceste diferenpe oapata in anumite oondipii aspect de con-
tradicpii: Hicolae Ceauijescu - "Cuvintare la Consfatuirea
cadrelor din aomeniul §tiinpelor sooiale §i invapamintului
politic". Scinteia, nr.lo617,din lo octombrie 1976.

*
 -51-
piivinta veoiturilor, asigurarilor sociale, servioilor so­
cials. AcceDtuam asupra faptului - important pentru mfisu-
rile oe vor fi propuse - cfi aoeasta determinare are in primd
rind oauze situate in domeniul economiei §i al politioii
ecoDomice. Reflex al acestor cauze este cristalizarea unui
4s'
'
curent'opinie, favorabil ocupabnlor neagnoole.

V. 3, Progpoza migratiei din oele dou& oomune

Pe baza oaloulelor de prognoza (anexa punotul 4)

apreoiem ca piDa in 19fcio, populabia comunei Gogo§ari urmeaza
sa soada, pe seama sporului migratoriu negativ, de la 4329
(cit era Id 1975) la aproximativ 32oo. Pentru determinarea
acestei oifre s-a presupus a&i
- migrabia de la Gogogari va fi in oontinare deter­
minate de cre§terea numarului de loouri de munoS. in unitabile
industrials de la Giurgiu;
- sporul mediu anual al "sporului natural" va fi
acela§i ou cel din ultimii lo ani.
Conform acestei prognoze in perioada 1976- 19^0 va-
loarea totala a sporului migratoriu va fi (-1352 ); ou alte
cuvinte vor exista aproximativ 13oo de plecari DeoompeDsate di
sosiri in oomuna. Migrabia definitive va atinge valori foarte
mari dupa 197& (aproximativ - 3 oo oameoi spor migratoriu aoua:
cind oapacitabile productive de la Giurgiu se vor extinde oa
urmare a punerii in funcbie a combiDatului chiraio.
Daca luam in considerare faptul ca este probabila
scaderea Datalitabii (§i deci manifestarea unui spor natural
negativ), datorita tendinbei familiilor tinerilor de a se sta-
bili la ora§, rezulta ca scaderea populabiei ar putea fi §i
mai aocentuate.
Ancheta de opinie efeotuate indica faptul ca pleoa-
rile se vor face in primul rind din satele Frate§ti, Izvoru
?i Draghiceanu.
Apreoiem oa este posibila convertirea tendiptei
Puternioe de migratie definitiva in migra^ie pendulatorie.
Bealizarea acestei transformari este in funcbie de masurile
da politick social-eoonomica oe se vor aplica pentru a spori
ata§amentul rezidenbial al locuitorilor comunei. Asupra aoeste
ra vom reveni in oapitolul final.
 Ud alt factor da luat Id seama este deschiderea
luorarilor pentru realizarea canalului de irigatie Id zona
oomunei. Acaste .lucrari vor contribui la reduoerea populatiei
ooupate £ d C.A.P.
I d fine, este posibil ca masurile administrative de
limitare a stramutarilor in Giurgiu, sa contribuie la reduoerea
migrapiei de la Gogogari. Pentru cei care migreaza prin inter-
mediul gcolii (repartizare £d produc^ie oa urmare a absolvirii
uoor gcoli) sau familiilor deja stabilite I d otag ("migra^is de
intretinere") aceste masuri sint mai pu^in eficiente.
De fapt, fie ca migra^ia se va realiza preponderant
in forma ei definitiva sau pendulatorie, eseD^ialul este oa prin
aoeasta se reduoe substantial forta de munca din cooperativele
agricole gi din farmele se stat aflate pe teritoriul comunei.
Cadrele tehnice locale apreciaza oa reduoerile de for^a de muncd
efectuate pina in prezent, s-au facut intr-un ritm mai rapid
decit oregterea gradului de mecanizare. Daca in viitor nu se in-
verseaza raportul dintre ritmul de crestera a mecanizarii lucra-
rilor agricole gi cel de reduoerea a fostei de munca (primul
oistigind. decj o valoare mai mare decit al doilea) oonsecintele
se vor accentua.
In cazul comunei Frategti este de presupus ca nu va
avea loo o oregtere a migratiei definitive. (Facem aGeasta afir-
majie aviDd in vedere oaraoterul relativ stationar al seriei de
migratie diD aoeasta oomuna), Se va accentua in scbimb migra^ia
pendulatorie, datorita aceluiagi proces de cregtere a numarului
de loouri de munca de la Giurgiu.
In 198o popula^ia comunei va fi aproximativ 72oo
locuitori.
Componentele esentiale ale mobilitatii rezindential-
ooupationale a forjei de munca, din aoeasta comuna vor consta
in 1
- reduoerea migrapiei pendulatorii spre Bucuregti
gi cregterea oelei orientate spre Giurgiu;
- reduoerea fortei de munca ocupata in CAP-uri, in
special inoepind cu perioada 1978 - 1979 .
 -53-

VI. P R O I W S R I BB HA5URI PRT7I?TD STABILIZAR5A FORTE I DE M H C A

T?T AGHICUI,f?r.TRA COOigRATISIA. IA RIVSIUI F ECSSAR'JLai
PBITTRU. PERIOADA ACTPAIA. PTO'A IN 198o

A. Propuneri de mSsuri pentru solutionarea problemelor cu

caracter local.

Pentru rezolvarea problemelor locale ale fortei de muncS

din agrioultura acestei oomune, rolul esential revine n&surilor
tehnice gi social-economice cu caracter general, aplicabile pe
ansamblul agriculturii. Avem In vedere, in special, mSsurile re-
feritoare la cregterea gradului de mecanizare a lucrSrilor agri-
cole, imbunStStirea reglementSrilor referitoare la ratribuirea
muneii gi asigurSrile sociale pentru cooperatori.
M3surile cu caracter local pot actiona asupra unora din­
tre faetorii care influenteazS stabilitatea forte! de muncS din
CAP-uri, desf&gurarea vietii social-economice in comunele cerce-
tate.

I.lSsuri pentru ImbunStStirea activitStii din unltatile

agricole a comunelor cercetate

Rentabilizarea investitiilor pe care CAP-urile le fac

in intreprinderile asociatiilor intercooperatiste la care parti-

cipS. In anul 1975 toate cele gase CAP-uri din comunele FrStegti
5i Gogogari au inregistrat pierderi intre 58oooo lei gi 15ooooo
lei, datoritS Intreprinderilor cooperatiste de oregtere §i ingra-
Sare a porcilor, la care sint asociate (cea de la Oinaco, pentru
CAP-urile din PrStegti gi cea de la Izvoru pentru cele dir. Gogo-

Sari. In anii anterior!, de as“-°r.i, s-au inregistrat pierderi.

Pentru ca extinderea capaoitatii productive a acestor intreprin-
deri (la Izvoru va avea loc pinS in 198o o oregtere a num3rului
de porci de la I 6600 capete la 3oooo capete) s3 aiba efecte po­
sitive asupra puterii economice a CAP-urilor asociate gi implicit
asupra fortei de munca din aceste CAP-uri, se lmpune:
a). Asigurarea celor douS intreprinderi cu cadrele teh—
n ice necesare(l 8 cStugi meeaniei, instalatori centrale, electri-
°ieni automatigti etc. ). In aoest sens, CAP-urile asociate
 -5 4 -

trebuie sS initieze actiuni de reerutare a unor tineri pentrd j

specializatl In astfel de profesii. Realizarea acestui obiectiv
trebuie sS oonstituie o sarcinS permanents a membrilor consiilor ]
de conducere din CAP-uri; In cadrul adunSrilor generale, al dls-
eutiilor din sfera adunSrilor generale se poate desfSgura munoa
de informare gi convingere a cooperatorilor, In aoest sens; in
plus oonduoerea CAP-urilor trebuie sS ia legSturS ou gcolile din
looalitate pentru depistarea celor pe care eadrele didaotioe ii
apreciazS oa fAind indicati din aoest punot de vedere. La rindul
lor, gcolAle trebuie sS desfSgoare actiunile. corespunzcStoare de
orientare geolarS gi profesionalS. CAP-urile pot stimula aoeastS
aotiune printr-o serie de mSsuri oum ar fi: acordarea familiei
celui pleoat la gcoalS o suprafatA mai mare de lot in folosintS
personals, prin suportarea unora dintre cheltuielile de gcolari-
zare, facilitarea integrSrii viitorului specialist in eooperativS

prin antrenarea lui practioS in timpul vacantelor, prin distri'

buirea unor responsabilitSti precise.
Conditiile actuale, in care un muncitor r.ocalif icat, lucrind
in acord global, cigtigS mai mult decit un muncitor calificat
nu sint de naturS sS favorizeze stabilirea acestora din urmS
in intreprinderile oooperatiste. Se impuhe, deci, (la nivel
central) modificarea tarifelor actuale de incadrare a munoitori-
lor calificati, din astfel de unitSti; reducerile de personal
planificate, pe mSsurS ce se realizeazS procesul de mecanizare

trebuie sS fie insotite de o cregtere a nivelului de retribuire

a acestei categorii de muncitori. Asigurarea eadrelor de califi'
care tehnicS este o probleftS ce se pune in mod deosebit avind
in vedere procesul de mecanizare a lucrSrilor din intreprindere.
liecanizarea reprezintS o solutie pentru oregterea productivitStii
munoii gi pentru rezolvarea problemelor pe care le ridicS forta
de rruncS in complexul interoooperatist de la Oinaco unde este
, vorba mai ales de o fluotuatie mare a fortei de muncS iar la
oel din Izvoru, de un prooes aocentuat de imbStrinire.

b).In prezent, o deficients de bazS in. functionarea celo:;

douS agroooopuri derivS din calitatea gi cantitatea nesatiafS-
cStoare a fura3e.lor_ (concentrat P.T.M. in special) f u m i z a t e de
P.IT.C. Glurgiu. Exists o serie intreagS de oauze obieotive oare
 -55-

genereazS aceasta situatie;Organele de planificare(de la nivel

local'dar mai~ales"central) pot fi in m5sur3 gi este Indicat s_a
resilieze o strinsS ooncordanta intre oregterea numarului de
capete din Intreorinderlle cooperatiste gi postbllitatile HTC-
ului de a aslgura furajele cerute ( pentru tineretul -;prcin,
in special).
2 . Ridicarea gradului de califieare gi Stablllzarea
m ecanlzatorilor din SMA-uri. se impune tot mai mult, pe m3sura
avansarii procesului de mecanizare.Degi mecanizatorii au o re-
tribuire apropiata de cea a muncitorilor din Industrie,SMA-urile
care deservesc CAP—urile de pe raza comunelor ceroetate au pro-
bleme generate de fluctuatla gi nivelul insufdcient de califieare
a fortei lor de munca.In situatia actuaia problematlca este nu
numai stabil ^ a r e a mecanizatorilor, dar gi recrutarea lor.
Anul a c e s t a f spre exenplu, oonducerea CAP Gogogari a reugit sa
recruteze zece tineri solicitati pentru a fi calificati ce
meoanizatori. In comparatie cu muncitorii din industria oragu-

lui Giurgiu, mecanizatorii au conditii de lucru mai grele; fap-

tul ca in campanie se lucreaza mai mult de lo ore pe zl sau In
timp de i a m a se fac reparatii in aer liber, se lucreaza gi
noaptea, constituie un motiv invooat frecvent al renuntarii la
la munca in SI.IA. Apllcarea prevederilor codulul muncii pentru
astfel de situatii ar fi o modalitate de solutionareja problemelor;
pentru programul de noapte ar fi bine sa se acorde un anume spor

in retribulre.
3. Imbunatatirea orgranlzarli muncii si a aotlvltatil
de control se impun a fi realizate in toate CAP-urile din comu-
nele cercetate gi in mod special la Frategti.
ITecesitatea efectuarii acestui control a fost pusa
in evidenta, cu pregnanta, in cadrul anchetelor de opinie efeotuate
asupra membrilor cooperativelor agrioole.
Cercetarea de teren a scos in evident” secesitatea
existentei unui resort economic legat de organlzarea muncii.
Aoeasta ne-a determinat s& propunem experimental, crearea func-
tiei de"consiller in probleme de organlzarea munciit la nivelul
directiel agricole a judetului Ilfov; rolul personalului inca-
<3rat in aoeasta functie ar fi de a acorda asistenta in probleme
 -5 6 -

de orgar.izarea mar.oil In CAP-urile din oadrul judetului.

