Neculai MUNTEANU Lucian STOIAN

Vasile STOLERU Marcela FALTICEANU

BAZE TEHNOLOGICE ALE
LEGUMICULTURII
ECOLOGICE
Editura Ion Ionescu de la Brad
Iasi 2008
1
CUPRINS
Cuprins
CAPIT!U! 1 " CIRCU#STANTE!E !E$U#ICU!TURII EC!$ICE
1%1% rientari prioritati si directii noi in productia a&ricola
1%2% Principalele siste'e de a&ricultura
1%2%1% Siste'e de a&ricultura con(en ionala
1%2%2% Siste'e de a&ricultura necon(entionala
1%)% *in istoricul a&riculturii ecolo&ice% +ariante ale siste'ului de a&ricultura
ecolo&ica
1%,% -iecti(ele a&riculturii.le&u'oiculturii ecolo&ice
1%/% Cate(a principii ale a&riculturii ecolo&ice
1%0% !e&islatia produselor certi1icate ecolo&ic
1%0%1% !e&islatia internationala pri(ind produsele ecolo&ice
1%0%2% !e&islatia ro'aneasca pri(ind produsele ecolo&ice
1%0%)% Caracteristicile produselor ecolo&ice
CAPIT!U! 2 " E!E#ENTE $ENERA!E *E TE2N!$IE IN
CU!TI+AREA !E$U#E!R EC!$ICE
2%1% *e1initii
2%2% Ale&erea terenului
2%)% !ucrarile solului
2%,% 3ertilitatea
2%/% Protectia plantelor
2%0% Perioada de con(ersie
2%4% Se'intele si 'aterialul saditor
2%8% r&anis'ele 'odi1icate &enetic
CAPIT!U! ) " RTATIA CU!TURI!R SI AS!A#ENTU!
)%1% *e1initii
)%2% 3actorii care in1luentea5a pro&ra'area rotatiilor
)%2%1% 3actorii speci1ici
)%2%2% 3actori 1itosanitari
)%2%)% 3actori de in&ri6ire a culturii
)%)% Sc7e'e de asola'ent pentru cultura ecolo&ica a le&u'elor
)%,% Conclu5ii practice pri(ind rotatia culturilor si asola'entul in le&u'icultura
ecolo&ica 122
CAPIT!U! , " 3ERTI!I8AREA CU!TURI!R EC!$ICE *E !E$U#E
,%1% Introducere 122
,%2% Criterii de e(aluare a potentialului solurilor le&u'icole
,%2%1% Te9tura solului :&ranulo'etria;
,%2%2% 3ractiunea or&anica a solului
,%2%)% Aprecierea starii de apro(i5ionare a solurilor cu principalele ele'ente
2
nutriti(e
,%)% Co'postul si 1ertili5area culturilor le&u'icole ecolo&ice
,%)%1% Ele'ente introducti(e
,%)%2% Te7nicile de co'postare
,%,% Utili5area in&rasa'intelor (er5i
CAPIT!U! / " PRTECTIA P!ANTE!R IN CU!TURI!E EC!$ICE *E
!E$U#E
/%1% Co'-aterea -uruienilor
/%1%1% Buruienile in circu'stantele a&riculturii ecolo&ice
/%1%2% #asuri si te7nici de lupta i'potri(a -uruienilor
/%1%2%1% #asuri pre(enti(e
/%1%2%2% #asuri curati(e
/%2% Protectia plantelor 1ata de a&entii pato&eni
/%2%1% #asuri pre(enti(e
/%2%2% #asuri curati(e
CAPIT!U! 0 " CN+ERSIA !A PR*UCTIA EC!$ICA
0%1% *e1initie< scop< o-iecti(e
0%2% Planul de con(ersie
0%)% #odul de reali5are a con(ersiei
0%,% *urata con(ersiei
CAPIT!U! 4 " REC!TAREA< A#BA!AREA SI ETIC2ETAREA
PR*USE!R EC!$ICE
Bi-lio&ra1ie
)
Capitolul 1
CIRCU#STANTE!E
!E$U#ICU!TURII EC!$ICE
1%1% rientari< prioritati si directii noi in productia a&ricola
Bunastare< ec7ili-ru si dura-ilitate " sunt trei o-iecti(e 'a6ore care tre-uie sa
'arc7e5e strate&iile de de5(oltare a intre&ii societati u'ane de 'aine% Aceste o-iecti(e
sunt 'enite sa asi&ure pacea si linistea intre&ii lu'i si sunt deter'inate de pro(ocarile la
care este supusa societatea u'ana la ni(el planetar si se re&asesc in plan &eostrate&ic< in
plan econo'ic< in do'eniile industriei< a&riculturii ser(iciilor stiintei si te7nolo&iei sau in
plan socio=u'an%
In acest sens una din cele 5ece porunci ale Constitutiei Europene< pre(ede ca
Uniunea Europeana (a asi&ura de5(oltarea econo'ica sustena-ila.dura-ila pentru
-ene1iciul &eneratiilor (iitoare :E'erson< 200/;%
Aceste noi orientari si prioritati 'arc7ea5a in 'od i'plicit intrea&a a&ricultura<
inclu5and productia (e&etala si cea ani'ala% In aceste circu'stante< de5(oltarea 1iecarui
sector al productiei a&ricole< inclusi( al le&u'iculturii< tre-uie sa ai-a ca o-iecti(e
e1icienta econo'ica< in conte9tul 1olosirii rationale :ec7ili-rate; a resurselor naturale 1ara
a a1ecta sansele de re1acere ale acestora< adica asi&urandu=se sustena-ilitatea.
dura-ilitatea lor%
3ata de a&ricultura se 'ani1esta in pre5ent un interes pu-lic si stiinti1ic
considera-il< rede1inindu=se cu ri&uro5itate rolul acesteia in Europa :*arn7o1er< 2000;%
Politica A&ricola Co'una :PAC; a Co'isiei Europene se re1lecta in conceptul 1er'elor
'ulti1unctionale< cu o de5(oltare dura-ila sau sustena-ila in plan te7nolo&ic< econo'ic si
'ana&erial%
Re5ulta< asadar< de1inirea unor prioritati si directii de de5(oltare a a&riculturii
europene%
!a ni(el national< dupa 1>>0< e9ista o ade(arata preocupare pentru caile si
directiile de de5(oltare a a&riculturii si co'unitatii rurale% Nu a lipsit< la un 'o'ent dat<
sa se creada ca a&ricultura (a sal(a si (a scoate din i'pas de5(oltarea econo'ico=sociala
a Ro'aniei% Realitatea care a ur'at a de'onstrat ca aceasta te5a este 1alsa in cea 'ai
'are parte< caci ar 1i -ine ca a&ricultura sa se poata sal(a pe ea isasi% Toate 'asurile luate
au 1ost pro1und 'arcate de re5ol(area pro-le'elor proprietatii asupra pa'antului si de
or&ani5area. reor&ani5area productiei a&ricole s%a%
Pro-le'ele 'a6ore de natura politica< econo'ica< ad'inistrati(a< si sociala au
deter'inat i'plicit ni(elul te7nolo&ic si e1icienta econo'ica ale a&riculturii< si respecti(<
ale sectoarelor sale%
In aceste circu'stante< pro'o(area productiei a&ricole ecolo&ice a 1ost si este o
solutie pentru asi&urarea cresterii econo'ice si a standardului de (iata in co'unitatile
rurale%
Aceasta directie noua de de5(oltare are radacini 'ai pro1unde si pre5inta o
anu'ita co'ple9itate% A&ricultura de tip industrial< intensi( sau con(entional< a pus
o'enirea in 1ata pericolului de&radarii ecosiste'elor a&ricole< caracteri5ata de epui5area
resurselor< poluarea 'ediului si a recoltelor< etc :2ar?ood< 1>>0;% Pe acest 1ond al
,
pro-le'ei< au inceput sa se a1ir'e< cu 'ai 'ulta i'petuo5itate< 'iscarile de pro'o(are a
a&riculturii or&anice< -iolo&ice< ecolo&ice s%a%< denu'ite si tipuri de a&ricultura
necon(entionala< cu i'put redus< curate si nepoluante%
In plan conceptual< teoretic< asista' la un ade(arat (al al pu-licatiilor stiinti1ice%
Au 1ost ela-orate 5eci si sute de lucrari stiinti1ice< au 1ost or&ani5ate ?or@s7op=uri<
si'po5ioane< con1erinte etc%< care au de5-atut teoria si practica noilor siste'e de
a&ricultura si 'odalitatile cu' acestea ar putea asi&ura sustena-ilitatea a&riculturii si a
co'unitatii rurale :a se (edea nu'ai re(istele Hortus< Hortinform< sau Analele
universitatilor agricole). *e ase'enea au 1ost e1ectuate sinte5e -i-lio&ra1ice< 1olosind
cele 'ai noi si co'petente lucrari si 'anuale ela-orate la ni(el european si 'ondial
:Bla@e< 1>>>A BradleB si Ellis< 1>>2A 2ein5< 1>>>A !a'p@in< 1>>>< 2001A reco'andarile
3A# s%a%;%
*aca la ni(el teoretic aceste aspecte sunt 'arcate de o e(identa claritate< nu
acelasi lucru se poate spune la ni(el practic% *e 1apt acolo unde aceste pro-le'e au 1ost
puse inca din anii 1>)0=1>,0< de a-ia dupa 1>80 au aparut pri'ele reali5ari nota-ile
:#unteanu si Stan< 1>>>;%
Asadar< aceasta noua re(olutie a a&riculturii care ur'ea5a dupa (ictorioasa
re(olutie (erde din anii 1>00< nu se reali5ea5a usor sau de la sine% Analisti din intrea&a
lu'e< ca si cei de la noi din tara< au scos in e(identa unele constran&eri in pro'o(area
1or'elor de a&ricultura sustena-ila< 'arcate de traditionalis'< conser(atoris'< lipsa de
le&islatie< lipsa de cura6< lipsa de 1onduri< lipsa unui siste' de piata :producator=
consu'ator; e1icient< lipsa de in1or'atii< nepro1esionalis' etc% :3air?eat7er< 1>>>A
3alconer< 2000A $la'an< 2000A $ood'an< 200,A #unteanu si Stan< 1>>>A #unteanu si
Ro'in&er< 2001A stindie si Parrott< 2002A Stoian< 1>>>;%
Un 1apt deose-it de po5iti( care spri6ina si (a spri6ini pro'o(area productiei
a&ricole or&anice.ecolo&ice.-iolo&ice il repre5inta sta-ilirea unui cadru le&islati( si
institutional speci1ic< ar'oni5at in cea 'ai 'are parte prin re&le'entarile UE% In acest
sens pot 1i 'entionateC rdonanta de Ur&enta a $u(ernului nr% ),.2000 pri(ind productia
a&ricola ecolo&ica apro-ata prin le&ea )8.2001A 2$ nr% >14.2001A 2$ nr% 044< rdinul
#inisterului A&riculturii< Ali'entatiei si Padurilor nr 40.2000 " re1eritoare la constituirea
Co'isiei pentru de5(oltarea a&riculturii ecolo&ice< rdinul #%A%A%P% nr%180.2002 "
pri(ind cerintele de inspectie si inre&istrare pe piata produselor a&roali'entare ecolo&ice<
U$ nr% ),.2002 " prin care a 1ost sta-ilita Autoritatea Nationala a Produselor Ecolo&ice
din Ro'ania s%a%
In acelasi ti'p< di1erite tipuri de e9perti5e< au scos in e(identa 1aptul ca< din punct
de (edere al resurselor naturale< socio=u'ane si c7iar te7nice si pro1esionale< sunt conditii
1a(ora-ile pentru pro'o(area a&riculturii si le&u'iculturii ecolo&ice.or&anice sau
-iolo&ice% Cu toate acestea< dupa cu' s=a 'ai aratat< re5ultatele sunt cu 'ult su-
posi-ilitatile sau cu 'ult su- ni(elurile de de5(oltare< din acest punct de (edere< din alte
tari%
In cadrul a&riculturii< le&u'icultura la noi in tara se reali5ea5a< in pre5ent< in cea
'ai 'are parte in 1er'e pri(ate< cu supra1ete relati( 'ici :intre 0<) " / 7a;< a(and cel 'ai
adesea un caracter 1a'ilial% Aceste circu'stante 1ac preta-ila din punct de (edere
'ana&erial si econo'ic< aplicarea le&u'iculturii ecolo&ice< dar nu asi&ura conditii pentru
i'ple'entarea unui siste' unitar de practicare a acesteia%
/
Supra1ata relati( redusa a culturilor ecolo&ice de le&u'e are cau5e di(erse si
co'ple9e care tre-uie anali5ate corespun5ator% In 1elul acesta< ur'and 'odelul de anali5a
practicat in parte si in alte tari< ca si 1lu9ul &eneral de in1or'atii e9iste't la ni(el 'ondial
si national in do'eniu< se pre1i&urea5a obiective majore de cer cetare cu' ar 1iC analiza
resurselor economice si sociale, analiza factorilor de risc, cunoasterea atitudinii si
preferintelor consumatorilor fata de productia ecologica%
Aceste o-iecti(e tre-uie reali5ate tinand cont< cat 'ai 1idel de conditiile concrete
din di1erite 5one in 1unctie de cadrul natural< circu'stantele econo'ico=sociale :$lad?in<
1>8>A Sc7nee-er&er et al< 2002;< traditii etc%< :Beedell et al< 2000A *arn7o1er et al%< 200/A
*ura'< 2000A EC< 2002A 2anse et al%< 2001;%
E(identele arata in 'od clar ca supra1ata de le&u'e e9ploatata in 'od ecolo&ic
este destul de 'ica% Una din principalele cau5e este lipsa de atracti(itate 1ata de acest
siste' de e9ploatare< desi 1er'ierii 1olosesc in 'are parte principii ale a&riculturii de tip
ecolo&ic% In acelasi ti'p le&u'icultura de tip con(entional practicata la standarde
te7nolo&ice ridicate :europene;A asi&ura pro1ituri deose-it de sti'ulante care se re1lecta
intr=un standard de (ita de in(idiat% Pentru a de'onstra acest lucru este su1icient a se
(edea e9e'plul le&u'icultorilor din 6urul oraselor T& 3ru'os :6udetul Iasi; sau Tecuci
:6ud% $alati;%
Pro'o(area le&u'iculturii ecolo&ice este o necesitate :pentru ca este o cale si&ura
de de5(oltare dura-ila;< dar si o deose-ita oportunitate: dat 1iind interesul tot 'ai 'are al
consu'atorilor pentru produsele ecolo&ic;%
Trecerea la a&ricultura de tip necon(entional. ecolo&ic. or&anic. -iolo&ic este o
realitate inre&istrata inca din anii 1>)0 " 1>,0< dar re5ultate intr=ade(ar concludente apar
dupa 1>80< ca ur'are a constienti5arii 1eno'enului de de&radare se(era a ecosiste'elor
a&ricole :deserti1icare< poluarea 'ediului si a recoltei< salini5area solului< reducerea
&radului de 1ertilitate a terenurilor< etc%;
Acest a(ant al 'iscarilor de a&ricultura necon(entionala s=a -a5at pe
constienti5area pericolului de de&radare : cu' s=a 'ai 'entionat;< e9istenta unui
-ac@&round te7nico=stiinti1ic :aceste 'iscari au aparut in (estul Europei;< atentia acordata
de or&anis'ele de stat :*eparta'entul de Stat al A&riculturii din SUA< 'inisterele
a&riculturii;< or&ani5atii ne&u(erna'entale pro1esionale< asociatii stinti1ico=te7nice :de
e9e'plu I3A#;< e9istenta unor le&islatii 1a(ora-ile< ca si a nor'elor si principiilor
econo'iei de piata% Un 'are rol a a(ut si cercetarea stinti1ica in do'eniu< care a cunoscut
o ade(arata e1er(escenta si a creat un cadru &eneral de incredere in preceptele 'iscarilor
de a&ricultura -iolo&ica. or&anica. ecolo&ica%
Se poate aprecia< ca e(olutia si i'ple'entarea acestor siste'e de a&ricultura< au
1ost reali5ate si'ultan< atat in plan teoretic cat si practic%
*atele statistice arata< asa cu' s=a 'ai 'entionat< e9istenta la ni(el 'ondial< a
unei supra1ete de peste 2, 'ilioane 7ectare< ceea ce insea'na o supra1ata 'ai 'are decat
supra1ata totala a Ro'aniei sau a #arii Britanii%
Cele 'ai 'ari supra1ete se a1la in ceania :,1<8D;< A'erica !atina :2,<2D;<
Europa :2)<1D;< in alte re&iuni se inre&istrea5a ur'atoarele dateC in A'erica de Nord
/<>D< in Asia )<4D iar in A1rica 1<)D% Supra1etele 'ari din ceania si A'erica !atina se
e9plica prin 1aptul ca aici nu s=a practicat o a&ricultura intensi(a si superintensi(a< ceea
ce a 1acut posi-ila trecerea rapida la siste'ele de a&ricultura ecolo&ica% *in contra< in
A'erica de Nord< procentul este 'ai 'ic< cunoscut 1iind ni(elul deose-it al a&riculturii%
0
*upa SE!"SUR+EE :200,;< supra1ata a&ricola in siste' ecolo&ic la ni(el
'ondial era de circa 2, 'ilioane 7ectare< din care in Europa nu'ai apro9i'ati( /<0
'ilioane 7ectare% !a ni(el european printre pri'ele 10 tari se nu'ara Italia :cu peste 1<2
'ilioane 7ectare;< #area Britanie si $er'ania :cu cate circa 0<4 'il 7ectare; si Spania
:cu circa 0</ 'il% 2ectare;% Ro'ania e9ploata in 200,< in siste' ecolo&ic< circa 40000
7ectare< din care doar )00 7ectare erau cupti(ate cu le&u'e :#an si I're< 200/;
*in supra1ata culti(ata cu le&u'e in siste' ecolo&ic< in 5ona de Nord Est a
Ro'aniei nu e9ista decat cate(a 7ectare la Statiunea de Cercetare=*e5(oltare pentru
!e&u'icultura Bacau si la Spataresti< 3alticeni%
Reali5arile in planul cercetarii stiinti1ice sunt re'arca-ile< 'ai ales in planul
1unda'entarii si punerii in practica a te7nolo&iilor de aplicare :Bla@e< 1>>>A *a(idescu si
*a(idescu< 1>>,A I3A#A !a'p@in< 1>>>< 2001< Soil Association;%
Cu toate acestea specialistii in do'eniu considera ca supra1ata a&ricola culti(ata
ecolo&ic este 'ult prea 'ica si< doar in unele 5one< cu &reu depaseste rata de de&radare
naturala sau antropica a supra1etelor de teren e9ploatate in siste' con(entional%iata de ce<
in ulti'ii 10=20 de ani< cercetarea stiinti1ica a cautat noi solutii pentru pro'o(area
a&riculturii ecolo&ice%
Pricipiile econo'iei de piata li-era arata clar ca 1er'ierii sunt 'ai putin
i'presionati de statisticile catastro1ice despre de&radarea a&rosiste'elor< despre poluare
etc%< si ca ur'are< nu (or renunta la un siste' de a&ricultura< care le asi&ura deoca'data<
-unastarea< pentru a trece la altul%
Asadar altele sunt 'oti(atiile<prin care 1er'ierii (or trece la siste'ele ecolo&ice
de a&ricultura< respecti( nu'ai daca aceste siste'e sunt atracti(e din punct de (edere
econo'ic si< ca ur'are pre5inta interes pentru de5(oltarea proprie%
Cercetarile e1ectuate la ni(el international de'onstrea5a din plin a1ir'atia de 'ai
sus% #ai 'ult< se su-linia5a ca< spre e9e'plu< la ni(el international sau european< sarcina
constienti5arii asupra pericolului de&radarii 'ediului si a&rosiste'elor< ca si a 'asurilor
ce tre-uie luate re(ine 1actorilor de deci5ie &u(erna'entali% *e ase'enea< &asirea cailor
si 'i6loacelor prin care a&ricultura ecolo&ica poate de(eni atracti(a pentru 1er'ieri cade
in sarcina 1actorilor &u(erna'entali :politici;% *eci5iile acestora< insa< tre-uie
1unda'entate stiinti1ic< pe -a5a de pro&ra'e de cercetare te7nico=stiinti1ica de inalt ni(el
si< 'ai ales interdisciplinar%
!iteratura de specialitate din strainatate pune in e(idente preocuparile oa'enilor
de stiinta in gasirea cailor si mijloacelor prin care a&ricultura ecolo&ica poate de(eni
atracti(a si pre5inta interes pentru 1er'ieri si co'unitatile rurale% Ca ur'are< se asteapta
ca deci5iile ce se (or lua si pune in aplicare sa asi&ure i'-oldul de pro'o(are a noului
tip de a&ricultura%
Scopul Politicii A&ricole Co'une:PAC=CAP; a Uniunii Europene este de a
inte&ra considerentele de ordin &eneral ale 'ediului in politica a&rara% Acest 1apt nu este
inta'plator a(and in (edere ca a&ricultura este principalul se&'ent al 'ediului
incon6urator care este supus de&radarii< datorita actiunii o'ului%
Ca ur'are UE a creat un cadru pentru pro&ra'ele nationale a&ro='ediu prin
!e&ea 2048.1>>2% Aceasta se -a5ea5a pe (oluntariatul 1er'ierilor de a contracta cu
a&entiile nationale producerea de -unuri de 'ediu incon6urator< contra platilor
co'pensatorii :*arn7o1er et al%< 200/;% In acest conte9t< a&ricultura ecolo&ica este
considerata ca o 1or'a de reali5are a -unurilor de 'ediu incon6urator% Aceasta cale de
4
atra&ere a 1er'ierilor a 1ost pro'o(ata in unele tari (est=europene precu' *ane'arca<
3inlanda< Austria< 3inlanda :*arn7o1er et al%< 200/A $ood'an< 200,A 2anse et al%< 2001A
Finc@el< 2002A Pietola< 2001;%
Alte cai 1olosite si 'ult 'ediati5ate au 1ost cele de su-(entionare a productiei
ecolo&ice sau scutirea partiala sau totala de i'po5ite< acordarea unor perioade de &ratie<
asi&urarea de credite a(anta6oase< asistenta te7nica &ratuita si altele% Este ade(arat insa ca
'ulte din asa=5isele a(anta6e au 1ost ulterior reduse< din 'o'ent ce -ilantul econo'ico=
1inanciar al 1ir'ei indica un pro1it corespun5ator :Gansen< 2000A Balascuta< 2000A Sta&l<
2002;%
Toate aceste 1acilitati de ordin ad'inistrati(< intr=un cadru le&islati( adec(at nu au
1ost acordate 1ara ela-orarea unor deci5ii 1unda'entate stiinti1ic% Cele 'ai 'ulte dintre
acestea au a(ut in (edere e(aluarea 1actorilor de cadru natural si a celor care in1luentea5a.
deter'ina 'oti(atia 1er'ierilor pentru pro'o(area a&riculturii ecolo&ice% Cele 'ai 'ulte
studii care au 1unda'entat ela-orarea deci5iilor 'entionate au 1ost reali5ate pe -a5a de
anali5e statistice< pe -a5a de c7estionar.inter(iu in randul persoanelor interesate
:*arn7o1er et al%< 3re5er< 1>>8A Burton et al%< 1>>>A *ra@e et al%< 1>>>A 2ollen-er& et al%<
1>>>A Sc7neider< 2001;% *e ase'enea< au 1ost 1olosite studiile de ca5< anali5a 1actorilor
de risc< anali5a ar-orelui de optiuni :*arn7o1er< 200/A $lad?in< 1>8>A +o&el< 1>>/;%
Preocupari in do'eniu< la ni(el international.european< sunt e(identiate in
c(asitotalitatea unitatilor de cercetare cu pro1il a&ricol% Este su1icient a a(ea in (edere
re1erintele -i-lio&ra1ice ale Co''on?ealt7 A&ricultural Beaureau :CAB; din #area
Britanie% Acest aspect a 1ost deter'inat de 1aptul ca de5(oltarea dura-ila< a&ricultura
necon(entionala< -iodi(ersitatea< etc%< au 1ost considerate prioritati ale acti(itatii de
cercetare din Uniunea Europeana si< i'plicit< de la noi din tara
In Ro'ania< 'a6oritatea institutiilor de cercetare stiinti1ica a&ricola :uni(ersitati<
institute si statiuni de cercetare=de5(oltare; au a(ut si au in preocuparile lor cercetari
stiinti1ice pe te'a siste'elor de a&ricultura dura-ila.necon(entionala% Strict in do'eniul
le&u'iculturii< sunt re'arca-ile cercetarile stiinti1ice reali5ate de catre Institutul de
Cercetare=*e5(oltare pentru !e&u'icultura si 3loricultura :IC*!3 +idra;< Statiunea de
Cercetare=*e5(oltare pentru !e&u'icultura :SC*!; Bacau< Acade'ia de Stiinte
A&ricole si Sil(ice Bucuresti< 3acultatile de 2orticultura din Uni(ersitatile de Stiinte
A&rono'ice si #edicina +eterinara Bucuresti< Iasi< Clu6=Napoca< Ti'isoara<
Uni(ersitatea din Craio(a< Institutul de Cercetari Econo'ice si Sociale $7% 8ane din
Iasi< s%a%
1.2.rinci!alele sis"e#e $e a%ricul"ura
1.2.1.Sis"e#e $e a%ricul"ura c&n'en"i&nala
Siste'ele de a&ricultura con(entionala sunt cunoscute si in le&u'icultura%
Caracteristica de -a5a a acestor siste'e a a(ut si are ca o-iecti( 1olosirea intensi(a a
terenului a&ricol si a 'i6loacelor de productie% Principalele ele'ente ale acestor siste'e
suntC c7i'i5area< iri&area< 'ecani5area< 1olosirea culti(arelor cu 'are randa'ent de
-iocon(ersie%
Scopul acestor siste'e< 'ai ales in (arianta siste'elor a&ricole con(entionale
:intensi(e;< este reali5area unei productii a&ricole :le&u'icole; care sa asi&ure necesarul
de 7rana a populatiei &lo-ului in continua crestere%
8
Reali5area unei productii a&ricole intensi(e a 1ost asi'ilata cu denu'irea de
Re(olutia +erde% Re(olutia +erde este considerata perioada de apo&eu a a&riculturii la
ni(el international :#unteanu si Stan< 1>>>;%
Pro'otorii acestei re(olutii au 1ost tarile occidentale si SUA< care doreau
eradicarea 1oa'etei pe &lo- si a e1ectului social in1la'atoriu al acesteia< de'onstrandus=e
sol(a-ilitatea politica a siste'ului capitalist :#unteanu si Stan< 1>>>;%
Re(olutia +erde s=a reali5at atat in plan or&ani5atoric< cat si te7nolo&ic% 3er'ele
au de(enit din ce in ce 'ai 'ari< s=au speciali5at si pro1ilat< in concordanta cu noile
te7nolo&ii ela-orate%
In planul protectiei 'ediului si al ecosiste'ului a&ricol se constata o puternica
i&norantaA ca ur'are< de&radarea acestora a atins cote in&ri6oratoare% In tarile in curs de
de5(oltare si< de ase'enea in Ro'ania< capacitatea redusa de in(estire in a&ricultura<
nu'arul 'are de lucratori 'anuali< etc%< au redus i'pactul ne&ati( al intensi(i5arii si au
asi&urat un co'pro'is intre siste'ul industrial de cultura si cel traditional% Acest
co'pro'is a sal(at ecosiste'ul a&ricol de la un de5astru si&ur :#unteanu si Stan< 1>>>;%
Stan si Stan :1>>>; pre5inta o clasi1icare a siste'elor le&u'icole 1olosind
ur'atoarele criteriiC
= locul de culturaA
= te7nolo&ia aplicataA
= destinatia si esalonarea productieiA
= natura su-stratului de culturaA
A. (u!a l&cul $e cul"ura se deose-esc siste'e le&u'icole in ca'p si siste'e
le&u'icole in spatii special a'ena6ate sau construite%
A.1. Sis"e#ul le%u#ic&l in ca#!C se reali5ea5a inte&ral de la in1iintare si pana la
recoltare in ca'p< in conditii naturale< corectate prin te7nolo&ii de cultura speci1ice%
A.2. Sis"e#ul le%u#ic&l in s!a"ii a#ena)a"e sau c&ns"rui"eC se reali5ea5a in
conditii de 'icrocli'at puternic 'odi1icate prin actiunea o'ului< in cadrul unor
te7nolo&ii 1oarte intensi(e speci1ice% In cadrul acestor siste'e se pot distin&e alte trei
su-siste'eC
= Sis"e#ul le%u#ic&l $e cul"uri *&r"a"eC se e1ectuea5a in constructii speciale
destinate acestui scop :sere< solarii incal5ite< rasadnite calde< :unde 1actorii de (e&etatie
sunt controlati si diri6ati in 'od per'anent< iar produsele le&u'icole se o-tin pe tot
parcursul anului%
= Sis"e#ul le%u#ic&l $e cul"uri !r&"e)a"eC se reali5ea5a in constructii 'ai
si'ple :solarii< sere=solar< adaposturi 6oase din 'ateriale plastice< rasdnite reci< etc%; in
care plantele -ene1icia5a de conditii de 'icrocli'at partial i'-unatatite sau arti1iciale% In
'od special sunt i'-unatatite conditiile de te'peratura< care poate creste cu 2=10HC< pe
-a5a e1ectului de sera si prote6area 1ata de curentii reci de aer% Acest siste' are ca scop
o-tinerea de recolte in e9trase5on si e9trati'purii sau ti'purii%
= Sis"e#ul le%u#ic&l $e cul"uri a$a!&s"i"eC in care planta -ene1icia5a de un
'icrocli'at i'-unatatit< prin 'i6loace 'ai si'pleA se reali5ea5a 1olosind o-stacolele
i'potri(a (antului :terenuri adapostite natural< perdele si culise de protectie etc%; sau a
1ri&ului :clopote si para(ane indi(iduale< cu(erturi din 1olii din 'ateriale plastice care se
asea5a direct pe plante;%
>
B. (u!a #&$ul $e in*iin"are se practica siste'ul le&u'icol cu in1iintare prin
se'anat direct in ca'p< prin plantarea rasadurilor si prin plantarea 'aterialului saditor
(e&etati( speciali5at%
B.1. Sis"e#ul le%u#ic&l !rin se#ana" $irec" in ca#!C se practica la 'a6oritatea
speciilor ce se in'ultesc prin sa'anta< care &er'inea5a usor la te'peraturi 'ai sca5ute<
au o densitate 'are in cultura< etc%< de e9e'pluC 'orco(< patrun6el< spanac< 'a5are<
1asole< etc%
B.2. Sis"e#ul le%u#ic&l !rin !lan"area rasa$uril&rC se intalneste la 'a6oritatea
culturilor reali5ate in spatii construite :sere< solarii; sau la cele ter'o1ile si cu densitate
relati( sca5uta :su- >0 " 100 'ii plante.7ectar;%
B.+. Sis"e#ul le%u#ic&l !rin !lan"are $e #a"erial sa$i"&r al"ul $eca"
rasa$urileC se 1oloseste in ca5ul in care plantele se in'ultesc (e&etati( prin or&ane
speciali5ateC -ul-i :usturoi;< tu-erculi:carto1i;< altoaie :pepeni;< -utasi :-atat;<
radacini:7rean;% Acest siste' se distin&e prin necesitatea pre&atirii 'aterialului de
plantare< 1olosirea unor te7nici speciale de in1iintare a culturilor< 1olosirea unei 'ari
cantitati de 'aterial (e&etati(<etc%
C. (u!a $es"ina"ia !r&$uc"iei, se deose-esc doua tipuri de siste'e%
C.1. Sis"e#ul le%u#ic&l !en"ru c&nsu# in s"are !r&as!a"aC recolta se 1oloseste
i'ediat dupa reali5are sau dupa o anu'ita perioada de pastrare in spatii special
a'ena6ateA
C.2. Sis"e#ul le%u#ic&l !en"ru in$us"riali-areC la care recolta este destinata
prelucrarii industriale< in acest siste' se aplica te7nolo&ii< de cele 'ai 'ulte ori speci1ice<
care asi&ura un inalt ni(el de 'ecani5are%
(. (u!a #&#en"ul a!ari"iei rec&l"ei sau esal&narea !r&$uc"iei. se practica