Au fost preolzate In cuprinsul lucrSrii unele aspecte pro-
blenatiee ale situatiei de la nivelul oonducerii CAP Pr*1;s$ti.
Pentru solutionarea lor propunem:
- 'efeotuarea unor a.etlur.i "sistSBatioe1’ de control al
"as 1stentS teh a i c o- cr ,ran 1z ? t c r i cSi: la nivalul acestei unitSti, din
partea organelor de resort de nivel central;
- rnitierea, prin intermediul consiliului popular din comu-
n&, a unor actiuni menite s& ducS la $nl_-?ulres trepta.tP. a actualel •
eoMri° do cord-’
" ?"* a CAT’-u.lvi, (ne refsrin la cadrelo "netelaico").;
MentionSm cd ; r olvarea problemsi oonducerii la CAP FrStegti!
(aacheta de opinie a c o n f i m a t pe deplin existenta unei astfsl de ■
probleme)- va afecta gi raporturile dintre GAP gi gospodSrlile per- j
sonale ale cooperatorilor; este cert c3 "toleranta" mar.ifestatS de j
condncerea CAP-ului fat& de o anume grupare a cooperatorilor nu i
este modalitatea .adecvatS de favorizare a integrSrli tuturor gospo- j
dSrlilor personale In activitatea productive a CAP-ului. J

MSsuri pentru stimularea producible! agricole In

gospodSria personala gi integrarea acesteia In acti-
tatea productivS a CAP-urilor
h . Pentru a stlmula cregterea productiei agricole din
godpod&ria personals gi In aoelagi timp, pentru a face ca aceastS.
cregtere s& fie convergentS cu dezvoltarea CAP-ului, se irapune mo-
dificarea ur.ora din reglementJirile contractuale dintre pSrti. In
aoest sens propunem sS se acorde cooperatorilor, din product!?, obti-
nuts p? ’suprafata de tsren dir, gospodaria personals ce depS.gegte
cei 25o:;.J~ fcel putin 5o«„. Aplioarea acelei&gi cote procentuale oe.
si In oazul acordului global nu ests de jiaturS sS stimuleze culti-
varea intensive a suprafetelor de teron din aoeastS categorie.
Acest teren, spre deosebire do cel lucrat In aoord global, in cadru
CAP-ului, nu beneficiazS de lucr&ri necanizate, snportate do orga-
nlzatia. cooperatlstS .

5. ConsiderSm oa fiind indicate extinderea praotici

Incheiere a unor contracts (Intre CAP si g o d p o d S n a personals)
rro^!;OT.a ^ ^ iirea unor ania_ale._ale_cooperatlvei^agjir
colc. In cadrll go3p.odS.riei personals...
 -57-

i'Ssuri pentru dezvcltarea serviciilor soeiale gi a

re^elei de echipanent edilitar.

6 .Pentru a transforms tendinta de mlgratle definitive

de la Gogoeari. in migratie pendulatorie. se impune realizarea
urmStoarelor mSsuri:

a) alocarea fondurilor neoesare pentru terminarea as-

faltSrli drumului coraunal numgrul 113. oare leag® eomuna Gogogari
de Giurgiu, pe la Vieru gi Putineiu gi, de asemeni, leag® intre
ele satele oomunei Gogogari.
b) pentru favorizarea navetismului spre Giurgiu, este
indioat ea intreprinderile din acest orag sS se ocupe de asigura-
rea unor curse specials pentru angajatii din Gogogari
o) extinderea Si modernizarea spatlilor comerciale de
la Izvoru. sau, in nSsura in care actualele imobile nu permit
acest luoru, construirea unui ncu nagazin universal, Pentru rea­
lizarea acestui obiectiv se poate relua proiectul mai vechi de
utilizare a unor fonduri date de CAP Izvoru gi eooperatia de
oonsum.
Apreciem oS aceste mSsuri sint esentiale pentru rea­
lizarea obiectivului de stabilizare a populatiei comunei"Gogo-
gari, satului Izvoru ; in mod special Consiliul PQprlar va tre-
bui sS informeze loouitorii satelor, propuse pentru mentinere

sau regrupare, asupra pozitiei loturilor de case, disponlbile

satul-centru de comunS, preoum gi asupra modalit&tilor de
ODtinere a acestora. Pentru cei oare igi exprim® dorinta de a

so muta in satul centru de comun®, Consiliul Popular va trebui

s® manifests o atentie deosebit®, s® le aoorde sprijir.ul necesar
vi posibil in rezolvarea eventualelor problems familial® sau
Pentru inoadrarea in mane®. Propaganda cultural— educativ® din
cadrul conunei va trebui s® pun5 in evident® posibilit®tile
J-°esle, viitoare, de ocupare a tineretului califioat»
7 . Pentru a spori atractia rszidential® a oomunei
frategti se impune a fi r e a V z a t ecMpa m e n t u l necesar de aductiur.e
S £si curente in case. liobilizarea resurselor locale- bSnegti gi
de fort® de nunc®- va trebui s® constitute principala modalltate
realizare a aoostui-. In special in satul PrStegti, nivelul
 -5 8 -

de aspiratie a populatiei, in domeniul confortului menajer,

este foarte mare. Satisfacerea unai astfel de aspiratii este
de naturS sS contribute la stabilirea populatlei din comunS.
9. In special, pentru populatia navetistS(existent3 in
numSr mare la FrStegti gi in cregtere la Gogogari) se impune
imbun^tatirea sistemului actual de aprovizionare locals cu
nSrfuri alimentare, de uz curent. Practic, navetigtii gi in
genere populatia din comunele apropiate de orag, folosesc in
foarte mare nasura unitStile alinentard urbane, pentru aprovi-
zionare. 0 mai buna aprovizionare a unitStilor comerciale din
comune ar contribui la reduoerea tinpului cheltuit pentru pro-
curarea marfurilor alimentare. S-ar orea astfel posibilitatea
cregterii volumului de timp pe care navetigtii 1 -ar putea folo-
si pentru munca in gospodSria personaia sau la. CAP. In acest
sens, propunen:
a) infllntarea unei brutSril in comur.a PrStegti. .
b) redescMderea unitStii de conerciallzare a legumelor
si fructelor de la Izvoru ('comuna Gogogari').
c) realizarea proiectului de construire a nagazinulu
universal de la PrStegti, va avea, de asemeni, un rol pozitiv
pentru satisfacerea acestor cerinte ale populatiei.
10) Pentru sporirea eapacitStii comunelor de a rroliza cu
forte propfii obiective locale, este necesar oa unitStile de
stat sau ale eooperatiei megtegugSregti, aflate pe teritoriul
comunei aS i§i adueS a mare contributie. 5*!A-urlle, in special
vor trebul sS punS la dispozltia Consillului Popular tractoare,
rpiDfiTpj j pprrt-m, oTPm f o r p a nnor lunrS.ri de inusres local precum
pietruirea druraurilor.
1 1 ) BemarcSm in cazul comunei FrStegti o insufieientS mo-
bilizare a resurselor locale in scopul realizSrii'unor obiectlv
de interes eonunitar. Se gtie cS acest fenomen este strins legat
de num3rul mare de navetigti existent! in comunS.
'i afara de aceasta, insS, apreciem cS pentru situatis de
fapt (oriticatS ohiar de populatia locals) o rSspundere insemna-
tS revine organelor locale de administxatie. Pentru cregterea
capacitstii acesteia de mobilizare a resurselor umane locale
propuaem ca pe viitor. in administratia comunei sS fie promovati
un mat mare numSr da loealn lci.
3v o « m Iltov
Comuna G o g OSARI
>
~ 2dikd~ti*i i G.y«"
— •]*«»**
 Obiective econom ice, servicii sociale gi
dot&rile eorespunz&toare

Tipul FBATESTI G O G O SA B I
D o t a r e a
d o t a r i 1 In regedin{a In satele in regedinja In satele
de comunS componente de comuna componente

1. Dotari politico-administrative Consillul Popular

Comunal

2. Obiective economice C .A . P.
Ferme I. A. S.
Asociatil intercooperatiste
S. M. A.
I. P. A.
Sectie prefabricate beton
T .C .I. F. i
O'
I. L. F. I
Intreprinderea pentru c o le c-
tarea laptelui
3. Dotari pentru tnv818mlnt Scoala generaia de 8 ani 1 2
gi educate Scoala generaia de 4 ani 1 1
Gradinlta fio 'Ai
Crega © e
4. Dotari pentru ocrotlrea Dispensar uman
sanatatu Casa de nagteri
Punot sanitar
Punct farmaceutic
5. Dotari culturale Cam in cultural
Clubul tineretului
 a 4 5 6
6. Dotari com erciale §i pentru Magazin alimentar 1 FI
I—i 1 1
allmentatia publica Magazin satesc 2 3
Magazin textile §1 incaitaminte 1 1
Magazin universal © 1 1
Bufet 1
e 1 X
Cofetarie 1 x
Brutarie - 1 X
7. Alte dunitati care presteazN Sifonarie 1 x 1
servicii pentru populatie Frizerie fc] 1 x
Atelier timpiarie 1
Atelier trlcotaje ■ li
Atelier croitorie, cojocarie Oj 1 x
Cooperat. credit 1
Unitate C .E .C . r- x
Ba ie publica
Moara - 1 1
CTi
8. Dotari pentru transport gi Statii C. F .R . l ^
00
1
comunicatii Statil I.F .T .A . l 3 x 3
Agentie P .T .T . H. l 1 1

O Obiective in nersnsnMvii
a Obiectlve In curs de modernizare sau ISrgirea capacit&tll

N o l i

Gradul de dotare socio-culturalS nu diferentiazd sub­

Gradul de dotare mult superior a regedintelor de comuna
stantial cele douS comune studiate. Diferentele se percep
fatfi de satele componente, nu asigurS satisfacerea c o r e s -
in gradul de satisfacere a cerinfelor populajioi, In raport
punzStoare a cerintelor intregll populafii, deoareee, aeolo
eu acoesibilltatea urbanN mai redusa sau sporitS (distanta, unde accesul urban este mare (Cetatea) populatia apeleaz*
frecventa m ljloacelor de transport, popu^tle qj

limiteazS la ofertit §1 intr-un complex de motlvatll optea- 5. Alte sectoare preBtatoare de aervlcVl (croVtorl*, trl-
zS mai u§or pentru schlmbarea re§edintei in urban(Izvor). zerie etc.) sint slab dezvoltate, neorganizate inca; acolo

In raport cu ierarhia necesitHJilor (din opiniile unde exista (in locuinta meserlagilor) deservesc populatia

populajiel studiate §1 evaluarea situatiei reale) rezulta cS: extra-locaia-,

6. Invatamintul §1 educatia se bucura de o capacitate co re s -

1. Gradul de aprovlzlonare a populatlei cu artlcole

este nesatisfS.c&tor mai ales in satele componente §1 cu punzfttoare de integrare a populatlei §colare, dar numarul

accesibllitate urbanEL redusa; amplasarea nejudicioasa a de cadre didactice navetiste (67% la F r 8 te§ti) are impllcatll

obiectivelor pe artere cu acces dlficll in anotimpul ploios; asupra desfa§urarii procesului de invatamint;

gradul de uzura, spatlul com ercial necorespunzator §i s o r - 7. Accesibllitatea urbana sau intracomunitara asigurata
tlmentele reduse la produsele de larg consum; de numNrul mare de mijloace de transport (mai ales la F r a -

2. Servleille sanltare sub aspectul acoesibilitatii popu­ te§tl) este redusa de starea goselelor in majoritatea nepie- ^
\D
latlei (dispersla populatlei in raport cu distanta fata de trulte. I

dlspensar) satisfac comuna Frategti §1 mai putin comuna

Gogogarl; numarul de medlci (0 , 4 / 1 0 0 0 locultori la F ra -
tegti §1 0,2/1000 lociiltorl la Gogo§ari, cite un cadru sa -
nitar cu pregatire medie la 1000 locuitori) nu corespund
ct dntelor populatlei fata de asistenta sanitara-,

3. Aotlvltatea culturaia este insuficient organizata mai

ales pentru populatia tinfirS;

4. Activitatea consiliulul popular in domeniul gospoda-

rlrii comunale (Uuminat, §osele, aprovizionarea cu butelli,
estetlca) eBte cosiderata nesatisfaeatoare mai ales la F ra -
tegtl (locul 2 in ordlnea insatisfactlilor fata de comunitate);
 A&0X8 3
-7 0 - S a t ..................................
I.C.E. A®)Ci,eGSionar G o s p o d S rie n r . . .
Numele a n c h e t a t u lu i