ur'atoarele cinci siste'e le&u'icole de cultura%
(.1. Sis"e#ul le%u#ic&l !en"ru cul"uri e."ra"i#!uriiC la s1arsitul iernii si
inceputul pri'a(erii%
(.2. Sis"e#ul le%u#ic&l !en"ru cul"uri "i#!uriiC la care recolta se reali5ea5a in
ti'pul pri'a(erii< uneori la inceputul (erii%
(.+. Sis"e#ul le%u#ic&l !en"ru cul"uri se#i"i#!uriiC recolta se reali5ea5a in
ti'pul (erii%
(./. Sis"e#ul le%u#ic&l !en"ru cul"uri "ar-iiC unde recolta se reali5ea5a
toa'na%
(.0. Sis"e#ul le%u#ic&l !en"ru cul"uri in"ar-ia"eC recolta apare toa'na tar5iu
sau dupa o 1a5a de post'aturare%
E. (u!a carac"eris"icile su1s"ra"ului $e cul"ura, se deose-esc in circu'stantele
a&riculturii industriale doua siste'eC
E.1. Sis"e#ul le%u#ic&l !e #e$ii nu"ri"i'e na"urale :solul natural sau
a'estecuri de soluri 1ertile 1olosite< de e9e'plu rasadnite;%
E.2. Sis"e#ul le%u#ic&l !e #e$ii ar"i*iciale :1ara sol; cu' sunt solutiile
nutriti(e% Acestea la randul lor se i'part inC siste'ul le&u'icol 7idroponic< siste'ul
le&u'icol pe su-strat inert :7odrocultura;< siste'ul le&u'icol aeroponic< siste'ul
le&u'icol pe 1il' nutriti( :N3T;%
1.2.2. Sis"e#e $e a%ricul"ura nec&n'en"i&nala
10
Siste'ele de a&ricultura necon(entionale au aparut ca o reactie la e9cesele
a&riculturii con(entionale< inspirate 'ai ales de conceptii 1iloso1ice sau te7nici
traditionale din di1erite tari ori -a5ate pe anali5e stiinti1ice< din punct de (edere te7nic<
econo'ic< social< si c7iar politic%
Scopul acestor siste'e este de a stopa poluarea si erodarea ecosiste'elor a&ricole<
c7iar re&enerarea acestora< si o-tinerea de produse a&ricole curate :#easnico(< 1>>>;<
nepoluante< pentru 'entinerea si i'-unatatirea starii de sanatate a populatiei%
*aca se are in (edere de5(oltarea in decursul istoric a a&riculturii< se poate
constata ca odata cu 1olosirea pa'antului< a inceput si de&radarea acestuia% Ca pri'
se'nal la aceasta de&radare l=a constituit scaderea 1ertilitatiiAasa se 6usti1ica parasirea
terenurilor a&ricole sau lasarea lor in parloa&a% In 1elul acesta s=a reali5at si e9tinderea
supra1etelor a&ricole prin d1risari si desteleniri :#unteanu si Stan< 1>>>;%
*e e9e'plu< in $alilea< in ti'pul I'periului Ro'an< se o-tineau productii de
cereale de apro9i'ati( )</ tone.7ectar< prin iri&are si 1ertili5are% *ar cu ti'pul s=a
o-ser(at ca aceste productii erau intr=un continuu re&res :/00=800 @&.7a in E(ul #ediu;
si asta datorita saraturarii solurilor din cau5a iri&atiei%
Pasunatul nerational< intensi(< in Peninsula Ara-a si rientul #i6lociu< a
deter'inat e9tinderea supra1etelor ocupate de desert :Ionescu< 1>80;%
Un alt e9e'plu il repre5inta< c7iar in 5ilele noastre< tarile din 1osta URSS< care in
'edie pierd apro9i'ati( in 1iecare an /00%000 de 7ectare datorita ero5iunii si de&radarii
solului :Ionescu<1>80;%
data cu de5(oltarea siste'ului intensi( de a&ricultura a inceput si de&radarea
ecosiste'elor a&ricole< iar productiile si pro1iturile reali5ate i'ediat erau asa
'ultu'itoare incat pe culti(atori nu=i 'ai interesa (iitorul:#aianu< 1>4,;%
Pri'ele idei de sal(are a acestei situatii au aparut in 'od concret in deceniul trei
din secolul trecut< 'ai ales ca o reconsiderare a unor traditii (ec7i pentru a&ricultura
europeana si cea nord=a'ericana< si nici intr=un ca5 ca o 1or'a de 'ani1estare i'potri(a
a&riculturii industriale%
#ani1estari< concepte si scoli noi< ca o alternati(a la a&ricultura de tip intensi(< au
aparut in 'od concret< dupa al II=lea ra5-oi 'ondial%
Aceste 'iscari au 1ost luate in considerare in 'od serios dupa pri'ele se'nale
&ra(e de poluare a produselor ali'entare% *e e9e'plu s=a de'onstrat ca *TT=ul se
acu'ulea5a in or&anis'ul u'an si deter'ina aparitia cancerului :2ein5< 1>>>;%
Scaderea productiei in procente a repre5entat cel 'ai se'ni1icati( ar&u'ent ca
tre-uiau &asite solutii alternati(e la siste'ul industrial%
Criteriul &eneral de distinctie al siste'elor necon(entionale< il repre5inta aplicarea
unor ele'ente de te7nolo&ie in 'od speci1ic% In acest conte9t sunt pre5entate in
continuare siste'ele a&ricole -iodina'ic< or&anic si sustena-il%
#unteanu si Stan :1>>>; reali5ea5a o lucrare de sinte5a< ca su-strat 1iind cele trei
siste'e necon(entionale< pe -a5a unei a'ple -i-lio&ra1ii :Ed?ards si cola-< 1>>>A
3rancis si cola-%<1>>0A 2allan< 1>>1A Crispells si Sado(a< 1>>,;%
Sis"e#ul $e a%ricul"ura 1i&$ina#ica isi are inceputul in acti(itatea scolii sau
'iscarii de a&ricultura -iodina'ica% Aceasta a 1ost pri'a 'iscare or&ani5ata si -ine
de1inita a culti(atorilor si 1ilo5o1ilor< ale carei -a5e reies dintr=o serie de con1erinte tinute<
in anul 1>2,< de catre 1iloso1ul Rudol1 Steiner< inte'eietorul antroposo1iei%
Ba5ele acestei 'iscari suntC
11
= siste'ele si te7nicile de cultura pot 1i atat noi cat si (ec7iA
= se 1olosesc ideile proprii ca si al altor 'iscari -iolo&ice cu' ar 1iC
di(ersi1icarea< reciclarea< e(itarea su-stantelor c7i'ice< producerea si distri-uirea
descentrali5ata a recoltei< etc%
= 'asuri de -iodina'ice speci1ice< ca si conceptiile< asa cu' au e(oluat de
la Steiner< 1or'ea5a un tot unitar si au in (edere< sti'ularea si re&larea proceselor
co'ple9e ale (ietii prin !re!ara"e 1i&$ina#ice, !en"ru s&l, !lan"e si %un&iul $e %ra)$A
de ase'enea sunt incluse unele consideratii despre i'plicarea 1ortelor cos'ice si terestre
asupra or&anis'elor -iolo&ice%
Conceptiile lui Steiner au 1ost de5(oltate de specialisti de 'arca cu' ar 1i
P1ei11er< Feop1< Paoli< Gea(ons si au 1ost concentrate intr=o scoala -iodina'ica%
#iscarea -iodina'ica este concentrata in N si N+ Europei< A'erica de Sud si
este relati( putin repre5entata in SUA si Canada%
Principiile a&riculturii -iodina'ice au e(oluat in co'-inatie cu alte principii
-iolo&ice si ecolo&ice< conducand la denu'irea consacrata de Sis"e# $e a%ricul"ura
1i&l&%ica.
Sis"e#ul $e a%ricul"ura &r%anica isi are radacinile in conceptiile unor 1ili5o1i ai
a&riculturii -iolo&ice< incepand cu anul 1>)0% In principiu< a&ricultura or&anica< la
inceput su- denu'irea de humus farming< se -a5ea5a pe conclu5iile lui 2o?ard< in ur'a
ree(aluarii siste'elor traditionale de a&ricultura din India :inainte de 1>,0;< ceea ce au ca
punct 1orte 1ertili5area or&anica a solului< 1olosind di1erite 'ateriale or&anice co'postate%
Co'postul asi&ura 7u'usul necesar unui sol sanatos< cu i'plicatii -ene1ice pentru un
'ediu sanatos%
Conceptiile a&riculturii pe -a5a de 7u'us atin& apo&eul la inceputul anilor 1>/0<
prin lucrarile lui SB@es :1>,>< 1>/>; si Sei1er :1>/2;% Un (ar1 al practicarii a&riculturii
or&anice 1olosind co'postul este 'arcat de aparitia lucrarii Rodale guide to
composting < reali5ata de #unic7 si 2unt:1>4>;% In present< o ade(arata scoala de
a&ricultura or&anica< partial inte&rate in a&ricultura dura-ila :sustena-ila; s=a de5(oltat si
se de5(olta in An&lia%
Acest sBste' s=a de5(oltat partial si in SUA su- denu'irea de r&anic
&ardenin& si r&anic 1ar'in& :Papacostea<1>40;%
Testa'entul a&ricol al lui 2o?ard a constituit punctul de plecare in aparitia
unei 1ilo5o1ii or&anice% Ter'enul or&anic a 1ost 1olosit 1olosit pra' data de Not7-urn
:1>,0; cu re1erire la 1iloso1ia si practica noii 'etode de a&ricultura%
In An&lia< in 1>,)< a luat 1iinta Asociatia Solului (Soil Association; care 'ilitea5a
pentru practicarea a&riculturii or&anice% Au aparut lucrari de re1erintaC The living soil
de E(e Bal1our :1>,);< lo!man"s fol# de 3aul@ner :1>,);< a# dirt de Rodale
:1>/0;< s%a% Un repre5entant de sea'a al a&riculturii or&anice< !ouis Bro'1ield :1>//;<
arata ca o'ul< culturile si ani'alele constituie un or&anis' (iu% El opinea5a ca datorita
&reselilor care se pot 1ace nu oricine poate culti(a pa'antul%
!adB E(e Bal1our< in lucrarea The living soil:1>,); conc7ideC sanatatea
o'ului< ani'alului< planetei si solului este un intre& de nedespartitA sanatatea solului
depin5and de 'odul cu' este sustinuta -alanta -iolo&ica< pornind de la ade(arata
1ertilitate a luiA culturile ce cresc pe el< 7rana ani'alelor< 7rana oa'enilor au un standard
de sanatate< o 'are capacitate de re5istenta la -oli si in 'are 'asura depind de in1ectiile
anterioare de orice 1el%
12
In conclu5ie< a&ricultura or&anica pledea5a pentru o a-ordare ecolo&ica in
practicarea a&riculturii< datorita relatiilor 1ra&ile din 'ediul incon6urator%
Sis"e#ul $e a%ricul"ura sustena-ila :dura-ila; apare< asa cu' s=a 'ai aratat ca
ur'are a i'pactului ne&ati( e(ident al a&riculturii intensi(e industriale asupra 'ediului
a&ricol si produselor a&ricole ori deri(atelor acestora< precu' si neputintei celorlalte
siste'e necon(entionale de a reali5a o a&ricultura e1icienta econo'ic%
Pentru pri'a data se intra in panica in perioada anilor I40< odata cu cri5a
ener&etica si atunci s=a tras un se'nal de alar'a in sensul ca resursele planetei nu sunt
inepui5a-ile%
-iecti(ul principal al a&riculturii sustena-ile este 'entinerea potentialului
producti( al solului si stoparea de&radarii acestuia%
Apare si se re'arca 'iscarea a&roecolo&ica< -ine cunoscuta printre oa'enii de
stiinta< prin lucrarile lui Altieri:1>84;% In principiu< se are in (edere co'-inarea
'etodelor stiinti1ice ale ecolo&iei 'oderne cu (ec7ile concepte ale a&riculturii stiinti1ice
prin in(atarea de la natura%
*eparta'entul A&riculturii din SUA ela-orea5a Raportul si reco'andarile
pri(ind a&ricultura or&anica :1>80;% *e aici re5ulta ur'atoarele pro-le'e cu interes
pentru a&riculturaC
= cresterea costurilor si precaritatea asi&urarii ener&iei si produselor
c7i'iceA
= cresterea re5istentei la produsele c7i'ice de co'-atere a insectelor
-uruienilor< si -olilorA
= declinul producti(itatii solului prin ero5iune< pierderea su-stantei or&anice
si a ele'entelor ntriti(eA
= poluarea apei de supra1ata cu produse c7i'ice si sedi'enteA
= distru&erea prin pesticide a 1lorei si 1aunei sal-aticeA
= riscul into9icarii oa'enilor si ani'alelor cu pesticide si aditi(i ali'entariA
= e1ectele di'inuarii supra1etei 1er'elor si reducerea 1er'elor de tip
1a'ilial< s%a%
Se recunoaste de econo'isti ca solul are o (aloare sociala sau pu-lica< iar
conser(area tre-uie sa se re&aseasca in pretul pietei pe care il pri'esc 1er'ierii pentru
produsele lor% Sunt e(aluate costurile de natura sociala :sanatate< calitatea 'ediului<
sta-ilirea co'unitatilor rurale;< deter'inate de practicarea a&riculturii de tip industrial% In
aceste circu'stante< in SUA se pune cu deose-ita serio5itate luarea unor 'asuri
pertinente%
In anul 1>84 se or&ani5ea5a o con1erinta re&ionala Jsustaina-le a&riculture in
#id?est :3rancis and Fin&< 1>88; iar in 1>88 o alta internationala la 7io State
Uni(ersitB JInternational Con1erence on Sustaina-le A&riculture SBste's :Ed?ards si
cola-oratorii< 1>8>;% Con1erinta internationala a a(ut ca o-iecti( 'a6or sa &aseasca
solutia (ia-ila care sa stope5e de&radarea ecosiste'elor a&ricole si sa asi&ure conser(area
pentru &eneratiile (iitoare% Siste'ul sustena-il repre5inta< de 1apt< un co'pro'is intre
a&ricultura de tip industrial care este renta-ila< dar poluanta si a&ricultura -iolo&ica care
este nepoluanta si asi&ura conser(area sau c7iar re&enerarea ecosiste'ului a&ricol< dar nu
are acelasi &rad de e1icienta econo'ica%
1)
Ter'enul en&le5esc sustaina-le a&riculture :a&ricultura sustena-ila; a 1ost
lansat in SUA in anul 1>80 :Rodale< 1>8); si e9pri'a o a&ricultura re&eneranta< -a5ata
pe principiile interactiunii ecolo&ice%
de1initie de lucru arata ca a&ricultura sustena-ila :dura-ila;< ca traducere a
ter'enului sustaina-le a&riculture este acea a&ricultura care Jpoate e(olua neli'itat spre
o 'ai 'are unitate pentru o'< o 'ai 'are e1icienta a resurselor 1olosite si intr=un
ec7ili-ru cu 'ediul< 1a(ora-il atat o'enirii cat si celor 'ai 'ulte specii :2ar?ood< 1>>0
citat de #unteanu< 1>>>;% *in de1initie re5ulta ca acest siste' de a&ricultura asi&ura la
ni(el opti' trei 1unctii 'a6ore ale a&riculturiiC utilitatea< e1icienta econo'ica si
conser(area 'ediului%
3rancis :1>84;< citat de #unteanu si Stan :1>>>; arata ca siste'ul de a&ricultura
sustena-ila este re5ultatul unei strate&ii de 'ana&e'ent care a6uta 1er'ierii sa=si alea&a
soiurile< sa asi&ure 1ertilitatea solului prin asola'ent< protectia 1ito=sanitara si 'etodele
de pre&atire a solului< sa reduca c7eltuielile< etc% Prin toate actiunile sale< 1er'ierul
tre-uie sa 'ini'i5e5e i'pactul asupra 'ediului si sa asi&ure un ni(el al productiei
sustinut si pro1ita-il%
In practica se constata de 1apt ca unele principii se intrepatrund< a(andu=se in
(edere ca te7nolo&ia care se aplica sa nu daune5e solului :sa nu=l polue5e< erode5e<
s%a%'%d%;< ci di'potri(a daca este posi-il c7iar sa=l re&enere5e<iar produsele a&ricole sa 1ie
nepoluante%
Acade'icianul #otoc< citat de #easnico( :1>>>;< a1ir'a caC Jacest siste'
sustena-il este acela catre care tre-uie sa tinde' si noi< la 1el ca toate tarile de pe &lo-%
In circu'stantele pre5entarii celor trei siste'e de a&ricultura este util a cunoaste
cate(a ele'ente de continut despre a&ricultura inte&rata%
A&ricultura inte&rata a aparut ca o pri'a 1a5a de raspuns si de aplicare a unor
solutii care sa pre(ina de5astrul ecolo&ic< apocaliptic care se pro1etea de catre adeptii
unor 1or'e de a&ricultura necon(entionala :or&anica< -iodina'ica< etc%;%
Pro'o(area a&riculturii inte&rate a 1ost si este si acu' pri'ul pas de co'pro'is
catre a&ricultura sustena-ila :dura-ila; propriu=5isa% Caracteristica de -a5a a acestui
siste' de a&ricultura a 1ost introducerea unor (eri&i te7nolo&ice inte&rate :co'-aterea
inte&rata a -olilor< daunatorilor< -uruienilor< aplicarea inte&rata a 1ertili5arii si iri&arii<
aplicarea produselor c7i'ice co'ple9e sau in co'ple9 de in&rasa'inte< er-icide insecto=
1un&icide etc%;% *e ase'enea siste'ul de a&ricultura inte&rata a(ea in (edere si unele
ele'ente de 'ana&e'ent si 'ar@etin& inte&rate etc%
$la'an< :2000;< re1eritor la aceasta pro-le'a< arata ca oa'enii nostrii de stiinta s=
au aliniat traditiei internationale de sal(&ardare a resurselor naturale si -iodi(ersitatii<
punand la dispo5itie te7nolo&ii per1or'ante< cu consu'uri reduse de produse c7i'ice de
sinte5a< cu un e1ect secundar poluant deose-it de &ra(%
In opinia specialistilor straini< sinteti5ata de Balascuta :2000;< se arata ca
a&ricultura -iolo&ica s=a de5(oltat si se de5(olta pe dru'ul desc7is de a&ricultura
inte&rata< care a 1unctionat si 1unctionea5a ca o scoala de pre&atire a a&ricultorilor pentru
trecerea la a&ricultura -iolo&ica%
A&ricultura inte&rata integreaza modelele si procesele agrotehnice blande,
ocrotitoare de mediu, cu modelele si procedeele intensive, dar aplicate la nivelul
minimului necesar.
1,
In tarile europene de5(oltate< a&ricultura inte&rata este supusa inre&istrarilor ca si
a&ricultura -iolo&ica :Balascuta< 2000;% Este se'ni1icati( de aratat ca in anul 1>>8< ,0D
din supra1ata a&ricola era e9ploatata in sistem integrat< si 4D in siste'ul de a&ricultura
-iolo&icaA
A&ricultura inte&rata este or&ani5ata in asociatii lucrati(e si este controlata si
puternic sprijinita de stat.
In landa< produsele o-tinute in siste'e necon(entionale se notea5a ast1elC o stea
in ca5ul a&riculturii inte&rate< doua stele in ca5ul a&riculturii -iolo&ice etapa de
con(ersie si trei stele pentru a&ricultura -iolo&ica%
In $er'ania< acest tip de a&ricultura este su-(entionat de stat< iar o inteprindere
nu poate 1unctiona decat intr=unul din cele doua siste'e necon(entionaleC -iolo&ic sau
inte&rat%
In #area Britanie< o 1er'a poate 1unctiona atat in siste' or&anic< cat si inte&rat%
$la'an :2000; a1ir'a ca in Uniunea Europeana se considera ca productia
7orticola inte&rata tre-uie sa indeplineasca cel putin doua caracteristici esentialeC
a; sa 1ie reali5ata din culturi care sa corespunda unei discipline de
productie care sa includa principiile productiei 7orticole inte&rate<
de1inita cert de autoritatile &u(erna'entale< pusa de acord cu asociatiile
de producatori le&al constituiteA
-; sa 1ie atestata o1icial :'arca< certi1icat sau sta'pila; usor de recunoscut<
dar sa o1ere transparenta 'etodei de culti(are< deci o &arantie a
respectarii te7nolo&iei inte&rate%
1%)% *in istoricul a&riculturii ecolo&ice< +ariante ale siste'ului de a&ricultura
ecolo&ica%
I5(oarele a&riculturii ecolo&ice se pierd in ne&ura (re'ii< suprapunandu=se
istoriei a&riculturii< acti(itate de pri'a i'portanta in e(olutia societatii u'ane si a o'ului
insusi :Stoian<1>>0;%
Ideea unei a&riculturi ecolo&ice a luat nastere la inceputul secolului KK< cand
societatea puternic industriali5ata a inceput sa o inlocuiasca pe cea rurala< traditionala%
In 'od practic< in Europa< cronolo&ic s=au di1erentiat trei curente< paralele
a&riculturii intensi(eC -iodina'ica< or&anica si -iolo&ica%
*e5(oltarea a&riculturii< in &eneral si a le&u'iculturii in special nu poate 1i
separata de pro-le'ele 'a6ore cu care s=a con1runtat si se con1runta o'enirea la ora
actuala :*e6eu< 1>>>;< dupa cu' se pre5inta in continuare%
a% Cresterea de'o&ra1ica< inre&istrata in aprilie 2008 de 0<4 'iliarde
locuitori :r&ani5atia Natiunilor Unite;< e(identia5a 1aptul ca cerintele in produse
a&roali'entare (or creste rapid% Prin continutul lor -o&at in 5a7aruri< (ita'ine< saruri
'inerale si 'ulte alte principii acti(e< produsele le&u'icole (or a(ea un rol i'portant in
ali'entatia u'ana< ca o co'ponenta esentiala unei 7raniri ec7ili-rate%
-% Cri5a ener&etica si de 'aterii pri'e este i'portanta caci le&u'icultura
repre5inta un sector 1oarte intensi( al a&riculturii% -tinerea produselor le&u'icole
necesita un consu' ridicat de ener&ieA ele nu se pot o-tine 1ara ener&ie sau cu un aport
sca5ut al acesteia% Pe (iitor< sporirea productiei le&u'icole (a a(ea loc in conditiile cri5ei
de ener&ie si de 'aterii pri'e% In 'od 1iresc< 'asurile ce se i'pun nu sunt de ordin
restricti(< ci de econo'isire a ener&iei% Ca si alte sectoare ale a&riculturii< le&u'icultura
1/
dispune de reale posi-ilitati de reducere a consu'urilor ener&etice< indeose-i a celor
pri(ind protectia 1itosanitara< er-icidarea< 1ertili5area si iri&area%
c% Pro-le'ele 'ediului incon6urator sunt deter'inate de actiunea
necontrolata a o'ului< care a deter'inat< in 1oarte 'ulte ca5uri' alterarea ecosiste'elor
a&ricole% Prin poluarea solului< apei< at'os1erei si recoltelor< actiunea necontrolata a
o'ului se intoarce i'potri(a celui care a pro(ocat=o% Ast1el practicarea unor siste'e
nerationale de a&ricultura a deter'inat deteriorarea 1ertilitatii acestora%< di'inuarea
recoltelor su- aspect cantitati(< dar si calitati(%
In ulti'ii /0 de ani< continutul in 7u'us al principalelor tipuri de sol< a sca5ut cu
0<)=0<0D% Cea 'ai &ra(a pro-le'a o repre5inta ero5iunea solurilor< care se 'ani1esta pe
circa 4 'ilioane de 7ectare cu 1olosinta a&ricola% Prin 1eno'enul de ero5iune se pierd
anual apro9i'ati( 10 'ilioane tone de sol care contin 1</ 'ilioane tone 7u'us si
/00%000 tone a5ot< 1os1or si potasiu :*e6eu< 1>>>A Toncea< 2002;%
3olosirea cu prioritate a 'etodelor c7i'ice de co'-atere a -olilor< daunatorilor si
-uruienilor< in detri'entul celor a&ro1itote7nice< -iolo&ice si 1i5ice :datorita con1ortului
te7nic;< au dus la poluarea c7i'ica a solului si a 'ediului< in &eneral%
-tinerea produselor le&u'icole depinde intr=o 'asura 1oarte 'are de utili5area
ne'i6locita a 1actorului apa% 3olosirea nerationala a iri&atiei a dus la aparitia 1eno'enelor
de salini5are si in'lastinare secundara pe 'ari supra1ete a&ricole%
Poluarea cu nitrati a apelor 1reatice si a celor de supra1ata a 1ost pro(ocata si de
1olosirea nerationala a in&rasa'intelor 'ineraleC do5e 'ari aplicate 1ie la in1iintarea
culturilor< 1ie la 1ertili5area 1a5iala :'ai ales cu a5ot;% In apele 1reatice ca si in produsele
le&u'icole< au 1ost e(identiate concentratii de nitrati ce depasesc li'itele ad'ise%
!e&u'icultura (iitorului (a tre-ui sa tina sea'a de toti 1actorii de productie
:solul< in&rasa'intele< pesticidele;< in asa 1el incat i'pactul asupra 'ediului incon6urator
sa 1ie 'ini'%
In acelasi ti'p< le&u'icultura are si un rol depoluant< prin reciclarea
nu'eroaselor resturi de natura or&anica din &ospodarii :&unoaie 'ena6ere< 1run5e< apa
u5ata< tesco(ina< etc%;%
Prin a&ricultura -iolo&ica< in sensul de1initiei acceptate de Uniunea Europeana< se
intele&e acel siste' de cultura care (i5ea5a (alori1icarea si pastrarea siste'elor -iolo&ice
producti(e< 1ara a recur&e la su-stante c7i'ice de sinte5a :T7e European Council
Re&ulation ECC 20>2.1>>1< U$ ),.2002< U$ 02.2004;%
Celelalte 1or'e de a&ricultura necon(entionala< or&anica si ecolo&ica< desi au
ele'entele lor de distinctie< insea'na< in principiu< tot a&ricultura -iolo&ica%
#unteanu si Stan :1>>>; sustin ca tre-uie acceptata ur'atoarea situatieC in di1erite
tari sau &rupuri de tari se cunoaste< se 1oloseste< si se practica o anu'ita (arianta a
a&riculturii necon(entionale< dar in continut se practica o a&ricultura necon(entionala in
care se aplica< 'ai 'ult sau 'ai putin< aceleasi principii ale celor trei (ariante anterior
pre5entate%
Unele ele'ente de distinctie ra'an< in 1unctie de traditia istorica< de di1erite
conditii naturale< -a5e te7nico='ateriale< cunoasterea te7nolo&iilor< cerintele pietii
Contra5icerile pentru cei trei ter'eni :-iolo&ic< or&anic< ecolo&ic; au 1ost 1oarte
'ulte% Asa de e9e'plu Stoian :1>>>; 1oloseste ter'enul de Ja&ricultura -iolo&ica< iar
produsele o-tinute intr=un ast1el de siste' sunt denu'ite J-io% #easnico( :1>>>;<
1oloseste ter'enul de a&ricultura ecolo&ica pentru un ast1el de siste' necon(entional< iar
10
produsele o-tinute ar tre-ui sa 1ie denu'ite ecolo&ice nD< in1ir'andu=l pe Stoian<
ar&u'entand prinC
= &r%anic< opusul ar 1i anor&anic< ter'enul 1iind a-surd< caci toate produsele
a&ricole< c7iar si resturile< &unoaiele sunt or&anice< adica produse de or&anis'eA
= 1i&l&%ic< opusul ar 1i ne-iolo&ic< deci produsele re5ulta de la or&anis'e cu (iata
in ele< deci or&anice% Ce produse o-tinute de la 'icroor&anis'e< plante sau ani'ale nu ar
1i -iolo&iceL
= ec&l&%ic< opusul ar 1i neecolo&ic< deci curat in sensul actual al notiunii de
ecolo&ic< ast1el nein&rasat c7i'ic< netratate cu produse pesticide a&resi(e< ne'anipulate
&enetic% #unteanu si Stan :1>>>; spun ca daca se propune ter'enul de ecolo&ic<
insea'na ca ar e9ista si o a&ricultura in a1ara 'ediului incon6urator sau a unui siste'
ecolo&ic%
A(and in (edere cele pre5entate< nu este &resit a 1olosi unul din ter'eni< cu
conditia sa 1ie pre5entati 1actorii de de1inire si conte9tul de1inirii%
Ter'enul de Ja&ricultura -iolo&ica este 1olosit in 3ranta< Italia< Portu&alia<
Ja&ricultura ecolo&ica in $er'ania< Spania< *ane'arca< iar cel de Ja&ricultura
or&anica< in #area Britanie< Irlanda< SUA%
Scopul principal al a&riculturii ecolo&ice este reali5area de produse
a&roali'entare cu un continut ridicat in su-stante -iolo&ic acti(e< li-ere de su-stante
c7i'ice de sinte5a care pot pre6udicia &ra( sanatatea o'ului< in circu'stantele unui
ecosiste' dura-il< sanatos si cu potential ridicat de producti(itate%
A&ricultura ecolo&ica se -a5ea5a in principiu pe ridicarea continutului solului in
'aterie or&anica< prin 1olosirea in&rasa'intelor or&anice naturale :&unoi de &ra6d<
co'post< in&rasa'inte (er5i< tul-ureala< urina M 'ust de &unoi de &ra6d;% *e aceea ea se
poate practica cu succes in e9ploatatiile a&ricole care au sector 5oote7nic%
A&ricultura ecolo&ica nu se li'itea5a nu'ai la pre&atirea si 1olosirea
co'posturilor< ci ea se inte&rea5a si cu alte 'asuri te7nice si anu'e :dupa *a(idescu<
1>>,;C
= Asola'entul 'ultianual cu le&u'inoaseA
= !ucrarea solului cat 'ai la supra1ata< 1ara intoarcerea -ra5dei si
practicarea periodica a su-sola6uluiA
= Renuntarea la in&rasa'intele c7i'ice o-tinute pe cale industriala si
utili5area de 1or'e 'inerale naturale &reu solu-ile :&ranite 1in 'aruntite<
saruri potasice naturale< 1os1orite 'acinate;A
= Reducerea sau renuntarea la co'-aterea c7i'ica a -uruienilor<
daunatorilor si -olilor plantelor%
In unele (ariante ale a&riculturii ecolo&ice< pe lan&a 'asurile te7nice< se pune
accent pe actiunea de sti'ulare a cresterii plantelor 1olosind unele J1orte ale naturii sau
unii J1actori cos'ici% 3ara indoiala ca in 'ediul incon6urator este cuprinsa si in1luenta
unor 1actori per'anenti care nu pot 1i controlati de o' :atractia lunii< atractia cos'ica
uni(ersala;< dar care< in decursul ti'pului au 1ost asi'ilate in codul &enetic al plantelor<
ast1el ca acestea reactionea5a c7iar si la intensitatea< (aria-ilitatea si rit'icitatea pre5entei
lor%
+ariantele a&riculturii ecolo&ice reies din 1aptul ca toate siste'ele de a&ricultura
necon(entionala :e9clusi( siste'ul de a&ricultura sustena-ila; au 1ost incluse su- o
sin&ura denu'ire< in ca5ul de 1ata < in cel de a%ricul"ura ec&l&%ica.