I. D ate q e n e r a le d e s p r e f a m l l l e

6. Huroar d e o r d in o
1. C a l i t a t e a In f a m i l i e
Sex M-
F -
3. V IrstS
4 . S c o la r iz a r e : 4 c la s s - 1
5 -9 e l s . - 2
cu rs c a lr 3
§ c .p r o f.- 4
? c .p o s t lT 5
lic e u - 6
fa c u lta te -7
S . Ocupafcie a g n c . veg. - 1 1 1 1 1 1 1
p r i n c i p a l ^ : a g r ic .a n lm . - 2 2 2 2 2 2 l ! 2
a
a lte a c t iv . -3 3 3 3 3 3 3
m e c a n iz a t. -4 4 4 4 4 4 4
te h n . a g r . -5 5 5 5 5 5
* I 5
m e ^ te s u g a ri -6 6 6 6 6 6 6 I e
m u n c it .n e c . -7 7 7 7 7 7 7 ; 7
m u n c i t .c a l . - 8 8 8 8 8 8 8
m a is tr u -9 9 .9 9 9 9 9 ! 9
t a h n ic ia n - 1 0 i 10 10 10 10 10 10 10 10
in te le c tu a l 11 11 11 11 11 11 : 11
fu n c^ to n a r 12 12 12 12 12 12 | 12
p e n s io n a r 13 13 13 13 13 13 : 13
fa r a o c u p . 14 14 14 14 14 14 : 14
a l t e o cu p . 15 15 15 15 15 1 5j _15
Vechiitiea in - - 2 a n i - 1 1 1 1 r 1
o c u p a t ia 3 -4 a n i - 2 2 2 2 : 2
a c tu a ls : 5 -8 a n i - 3 3 3 3 i 3
9 — ani 4 4 4 ; 4
7 . L o c u l de CAP 1 1 1 1 1 1
muncS : C o m p l.in t c o 2 2 2 2 2 2
IAS 3 3 3 3 3 3
SMA 4 4 4 4 4 4
amonte 5 5 5 5 5 5
aval 6 6 6 6 6 6
s t a t .e x p e r . 7 7 7 7 I 7 7
I n t r .in d . 8 8 8 8 8 8
c o n s t r u c t!! 9 9 9 9 9 9 ) 9 9
cornert -1 0 10 10 10 10 10 i 10 10
tr a n s p o rt -1 1 11 11 11 11 11 ! 11
ad m in .g osp -12 12 12 12 12 12 ! 12 ) 12
In vS tS m ln t -1 3 1 1 3 13 13 13 13 13 13 13
a lte -1 4 114 14 14 14 14 14 14 14
fS r a - 1 5 ;1 5 15 15 15 15 15 15 15
8 . N avetS : z iln ic - 1
(note'azS l a 2 -3 z i l e - 2
l o c a l l - s a p ta m ln a l - 3
ta te a ) lu n a r - 4
+ o lu na - 5
In a l t S c o m .- a !
In o r a s - b
A avu t o c u p a jli ic lt e )
a lte : l o c u r i de
munca ( c i t e )
 -71-

j o . Ce d o r i t i s3 devin& c o p i i i d v s . ?
In c3 nu m-am g l n d i t ....................... 1
dupa cum t n v a £ S .............................. 2
c e v o r e i ............................................ 3
o r i c e , numai nu In a g r i c u l t u r e 4
1 1 . De e x t tim p s - a s t a b i l i t 12. De c l t tim p e s t e In te m e ia tS .
f a r . i i i a d v s . In a c e s t s a t ? fa m ilia ' d v s . ?
— 3 ani . — 3 ani
4 -6 a n i 4 -6 a n i .
7 -9 a n i 7 -9 a n i . 112
1 0 - 2 0 ani + 1 0 ani
+ 20 ani .

IX . P l e c a t l d e f i n l t l v d in f a m i l i e
13. A v e p i v r e o ru da a p r o p ia t a ( p a r i n t i , f r a t i , c o p i i )
p l a c a t i d e f i n i t i v d in s a t ? da - 1 ; nu - 2 ; 13
(Daca „d a " ) :
14. In c e i o c a i i t a t e
( ? i ju d a t )
15. v i r s t a l a o le e a r e
16. e r a c a s u t o r i t
17. a vea c o o i i .
18. o c u p a f i e I n a ln t e
d e D le ca re
19. o c u p a p ia dupa
o le e a r e
2o
20 . C ine d in f a m i l i e a l u c r a t In a n u l 1975 mai m ult (A c e i c a r e
lu c r e a z a „ l a f c l “ , se b i f e a z a In a c e e a ? i c o lo a n d ? da ca 2
sau mai m u lte p e r s o a n e au a c e e a ^ i c a l i t a t e In f a m i l i e , se
f a c e p e n tr u f i e c a r e b ifa r c A c o r e s n u n z a t o a r e )

aj In CAP b) In CAP- ]' d) pe l o t

c) In IAS
v eg eta l z o o t e n n .i aj u t a t o r
2 t 3 1T2
1. s o f u l

2 . s o £ ie

3- f i u l (ii)

4 f iic a
fic e le )
5. ta tS l
. (s o fu lu i/
s o tic l)
6. Mama
(s o tu lu i/
s o tle l)
7. a lfc li
 ]

-72-

IV . /Sp M rg fig a a a numai nave t i g t l l o r )

21. P o v e s t ip i- m i cum a p i a ju n s sa l u c r a p i a c o l o unde l u c r a p i acum ?

M : 1. s u r s a in fo r m a t iv e
2 . p e r io a d a d e c i z i e i
3. d e m e rs u ri f a c u t e

22. De c l t tim p a v e p i n e v o ie p e n tr u a a ju n g e de acasS l a l o c u l

de munca p i in a p o i (d e l a l o c u l de munca a ca s d ) ?
- 1h ....................................... 1 22
1 - 2 h .......................... : . . . . 2
2 " 3 h ...................................................................... 3
3 - 4 h ................................................................................................4
4 - 5 h ................................ 5
+ 6 h ........................................... 6

23. De c e a p i h o t a r l t sa nu mai lu c r a p i In a g r i c u l t u r e ?

24. In c e c o n d i p i i a p i lu c r a mai d e s In CAP-ul d in comuna d v s . ?

V. i i o b i l i t a t e p o t e nt i a l ;!
25. Ce va nemulpumepte mai m u lt. In lc g u tu r u cu o c u p a t ia d v s . ?
a) ........................................................ 3
b) ............................................................................................... . 2
c) ............................... 1
d) a lt e a sp ecte
n e o rd o n a te :

26. C re d e p i ca a p i p u te a o b p in e un v e n it mai mare In a l t l o c

d e munca ?
n u .................................................................................. 1
p o a t e cii d a , ....................... 2 26
d a , d e s i g u r ................................................................3
nu s t i u .........................................................................4
27. U u n cile ( a c t i v i t a p i l e ) c e r t jt e de o c u p a p ia d v s . , le
s o c o t i p i ( c o n s id e r a p i) p lS c u t e sau n e p lfic u t e ? 27
p li ic u t e . In m a j o r i t a t e ................................... 1
p la c u t e p i n e p la c u t e .................................. 2
n e p la c u t e . In m a j o r i t a t e ........................ 3

28. P rogram u l d e lu c r u (tim p u l d e lu c r u ) d in m e s e ria ( p r o f e s i a )

' d v s . , e s t e mai bun sa u mai r3 u (c o n v e n a b il - n e c o n v e n a b il)
d e c lt c e l a l ( 4 in u i se c e r e com pa ra pia cu p r o p r i a - i o c u p a p ie )
+
p iu n cito r a g r i c o l
m u n c ito r n a v e t i s t
m u n cito r n e n a v e t is t
lu n c p x o n a r u lu i
I n te le c tu a lu lu i
 -73-

29. O c u p a fia d v s . f a t a d e a l t e l e e s t e a p r e c ia t ft de c a t r e
c e i l a l t i a ?a cum a r m e r ita sS f i e ?
da In I n t r e g i m e ...........................................................i ------
u n e le a s p e c t e d a , aXteXe n u .............................. 2 [29
n u. In I n tre g im e ................................... 3
non r a s p u n s ................... . ...................................... 4

30. Cum vS I n t e X e g e f i cu ? e f i i d v s . ?
b n e , cu t o p i X 30
cu u n i i b i n e , cu a l t i i r3u . . . . . . 2
nu ne I n te le g e m , de c e i e mai m uite o r i . 3

31. C on du cerea de Xa XocuX d v s . de muncS e s t e d r e a p tS ---------- ------

cu X u c r a t o r ii ? 31
d a , de c e i e mai ihuite o r i .......................................... 1
u n e o r i d a , a i t e o r i n u ............................................... 2
nu, d e c e i e mai m u ite o r i ....................................... 3
non r S s p u n s ....................................................................... 4

32. Ce va nem ultum e^te mai m uit In satuX d v s . ?

a) . . . . ..............................................................................3

b ) .................................................................................................2

c) ......................................................................................... 1

d .a it e ie ...................................................................

33. Ce c r e d e t i ca l i f a c e pe u n ii l u c r a t o r i sS p i e c e d in
a a r ic u l t u r a ?

34, Dupa p S re re a d v s . , c a r e f a m i i i i aju n g sS t r a i a s c a

mai b in e ?
- c e i e c a r e ramln sa iu c r e z e In s a t .............................
- c e i e cu a n g a j a f i In s a t d a r ? i Xa o r a ? ( n a v e t .)
- c e i e a l c i i t u i t e numai d in n a v e t i § t i .............................
- c e i e s t a b i i i t e d e f i n i t i v Xa o r a ? .............................
- t o a t e la t e l ........................................................................
35. C u n o a ?te t± un a l t s a t in c a r e v - a r n ia c e a
mai m u lt sa t r a i p i . ?
da I3 T
nu
nu c u n o s c , d a r a? v r e a
nu e x i s t s un asemenea s a t
36. A v e f i do g ln d S3 va s c h im b a tl da n e d e c is nu

1. o c u p a f ia .....................................................
2. l o c u l d e munca (I n t r e p r in d e r e a )..
3. c a l i f i c a f e a ................................................
4. d o m ic iliu l ................................................
36 cm
czxn
m~"~i
 -7 4 -
V I . ---------
V e n itu r i

4 3 . P en tru a In fce le g e inai b in e cum t r & i e s c oa m en ii de l a s a t e 1

In com p a ra b le cu c e i de l a o r a ? e s t e n e v o ie sa ?tim mai j
b in e d in c e munci I ? i r e a l i z e a z a c l s t i g u l f i e c a r e f a m i l i e . j
P e n tru a c e a s t a v3 r o g sa -m i sp u n e£ i e l f s - a c l ? t i g a t anu l J
t r e c u t In f a m i l i a d v s . d e la : j

V e n it u r i d in Lunar Anual i

A. '
1. a. CAP, In b a n i
b. CAP, In n aturS
C. p e n s ie CAP
d. a i t e a ju t o a r e In bani-CAP
T o t a l CAP
2. a s o e .in t e r c o o p .in bani ----------------------
3. IAS
4. a* 'SMA In b a n i
b. SMA p rod u se
T o t a l SMA
TOTAL (A)
B.
5 . v x n z a r i anirnale
6 . v ln z S r i p rod u se a n im a lie r e
( o u a ,la p t c ,b r ln z u ,p ie i,m ic r o ,e t c V )
7 . v ln z S r i p rod u se v e g e t a le (poruinb,
g r ju , z a r z a v a t ,f r u c t e ,- t c .) ------------------ -
TOTAL (13) ---- -----------------
C.
8. v l n z d r i p r o d .c a s n i c e
( t e s S t u r i , c u s a t u r i , e t c . ) ___
9 . p r a c t ic a r e a i n d i v i d u a l s a unor
m e s e r ii ( c iz m a r ia , c o j o c S r i e ,
c r o i t o r i e , d o g a r i e , tlra p .la rie , e t c . )
1 0 .cS rS u $ ie
TOTAL (C)
D.
11. a . lu c r u cu z iu a In comunS ----------------------
b . lu c r u cu z iu a In a fa r a com unci
TOTAL (D)
E. 12. m e s e r ii In c a d r u l c o o o . n c s t .
F . 13. r c t r i b u ^ i e ( s a l a r i u ) d in
I n t r e p r in d e r e a n e a g r ic o la
14. p e n s i i de s t a t .j
15. a l o c a t i i p t . c o p i i
TOTAL (F) .
G. 16. a j u t . b a n e ? t i de l a c o p i i
17. a l t e sume j
TOTAL (G) -j
TOTAL GENERAL
 -75-

37. ( A p e n tr u p u n c t e le la care a ra sp u n s „d a " sau n e d e c is )

Me p u t e p i p r e c i z a c a r e a p i d o r i sS f i e (nou a) (n o u l)
1. o c u r a p ia .........................................................
2. l o c u l d e munca ...........................................
3. d o m i c i l i u l .....................................................
38. Dac3 nu v - a r Im p ie d e ca n im ic d in s it u a p i a d v s . a c t u a ls 38
- a p i d o r i sa s ch im b a p i : nu da
1 . o c u p a t ia ..................................................... 1 2
2 . d o m i c i l i u l a c t u a l p en tru a l t s a t
3. d o m i c i l i u l a c t u a l p e n tr u o r a ? . .