14
*a(idescu si *a(idescu :1>>,;< au 1acut o pre5entare a (ariantelor ecolo&ice in
1unctie de 'ediul de pre&atire a co'postuluiC -iodina'ica< or&anica< -iolo&ica%
a% A&ricultura -iodina'ica
Precursoarea a&riculturii -iolo&ice este considerata a 1i (arianta -iodina'ica%
A&ricultura -iodina'ica este -a5ata pe respectarea le&ilor naturale ale (ietii si ale unitatii
sol=planta=ani'al=o'< cea 'ai 'are i'portanta 1iind acordata J1ortelor (itale%
Acest concept de a&ricultura< a 1ost pro'o(at la inceputul deceniului trei din
secolul trecut< in $er'ania< de Rudol1 Steiner si E7ren1ried P1ei11er :Sattler <2001;%
+iata< spun Steiner= P1ei11er< are tendinte de a creste continuu% E9ista un ec7ili-ru
dina'ic care 1ace ca (iata si 'oartea sa se interconditione5e prin contradictii interne si
e9terne :'ediul incon6urator;%
Principalii a&enti care participa la des1asurarea nor'ala a (ietii solului sunt
'icro1lora :-acterii< ciuperci< al&e; si 'icro1auna :ra'e< ne'ato5i< (ier'i< etc%;< alaturi
de radacinile plantelor (ii si de 1actorii de 'ediu :precipitatii< te'peratura;%
Conceptia S"einer2*ei**er are la -a5a cresterea continutului in 7u'us a solurilor
pana la un anu'it ni(el de ec7ili-ru< care sa=i dea posi-ilitatea sa=si traiasca propria (iata<
care se re1lecta in cresterea plantelor si apoi in recolta%
E9ploatatia a&ricola este considerata ca un or&anis' (iu< care necesita un anu'it
ec7ili-ru intre cultura plantelor si cresterea ani'alelor%
Pe plan te7nic< 'etoda -iodina'ica se caracteri5ea5a prin utili5area unui nu'ar
de noua preparate :nu'erotate /00=/08;< care au drept scop resta-ilirea ec7ili-rului
'o'entan< care este dere&lat prin inter(entia o'ului< prin cli'at< prin 1ortarea cresterii
plantelor%
A&ricultura -iodina'ica< pro'otoare a a&riculturii -iolo&ice< este practicata pe
supra1ete 1oarte e9tinse in tarile A'ericii !atine :Ecolo&B N 3ar'in&< 1>>>=2000;%
+arianta -iodina'ica nu este nu'ai o 1iloso1ie ci si o 'etoda de a&ricultura% In 1oarte
'ulte pri(inte se asea'ana cu a&ricultura or&anica :-iolo&ica;%
3er'ierii -iodina'ici cred in 'ani1estarile si rolul in1luentelor cos'ice< in pri'ul
rand po5itia !unii< dar si a altor corpuri ceresti< care e9ercita o in1luenta asupra solului si
asupra plantelor% Asa< de e9e'plu< ei tin cont pentru se'anat< plantat< lucrarile solului si
recoltat de in1luentele 1actorilor de natura cos'ica%
Plantele le&u'icole sunt cele 'ai sensi-ile la in1luentele lunare si astrale% Ast1el<
se'anatul celor 'ai 'ulte specii su- adaposturi tre-uie sa se 1aca intre pri'ul patrar si
luna plina% *aca se sea'ana in rasadnite calde< tre-uie sa se se'ene cat 'ai aproape de
luna plina< in ca5ul ridic7ilor< a castra(etilor< etc%
In sere< solarii sau rasadnite tre-uie ca rasadurile sa se plante5e cu trei 5ile inainte
de luna plina< du-landu=se (italitatea si producti(itatea%
Plantarea to'atelor ti'purii in ca'p se reco'anda sa se 1aca la s1arsit de !una
descendenta% *e ase'enea< udatul se (a e1ectua nu'ai seara< la caderea noptii%
2ein5 :1>>>;< pre5inta cate(a 'o'ente opti'e pentru se'anatul sau plantatul
speciilor le&u'icole% Asa de e9e'pluC
= 'a5area de &radinaC doua 5ile dupa pri'ul patrarA
= 1asolea piticaC a doua si atreia 5i dupa pri'ul patrarA
= 1asolea urcatoareC a doua< a treia< si a patra 5i dupa pri'ul patrarA
= pentru pra5 si ceapaC trei 5ile inainte de !una plinaA
18
= pentru castra(eti tip Cornis7onC in 5i de !una plina si searaA aceasta poate
tripla recoltaA
= pentru usturoiC intre a cincea 5i pre'er&atoare a !unii pline si 5iua
ur'atoareA in Spania< de e9e'plu< daca cerul este inc7is se plantea5a peste
o lunaA
= salata este sensi-ila in a patra 5i inainte de !una plina< cu toleranta in
1unctie de loc< de 12=)0 de oreA
= 'orco(ul se sea'ana de la pri'ul patrar la a treia 5i inainte de !una plinaA
= carto1ul tre-uie plantat cu doua 5ile inainte de !una plina< dar
sensi-ilitatea depinde si de soiA
A&ricultura -iodina'ica cunoaste doua (ariante i'portante< $uller%Ruch si
&emaire%'oucher.
Varian"a 1i&l&%ica Muller2Ruc3 :dupa *a(idescu si *a(idescu< 1>>,;
#etoda #uller=Ruc7 se practica in El(etia si are la -a5a cercetarile lui *r% 2%P%
Ruc7 pri(itoare la rolul 'icroor&anis'elor din sol asupra nutritiei plantelor% Cercetarile l=
au condus pe Ruc7 la conclu5ia ca -acteriile lactice din sol traiesc in si'-io5a cu
radacinile plantelor% E9ista asadar un Jciclu al 'ateriei (ii< plantele iau din sol nu nu'ai
ioni 'inerali< ci si 'olecule or&anice% #icroor&anis'ele din sol eli-erea5a in sol
microsomi. *e unde conclu5ia ca prin 1ertili5are tre-uie sa 7rani' nu nu'ai plantele ci si
'icroor&anis'ele%
*in punct de (edere te7nic< 'etoda #uller=Ruc7 are ur'atoarele caracteristici
principaleC
= co'postarea pre1erentiala a 'aterialelor or&anice :paie< &unoi de &ra6d; la
supra1ata solului< 1ata de cea in pro1un5i'e< &unoiul scos din &ra6d dupa 'a9i'
/=10 5ile :o sapta'ana; este raspandit in strat su-tire la supra1ata solului si este
lasat asa<sau se incorporea5a cu o unealta de supra1ata la cati(a c' :/= 0 c';A
daca terenul nu este li-er &unoiul de &ra6d se depo5itea5a un ti'p cat 'ai scurt<
pana la posi-ila lui raspandireA
= practicarea in&rasa'antului (erde ori de cate ori este posi-il< intre doua culturiA
= 1olosirea la toate culturile a rocilor silicioase 'acinateA
= 1olosirea unui preparat 'icro-iolo&ic :7u'us 1er'ent; pentru intensi1icarea
acti(itatii -iolo&ice din sol%
Varian"a 1i&l&%ica Le#aire2B&uc3er
Se practica 'ai ales in 3ranta si are la -a5a utili5area ca in&rasa'ant a unei al&e
cu corp calcaros :!it7ot7a'niu'; in stare uscata si 'acinata< sin&ura sau i'preuna cu
roci 1os1atice 'acinate< cu re5ultate -une pe soluri acide%
#etoda !e'aire=Bouc7er se -a5ea5a< pe de alta parte< si pe teoria trans'utatiei
-iolo&ice :Fer(ran;< dupa care nu este necesar sa reintroduci in sol toate ele'entele
ridicate de plante intrucat prin trans'utatie -iolo&ica plantele isi pot satis1ace necesarul
in potasiu prin trans'utatia ato'ului de calciu< sau de 'a&ne5iu prin trans'utatia
sodiului< sau in 1os1or prin trans'utatia a5otului< sau a siliciului%
#etoda !e'aire=Bouc7er reco'anda co'postarea de scurta durata a 'ateriilor
or&anice :)=, sapta'ani;< 1er'entate aero-%
-% A&ricultura or&anica
3rancis Bla@e :1>>>;< in cartea sa Jr&anic 1ar'in& and &ro?in&< a1ir'aC Jeste
'ult 'ai usor sa spui ce nu este a&ricultura or&anica< decat ce este%
1>
Se poate o-ser(a ca de 1apt aici este particularitatea acestui siste'< deoarece
1oarte 'ulti il percep doar ca o a&ricultura 1ara in&rasa'inte c7i'ice si pesticide de
sinte5a< dar care in esenta tinde a 1i co'ple9 si de lun&a durata%
A&ricultura or&anica este o cale 'ult di1erita de cea Jpe care 'er&e a&ricultura
intensi(a< si aceasta poate crea concepte adesea di1icil de inteles< in special pentru aceste
noutati ale sale%
Aparuta in An&lia dupa cel de=al II=lea ra5-oi 'ondial< a&ricultura or&anica se
-a5ea5a pe 1olosirea e9clusi(a a 1ertili5arii or&anice% Acest curent atri-uie 7u'usului un
rol 1unda'ental in ec7ili-rul -iolo&ic si 1ertilitatea solului%
3ondatorul acestui concept< Al-ert 2o?ard<si=a enuntat teoriile in J Testa'entul
a&ricol< pu-licat in 1>,0 :*e6eu< 1>>4;%
*upa *a(idescu si *a(idescu :1>>,;< (arianta or&anica are la -a5a ur'atoareleC
= co'postarea tuturor re5iduurilor (e&etale si ani'aleA
= su-sola6ul e9ecutat periodic< din cinci in cinci aniA
= asola'entul cu pa6iste te'porara de )=, ani cu 1lora (ariata%
2a?ard :1>,0;< citat de *e6eu :1>>4;< su-linia5a de5a(anta6ele 'onoculturilor
:de aici a(anta6ele 1olosirii rotatiei plantelor;< ale disparitiei 'icilor e9ploatatii si ale
1olosirii in&rasa'intelor arti1iciale< precu' si a(anta6ele culturilor asociate :&ra'inee=
le&u'inoase; si ale 1ertili5arii solului in asi&urarea re5istentei plantelor la para5iti%
In 'o'entul de 1ata nu e9ista cercetari siste'atice care sa arate care dintre aceste
'etode este cea 'ai -una%
1./. O1iec"i'ele a%ricul"urii4le%u#icul"urii ec&l&%ice
Principalele o-iecti(e ale a&riculturii ecolo&ice< asa cu' sunt preci5ate de catre
3ederatia internationala a #iscarilor de A&ricultura r&anica :I3A#;< sunt ur'atoarele
:dupa conditiile standard de atestare a produselor ecolo&ice BITERRA< 2000;C
1; de a produce 7rana de inalta calitate si in cantitati su1icienteA
2; de a interactiona constructi( in sporirea calitati(a a (ietii cu siste'e si cicluri
naturaleA
); de a incura6a si 1a(ori5a ciclurile -iolo&ice in siste'ele de &ospodarii<
i'plicand 'icroor&anis'ele< 1auna si 1lora solului< plantele si ani'aleleA
,; de a sustine :'entine; si a creste 1ertilitatea solului pe ter'en lun&A
/; de a 1olosi< in 'asura in care este posi-il< resursele necon(entionale in
siste'ele a&ricole localeA
0; de a actiona< in 'asura posi-ilitatilor< intr=un siste' inc7is cu pri(ire la
'ateria or&anica si ele'entele nutriti(eA
4; de a lucra< in 'asura posi-ilitatilor< cu 'ateriale si su-stante care se pot
re1olosi sau recicla in propria &ospodarie sau in alta parteA
8; de a asi&ura oa'enilor din &ospodarie conditii de (iata cat 'ai apropiate 1ata
de cele naturaleA
>; de a reduce toate 1or'ele de poluare care pot re5ulta din te7nolo&ia a&ricolaA
10; de a 'entine di(ersitatea &enetica a siste'ului a&ricol si ceea ce incon6ura
siste'ul< inclu5and protectia plantelor si a 7a-itatului natural :sal-atic;A
11; de a per'ite producatorilor a&ricoli o (iata in con1or'itate cu drepturile
o'ului stipulate de NU< de a acoperi necesitatile de -a5a si a o-tine casti&uri adec(ate
si satis1actii din acti(itatea lor< inclu5and o 'unca de prote6are a 'ediuluiA
20
12; de a lua in considerare lar&ul i'pact social si ecolo&ic al siste'ului de
&ospodarire%
A&ricultura ecolo&ica :-iolo&ica< or&anica;< se -a5ea5a pe pastrarea or&anis'elor
(ii din sol< in special 'icro1lora si 'icro1auna< prin rotatii adec(ate ale culturilor< prin
te7nici adec(ate si 'entinerea unui ni(el ridicat al 'ateriei or&anice din sol% Acest siste'
pune un accent deose-it pe 1olosirea unor siste'e de productie di(ersi1icate< -a5ate pe un
nu'ar 'are de culturi< pe cresterea ani'alelor< pe utili5area soiurilor si raselor locale
re5istente la -oli si daunatori%
Cultura plantelor 1ura6ere se inte&rea5a in rotatii ec7ili-rate< iar de6ectiile ani'ale
sunt necesare pentru o 1ertili5are econo'ica si de calitate%
Se reco'anda e(itarea oricaror inter(entii care daunea5a (ietii solului si 'ediului
incon6urator% #etodele a&riculturii ecolo&ice sunt 'ai co'ple9e< co'parati( cu cele ale
a&riculturii clasice%
3iecare e9ploatatie a&ricola constituie un siste' co'ple9< un or&anis' de sine
statator< care cere solutii adec(ate% r&ani5area acestuia tre-uie sa se 1aca tinand sea'a
de 1aptul ca indicatorul sintetic al unei -une &ospodariri il constituie conser(area si
sporirea 1ertilitatii solului%
Asadar< alte o-iecti(e principale ale a&riculturii ecolo&ice ar 1iC
= sa asi&ure e1icienta econo'ica a productiei si a ecosiste'ului a&ricol
:creste (aloarea terenului e9ploatat in SA ecolo&ica;A
= sa asi&ure sustena-ilitatea econo'ico=sociala a co'unitatii rurale
:Red'an si Ed?ards< 1>>>< citati de #unteanu< 2001;%
Tre-uie su-liniat ca nu'ai daca se iau in (edere si aceste o-iecti(e se inlatura
7andicapul 'a6or al siste'elor a&ricole necon(entionaleC renta-ilitatea lor sca5uta%
1.0. Ca"e'a !rinci!ii ale a%ricul"urii ec&l&%ice
Productia ecolo&ica :cu alte cu(inte -iolo&ica< or&anica; presupune reali5area
unor siste'e a&ricole adec(ate< dura-ile< di(ersi1icate< ec7ili-rate< (i5and prote6area
'ediului incon6urator si asi&urarea consu'atorilor cu ali'ente de certa calitate nutriti(a
si sanitara%
Principiile a&riculturii ecolo&ice se spri6ina pe cunoasterea a'anuntita a
siste'elor de productie care (alori1ica la 'a9i' resursele locale< cu reducerea la
'ini'u' a riscurilor econo'ice si ecolo&ice< inte&rand cunostintele traditionale cu
pro&resul stiinti1ic din toate do'eniile -iolo&iei si a&rono'iei% Aceste principii sunt
1or'ulate in cele ce ur'ea5a :*e6eu< 1>>4A Biotera <1>>8< 1>>>< 2000A Toncea 2002;%
a; #entinerea 1ertilitatii solului
In centrul preocuparilor a&riculturii ecolo&ice se a1la solul< considerat ca un
'ediu (iu< co'ple9< dar inca putin cunoscut< care interactionea5a strans cu plantele si
ani'alele care il populea5a% Toate actiunile (i5ate de a&ricultura ecolo&ica :lucrarile
solului< 1ertili5area< ale&erea produselor pentru co'-aterea -olilor si daunatorilor< etc%; au
ca scop intensi1icarea acti(itatii 'icro-iolo&ice a solului< 'entinerea si sporirea 1ertilitatii
acestuia " conditii indispensa-ile pentru pastrarea starii de sanatate a plantelor%
-; Protectia 'ediului incon6urator
#ulte te7nici culturale aplicate in ulti'ele decenii au a(ut consecinte nedorite
asupra 'ediului incon7urator< contri-uind la ero5iunea solurilor< de&radarea siste'elor
ecolo&ice< poluarea solului< apelor 1reatice si a recoltelor cu pesticide si nitrati%
21
A&ricultura ecolo&ica ur'areste pastrarea nealterata a 'ediului< prin 1olosirea
in&rasa'intelor or&anice si a celor 'inerale 'ai putin solu-ile< a co'posturilor< prin
e(itarea 1olosirii produselor care pot a(ea e1ecte daunatoare%
3olosirea er-icidelor este inter5isa< 1iind per'ise nu'ai produsele ce nu daunea5a
plantelor< -a5ate pe saruri 'inerale si'ple :Cu< S< silicat de Na< etc; sau e9tracte de
plante :piretru;< precu' si aplicarea 'etodelor 1i5ice :ter'ice;%
c; Respectul pentru sanatatea consu'atorilor
Prin practicarea unei a&riculturi ecolo&ice se ur'areste o-tinerea unor produse
a&ricole de calitate< 1ara re5iduuri de pesticide< dar care sa contina o -alanta ec7ili-rata de
ele'ente nutriti(e :protide< &lucide< lipide;< aci5i or&anici< (ita'ine si saruri 'inerale%
!e&u'ele< 1ructele< stru&urii se consu'a in 'area lor 'a6oritate in stare
proaspataA de aceea calitatea lor nutriti(a si i&ienica :lipsa re5iduurilor de pesticide< de
to9ine; pre5inta o i'portanta deose-ita in ali'entatia o'ului 'odern%
d; +i5iunea &lo-ala asupra interactiunilor din natura
In a&ricultura ecolo&ica se pune accent pe calitatea inter(entiilor o'ului asupra
naturii< nea&resi(e< co'parati( cu a&ricultura con(entionala%
e; 3er'a " o unitate< un or&anis' in ec7ili-ru
In a&ricultura ecolo&ica se renunta la o speciali5are in&usta si la o e9ploatare
intensi(a< unilaterala% r&ani5area unei 1er'e tre-uie sa se 1aca cu respectarea stricta a
le&ilor -ios1erei< a(andu=se tot ti'pul in (edere ca indicatorul sintetic al -unei
&ospodariri il constituie conser(area si sporirea 1ertilitatii solului%
Asociatia Bioterra pune la -a5a productiei ecolo&ice ur'atoarele principiiC
1; Eli'inarea oricarei te7nolo&ii poluante :in special cele in care sunt utili5ate
su-stante to9ice< 'ateriale sintetice< in&rasa'inte c7i'ice< anti-iotice< 7or'oni< in&inerie
&enetica< etc%;A
2; Reali5area unor structuri de productie si asola'ente in cadrul carora un rol
pri'ordial il detin speciile si soiurile adaptate conditiilor localeA
); Sustinerea continua si a'eliorarea 1ertilitatii naturale a soluluiA
,; Inte&rarea< in siste'ul de productie< a cresterii ani'alelorA
/; Utili5area econo'ica a reusrselor ener&etice con(entionale si inlocuirea
acestora in 'ai 'are 'asura prin utili5area rationala a produselor secundare re1olosi-ileA
0; Aplicarea unor te7nolo&ii in cultura (e&etala si in 5oote7nie care sa satis1aca
cerintele speciilor< soiurilor si raselorA
4; Apararea conceptiei sanatoase despre a&ricultura< 'odelarea (ietii pe ciclurile
naturale e9istente si prote6area acestora< cu posi-ilitatea a'eliorarii pro1ita-ilitatii
productiei si stoparea concurentei neloialeA
8; -tinerea unor produse cu (aloare nutriti(a ridicata< sanatoase< in 'are
'asura li-ere de su-stante to9ice%
In esenta< se o-ser(a ca indi1erent de cine a enuntat principiile< productia
ecolo&ica :-iolo&ica< or&anica; presupune reali5area unor siste'e a&ricole dura-ile<
ec7ili-rate (i5and prote6area 'ediului si asi&urarea consu'atorilor cu produse de calitate<
li-ere de su-stante to9ice%
1%0% !e&islatia produselor certi1icate ecolo&ic
1%0%1% !e&islatia internationala pri(ind produsele ecolo&ice
22
Principiile si re&ulile de o-tinere a produselor ecolo&ice< pentru a putea 1i i'puse<
respectate si prote6ate au ne(oie de o le&islatie%
Asa a aparut in anul 1>42< la +ersailles< 3ederatia Internationala a #iscarilor
pentru A&ricultura r&anica :I3A#;%
In pre5ent I3A# nu'ara peste 8,0 'e'-rii din peste 120 de tari :printre care si
Ro'ania; si isi are sediul la T7oleB=T7eleB in $er'ania%
Intrea&a acti(itate a acestei or&ani5atii< precu' si a 'e'-rilor acesteia< se
concreti5ea5a prin de5(oltarea de 'etode si in1or'atii pri(ind practicarea unei a&riculturi
pentru care nu contea5a nu'ai productia in sine< ci in 'od e&al conser(area 'ediului<
calitatea nutriti(a si -iolo&ica a produselor si independenta a&ricultorului%
Una din principalele sarcini ale Adunarii $enerale a I3A# este apro-area
caietului de sarcini cadru " sinte5a a cercetarilor si a propunerilor 'e'-rilor asociati<
'enita sa ar'oni5e5e a&ricultura ecolo&ica.-iolo&ica la ni(el international%
C7iar daca in 1or'a o1icial redactata nu poate constitui o re&le'entare nationala<
caietul de sarcini constituie pentru toti producatorii si trans1or'atorii de produse
-iolo&ice un indreptar util pentru intele&erea te7nicilor -io< dar si a 1iloso1iei a&riculturii
-iolo&ice :Stoian<1>>>;%
Restrictiile din Jcaietul de sarcini cadru sunt uni(ersal (ala-ile< cei care nu le
respecta in li'itele pre5entate nu=si pot certi1ica productia ca J-io%
Caietul de sarcini I3A# tine cont de re&le'entarile C&#uni"a"ii Ec&n&#ice
Eur&!ene 5Re%. CEE 26728 $in 22 iulie 1771< co'pletat in 'o'entul de 1ata de
Re%ula#en"ul 9+/4266:.
Ulti'a (ersiune a JCaietului de sarcini I3A# a 1ost pu-licata de Stoian<in
re(ista 2ortin1or' nr%11.84 din 1>>>% Caietul 1ace re1erire atat la productia (e&etala< cat
si la cea ani'ala si cuprinde 10 capitole%
In continuare este pre5entat pe scurt indru'arul cadru< detaliind insa capitolele
care 1ac re1erire la productia (e&etala :UE 20>2.1>>1;%
Capitolul I
Capitolul I 1ace re1erire la o-iecti(ele principale ale a&riculturii -iolo&ice< care
sunt unani' (ala-ile pentru toti producatorii%
Pentru atin&erea o-iecti(elor a&riculturii -iolo&ice se (or 1olosi acele te7nici ce
per'it Jde-ransarea de anu'ite te7nolo&ii :in&rasa'inte 'inerale de sinte5a< pesticide;
si de anu'ite restrictii :1ortarea plantelor< cresterea industriala a ani'alelor; care sunt
contrare principalelor o-iecti(e%
Capitolul II
Capitolul II 1ace re1eriri la ca'pul de aplicare al caietului de sarcini I3A#%
r&ani5atiile nationale< tre-uie sa=si alcatuiasca caiete de sarcini< respectand
cadrul &eneral al Caietului ela-orat de I3A#% Acest caiet nu poate 1i preluat ca atare de
nici un or&anis' de (eri1icare% In pri'ul rand se are in (edere< con1or'itatea cu
re&le'entarile nationale< adica re&le'entarile nationale< stau la -a5a inlocuirii
indru'atoarelor de productie ecolo&ica a 1iecarei asociatii de certi1icare< iar aceste
indru'atoare sunt autori5ate de I3A#< a(and la -a5a re&le'entarile UE%
Re1eriri speciale se 1ac la punctul 2< cu pri(ire la con(ersia catre a&ricultura
-iolo&ica si durata acestei perioade% Con(ersia se reali5ea5a la ni(el de 1er'e< societati
sau parcele -ine deter'inate< con1or' unui plan deose-it de 'inutios 1unda'entat%
2)
*urata con(ersiei nu tre-uie sa 1ie 'ai 'ica de doi ani pentru speciile anuale si
trei ani pentru cele perene< insa aceasta poate 1i prelun&ita sau scurtata de or&anis'ele
certi1icatoare%
Ca!i"&lul III
Capitolul III este dedicat productiei (e&etale si pre5inta ele'ente esentiale din
te7nolo&ia culturilor ecolo&ice%
1. C&n$i"iile $e #e$iu
a; Tre-uie luate toate 'asurile pentru a pre(eni conta'inarea accidentala
pro(enind din e9teriorul do'eniului :antrenarea prin (ant a produselor nedorite< etc%;%
-; In ca5ul unor anu'ite du-ii pri(ind calitatea solului si a ali'entatiei
: de e9e'plu< cand 1er'a sau unitatea de productie sunt situate in apropierea unei surse
'a6ore de poluare;< or&anis'ul certi1icator (a pretinde sau (a e1ectua anali5e de sol%
c; Posi-ilitatile de reducere a poluarii tre-uie indicate< 'ai ales in ceea ce
pri(este apa utili5ata pentru iri&atii%
d; In ca5ul in care re5idurile to9ice sunt detectate intr=un produs de
a&ricultura -iolo&ica< acest produs nu poate 1i (andut ca atare< cel putin daca aceste
re5idii nu sint re5ultatul poluarii &enerali5ate a 'ediului%
e; *e1risarea unei culturi prin arderea 'ateriei or&anice :de e9e'plu
arderea paielor;< tre-uie sa 1ie re&le'entata de catre or&anis'ele certi1icatoare si
restransa la 'a9i'u'%
1; Toate 'asurile tre-uie luate pentru pre(enirea ero5iuniiA
&; Pentru producatorii in sere< siste'ele de incal5ire in sere< per'itand
econo'ia de ener&ie sunt reco'andate<
2. Ale%erea cul"uril&r si s&iuril&r
a; Speciile si soiurile culti(ate tre-uie sa 1ie pe cat posi-il adaptate
solului si cli'atului si sa re5iste daunatorilor si -olilor% Pe 'asura disponi-ilitatilor<
se'intele sau 'aterialul saditor ar tre-ui sa pro(ina din e9ploatatii -iolo&ice :2001< Re&%
CEE 1>)/.>/;%
-; Cand (a 1i posi-il< si cel 'ai tar5iu in cursul anului 1>>,< toate
rasadurile tre-uie sa pro(ina dintr=o 1er'a sau dintr=o unitate de productie certi1icate in
a&ricultura -iolo&ica% In re&iunile unde a&ricultura este in pri'ele stadii de de5(oltare<
or&ani5atiile pot decide li'ita pe care acestea o considera con(ena-ila 1ata de o-li&atia
de a cu'para se'inte si plante de pro(enienta din a&ricultura -iolo&ica%
c; In ale&erea soiurilor< este i'portant de luat in considerare 'entinerea
di(ersitatii &enetice :de e9e'plu prin inter'ediul unui a'estec (arietal;%
d; Trata'entul se'intelor nu poate sa se 1aca decat cu produse care
1i&urea5a in ane9ele 1 si 2% r&anis'ele certi1icatoare pot autori5a< prin dero&are<
anu'ite trata'ente ale se'intelor in 'asura in care se'intele netratate nu sunt
disponi-ile la ni(el local%
)% Rotatiile
a; Rotatiile tre-uie sa 1ie pe cat posi-il 'ai (ariate si sa cuprinda
le&u'inoase :sau pasuni te'porare care sa cuprinda si le&u'inoase;< in&rasa'inte (er5i
si plante cu inradacinare pro1unda%
2,
-; Necesitatea includerii le&u'inoaselor in rotatii< tre-uie sa 1ie clar
'entionata de catre or&anis'ele certi1icatoare in ca5ul 1er'elor 1ara productie ani'ala%
,% Practica 1ertili5arii
a; Pro&ra'ul de 1ertili5are tre-uie sa ai-a ca o-iecti( 'entinerea si
cresterea 1ertilitatii solului si a acti(itatii lui -iolo&ice%
-; Aportul de 'aterie or&anica tre-uie sa 1ie su1icient pentru a creste sau
cel putin pentru a 'entine pe ter'en lun& continutul in 7u'us al solului%
c; #ateria or&anica produsa in e9ploatatii tre-uie sa stea la -a5a
pro&ra'ului de 1ertili5are%
d; r&anis'ele certi1icatoare tre-uie sa adopte nor'e ast1el incat sa se
asi&ure ca produsele nu sunt supra=1ertili5ate :de e9e'plu< cu &unoiul de pasare;%
e; 3ertili5area 'inerala tre-uie sa 1ie o 1ertili5are de co'pletare si nu o
su-stitutie a reciclarii ele'entelor 'inerale%
1; 3ertili5antii 'inerali tre-uie sa 1ie utili5ati in starea lor initiala si nu
tre-uie 1acute 'ai solu-ile prin nici un alt trata'ent c7i'ic%
&; Totusi< sarurile de potasiu cu continut sca5ut de clor< a'enda'entele
'a&ne5ice si 'icroele'entele pot 1i utili5ate in conditiile speciale%
7; In ca5 de utili5are a 1ertili5antilor care contin un procent relati( ridicat
de 'etale &rele sau alte su-stante nedorite :5&ura< 1os1ati naturali " roca< &unoi 'ena6er;<
principiile ur'atoare tre-uie respectateC
= Procentul de 'etale &rele continut in sol nu tre-uie sa creasca
de=a lun&ul anilorA