39. (da cd . d a " ) Ce anume c r e d e t i ca vS Im p ied eca

sa o fa c e p i 7
a) ....................................................................................... 3
b) .................................................................................. 2
c) .................................................................................... 1

40. De o b i c e i , d e unde f a c e p i cu ra p a ra tu rile (p e n tr u f a m i l i e ) 7

d in s a t num ai.................................................... 1 (SC
mai m u lt d in s a t d e c i t de l a o r a s . . 2
l a f e l d in s a t s i d in o r a ? ................... 3
mai m u lt de l a o r a ? d e c i t d in s a t . . 4
numai d in o r a ? ............................................... 3
41. P e n tru f i l m e , s p e c t a c o l e sau a l t e d i s t r a c p i i , unde
m erg, d e o b i c e i , m a jo r it a t e a m em b rilor f a m i l i e i d v s . 7
In s a t ....................................................................... 1 K
mai m u lt In s a t d e c i t la e r a s . . . . 2
? i In s a t ? i l a o r a ? ...................................... 3
mai m u lt l a o r a ? d e c i t la s a t . . . . 4
l a o r a ? ....................................................................... 5
nu e s t e c a z u l ......................................................... 6

42. Dar d u m n e a v o a stri (unde m ergepi a i d c s In a c e s t s c o p ) 7

In s a t .............................................. ME
mai m u lt In s a t d e c i t l a o r a s
? i In s a t ? i l a o r a ? . . . .
mai m u lt l a o r a ? d e c i t l a s a t
la ora? ................................................
„nu merg de l o c “ .............................
 -7 6 -

44. Care e s t e s it u a fc ia v e n i t u r i l o r r e a l i z a t e In CAP (s it u a fc ia cca:

mai f r e c v e n t t n t t l n i t a In e x p e r ie n £ a d v s . p e r s o n a ls )
s t n t s i g u r e , d a r m i c i ............................. l
s i n t n e s ig u r e ? i m i c i ............................ .2
s t n t s ig u r e § i m a r i ........................... .3
s t n t n e s ig u r e , d a r m a r i ....................... .4
45. V II. STAREA SOCIOECONOMICA A GOSPODARIEI
1 . vechim e lo c u in t & 6 . camere 12 . i n c a l z i r e cu
- 5 ani - 4 n r.ca m e re c o c e n i,p a ie 1
6 -1 0 ani - 3 nr.m em bri p e t r o l,c S r b . 2
1 1 -1 5 a n i - 2 cam ere lem nc
+ 16 a n i - 1 pers. gaee I i
m ixt
2 . m a t e r ia l c o n s t r . d o r m ito r
cardm idS - 5 In b u c fit a r ie 13. c u r t e
lemn - 4 sep a ra t pdmtnt 1 1
p a ia n ta - 3 p ie t r u itS 2 s
c h ir p ic i - 2 c i m e n t /a s f a l t 3 ;
a lte 1 m ixt
comun p a r i n t i
3. a c o p e r i? c o p ii 1 14. d o t a r e
s e p a r a t p S r.
tig ia - a c o p ii 2
d ifu z o r a
t a b ia - b r a d io b
? in d r ilS - c 9. e l e c t r i c i t a t e ma5 .d e cu su t c
p a ie - a nu - 0
Tv. d
carton - a piCUD e
a lte - f da - 1 m agnetofon f
a ra ga z g i
4 . podea 10. apa fr ig id e r h ;
bent 1
a s p ir a t o r i
fd rS - 1 ma5 .d e s p a la t
fln ttn | i comunfi 2 3
sctn d u ri - 2 m o b ila u r b .d e k
p arch et - 3 ftn t .p r o p r ie 3
pompa e l e c . 4 1 . - 5 m ii l e i
m ixt 2 . 6 - 1 0 m ii l e i
c o n d u c ts com. 5
3 .1 1 -1 5 m ii l e i
5. sob a 4 . + 15 m ii l e i
11. b a le ;
c a r timid A a 1
m e ta l b 1
nu a re 15.
te ra co tS c 2
c a m .s p e c ia l^ 1
c a m .s p e c ia ls b ic ic le t ^ i 1
m ixt a cu cadS § i
2
m o t o c ic lc ta 2

apa cu ren tS 3 autom obi i 3

cu m u lat 1

S cor t o t a l
46 . Ce 5 t i £ l In le g a t u r S cu p r o i e c t u l de s i s t e m a t i z a r al
com unei d v s . ?

44

45
 -77-
fc L ^ CHSSTIONAB

poatru problems da orientaxe

issrcmra. ik c ^ c ^ i §00laI& 91 profesionali

PAN'rHU B C uhliK Iii AGBABA

Inainte tie a rtnpunde, citepte cu eten^ie toata

introbarea. Apoi gindepte-te care ruspune pi se potrivopte
pi incercuiepte ciira co.espunzatoare riispunsului tau (aco-
lo unde e cazul) sau raspundo pe larg la intrebare. Acolo -
unde nu e scris altfel, trebuie sa incercuipi un singur ras-
puns.

ilU -1‘1 S c k IK iUli.liLli

1- i'ptis b a i a t ................. ?■
fata ................ 2
2. Ce proiosiune are si undo lucreaza tatiil tau? (scrie
exact pi citep); _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __________
t>- Ce proi'esiune arc pi unae lucreaza mama ta?

4. Unde lucreaza total tau?

la C A P ........ . . . . . 1
sa lariat in comuna . . . 2
in altii comuna . . . . . p
la o r a p ..............
pensionar
nu l u c r e a z a ........... b
i>. Unae lucreaza mama ta?
casnica ......... • 1
la CAP . . . . . . . .. . 2
salariatu in comuna . . .,}
salariata in alta comuna.4
la o r a p ..............
6.Cc munca pia-r places su faci cind vei avea un loc de
munca?

- // -
 -7 8 -

? . C in d t o r m in i o o m p le t in t u b a t u r a , unde a i v r e a s a
lu c r e z i?
o i c i i n c o m u n u ...................................... 1
i n a p r o p ie r e a com u n oi . . . . >2

i n t r - u n o r a ? a iic .................... .....

in tr -u n ora ? .............................. 4 .

T e - o i g in d i d e ja lo o lo o o lit u t o anume? Dacii d a . l a

oare lo c a lit n t e .ju d e t u i '_______________

8 . 0 b i ? n u i e ? t i su l u c r e z i ? (in c o r o u ie ? t o un r a c p u n s la
fie o a r e p u n c t):
pe lo tu l u ju fciito r ‘a . . . 1 nu • • • . 2

in ...ra d in a da . . . 1 n» . . . . ^?
la CAJ? v o r a uo . . . 1 - > . . . . (2
la 1A3 v a ra ua . . • 1 rni . . . . (2

9 . 1) i n t r e m u n c ilo g o o p o d a r c g t i do w oi j o s pe c a r e t r o b u i e
s a l e l’o c i tu ( c e l tm i a d o u o a )? ( i n c e r c u i « ? t c o t i t e a
r a s p u n s u ri c i t e o c n z u l)
dau uo u .iiica re la o n iiu a le . • • • 1

la c o u r a v o u ie i n ............................. 2
i'a c c u r a ? o n i c in c u r t o .......................... J
adu c loiu n olo . . . . . 5..........................4

a d u c o p a ............................................................ $
o p a l v o c o l c ..................................................... g
a ju t lo s p a l a t r u l ' u l o .........................
oiu g r i j a do l r n l / i i uiai iu io i . . . 8

dau uo i,;in ca rc la p - u s a r i .....................9

i n ^ .r i j e o c p o m ii u in g r a d in a . . . lo
l u c r e a i i i g r d d i n u ....................................11
due v i t e l o la p a n c u t ............................ 1 2
n iin ic d in to a to a c o s te u • • • • ! $

l o . i i i n t r e t o a t e m u n cile da c in ip , de ,.r a d in a ? i cio i n g r i j i r

a i - n i u i a l o l o r , cc- i v i p lu e e u.ai ii.ult cu ’ ’a n i?

- // -
 -79-

1 1 . C aro e a t o oe i mni bun l o o ae munca po c o r o p i- 1

d o r e p ti?
la C A P ............................................ 1
lb I A S .............................. .... 2
la Si.iA................. 3
s a la r ia t in s a t ..........................4
sa l a r i a t la o r a p ....................S
altcava_________________
Sncu nu p t i u - ............................... 6

1 2 . Ce a i de g i n d su f a d c i n d te r m in i a n u l s o o l a r ?
— -------------- ------_ J _____________

1 3 - Ce p r o i'e s iu n e d o r e s c p a r i n p i i t a i sa a i?

1 4 . Ce p r o f e s i u n e p i-a r p lu c o a p ie mai m u lt?

1 5 *Dupa c e t e r m in i In -v a p a tu r a , a i v r e o s a l u c r e z i in
a g r ic u lt u r e ?
r a i-a r p la c e a ................................... 1
nu p t i u i n c a ........................................ 2
nu ma a t r a g e ........................................ 3
• num ai d a c e nu se p o a t e a l t f e l * ^
 Anexa 4
Tabelul 1
Populatie, resurse necesar de lorjil de muncft
Dinamica populate! comunelor GOGOSARI §i FRATESTI
1965 - 1975

Anil FRATESTI G OGOSARI

din care: din care:
M(%) P o p u la tie
F (%) M1%) F<%)
1965 6967 49 51 6863 49 51
1966 6643 49 51 5573 49 51
1967 6688 49 51 5466 48 52
1968 6808 49 51 5235 48 52
1969 6876 49 51 5192 48 52
1970 6947 49 51 5120 48 52
1971 6992 49 51 5052 48 52
1972 6991 49 51 4855 48 52
1973 6978 49 51 4658 48 52
1974 6976 49 51 4489 48 52
1975 6969 49 51 4329 48 52

Sursa de date: Caietele statistice ale comunelor

Tabelul 2

Structura populatlel pe categorii de vtrstH §1 mediul de desf&gurare a activit&tii

( r u r a l - u r b a n ) pe 1 9 7 5
- tn prooente -

G O (j OS AB I______________________ FBATESTI
Categorla d in c a r e : T ota l d in care :
T ota l
de populatie
populatie U rb a n R u ral U rb a n
vtrstS R u ra l 16-56 +
16-56+
92 8 100 47 53
T ota l 100

43 57 12 11 89
16-25 11
15 90 10 22 33 67
26-35
95 5 25 48 52
36-45 21
97 3 26 59 41
46-55 30
99 1 15 75 26
56 + 23

Tabelul 3

Bepartljla pe sexe §1 categorii de vtrstS a populatlel 16-56+,

cu loc de munc& tn rural . procente -
- tn

G OGOSARI FRATESTI
Categorla din care: Populatla din care:
Populatla
de M F M F

36 64 100 26 74
16-25 100
44 56 100 28 72
26-35 100
51 49 100 28 72
36-45 100
49 51 100 32 68
46-55 100

44 56 100 51 49
56 + 100

S u rsa de d a t e : Registrul agricol al comunelor

 Tabelul ^

Populafia cooperatistS pe diferite categorll de cooperatori

19 7 5

C .A .P . C. A. P. C .A .P . Total Total
Categorii de C .A .P . C .A .P . C. A. P.
FRATESTI comuna comuna
co o p e ra to ri REMUS CETATEA GOGOSARI IZVORU DRAGICEANU
FRATESTI GOGOSARI

1. BSrba{i apti 837 275 92 1204 275 358 170 803

2. Femei apte 828 415 270 1510 284 337 192 813
3. B&trlni peste 60 de ani 651 327 60 1238 311 248 224 783
4. Tineri intre 14-16 ani 90 53 70 213 16 50 65 131 oo
5. Cooperatori apti perma­ 1
nent angajati in afarS 983 575 490 2048 64 116 65 245
T ota l 3389 1844 982 6213 950 1109 716 2775

Necesar de fort& de muncS pe sectoare de productie a gricoli

In perspectiva anului 1990

Sector v e g e t a l Sector a n im a l A l t e To till +

crt. T ota l rezerva
N % N % N % de 1 0 %

1 . Fr&te§ti 787 70,90 269 23,33 64 5,77 1110 1230

I
1440
03
2. Gogo§ari 754 57,84 549 42,10 5 0,39 1304 VW
I

Suraft de date: Sohitele de sistematizare ale comunelor FrStegti '§i Gogo§ari, I. P .J . Ilfov
 am

Anexa 5
Dinamica resurselor de muncS pe 19 7 5 Tabelul 1

C. A. P. C .A . P. C .A . P. Total Total
S p e c l f l c a r e GOGOSAB1 IZVOBU Migcare
DRAGHICEANU comuna % comuna %
1965 1975 1965 1975 1965 1975 1965 1965=100
1975
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

NumSrul total al membrllor

de familie de toate vlratele 2542 1200 2410 1383 1469 858 6421 100 3449 100 53
- apti Indiferent daca partlclpa 1125 592 1526 695 783 345 3434 53 1632 47 48
- apti angajati permanent In afara 48 64 72 116 29 65 149 2 245 7 164
- apti neparticlpanjl la munca 94 26 72 143 29 110 195 6 279 17 143
- participant! la munca din cel apti 1031 503 1454 552 726 252 3211 93 1307 80 41
I
Din participant!: »
- b&rbaji
-p
475 237 723 284 298 60 1466 46 581 44 40 l
- feme! 556 266 731 268 428 192 1715 54 726 ’ 56 42

C. A. P. C. A. P. C. A. P. Total Struc- Total Struc- Mlgcare

S p e c l f l c a r e FRATEST I REMUS CETATEA comuna tura comuna tura 1965=100
1965 1975 1965 1975 1965 1975 1965 % 1975 %
1 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Numarul total al membrllor
de familie de toate vlrstele 2921 4312 1975 2090 1538 1314 6434 100 7726 100 120

- apt! indiferent dacS purtlclpS. 1640 1625 1224 690 966 360 3830 59 2675 35 70
- apt! angajati permanent In afara 137 983 123 575 43 490 303 3 2048 26 676
- apt! nepartictpanti la munca 137 1031 121 412 107 12 365 9 1465 55 401
- participant! la munca din cei apti 1503 634 1093 278 799 350 3395 89 1262 47 37
Din partiepanti:
- barbatl 751 159 542 49 346 125 1639 48 333 26 20
- feme! 752 475 551 229 453 225 1756 52 929 74 53