= Reco'andarile speci1ice de utili5are tre-uie 1urni5ate de catre
or&anis'ele certi1icatoare
i; p2=ul corespun5ator tipului de sol si con(ena-il culturilor tre-uie
sa 1ie 'entinut utili5and< daca este necesar< a'enda'ente calcaroase in solurile acide< si
sul1 pudra in solurile alcaline%
6; A5otul se ad'inistrea5a nu'ai su- 1or'a or&anica%A5otatul de
C7ile si toate in&rasa'intele cu a5ot sintetic< inclusi( ureea sunt e9cluse%
@; Toti 1ertili5antii or&anici sau 'inerali< in special cei -o&ati in
a5ot :1aina de san&e< etc%;< tre-uie ad'inistrati ast1el incat sa nu ai-a un e1ect ne&ati(
asupra calitatii culturilor :calitate nutritionala< continut in nitrati< &ust< conser(a-ilitate<
re5istenta la -oli; si a 'ediului%
l; Produsele cu'parate din e9terior< inclusi( a'estecurile de
pa'ant< tre-uie apro-ate de catre or&anis'ele certi1icatoare :lista po5iti(a;%
'; In ca5 de utili5are a de6ectiilor u'ane< tre-uie luate 'asuri care
sa pre(ina propa&area &e'enilor pato&eni :de e9e'plu co'postarea la te'peratura
inalta;% *e6ectiile continand 1ecale u'ane nu tre-uie niciodata utili5ate pe (e&etale
destinate consu'ului u'an%
n; lista a in&rasa'intelor or&anice si 'inerale autori5ate este
pu-licata in ane9ele caietului%
o; r&anis'ele certi1icatoare tre-uie sa speci1ice incarcatura
'a9i'a de ani'ale suporta-ile pentru o re&iune data< tinand cont de restrictiile
ecolo&ice< si de ase'enea< de conditiile pedocli'atice% Cantitatea totala de &unoi care nu
pro(ine din 1er'a sau din unitatea de productie< sta-ilita pentru ansa'lul rotatiei< nu
poate depasi cantitatea de &unoi produsa in aceeasi 1er'a sau unitate de productie daca
2/
aceasta dispune de un nu'ar de ani'ale su1iciente% r&anis'ele certi1icatoare tre-uie sa
re&le'ente5e cantitatile de &unoi de &ra6d ad'inistrate din e9terior< ast1el ca 1iecare
e9ploatatie a&ricola sa 1ie pro&resi( adusa la un ni(el de autosu1icienta in a5ot< care sa 1ie
adaptat conditiilor re&ionale% E9ceptii pot 1i 1acute de catre or&anele de certi1icare pentru
e9ploatatiile cu culturi intensi(e i5olate< daca se do(edeste ca solul are ne(oi
supli'entare de 1ertili5anti si 'aterie or&anica%
p; Tratarea &unoiului de &ra6d si te7nicile de co'postare tre-uie sa
reduca pierderile in ele'ente nutriti(e%
0. r&"ec"ia *i"&2sani"ara
a; A&ricultura ecolo&ica tre-uie sa 1ie practicata de o ase'enea
'aniera< ast1el ca pierderile oca5ionale de catre -oli si para5iti sa 1ie de i'portanta
sca5uta :(arietati -ine adaptate la 'ediu< 1ertili5are si rotatie ec7ili-rata< soluri a(and o
-una acti(itate -iolo&ica<utili5area de in&rasa'inte (er5i si asociatii de plante< etc%;%
-; Pradatorii naturali tre-uie sa 1ie prote6ati si 1a(ori5ati prin
crearea unor conditii 1a(ora-ile :&arduri (ii< li5iere etc%;%
c; Toate pesticidele de sinte5a sunt inter5ise% In ca5 de ne(oie< pot 1i
utili5ate nu'ai pesticidele din ane9ele caietului%
d; Sterili5area ter'ica a solului este autori5ata pentru a co'-ate
para5itii si -olile in ca5ul in care se 1ace o rotatie corespun5atoare sau se poate reinoi
solul% Totusi autori5area preala-ila a unui or&anis' certi1icator este necesara%
;. C&#1a"erea 1uruienil&r
a; *e5(oltarea -uruienilor tre-uie sa 1ie 'entinuta la li'ita tolera-ilitatii<
prin utili5area unui anu'it nu'ar de te7nici culturale :1ertili5are si rotatie ec7ili-rata<
in&rasa'inte (er5i< 'ulcire< etc%; si prin prasile 'ecanice%
-; Toate 'i6loacele 1i5ice de distru&ere a -uruienilor :inclusi( prin
'i6loace ter'ice; sunt autori5ate% Toate er-icidele de sinte5a sunt inter5ise%
:. Re%ula"&rii $e cres"ere
a; Toate produsele o-tinute prin sinte5a c7i'ica :ca re&ulatori de crestere
-a5ati pe 7or'oni sintetici; sunt e9cluse%
9. U"ili-area #asel&r !las"ice
a; Nu'ai produsele pe -a5a de polietilena< propilena sau alti policar-onati
sunt autori5ate in con1ectionarea de 1il'e de protectie< 'ulci plastic<protectie din
netesute< plase antiinsecte< sau prelate pentru insilo5are% Aceste produse tre-uie ridicate
de pe sol dupa utili5are si nu tre-uie sa 1ie arse in 1er'a% P+C " ul :policlorura de (inil;
nu este autori5at pentru utili5arile anterioare%
>% Produsele sal-atice si naturale
a; aceste produse nu pot 1i certi1icate< decat daca ele pro(in dintr=un 'ediu
natural si sta-il% Recolta acestor produse nu tre-uie sa ai-a i'pact ne&ati( aupra
ecosiste'ului%
-; aceste produse pot 1i certi1icate nu'ai daca pro(in dintr=o 1or'a de
productie clar deli'itata si care este su-iectul unei inspectii anuale nor'ale%
c; peratorul care e1ectuea5a recolta tre-uie sa 1ie identi1icat< dar si sa 1ie
indi&en 5onei de productie in c7estiune
d; 5ona de productie tre-uie sa 1ie situata la o distanta su1icienta in 5onele de
a&ricultura traditionala si de toate sursele de poluare sau de conta'inare%
20
e; Produsele tre-uie sa 1ie etic7etate ca pro(enind din conditii de productie
Jsal-atice sau Jnaturale si pot 1i asi'ilate produselor din culturi ecolo&ice in ti'pul
proceselor de preluare :trans1or'are;%
Capitolul I+
Capitolul I+ se re1era la productia ani'ala%
Capitolul +
Capitolul + are ca su-iect re&le'entarile re1eritoare la stocare< conser(are si
trans1or'are% In acest capitol sunt pre5entate in a'anunt ur'atoarele ele'ente de 1lu9
te7nolo&icC stocarea< transportul< 'etodele de trans1or'are< aditi(ii ali'entari si au9iliari
de 1a-ricatie< lupta antipara5itara< conditiile de 'unca si 'aterialele de a'-ala6%
Capitolul +I
Capitolul +I este denu'it JEtic7etare si in1or'atia consu'atorului% Aceste doua
ele'ente au ca scop< ca produsul ali'entar sa 1ie corect pre5entat< ast1el ca sa se asi&ure
o -una in1or'are a consu'atorului% !a acest capitol se au in (edere ur'atoareleC sa 1ie
pre5entata ori&inea in&redientelor< nu'ele produselor< lista de in&rediente si in1or'atiile
necesare pri(ind trans1or'area si proprietatile produsului%
In 'od o-li&atoriu< prin etic7etare tre-uie sa se 'entione5e 'ini'u' toate
etapele de trans1or'are a produsului< suscepti-ile de a=i 'odi1ica proprietatile%
Capitolul +II
Capitolul +II are in (edere JInspectia si Certi1icarea si cuprinde inre&istrarea
operatiunilor< inspectia si certi1icarea%
1% Inre&istrarea operatiilor
Se cere o inre&istrare serioasa a tuturor stadiilor de productie a&ricola< trecand
prin transport< stocare< co'ert< transportarea propriu=5isa< a'-ala6ul si pana la (an5area
cu a'anuntul% Aceasta docu'entatie tre-uie sa acopereC
= pentru 1iecare parcela soiurile< 1ertili5area si produsele de trata'ent
autori5ateA
= cu'paraturile si (an5arile de 1ura6e pentru ani'aleA
= ani'alele tratate de catre 'edicul (eterinar si datele de trata'entA
= nu'arul de loturi< datele< cantitatile si tipurile de produse pri'ite<
trans1or'ate< stocate sau li(rateA
= identitatea 1urni5orilor si nu'ele or&anis'elor de certi1icareA
= retetele< inclusi( trans1or'arile si pierderile la stocareA
= descrierea 1lu9ului 'ateriilorA
= a&entii de curatire si produsele 1ito=sanitare si procedeele de 1olosire a
acestoraA
Tre-uie sa 1ie posi-il sa se a6un&a pana la ori&inea unui produs%
Cand produsele pro(enite din surse di1erite sunt a'estecate< stocate sau in curs de
trans1or'are< sursele lor tre-uie 'entionate in conta-ilitate si un esantion din 1iecare lot
tre-uie sa 1ie conser(at o perioada 'ai 'are decat durata de conser(are< pana la (an5area
produsului 1init%
24
*aca un co'ert cu a'anuntul procedea5a el insusi<in acelasi ti'p la
trans1or'area produsului din cultura ecolo&ica si con(entionala< incepand cu o 'aterie
pri'a intersc7i'-a-ila< produsele din cultura ecolo&ica< tre-uie sa poarte o etic7eta cu
indicati(ul or&anis'ului certi1icator si< de ase'enea< cu &reutatea produsului%
Tre-uie sa 1ie clar a1isat in spatiile co'erciale ca nu'ai produsele purtand
inse'nele speci1ice sunt din cultura -iolo&ica% Etic7etele tre-uie sa 1ie eli-erate de catre
or&anis'ele certi1icatoare sau de dele&atii lor< in cantitate proportionala cu cantitatea de
produs care poate 1i o-tinuta< pornind de la 'ateria pri'a li(rata% r&anis'ul certi1icator
tre-uie sa 1aca o (aloare de rascu'parare pe etic7ete< pentru a se asi&ura de 1olosirea lor
corecta%
2% Inspectia
a; Inspectorul tre-uie sa ai-a cunostinte su1iciente pri(ind productia pe
care o controlea5a% El nu tre-uie sa ai-a interese econo'ice in
certi1icare%
-; Inspectia tre-uie sa 1ie distincta de consiliere si de certi1icare%
c; inspectie tre-uie sa ai-a loc cel putin anual< la o data con(ena-ila
productiei ce se reali5ea5a%
d; *aca este necesar< toate locurile utili5ate de catre operatorii inspectati
pot 1i controlate%
e; Inspectorul poate lua pro-e de sol< produse utili5ate< produse reali5ate
etc%
1; Inteprinderilor care nu produc decat produse din a&ricultura -iolo&ica
le este inter5is< prin pre5entul caiet de sarcini< sa ai-a in posesie
produse destinate a&riculturii con(entionale%
&; Inspectia tre-uie sa 1ie constituita dintr=o parte te7nica< care
controlea5a aspectele de1inite in pre5entul caiet de sarcini< si o parte
ad'inistrati(a< in cadrul careia sunt co'parate (olu'ul intrarilor si
iesirilor de produse%
7; Inspectia< precu' si toate docu'entele care re5ulta< sunt de natura
con1identiala% Inspectorii< la 1el ca si or&anis'ele certi1icatoare< tre-uie
sa respecte cu strictete aceasta con1identialitate% Tre-uie e(itate toate
trans1erurile< prin inspectori< a procedeelor te7nolo&ice< a retetelor sau
a altor cunostinte de la o inteprindere la alta%
)% Certi1icarea
Procedura de control de catre un or&anis' certi1icator tre-uie sa cuprinda cel
putin le'entele ur'atoareC
= un contract :pre(a5and e(entualele sanctiuni; intre operator si
or&ani5atia de certi1icareA
= un c7estionar care sa descrie in detalii structurile productiei in 1er'a
sau in unitatea de productieA
= un raport asupra (i5iteiA
= un e9a'en al c7estionarelor sau rapoartelor 1er'ei sau unitatii de
productieA
= o instanta de certi1icare independenta< din care nu 1ac parte cei care
lucrea5a in unitate%
28
r&anis'ul certi1icator tre-uie sa pu-lice un raport anual asupra acti(itatii
depuse< 'entionand cel putin deci5iile pri(ind dero&arile luate in cursul anului%
r&anis'ele certi1icatoare tre-uie sa lucre5e pentru a induce un siste' de
certi1icate sau de nu'ere de loturi< care sa per'ita ur'arirea produsului de la 1er'a sau
de la unitatea de productie< pana la trans1or'area lui 1inala% Aceasta acti(itate tre-uie sa
1ie e1ectuata< de pre1erinta< in cola-orare cu alte or&anis'e certi1icatoare care operea5a in
aceeasi 5ona &eo&ra1ica% Un ase'enea certi1icat nu tre-uie sa 1ie (ala-il decat pentru o
sin&ura tran5actie%
Capitolul +III
3ace re1erire la re(i5uirea periodica a caietului de sarcini% Re(i5uirea se 1ace
periodic la propunerea Co'itetului caietului de sarcini< cu sase luni inainte de Adunarea
$enerala a I3A# :care se des1asoara o data la doi ani;%
Capitolul IK
Capitolul IK cuprinde JAne9ele pri(ind productia a&ricola%
Capitolul K
Capitolul K cuprinde ane9a pri(itoare la produsele trans1or'ate< in care sunt
pre5entate toate produsele cu utili5are &enerala 1ara restrictii in li'itele re&le'entarii
pentru produse ali'entare%
In anul 1>>)< Adunarea $enerala I3A#< care a a(ut loc la Sao Paolo :Bra5ilia;<
a adus o 'odi1icare esentiala in care se arata ca Jse inter5ice 1olosirea or&anis'elor
'odi1icate &enetic :#$; si a produselor o-tinute de la aceste Jor&anis'e in productia
-iolo&ica%
1%0%2% !e&islatia ro'aneasca pri(ind produsele -iolo&ice
!a ni(el national< dar nu nu'ai este pre&nanta pro-le'a de&radarii econo'ice a
a&riculturii care< desi&ur< are si rol 'a6or in de&radarea ecosiste'elor a&ricole si a
poluarii% Aceasta de&radare econo'ica reduce drastic sustena-ilitatea 'ediului rural%
C7iar daca sunt e(idente care arata< totusi< o -unastare a co'unitatilor rurale< aceasta nu
s=a 1acut insa pe sea'a -anilor pro(eniti din a&ricultura%