Anexa 5
Tabelul 2

Participant!! la munoa tn cooperatlva agricota In anul 1975

tn funcjle de vlrsta lor

DRAGHI- „ % FRATESTI CETATE % REMUS % Total %

Vlrsta GOGOSAHI % IZVORU % Total %
CEANU
1 0 ,6 8 3 0,27 - - - - - - - -
16-20 2 0,43 _ -

7 0,63 6 0,99 - - 3 0,97 9 0,75

21-25 5 1,08 1 0 ,2 0 1 0 ,6 8

53 4,80 36 5,96 1 0,35 22 7,12 59 4,92

26-30 17 3,69 24 4,85 12 8 ,1 1

5,41 78 7,07 22 3,64 28 9,76 34 1 1 ,0 0 84 7,00

31-35 36 7,81 34 6,87 8

26 17,57 143 12,95 101 16,72 6 2,09 39 12,62 146 12,17

36-40 74 16,05 43 8,69
14,86 171 15,49 105 17,38 119 41,46 36 11,65 260 21,67
41-45 72 15,62 77 15,56 22

34 22,97 179 16,21 94 15,56 10 3,48 42 13,59 146 12,17

46-50 92 19,96 53 10,71
11,49 187 16,94 123 20,36 80 27,87 34 1 1 ,0 0 237 19,75
51-55 57 12,36 113 22,83 17
12,84 171 15,49 69 11,42 4 1,39 61 19,74 134 11,17
56-60 61 13,23 91 18,38 19
5,41 10,14 48 7,95 39 13,59 38 12,30 125 10,42
peste 60 45 9,76 59 11,92 8 112

495 148 100,0 0 1104 1 0 0 ,0 0 604 1 0 0 ,0 0 287 1 0 0 ,0 0 309 1 0 0 ,0 0 1200 1 0 0 ,0 0

T ota l 461 1 0 0 ,0 0 1 0 0 ,0 0
 A«l-x_ 5
Tabelul 3
NumSrul mediu de ha care revln unui cooperator participant

C. A. P. C. A. P.
A n il
GOGOSARI IZVORU DRAGHICEANU T ota l FRATESTI REMUS CETATE T ota l
1965 2,03 1,96 2,63 2 ,2 1 1,61 1,16 2 ,1 0 1,62
1966 2 ,0 2 2,09 1,63 1,91 1,55 1,45 2 ,0 1,67
1967 2,49 2,52 2,39 2,47 1,65 1,81 2,37 1,94
1968 2,49 2 ,6 6 2,52 2,53 1,78 2 ,0 2 2,46 2 ,0 0
1969 2 ,6 6 2,67 2,90 2,74 1,76 2,44 2,90 2,37
1970 2,56 2,96 3,30 2,94 2,09 3,58 3,13 2,93
1971 2,92 3,10 4,02 3,35 2,51 2,72 3,70 2,98
1972 2,69 3,16 2,97 2,94 2,37 2,99 3,90 3,09
1973 3,86 3,47 2,64 3,32 3,32 3,48 4,58 3,79
1974 4,66 5,02 3,97 4,55 3,58 3,63 4,58 3,93
Media
pe 1 0 ani 3,09 3,19 3,05 3,11 2,37 2,70 3,32 2,80

Anexa 5
Tabelul ^
Partlcipan{ll la munca In cooperatlva agricolS tn anul 1975
In funclle de normele reallzate

Num&r de DRAGHI­
GOGOSARI % IZVORU % % Total % FRATESTI % CETATEA % REMUS % Total %
norme CEANU
plnS la 40 25 5,42 7 1,41 1 0 ,6 8 33 2,99 44 7,28 14 4,88 13 4,21 71 5,92

41-50 24 5,21 5 1 ,0 1 2 1,35 31 2,81 43 7,12 13 4,53 106 34,30 162 13,50

81-120 61 13,23 10 2 ,0 2 2 1,35 73 6,61 280 46,36 19 6,62 103 33,33 402 33,50

121-160 104 22,56 11 2 ,2 2 15 10,14 130 11,78 89 14,74 172 59,93 20 6,47 281 23,42

161-200 89 19,31 76 15,35 39 26,35 204 18,48 52 8,61 52 18,12 19 6,15 123 10,25

201-240 36 7,81 197 39,80 33 22,30 266 24,09 28 4,64 12 4,18 12 3,88 52 4,33

241-280 16 3,47 56 11,31 25 16,89 97 8,79 13 2,15 3 1,05 8 2,59 24 2 ,0 0

281-320 22 4,77 47 9,49 10 6,76 79 7,16 19 3,15 1 0,35 3 0,97 23 1,92

peste 320 84 18,22 86 17,37 21 14,19 191 17,30 36 5,96 1 0,35 25 8,09 62 5,17

T ota l 461 1 0 0 ,0 0 495 1 0 0 ,0 0 148 1 0 0 ,0 0 1104 1 0 0 ,0 0 604 1 0 0 ,0 0 287 1 0 0 ,0 0 309 1 0 0 ,0 0 1200 1 0 0 ,0 0

ip
 Anexa 5
Tabelul 5
NumSruI mediu de norme pe 10 an!

C. A. P. C. A. P.
. A n il
GOGOSABI IZVORU DRAGHICEANU Total FRATESTI REMUS CETATE Total
1965 144,58 224,90 216,03 195,16 175,05 138,15 120,48 144,56
1966 183,95 197,15 192,81 191,30 195,15 157,19 176,18
1967 219,60 197,90 264,44 227,31 177,35 168,48 204,18 183,34
1968 219,60 213,50 212,99 215,36 174,54 159,14 155,45 163,04
1969 243,54 226,34 229,65 233,18 175,93 174,73 215,83 188,83
1970 167,30 196,71 184,27 182,76 148,93 156,59 . 173,64 159,72
1971 194,43 229,67 193,04 205,71 159,76 143,50 172,59 158,62
1972 159,59 204,22 199,56 187,79 134,84 131,62 178,07 148,18
1973 163,48 207,05 170,79 180,44 147,90 142, 31 169,14 153,12
1974 221,43 242,74 197,55 220,57 148,62 132,17 188,65 156,48
X 191,75 214,02 206,11 203,96 163,81 150,39 170,30 161,50

Anexa 5
Tabelul 6

Structura culturllor pe baza celor dou& oomune tn anil 1965 §1 1975

Porumb______ Leguminoaae_____ FI. soarelul SfeclS de zah&r______ Cartofi___________ Legume..

C .A .P . 1975 1965 1975 1965 1975 1965 1975 1965 1975 1965 1975
1965 1975 1965
SIS-. 680 240 608 550 105 340 10 - 23 -
IZVORU 880 610 20

60 226 260 200 280 12 - 47 85

FRATESTI 918 540 732 970 30
60 135 220 132 200 12 10 42 75
CETATE 615 483 499 397 23
396 426 5 115 150 110 140 7 - 30 “
REMUS 522 380 -

440 504 460 90 - 242 350 120 120 - - 20 ”

DRAGHICEANU 790
- 98
-89-

789 500 630 612 20 82 330 320 112 200 7

GOGOSARI
T o t a l comuna
1752 130 322 1180 1220 337 660 17 - 43 98
GOGOSARI 2459 1550 2090

T o t a l comuna
1793 58 476 630 442 620 31 10 119 160
FRATESTI 2055 1403 1627 120
 Anexa 5
Tabelul 7

Valoarea produefiel globale pe o normS tn perloada 1966-1975

Total comuna Total comuna

DRAGHI-
Anli GOGOSARI IZVORU GOGOSARI FRATESTI REMUS CETATEA FRATESTI
CEANU
le 1/normS lel/normS
1966 47,55 57,84 37,61 47,67 36,26 42,08 39,17
1967 57,87 74,60 39,61 57,36 28,24 37,36 64,36 43,32
1968 33,53 53,40 31,31 39,41 27,34 39,71 62,83 43,29
1969 62,34 71,60 57,05 63,66 37,08 41,46 71,33 49,96
1970 86,30 89,99 70,47 82,25 44,52 6 6 ,0 0 72,11 60,88
1971 102,36 87,61 95, 20 95,06 53,80 49,69 93,84 65,78
1972 101,24 106,13 91,82 99,73 71,43 110,35 135,39 105,72
1973 97,14 87,08 66,04 89,42 64,20 82,82 152,72 99,91
1974 82,34 73,57 1 2 0 ,6 8 ' 92,20 85,72 108,33 148,98 114,34
1975 109,61 150,82 100,03 133,49 94,57 152,19 149,57 132,11
X 78,03 85,26 74,98 79,42 54,32 73,00 105,68 77,67

C. A. P.___________________________________________1 9 7 1 __________ 1 9 7 5
IZVORU - Productia netS 9. 499. 762 10.198. 438
- NumSr participant! 953 552
- NumSr norm e/total C .A .P . 218.876 132. 518
- Productla netS/normS 43,4 76,96
- Retrlbutia tn bani/normS 42,90 43

DRAGHICEANU - Productla netS 2. 662. 381 3. 737.758

- NumSr participant! 456 395
- NumSr norm e/total C .A .P . 88.026 57. 279
- Productla netS/normS 30,2 65,26
- Retrlbutia tn bani/normS 29 32,60

GOGOSARI - Productla netS 5. 449. 784 5. 820.484

- NumSr participant! 740 503
- NumSr norm e/total C .A .P . 143. 878 109. 809
- Productia netS/normS 37,88 53
- Retrlbutia tn bani/normS 32 32

FRATESTI - Productla netS 2. 915. 462 3. 710.069

- NumSr participant! 948 634
- NumSr norme/total C .A .P . 151.452 92. 361
- Productla netS/l normS 19,20 40
- Retributla tn bani/1 normS 12 23
CETATEA - Productia netS 3. 802. 600 4. 619.683
- NumSr participant! 525 350
- NumSr total norme pe total CAP 90.609 61.754
- Productla netS/l normS 42 74,8
- Retrlbutia tn banl/1 normS 26,20 39,70
REMUS - Productia netS 1.369.098 2. 505. 342
- NumSr participant! 660 278
- NumSr norm e/total C .A .P . 94. 710 36. 551
- Productla netS/l normS 14,46 68,54
- Retrlbutia tn banl/1 normS 8 32
 Atiexa 6 , Tabelul 1

Structura principalelor culturi agricole la C . A . P . din comuna FBATESTI tn perloada 1971-1975

F R A T E S T I
Specificare 1971 1972 1973 1974 1975
% ho OL
% ha % ha %
Cereale boabe - total 1502 62 61
1212 1310 54 1570 66 1600 67
din care: - grlu 700 29 640 32 555 23 5570 24 540 23
- porumb boabe 732 30 550 27 750 31 910 38 970 41
Legumlnoase pentru boabe
- total 31 2 65 3 135 6 112 5 60 2
Plante uleioase 307 13 270 13 250 11 250 11 260 11
din care:
- floarea soare lui 230 10 270 13 250 11 250 11 260 11
I
Sfecia de zahSr 280 12 228 vO
11 240 10 240 10 280 12 fu
Cartofi - total 8 9 1 i
10
Legume - total 47 2 48 2 58 2 57 2 65 3
Plante nutrefc - total 169 7 182 9 310 13 154 6 112 5
Alte culturi 69 2 82 3 11
Total arabil 100% 2413 2015 2392 2404 2387

Atiexa 6 , Tabelul 1
(continuare)

1972 1973 1974 1975

Specif loare 1971
ha % ha % ha % ha %
ha %
1116 65 1020 60 985 59 947 57
Cereale boabe - total 1067 62
33 500 29 500 29 483 29
ditic care: - grlu 600 35 560
29 490 29 415 24 397 24
- porurnb boabe 417 24 503

Legumlnoase pentru boabe 4

50 3 4 85 5 60
- total 105 6 75
13 200 12 200 12 220 13
Plante uleioase 200 12 220

din care: 12 220 13

13 200 12 200
- floarea soare lui 200 12 220 I
12
vt>
150 9 150 9 150 9 170 10 200 VJt
SfeclS. de zah&r 1 I
1 10 1 10 1 10
10 1 10
Cartofi - total 75 4
50 3 50 3 75 4 75 4
Legume - total 9
107 162 10 151 9 163
Plante nutre| - total 121 7 6

4 - 4 - - - - " ~
Alte culturi
1707 1692 1708 1675
Total arabil 100% 1707
 Anexa 6, Tabelul 1
(continuare)

R E M U S
Spec i f l c a r e 1971 1972 1973 1974 1975
ha % ha % ha % ha % ha %
Cereale boabe - total 880 70 722 66 803 64 793 65 851 69
din care: - grill 455 36 460 41 453 37 430 35 380 31
- porumb boabe 415 33 252 23 336 27 335 27 426 35
Leguminoase pentru boabe
- total 50 4 65 6 70 6 30 2 - _
Plante uleioase 160 13 160 14 150 12 150 12 150 12
din care:
- floarea soarelui 160 13 160 14 150 12 150 12 150 12
I
Sfeclh de zahSr 9 9 9 kO
100 8 100 110 110 140 11 -f?
Cartofi - total - - - - - - - _ _ I
Legume - total 10 1 10 1 10 1 10 1 10 1
Plante nutrej - total 50 4 50 4 84 8 137 11 80 7
Alte culturl 3 5
Total arabil 100% 1253 1107 1227 1235 1231

v&m *»* «

Anexa 6, Tabelul 2

Struotura prlncipalelor culturl agricole la C. A. P. din comuna GOGOSARI

tn perioada 1971 « 1975

Spe c i f l c a r e
G O G O S A R I
1971 1972 1973 1974 1975
ha % ha % ha % ha % ha %
Cereale boabe - total 1365 63 1280 63 1255 57 1270 58 1202 55
din care: - griu 510 23 500 24 560 25 520 24 500 23
- porumb boabe 795 36 780 37 685 31 650 29 612 28
Leguminoase pentru boabe
- total 45 2 53 2 135 6 50 3 82 4
Plante uleioase 270 12 270 13 310 14 310 14 320 14
din care: - floarea I
soarelui 210 10 250 12 250 11 250 11 260 12 vO
VJ1
I
Sfeclfi de zahSr 162 7 180 9 85 4 175 8 200 9
Cartofi - total - - - - - - - - - -
Legume - total 66 3 66 3 70 3 75 3 98 4
Plante nutre{ - total 252 12 215 10 284 13 270 12 246 11
Alte culturl 24 1 - - 56 3 52 2 55 3

Total arabil 100% 2184 2064 2195 2202 2203

 Anexa 6, Tabelul 2
(continuare)

B U
Spec if I c a r e 1971 1972 1973 19 74 1975
ha ha ha ha ha
Cereale boabe - total 1825 62 1307 51 1308 45 1460 49 1450 48
din care: - grtu 600 20 600 23 630 21 620 21 610 20
- porumb boabe 1160 39 679 27 23
668 670 22 680 23
Leguminoase pentru boabe
- total 100 4 100 4 133 4 185 6 240 9
Plante uleioase 424 14 500 20 400 14 550 19 550 19
din care: - floarea
soarelui 233 8 300 12 250 8 350 12 350 12
SfeclS de zah&r 280 9 320 I
12 320 11 340 11 340 11
Cartofi ~ total •4 O'
Legume - total " — " I
10 20 9 10
Plante nutrej - total 295 10 279 11 268 9 359 12 371 12
Alte culturi 28 1 22 1 510 17 103 3 40 1

Total arabil 100% 2956 2548 2948 • 3007 2991

Anexa 6 , Tabelul 2
(continuare)

DRAGHICEANU
1972 1973 1974 1975
1971
ha % ha % ha % ha %
ha %
58 882 50 879 56 942 59 1000 63
Cereale boabe - total 1054
27 500 28 450 28 436 27 440 27
din care: - grtu 500
24 322' 18 429 27 430 27 460 29
- porumb boabe 451

Leguminoase pentru boabe

- total 50 3 95 5 120 7 70 4 - -

400 355 21 316 20 320 20 350 21

Plante uleioase 22

din care: - floarea

220 12 220 14 220 13 230 14
soarelui 200 11

5 100 6 130 8 100 6 120 7 I

Sfeclh de zah&r 100 vD
3 2 O
Cartofi - total I
Legume - total 100 5 91 5 13 1 8 1

7 234 13 133 8 127 8 126 8

Plante nutrei - total 127
5 36 2 10 1
Alte culturi

1839 1750 1589 1603 1606

Total arabil 10 0 %
 Anexa 6 , Tabelul 3
Dlnamlca proprletfifii ob§te§ti, a fondurilor fixe §1 a cheltulelilor pentru investltli tn
Cooperatlvele agrlcole de producfle din comunele FRATESTI $1 GOGOSARI
in perloada 19 71 - 1 9 7 5
Proprietate obgteasca Fon du ri fixe Cheltuiell pentru investitll
C. A. P. nan
mil lei la 1 0 0 ha agricol mil lei la 1 0 0 ha agricol mil lei la 1 0 0 ha agricol
1971 6998 265 6204 236 379 14,4
1972 6700 295 5836 257 107 4,7
FRATESTI 1973 6720 273 ,5703 231 309 12,5
1974 6305 256 5936 241 251 1 0 ,2
1975 6375 262 5656 232 4041 166,0
1971 6374 360 4002 226 367 20,7
1972 5106 288 3937 222 369 2 0 ,8
CETATEA 1973 5135 302 4084 240 294 17,3
1974 6253 360 4040 233 2180 125,6
1975 7095 416 4312 253 1517 88,9
1971 3773 301 2919 233 308 24,6
1972 4197 365 2944 256 223 19,4 ,
REMUS 1973 4113 335 4050 330 297 2 4 ,2 g
1974 42.24 342 4116 333 1194 96,7 1
1975 5154 419 4075 331 237 19,2
1971 9152 404 4974 219 822 36,2
1972 8462 397 5099 239 267 12,5
GOGOSARI 1973 8171 361 4813 212 632 27,9
1974 6344 . 279 4739 208 362 15,9
1975 5248 230 4902 215 510 22,4

1971 15521 504 7325 238 540 17,5

1972 12579 470 7229 270 495 18,5
IZVOR U 1973 12123 407 7277 244 409 13,7
1974 10596 351 7399 245 1474 48,9
1975 14197 473 7969 266 909 30,3
1971 7292 375 5795 298 340 17,5
1972 6710 358 6027 322 465 24,8
DRAGHICEANU 1973 5937 365 5326 327 72 4,4
1974 5471 335 4632 284 677 41,5
1975 4997 306 4614 282 227 13.9
• .. - ii ,n; i* jit

Dinamica prinoipalilor Indicator! econom ic! tn Cooperatlvele agricole de producjie

din comuna FRATESTI tn perloada 1971 - 1975
mil lei
F R A T E S T I
Speciflcare 1973 1974 197 5
1971 1972
6703 8625 8735
Productla global!! totalS 8196 8003
6369 8462 8526
Productia agi oolS 8091 7884
5740 7797 7764
Productla vej taia 7135 7136
748 629 605 761
Productla auimalS 956
ActlvitSti industriale + 163 210
105 119 334
prestfirl servicli
352866 271927. 349899 358727
Productla globaia la 100 ha grlcol 310690 I
316308 318850 <£>
din care: 270470 314638 232638
- vegeta13 31253 I
32981 25517 26978
- animaia 36240

Productla globaia la 1000 lei 1738

1740 1534 1775
cheltuiell materlale 1566

Productia globaia la 1 cooperator apt 13776

9284 9494 12740
care a lucrat 8645

Productia globaia la 1 participant 13564

9157 9401 12392
la munca 7533
4370 4859 5025
Cheltuleli materiale 5233 4598

Ponderea cheltulelilor materiale 57,5

57,4 65,2 56,3
tn productia globaia 63,8

Cheltuleli materiale la 197120 206365

198370 202734 177282
1 0 0 ha agricol

Cheltuleli materiale la 1000 lei 575

638 574 652 563
producfie globaia
 - mii lei -
F R A T E S T I
Speclflcare
1971 1972 1973 1974 1975
Productla netS totalS 2963 3405 2333 3766 3710
Productla netll la 100 ha
teren agrlcol 112320 150132 94645 150779 152361
Productla neti la 1 cooperator
care a lucrat 3125 3950 3304 5563 5852

Fondul de cousum total 3522 3179 2474 3637 3783

Fondul de conaum la 100 ha
teren agrlcol 133510 140167 100446 147545 155359
Fondul de conaum la 1 cooperator
care a lucrat 3715 3688 3504 5372 5967

Fondul de dezvoltare
Fondul la 100 hateren agrlcol 26080 18563 21136 15537 18234

- mil lei -
H_ E M U
Speclflcare 1971 1972 1973 1974 1975
Productla globaia totalS 4741 5469 4208 4854 5562
Productla agrlcolS 4519 5279 4108 4745 5451
Productla vegetalS 4103 4822 3716 4321 5144
Productla animaia 416 457 392 424 307
ActivitSti induatriale +
prestart aervlcil 222 190 100 109 111

Productla globaia la 100 ha agricod 394098 475565 342950 393036 451828

din care. _ Vegetal& 327454 419304 302852 349879 417871
- anlmaia 33200 39739 31948 34332 24939
Productla globalS la 1000 lei 0
*»>
cheltulell materlale 1421 1886 1544 1594 1819 1
Productla globaia la 1 cooperator apt
care a lucrat 10329 14781 11787 14318 20007
Productla globaia la 1 participant
la munc& 8979 13672 10789 13597 15280

Cheltuieli materlale 3337 2899 2725 3045 3057

Ponderea cheltuielilor materlale
In productia globaia 70,4 53,0 64,7 62,7 54,9
Cheltuieli materiale la
100 ha agrlcol 277390 252087 222086 246559 248335
Cheltuieli materlale la 1000 lei
productie globaia 704 530 648 627 550
 - mil lei -
B E M , U S
1971 1972 1973 . 1974 19 7 5
Productia neta totaia 1404 2570 1483 1809 2505
Productla neta la 100 ha
teren agrlcol 112051 223478 120864 146478 203493
Productla neta la 1 cooperator
care a lucrat 3059 6946 4154 5336 9011
Fondul de consum total 1554 1970 1620 1658 2201
Fondul de consum la 100 ha
teren agrlcol 124022 171304 132029 0
134332 178798 nj
Fondul de consum la 1 cooperator 1
care a lucrat 3386 5324 4538 4891 7917
Fondul de dezvoltare 628 735 547 534 431
Fondul la 100 ha teren agrlcol 50120 63913 44580 43239 35012

- mil let
C E T A T E A
Speclflcare 1972 1973 1974 1975
1971
10584 9609 .10427 9238
Productla globalfi totalU 8503
10379 9531 10344 9145
Productla agricolft 8389
9273 8109 9435 7913
Productla vegetalU 7140
1106 1422 909 1232
Productla anlmalS 1249
Actlvltati Induetrlale + 93
205 78 83
prestSrl servicii
597291 565235 600980 541818
Productla global^ la 100 ha agrlcol 479853
din care: _ yegetaia 402935 523307 477000 543804 464106
- anlmalh 70485

Productla globaia la 1000 lei 2001

1978 2077 1977
cheltuieli materlale 1809

Productla globalS la 1 cooperator apt

24109 25831 28105 26394
care a lucrat 18365
Productla globaia la 1 participant
23009 25421 24476 22*98
la munca 17424

5350 4625 5275 4637

Cheltuieli materlale 4701
Ponderea cheltuielilor materlale
50,5 48,1 50,6 4 9 ,8
tn productla globaia 55,3
301918 272059 304034 270792
Cheltuieli materlale la 265293
1 0 0 ha agrlcol

Cheltuieli materlale la 1000 lei

505 481 506 50®
productie globaia 353
 - mi l lei -
Speclficare — C E T A T E A
1971 1972 1973 1974 19 7 5
Productla netS totalS 3802 5234 4984 5152 4621
Productla netS la 100 ha
teren agricol 214559 295372 293176 296945 271026
Productla netS la 1 cooperator
care a lucrat 8212 11922 13398 13887 13203
Fondul de consum total 3747 5054 4117 4490 3840
Fondul de consum la 100 ha
teren agrlcol 211455 285214 242176 258715 225220
Fondul de consum la 1 cooperator
care a lucrat 8093 11512 11067 12102 10971
Fondul de dezvoltare 1076 875 967 874 754
Fondul la 100 ha teren agricol 60722 49379 56882 50374 44223

Productla globalS la 1000 lei

cheltulell materlale
Productla globalS la un cooperator
apt care a lucrat - lei 20174
Productla globaUl la 1 participant
la muncS - lei 19415 15756 14969 17087 22045

Cheltulell materlale mli lei 9278 6293 5787 6142 6216

Ponderea cheltuielilor materlale

tn productla globalS (%) 62,1 48,3 49,2 55,6 51,6

Cheltulell materlale la 100 ha

agrlcol - lei 409263 295540 255383 269859 272991
Cheltulell materlale la 1000 lei
productie globalS - lei 621 483 492 556 516
 A G O G O S A R I '
1971 1972 1973 * 1974 1975
Productia netS totalS mil lei 5651 6735 5964 4896 5821
Productia netS la
1 0 0 ha teren agricol (lei) 249272 316197 263195 215114 255643
Productia netS la 1 cooperator
care a lucrat (lei) 7636 8440 8059 8079 11759
Fondul de con sum total mii lei 7392 6214 5974 5097 5368

-got-
Fondul de consum la
100 ha teren agricol (lei) 326070 291737 263636 223945 235749

Fondul de consum la
1 cooperator care a lucrat - lei 9989 7787 8073 8411 10844
Fondul de dezvoltare mii lei 1420 1321 1077 1065 1031
Fondul de dezvoltare la 100 ha
teren agricol (lei) 62638 62019 41528 76792 45279

I O R
Specificare
1971 1972 1973 1974

Productla globaia totalS mil lei 19473 17687 12963 14902

Productla agrlcolS " 18540 16900 12506 14596

Productla vegetalS " 15597 14162 10478 12037
Productla anlmalS " 2543 2738 2028 2559
Actlvlt&tl lndustrlale +
prestSri servicll " 933 787 457 306

Productla globalS la 100 ha agricol

lei 632240 660456 435438 494098 666200
din care: - vegetalS " 519383 528827 351965 399104 538333
- anlmalS " 82565 102240 68122 84847 117267

Productla globalS la 1000 lei

cheltuiell materiale lei 2012 2750 2190 1782

Productia globalS la un cooperator

apt care a lucrat lei 20433 22054 18024 25215 36206

Productia globalS la 1 participant

la muncS lei 20433 22054 18024 25215 36206

Cheltuiell materiale mii lei 9676 6432 5920 8363 9787

Pnnderea cheltulelilor materiale

tn productla globalS ft) 49,7 36,4 45,7 56,1

Cheltuiell materiale la 100 ha

agricol lei 314155 240179 198858 277288 326233
Cheltuiell materiale la 1000 lei
productie globalS lei 497 364 457 561 490
 Speclflcare I 0 R
1971 1972 1973 1974 1975
Productla neta totals mil lei 9797 11255 7043 6539 10199
Productla uet& la
1 0 0 ha teren agricole lei 318084 420275 236380 216810 339967
Productla netS la 1 cooperator
care a lucrat lei 10280 14034 9795 11064 18476

Fondul de consum total mil lei 10995 10036 7222 6657 8539
Fondul de conaum la
1 0 0 ha teren agrlcol lei 356980 374750 242593 290723 284633 0
CD
Fondul de consuma la 1
1 cooperator care a lucrat-lel 11537 12514 10044 11264 15469

Fondul de dezvoltare mil lei 1927 1218 348 822 1836

Fondul de dezvoltare la 100 ha
teren agrlcol lei 62565 45482 11689 27253 61200

D R A G H I C E A N 1)
Spec if i c a r e 19 7 2 1973 1974 1975
1971
7238 5349 6151 8021
Productla globaia totalS mii lei 8380
7206 3228 6043 7825
Productla agricolS " 8252
6282 4727 5493 7192
Productla vegetal!! " 6537
924 501 350 633
Productla animalh " 1695
ActivitSti lndustriale+ 108 196
148 32 121
prest&rl servicii "
Productla globalS la 100 ha agrlcol 490882
430627 386645 328563 377131 I
lei
335377 290356 336787 440147
din care: - vegetal^ " 335920 0
49352 30774 33722 38739 co
- anlnialU " 87102 1
Prodm tta global^ la 1000 lei 1375 1873
1466 1536 1494
cheltui 11 materlale lei
Productla globalS la un cooperator
18324 15459 23841 31829
apt care a lucrat lei 18377
Productia global^ la 1 participant 31829
16677 14302 21658
la muncS lei 16054
4712 3579 4473 4283
Cheltuieli materiale mil lei 5717

Ponderea cheltuielilor materiale

65,1 66,9 72,7 53,4
In productla global!! (%) 68,2

Cheltuieli materiale la 100 ha 262117

251709 219840 273077
agrlcol lei 293782
Cheltuieli materiale la 1000 lei 534
682 651 669 727
productie global!! let
 DBA G H I C E A N U
1971 1972 1973 1974 1975
Productla neta totals mil lei 2663 2526 1770 1678 3738
Produc{la netS la
1 0 0 ha teren agrlcol lei 136845 134936 108722 102882 228764
Productla net& la 1 cooperator
care a lucrat lei 5840 6395 5115 6504 14833

Fondul de consum total mil lei 3239 2572 1950 1935 3428
Fondul de consum la
1 0 0 ha teren agrlcol lei 166444 137393 119779 118638 209792 1

L lO -
Fondul de consum la
1 cooperator care a lucrat-lel 7103 6511 , 5636 7500 13603

Fondul de dezvoltare mii lei 326 465 222 295 459

Fondul de dezvoltare la 100 ha
teren agrlcol lei 27030 24839 13636 18087 28090

Anexa 7
Analiza statistics a serillor de mlgratle

1. PrezentSm, In continuare, datele §1 rajionamentele statistice care au stat la baza principalelor InterpretSrl eoctologlce

asupra mobilltS-tll rezldentiale §i ocupa(lonale efectlve.

Tabelul 1
Spor mlgratorlu, In cifre absolute §1 la 1000 locultori

. Comuna Comuna J u d e t ul
Anul FBATESTI GOGOSABI G I UB GIU ILFOV
N 0 /0 0 N 0 /0 0 N 0 /0 0 N 0 /0 0

1966 -50 - 7 ,5 -495 -8 8 ,9 1172 29,5 -4464 -5 ,9

1967 7 1 -171 -3 1 ,3 409 1 0 ,1 -1556 -2

196t< -46 -6 ,7 -1 1 1 - 2 1 ,2 524 12,4 -1 0 2 2 -1 ,3

1969 -4 - 0 ,6 -58 - 1 1 ,2 142 3,3 -462 - 0 .6 (

1970 1 0 ,2 -8 8 -1 7 ,2 456 10,4 1147 1 ,4 !

1971 -33 -4 ,7 -98 -1 9 ,4 519 11,7 -2967 -3 ,7

1972 -43 - 6 ,2 -217 -44 ,7 944 20,7 -2686 -3 ,3

1973 -29 -4 ,1 -209 -4 4 ,9 559 1 2 ,0 -7641 - 9 .4

1974 -53 -7 ,6 -178 -39 ,7 426 9,0 -10427 -1 2 ,9

1975 -2 0 ■ -2 ,9 -113 -26,1 625 1 2 ,8 -2301 - 2 ,8

Sursa: Figa demograflcS a judefcului Ilfov, D. J.S. Ilfov

 Aceste cifre §1 reprezentarea lor graflcS, mai ales (fi— rului migratorlu pentru F r S t e s t i si G o g o s a r l . la un
g u r a s u g e r e a z S cS avem de-a face cu serli osclla- anumit moment, nu deplnde sau depinde foarte putin de va-
t o r i l . Corelogramele construlte pe baza corela jlllor seria­ lorile acelulasl lndlce In anil anterlorl. O astfel de conclu-
te de rang (r^) sugereazS cS oscllatllte nu se produc In oa - zie trebuie luatB, tnsS, cu toatS prudenja tntructt, serlile
drul unor serll autoregreslve: odatB eu cregterea lul k ar anallzate prin corelogram e slot relatlv scurte (fluctua{lile de
trebui sS se producS o aplatlzare a cu rb ei.o scSdere a am - selectie ar putea avea $1 ele un rol tn generarea form el c o -
plltudlnilor el date de r^. Cu alte cuvinte, valoarea sporu- relogram ei).

Tabelul 2
Coeficlentii corelatiilor seriate de rang

S t r i a r r
rl 2 3 r4 r5 r6 r7 r8 r9 l
H
Spor migratorlu
F r S t e gti 0,06 0,22 -0 ,0 7 -0 ,4 7 -0 ,3 2 -0 ,5 5 -0,89 1,36X) -0 ,6 4

Spor migratorlu
Gogogari 0,53 - 0 ,1 2 - 0 ,1 0 -0,8 2 -0,5 0 0,39 0 ,6 8 0,39 0,27

x) rk variazS tntre 1 §1 -1 ; In acest caz depSgegte limita datoritS aproximBrilor introduse tn calcul prin
luarea In consideratle a rangurllor valorllor serlel, tn loeul valorllor absolute; ar fl fost poslbilS uti-
Uzarea eorelatlel seriate §1 a unel formule mai adecvatS pentru serlile scurte; cum form a corelog ra -
m ei ar fi rBmas, tn mare, aceeagl, n-am fl reallzat dectt o com plicare a calculelor, InutilS tn raport
cu scopul anallzel de fa(S.

2. Testul eorelatlel de rang indicS absents unei ten- aceastS a doua serle este neperlodlcS. Argumentul de fond

dlnte linlare pentru serille de spor migratorlu la FrStegti este tnsS urmStorul: din punct de vedere soclologlc nu poate

( X = -0 ,0 6 ; J- = 0,24), Gogosarl ( x = -0 ,0 2 ; —= 0,24) fi datS, o explicatie satisfScStoare pentru varlatla periodlcS

§1 Giurglu ( T ° 0,20; - = 0 ,2 4 ). Prin apllcarea testu- a seriei.
lui „punctelor de intoarcere" se exclude §1 ipoteza unor In aceste condltil, pentru seria „Gogogari" trebuie adop-
oscllatll periodice pentru douS din ceie trei serli centru tatS prognoza vectorlalS gi respinsS cea analltlcS - poslbllS
de lnteres: „FrStegti" (p = 6; |= 5,3; r(p ) “ 1,20 §1 din punct de vedere strict form al, statistic, dar nerelevantS
,,Glurgiu" (p ■ 5; \k |= 5,3; i-(p) = 1,20). In cazul seriei sub aspect sociologic.
nGogosarl'' exists aparenta statistics a unei perlodlcitSti ,
tn sensul cS testul punctelor de intoarcere nu InfirmS o ast­ 3. InsistSm tn ceie ce urmeazS asupra fundamentului prog
fel de posibilltate (p =2; 5,3; ,"(p) = 1 ,2 0 ); c o re lo - nozei vectorlale. respectiv corela{lilor dlntre indlcele m lgra-

grama indlcS o perioadS de variatie de aproxlmativ patru tiei nete la Gogogari, indicele mlgratlel nete la Giurglu gi
ani. Intructt testul a fost apllcat „la UmitS" (serlile anali- sporul anual al numSrulul mediu scrlptic de muncitori anga-
zate prin intermediul sSu trebuie sS aibS cel putin 10 te r- jatl tn Industrie la Glurgiu, la mia de locuitorl (tabelul 3).

menl), afirmatla nu poate fi retlnutS dectt tn mSsura tn Corelatia numSrul (3) dlntre x 1 gi x^ apare tn tabelul3
care exists iji alte argumente tn favoarea ei. DacS se ajun- ca semniflcatlvS; tn fapt, este vorba de ceea ce In statistics
ge la concluzla cS aceastS serle este periodlcS atunci, evi­ se cheamS „corelatie falsS", pentru cS termenll el stnt lndlci
dent, ajustarea gi extrapolarea el se va face cu ajutorul care au aceeagi bazS - populatia municlplulul Glurgiu. Am re
unel functil sinus avtnd ca argument tlmpul. Vom arSta tn tinut totugl aceastS valoare pentru cS este utllS tn calcularea
ceie ce urmeazS cS tntre serlile cronologlce ate indlcelul coeflclentllor de corelatle partlalS, unde apare tn calltate de
mlgratlel nete de la Gogogari gi Indlcele mlgratlel nete de constants tn raport cu coeficlentii r^ gl r ^ . CalculatS pe

la Glurgiu exists corelatle semniflcatlvS. Am vSzut tnsS cS baza valorllor absolute ate serlllor, corelatia r^ este ne-
 semnificatlvS.
Core labile Intre variabilele , x^, Tabelul 3
Nr. Simbol Valoarea Test Nivel
crt. coeficient de corelatie coefieientului de semnificatie de semnificatie Nr. grade de libertate
1. -0 ,7 2
X1 X 2 t = 2,54 2% P 5% f = 6
2. -0,7 9
X2X3 t = 3,39 1% P 2% f = 6
3. 0,77 t = 2,94
X1X3 2% P 5% f = 6
4. ^12. 3 -0 ,2 8 F = 0,42 nesemnificativ ^ = i; >2 = 6
5. -0 ,5 5 F = 2,16
"-23. 1 nesemnificativ >i - 1; t2 = 6
6. 0,47
^ 13. 2 F = 1,41 nesemnificativ V j-ls
7. V2 = 6
R2(13) 0,81 Z =1,165 5% >. t *= 2 ; •'2 ° 5
8. Hi (23) 0,79 Z =1,278 5% V^ ~ 2; V2= 5
9. 0,84 Z =1,067
R 3(12) 5% = 2;
10.
‘V 5
'X 23 -0,6 4
•P
11. -0,1 4 I
T 12
12. 0 ,2 2
T 13
13. -0,6 2
X 2 3 ,l
14. - 0 ,0 0 1
C 12,3
15. 0,17
1'1 3 ,2

X1 sau ii1 " “ sporul anual al numSrului mediu de munci-
torl angajati In Industrie la Giurgiu, tn 1966-1974;
x2 sau " ^ " “ diferente de ordinul unu tntre valorile s e r i-
ei sporului migratoriu la 1000 locuitori, la Gogogari (1966-
1974).
x3 sau ii 3 " - dlferente de ordinul unu tntre valorile seriei
sporului migratoriu la 1000 locuitori, la Giurgiu (1966-1974)
Toti coeficientii de ordinul zero au fost calculati, dupS
cum relese din formulSrile anterioare, cu ajutorul metodei
diferentelor variabile, evittnd tn felul acesta aparitia unor
corelatii iluzorii generate de posibila asociere accidentals
a tendintelor seriilor cronologice.

Corelatia rv
are aceeagi valoare, Indiferent de sporul anual al numSrulul mediu scrlptlc de munoitori anga-
23
unitatea de observare folositS pentru construirea seriilor jati tn industrie la Giurgiu, raportat la mla de locuitori

analizate. ( rt- 12 = -0,7 2 ).

Corelatia ' 7. ^ 2 variazS tn functie de unitatea de ob­ Ierarhia acestor coeficienji de corela{le este, valabllS

servare: ctnd sporul migratoriu de la Gogogari §1 sporul pentru perioada amintitS; din punct de vedere statistic nu

angajfirilor de muncitori tn industrie la Giurgiu este ra - existS o premisS pentru a aflrma cS ordinea lor se pSstrea-

portat la mia de locuitori din respectivele local! tS ti.coefi- zS gi in sfera acestei perioade: testul „ t " pentru diferen{a

cientul de corelatle (0,72) este mai mare dectt tn cazul dintre doi coeficienfi de corelatle indicS valoarea 0,39 pen­

tn care se lucreazS cu valorile absolute ale serlel, folo- tru diferenia dintre corelatiile de ordinul zero H 12 §1 *3-23’

slnd ca unitate de observare tntreaga populate a comuni- valoarea nesemnificatlvS la 5 (=N - 3) grade de libertate.

t&tllor locale analizate ( U = -0,3 6 ). In cazul seriei de spor migratoriu llFr3te§ti"nicluna

Coeflcientul corelatie! dintre , , 1 " §1 ,, 2 " scade de dintre corelatiile puse in evidentS pentru comuna Gogogari

2,57 ori atunci ctnd este controlatS variabila „ 3 ” (sau de nu are valori semnificative.

140 de o ri, ctnd se lucreazS c u T ); dacS se controleazS In schimb, este semnificatlvS corelatia dintre lndlcele

varlabila^l'tnsS, coeflcientul corelatie! dintre ,, 2 " §1 „3 " m igra te! nete gi sporul anual al numSrului de cooperatorl

scade mult mai putin - de 1,43 ori (sau de 1,003 ori, apti de muncS din cele trel C. A. P. ale comunei FrStegtl

ctnd se folosegte T ). Aceasta tnseamnS cS variabila ,,3" ( tt. = -0 ,7 9 , t = 2,87, f = 5,2% < P < 5%). Apreclem

aduce o contribute mult mai mare la legStura dintre „ 1 " cS aceastS corelatle nu este, totugi, atlt de puternlcS, tntru-

gl „ 2 " dectt cea pe care o aduce „ 1 " la legStura dintre ctt nu se manifests tntre varlatiile pe termen scurt, respeo-

„2 "gl„3". tlv anuale ale seriilor (din acest motiv nu apare o valoare

In concluzie, sporul migratoriu mantfestat tn p ri- semnificatlvS a coeficlentulut atunci ctnd se folosegte m e-

mul rtnd tn functie de sporul migratoriu din munlclplul toda diferentelor variabile); tn acelagi timp tnsS, nu avem

Giurgiu ( H. jg “ ~0|t9) si tn al dollea rtnd. in functie de de-a face cu o corelatie lluzorle: ambele seril au un p ro-
nun{at caracter oscllatorlu, componenta lor tendinflaia fi-
Tabelul 4
ind practlc inexlstentS. Sporul mlgratoriu §1 populatla comunei Gogogari
Prognoza pentru perioada 1976-1980
MentlonSm cS au fost calculatl coeficientii de c o -
relatie Intre variabilele „sp or anual al numSrului mediu PoDUlatle Spo r m i g r a t o r i u
Ani l -
Varianta 1 Varianta 2 Varianta 1 Varianta 2
de angajatl la Glurgiu", „sp or anual al numSrului mediu 0 /0 0
(N) (n)
de angajatl muncltori la Glurgiu" §1 seria cronologlcS a 1976 4220 4224 -129 . -129 -3 0 ,5
„suprafetei looulbile nou construite tn Glurgiu" pe de o 1977 4117 4103 -276 -266 -64,99
parte §1 variabilele „sp or mlgratoriu Gogogari" §1 „spor 1978 4013 3844 -329 -315 -82,61
migratoriu FrStegti". Totl acegti coeficienti au valor! ne- 1979 3913 3523 -317 -285 -81,06
semnificative. 1980 3813 3214 -301 -250 -78,98

4. Prognoza sporulul mlgratoriu la Gogogari a fost Sporul migratoriu, exprimat tn promile este determinat?

fScutS pe baza regresiel acestei variabile asupra sporulul pe baza relabel de regresle amlnttte.
anual de iocuri de muncS tn unitStile industriale de la Valorile absolute ale sporului migrator stnt calculate,
Glurgiu. Evident calltatea prognozei depinde, Intre altele, tn varianta (1 ), tn functie de seriile de valori din coloanele 1

§1 de mSsura tn care vor fi respectate cifrele de plan tn gi 5 ale tabelului 4.

prlvinta angajSrilor de muncitorl Industrial! la Giurglu. Pe baza acestor rezultate s-a recalculat valoarea
(Tabelul 4).
populatiei totale - varianta 2 , tn tpoteza cfi sporul mediu anu­
Variants 1 a populate! a fost calculatS folosind rit- al al „sporului natural" va fi tn urmStoril 5 ani acelagl cu
mul mediu anual de create re (respectiv descregtere) cel din ultlmii 10 ani (respectiv + 8 ). Varianta 2 a sporulul
a populatie! comunei pentru perloada 1966-1975, egal cu migratoriu este calculatS pe baza valorilor din coloanele 2 gi
0,975. Intre cifrele anuale reale §1 cele calculate pe baza 5 ale tabelului.
acestul ritm exists o dlferentS anualS medie de 11,33. De retlnut dect cS tn ambele varlante are toe o scSdere

a populatiei comunei cu aproximativ 1000 locuitori, pe sea- (1,005) populatia comunei va fi tn 1980 de 7140 locuitori.

ma sporulul mlgratoriu negatlv. Apreciem tnsS cS pe mSsura dezvoltSril oragulul Glur­

In proiectul de sistematizare a comunei Gogogari, giu, se va accentua functia de satellt de cazare a comunei

actualizat tn 1975 (proiect nr. 15259 al C. P. J. Ilfovjse apre- FrStegti; in aceste condltil se va manlfesta tendina de crea ­

ciazS cS populatla comunei va fi tn 1980, de 4300 locuitori. te re a Qporfului mlgratoriu pozitiv gi decl de cregtere a

Apreciem cS aeeastS prognozS are foarte putine ganse de a populatiei comunei.

fi confirmatS, din urmStoarele motive: Tabelul 5

y'
- cu ocazia pregStiril recensSmlntulul din ianuarie Tipul de motivatie gi sensul migratiunii

1977 a fost efectuat, la nivel local, un microrecensSmtnt Sens T ip de motivatie

-T otal
mlgratle II in IV
al populatlel, tnreglstrtnd (la 17 septembrle 1976) clfra de
Bural- 4 11 35 12 9 71 i
4131 locuitori; rural (4,59) (15,21) (23,18) (21,98) (6,04) £
- tendinta de scSdere a populatiei comunei, m anifes- I
Rural- 15 52 61 79 16 233
tatS tn ultlmii 10 ani, nu-gi poate schimba brusc sensul tn urban (14,41) (47,79) (78,82) (69,02) (18,96)
conditllle in care, tn proiectul de dezvoltare econom ics gi Total: 19 63 96 91 25 294
soclalS nu stnt prevSzute schimbSri structurale; x)!n paranteze stnt trecute frecventele teoretlce. Frecventele o b -
servate reprezintS plecSri definitive din cele douS comune, tn
- tendinta de plecare tn afara comunei din satele BS- localltStl din judetul Ilfov, tn perloada oct. 1974-mai 1976. Date
legtl, DrSghlceanu gi Izvoru este foarte mare. culese din buletinele statistice pentru evidenta„domlciliul stabll

Populatia din comuna F r S t e s t l a fost tn ultlmii 10 = 17,47, P < 1%.

ani statlonarS, sporul natural pozltlv (media anualS tn peri­

oada 1968-1975 a fost de 50) compenstnd pierderile, foarte
m icl de altfel, datoritS migratlei definitive.
Cu ritmul mediu anual de create re de ptnS acum
 Tabelul 6
Tabelul 8
Tipul de m otivate §1 coraunS
Tipul de motivatie gi vtrstaxI
T I d de m otivatie
-Total T ip de motivatie
II ni rv V
I II TIT IV V
FrStegti 13 17 49 26 12 117 -19 ani 2 2 17 8 1 30
(7,34) (25,47) (37,56) (37,99) (8,63) 20-29 ani 14 30 49 39 10 142
G«go§ari 4 42 38 30-39 ani - 13 11 18 4 46
62 8 154
(9,66) (33, 53) (49,44) (50,01) (11,37) 40-49 ani - 4
10 7 2 23
Total: 17 59 87 +50 ani - 4 6 11 2 23
88 20 271
x) plecSri definitive, tn jud. Ilfov, tn perioada octombrie 1974 Total: 16 59 87 83 19 264
mai 1976.
= 27,75; P < 1% x)plecS ri definitive tn jud. Ilfov, din ceie 2 eomune, tn peri­
oada octombrie 1974 - mai 1976.
Tabelul 7
Tipul de motivatie gi statusul socio-ocupationalx) \ 2 = 31,68 1% < P < 2% {j
Status T i d de
I
motivatie
soeio- I II III ■Total
IV V
ocupational
32 48 48 5 145
Cooperator ,„\ 2
(9,10) (31,57) (46,55) (47,08) (10,7)
27 39 40 15 126
Necooperatoj’7
(27,43) (40,57) (40,92) (9,30)
Total: 17 59 87 88 20 271
x) plecSri definitive tn judefnl Ilfov, din ceie douil eomune,
tn perioada octombrie 1974-mai 1976.
\ 2 = 8,67; 5% < P < 10%

Tabelul 9

Tipul de motivatie §1 vlrsta pentru mlgrantli din comunele judetului I l f o v , In 1974

T ip V 1 r s t a
motivatie _ 19 ani 20 - 29 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 69 ani +60 ani Total
N % N % N % N % N % N % N %

I 174 4,43 837 9,80 33 1,32 3 0,26 - - - - 1047 6,13

II 103 2,62 1852 21,69 914 36,62 413 35,73 116 25,65 33 6,50 3431 20,09

III 859 2 1 ,8 6 3382 39,60 651 26,08 223 19,29 66 14,60 36 7,09 5217 30,51

' IV 2708 68,91 1694 19,84 530 21,23 347 30,02 212 46,90 357 70,28 5848 34,54

V 86 2,19 775 9,07 368 14,74 170 14,71 58 12,83 82 16,14 1539 0 ,1 0

Total 3930 100 8540 100 2496 100 1156 100 452 100 508 100 100

Sursa: Figa demografic 8 a judetului Ilfov 1974

Tabelul 10
Sensul migratiei.pe eomune
Sensul m ig ra tie l
Comuna
rural-rural rural-urban Total

FrStegti 37 87 124
(29,84) (94,13)
Gogogari 34 137 171
(41,16) (129,84)
(PlecSri definitive tn jud. Ilfov, tn perioada octombrie 1974-mai 1976)
 Tabelul 11
M igrate indivldual/familialS §1 sensul m igra te!

Sens m igrate Migratle famllialS Migra(te individuals Total

Rural - urban 54 (47,08) 170 (176,92) 224

Rural - urban 8 (14,95) 63 (56,08) 71
Total 62 233 295

(^ 2 = 5,35; f - 1; 2% < P < 5%); C=0,14)

Tabelul 12
Sensul gi form a (familialS-individualS) migratiei, pe comune

Migratle rural-urbanS Migratla ru ra l-

Comuna Total Comuna Total
familialS Individuals rural-fdmllialS IndlvidualS

FrStegti 15 (20,97) 72 (66,03) 87 ■ FrStegti 4 33 37

Gogogari 39 (33,03) 98 (103,97) 137 Gogogari 4 30 34

Total 54 170 224 Total 8 63 71

( \ » 3,67; 5% < P < 10%) X 2 - 0 ,0 2

Tabelul 13
Mobilltatea ocupatlonalS gl terltorlalS pe comune

Migrant! din: Stabili ocupational Stablll ocupational Total

F r S te g t l 62 (52,5) 45 (54,49) 107

Gogogari 71 (80,49) 93 (83,61) 164

Total 133 138 271

\ 2 « 5,56 1% « < P < 2%

Tabelul 14
Mobilltatea ocupatlonalS a mlgrantllor din comuna Fr&tegtlx)
Categorla soclo-ocupationalS dup& plecare

Categorla FSrS
Muncltorl
soclo-ocupatlonalS Cooperatorl Functlonarl Inteleotuall Megtegugarl Penslonarl Total
g f tehnlclenl ocupatle
tnalnte de plecare

1 39 - 1 - - - - 40

2 18 10 6 2 - 2 3 41

3 2 - 5 1 - 1 - 9
2

5 _ _ - - 2 - - 2

6 - - - - - 1 - 1

7 - - - - - - 3 12

Total 65 11 13 6 2 4 6 107
x)Pleo&rl definitive In jude{ul Ilfov, In perloada octombrle 1974 - mat 1976