In Ro'ania< le&islatia pri(ind productia ecolo&ica este putin repre5entata< ea
i'-o&atindu=se a-ia in anul 2000 prin rdonanta de Ur&enta nr%), din 14 aprilie% Aceasta
ordonanta este un casti& < dar tot atat de necesara este si aparitia unei le&i care sa
re&le'ente5e standardele de aplicare a a&riculturii ecolo&ice%
Toate conditiile de productie si te7noloie tre-uie sa 1ie in concordanta cu le&ile
statului% Ro'ania< dupa aparitia %U%$% nr%),< a ase5at productia ecolo&ica intr=un cadru
le&al a(and la -a5a re&le'entarile U%E% 20>2.>1%
!e&islatia pri(ind productia ecolo&ica a 1ost putin repre5entata la noi dupa 1>8><
ca de alt1el toata le&islatia care< pri(este a&ricultura< in &eneral% #enirea de a 1i pro'otori
ai acestei le&islatii la noi in tara a ra'as tot in 'ana si la presiunea unor 'iscari si
atitudini ale specialistilor< 'ai 'ult ani'ati de acest siste' a&ricol% #eritul lor este acela
ca au 1ost si sunt constienti ca acest 1el de a&ricultura este o sansa (ia-ila de sporire a
e1icientei econo'ice a acti(itatii de culti(are a pa'antului< prin reali5area de productii
ecolo&ice< care au o piata si&ura atat in tara cat si in tarile europene%
2>
In pre5ent< in acest cens< in Ro'ania 1unctionea5a nu'eroase or&ani5atii
ne&u(erna'entale< care spri6ina de5(oltarea a&riculturii ecolo&ice< caC $rupul Ro'an de
!ucru pentru A&ricultura *ura-ila si *i(ersitate " Bucuresti< Tineretul ecolo&ist Ro'an
" Bucuresti< Asociatia pentru Pro'o(area A&riculturii Biodina'ice " Bucuresti< $rupul
$radinarilor Biodina'ici " T&%#ures< Clu-ul A&ricultorilor Ecolo&isti din Transil(ania "
3a&aras< Clu-ul Ecolo&ic Transil(ania " Clu6 Napoca< 3undatia Crestina pentru Sanatate
3i5ica si Spirituala JCasa *o'nului " Braso(< si 11en-ac7 on #ain< Asociatia Ro'ana
de A&ricultura Biolo&ica JBIA$RIR# " Braso( si Asociatia Bioa&ricultorilor din
Ro'ania JBioterra :ABR;%
Cea 'ai acti(a or&ani5atie< nu nu'ai la ni(el local ci si national< este
BITERRA%
*in anul 1>>8< Asociatia BITERRA este 'e'-ra a r&ani5atiei #ondiale de
A&ricultura Ecolo&ica :I3A#;% In anul 1>>> a ela-orat pri'ul indru'ator pentru
A&ricultura Ecolo&ica din Ro'ania< in care sunt pre5entate conditiile standard pentru
reali5area si certi1icarea produselor ecolo&ice% Acest indru'ator a 1ost ela-orat de co'un
acord cu or&anele de control si certi1icare autori5ate de catre I3A#< a(and la -a5a
re&le'entarile CE 20>2.>1 si CE 8),.2004%
rice pro-le'a aparuta in acest standard poate 1i inaintata spre de5-atere co'isiei
de specialitate a Asociatiei< care are 'enirea sa aduca in per'anenta i'-unatatiri in ceea
ce pri(este conditiile standard si cele de certi1icare%
1%0%)% Caracteristicile produselor ecolo&ice
Produsele ecolo&ice 1ac re1erire la toate produsele a&roali'entare produse in
conditiile respectarii principiilor si le&ilor a&riculturii ecolo&ice% Re1eriri precise la
calitatea produselor ecolo&ice sunt pre(a5ute in rdonanta de Ur&enta pri(ind produsele
ali'entare ecolo&ice e'isa de $u(ernul Ro'aniei pe 14 aprilie 2000%Tre-uie 1acuta
preci5area ca prin produsele ecolo&ice se intele& de 1apt :rdinul )14.2000; si produsele
-iolo&ice%
Cali"a"ea de1inita in 'od &eneral< repre5inta totalitatea caracteristicilor unui
produs sau ser(iciu care ii con1era acestuia aptitudinea de a satis1ace ne(oile< atitudinea<
si pre1erintele consu'atorului%
*in acest 'oti(< caracteristicile calitatii produselor JBI sunt pre5entate
i'preuna cu Jetic7etarea :'arca si se'nele calitatii; si Jpiata de des1acere :*e6eu<
1>>4;
Conceptul de calitate co'porta 'ai 'ulte tipuri de caracteristici :*e6eu< 1>>4;C
cali"a"ea a%r&n&#ica se re1era la caracteristicile de cultura ale unui soi
pri(it din punctul de (edere al productiei :potentialul producti(<
si'plitatea culturii< cerintele 1ata de 1actorii cli'atici< re5istenta la -oli;A
cali"a"ea "e3n&l&%ica este repre5entata de aptitudinea pentru pastrare a
unui produs< re5istenta la -oli si transportA
cali"a"ea 'i-uala cuprinde culoarea< 'ari'ea si 1or'aA de o-icei clientul
cu'para produsele a&roali'entare dupa aspectul (i5ualA
cali"a"ea i%ienica este data de cerinta pentru un produs sanatos< care< in
ur'a consu'ului sau< sa nu daune5e sanatatiiA aceasta este data de a-senta
'icroor&anis'elor pato&ene< a re5iduurilor to9ice :pesticide< 'etale &rele<
nitrati< etc;A
)0
cali"a"ea &r%an&le!"ica este deter'inata de sa(oarea unui ali'ent< cu tot
ceea ce co'porta aceasta :ansa'-lul insusirilor &ustati(e si ol1acti(e;<
prin aprecierea su-iecti(a a consu'atorilorA in ca5ul deter'inarii calitatii
&ustati(e a unui produs de catre un 6uriu antrenat< perceptiile sen5oriale
sunt di(i5ate< codi1icate si anali5ate< pentru eli'inarea< in parte a
su-iecti(itatiiA se aprecia5a in ase'enea ca5uri< aciditatea< &ustul dulce<
raportul dintre acestea< consistenta pulpei< a'areala etcA
cali"a"ea nu"ri"i'a se re1era la insusirea unui ali'ent de a satis1ace
cerintele nutriti(e ale consu'atorilorA
cali"a"ea ec&l&%ica este repre5entata de i'pactul producerii< trans1or'arii<
distri-utiei si al consu'ului asupra 'ediului incon6urator%
In a&ricultura -iolo&ica. ecolo&ica se pune un accent deose-it pe (aloarea
nutriti(a si i&ienica a produsului care se co'erciali5ea5a% Calitatea &ustati(a a produselor
-iolo&ice este superioara 1ata de produsele con(entionale%
Productia le&u'icola tre-uie sa tina sea'a< de ase'enea< de e(olutia in ti'p a
&ustului consu'atorilor< ca ur'are a i'-unatatirii calitatii (ietii< a di1eritelor tendinte
spre produse di1erit si uni1or' colorate< cu aro'e de di1erite intensitati< cu perioade
di1erite de 'aturare%
Marca $e &ri%ine si se#nele cali"a"ii !r&$usel&r ec&l&%ice
In $er'ania< produsele care pro(in din culturile -iodina'ice poarta 'arca
prote6ata J*e'eter% $ospodariile care sunt in 1a5a de con(ersie isi insea'na 'ar1urile
cu 'arca< de ase'enea prote6ata< JBiodBn%
Prin inc7eierea unui contract cu 3ederatia J*e'eter< 1er'ele si &radinile o-tin
dreptul de a purta se'nele J*e'eter sau JBiodBn%
In ca5ul 3ederatiei J*e'eter< care cuprinde o asociatie de a&ricultori< oa'eni de
stiinta< consilieri si persoane cali1icate din cele 'ai di1erite do'enii ale (ietii< ca si din
co'unitatile de lucru ale producatorilor< sunt ela-orate si sta-ilite linii directoare pentru
e1ectuarea culturilor< precu' si 7otararile pri(ind co'erciali5area si prelucrarea
ulterioara a produselor%
*ru'ul parcurs de produsele J*e'eter pana la consu'ator este asi&urat prin
protectia 'ar1ii si prin contracte% *incolo de acest cadru< sectorul de calitate J*e'eter
din institutul sau pentru cercetarea -iodina'ica< in 'od re&ulat< controlea5a calitatea
produselor si e1ectuea5a anali5e de re5iduuri de pesticide%
Prelucrarea ulterioara in di1erite 'ar1uri ali'entare J*e'eter are loc prin
procedee care 'ena6ea5a calitatea< acordandu=se atentie speciala (alorii nutriti(e%
I'-unatatirea co'unicatiei cu piata si cu consu'atorii se 1ace prin pu-licitate% *e
aceea produsele -iolo&ice sunt prote6ate intodeauna in a'-ala6e speciale si poarta
etic7ete pe care este trecuta 'arca produsului%
A'-alarea produsului se poate 1ace in cutii de carton &o1rat cu 7artie% A'-alarea
'oderna se reali5ea5a in 'aterial plastic< transparent< in care produsele se (ad -ine<
sortarea 1iind o-li&atorie% In 1iecare a'-ala6 produsele sunt de aceeasi 'ari'e< 1or'a< si
culoareA pe a'-ala6 sunt trecute pretul produsului si cantitatea e9istenta% Cu'pararea se
1ace prin autoser(ire% *e ulti'a ora este a'-alarea indi(iduala a 1iecarui produs in 1olie
transparenta< ceea ce i'-unatateste pre5entarea produsului si< totodata< reduce o1ilirea si
pierderile de apa%
ia"a $e $es*acere si !re"ul !r&$usel&r a%ric&le 1i&l&%ice
)1
In tarile (est=europene< in SUA si Canada e9ista un curent 1a(ora-il pentru
practicarea a&riculturii ecolo&ice< ca si pentru e9istenta unei piete paralele :'ai scu'pa;
pentru 1ructele si le&u'ele reali5ate prin aceste (ariante% In aceste tari au luat 1iinta
asociatii pro1esionale ale unor producatori care< periodic< or&ani5ea5a cursuri de pre&atire
si reciclare pro1esionala< pu-lica re(iste cu te'e speci1ice a&riculturii -iolo&ice< s%a%A de
ase'enea e9ista 'a&a5ine pentru des1acerea produselor 'e'-rilor asociatiei< produse
care sunt certi1icate in ceea ce pri(este autenticitatea si calitatea -iolo&ica de catre
specialisti autori5ati% Piata de des1acere a produselor reali5ate prin a&ricultura -iolo&ica
poarta di1erite denu'iriC r&$use 1i&, ia"a Ec&, !r&$use !rin a%ricul"ura 1i&l&%ica.
*aca cei 'ai 'ulti consu'atori au con(in&erea ca 1olosirea in 7rana 5ilnica a
produselor a&riculturii -iolo&ice sau ecolo&ice corespunde intentiilor lor< atunci ni(elul
pretului nu interesea5a% *e re&ula< pretul acestor produse< este 'ai ridicat% *aca aceste
produse sunt calitati( 'ai -une< atunci pretul lor este 6usti1icat%
In Ro'ania< pentru (an5area produselor ecolo&ice cu a'anuntul intr=un 'a&a5in<
este necesar ca acestea sa repre5inte cel putin 20D< iar 'a&a5inului i se poate acorda
atestarea si denu'irea de J#a&a5in ecolo&ic controlat siste'atic :Biotera<2000;% Pentru
des1acerea produselor en=&ros< unitatile tre-uie sa 1ie speciali5ate cel putin /0D pe
sorti'ente ecolo&ic controlate%
In $er'ania este i'portant ca un nu'ar cat 'ai 'are de produse ale unei
&ospodarii sa a6un&a pe piata J*e'eter si sa nu se (anda pe piata &enerala% Nu'ai in
acest ca5< 1lu9ul de 'ar1uri a6un&e la cei interesati si contri-uie la asi&urarea econo'ica a
&ospodariei%
In discutii co'une ale repre5entantilor or&ani5atiilor de consu' J*e'eter cu
repre5entanti ai co'ertului si ai celor care prelucrea5a 'ai departe produsele J*e'eter<
ca si cu repre5entanti ai co'unitatilor< se incearca ca procesul parcurs de produse si
1or'area preturilor acestora sa se 1aca cat 'ai transparent si usor de inteles%
Capitolul 2
E!E#ENTE $ENERA!E *E
TE2N!$IE IN CU!TI+AREA
!E$U#E!R EC!$ICE
2%1% *e1initii
Prin de1initie< sunt considerate produse re5ultate din agricultura ecologica acele
produse a&ricole a caror producere< conser(are sau e(entual trans1or'are :industriali5are;
se reali5ea5a 1ara a utili5a su-stante c7i'ice de sinte5a si nici o alta su-stanta in a1ara deC
= Su-stante 'inerale pro(enind din 5aca'inte naturale< care nu au su1erit
dupa e9tractie decat trata'ente 'ecanice de decantare< de spalare< de di5ol(are
in apa sau de 'aruntire :'acinare;A
= Su-stante or&anice pro(enind de la ani'ale<plante din 1lora spontana
sau din cultura< reali5ate con1or' unui caiet de sarcini o'olo&atA
)2
= Anu'ite su-stante o-tinute prin procedee industriale care sunt
'entionate in caietul de sarcini I3A# sau in re&le'entarea 20>2.>1 a CEE
sau care sunt a&reate de re&le'entarile nationale si ad'ise de or&anele de
certi1icare si control%
In acest sens< a&ricultura ecolo&ica este di1erita de cea con(entionala in doua din
do'eniile esentiale si anu'eC in conceptia despre nutritia si 1ertili5area plantelor< precu'
si in natura 'i6loacelor 1olosite pentru protectia plantelor 1ata de atacul -olilor si
daunatorilor%
In conceptia a&riculturii ecolo&ice< nutritia plantelor tre-uie sa se asi&ure de o
'aniera continua< prin inter'ediul or&anis'elor (ii din sol< 1apt ce i'plica e(itarea
tuturor surselor de pertur-are a (ietii or&anice si 'icro-iene a solului< intele&and prin
aceasta atat aportul 'asi( de ele'ente 'inerale solu-ile< sau de pesticide< cat si
distru&erea structurii naturale a solului prin lucrari de tasare sau di5locare a acestuia%
Sunt incura6ate toate te7nicile de intretinere a 'ateriei or&anice din sol< de
reali5are a unui 'ediu 1a(ora-il in ceea ce pri(este aeratia< econo'ia de apa sau de
'entinere a p2=ului solului in li'ite con(ena-ile%
Spre deose-ire de agricultorul modern< conventional< care este constrans in
ri&oarea unor te7nolo&ii sau pachete de te7nolo&ii -a5ate pe e9cese de c7i'i5are<
'ecani5are< pro&ra'are si< i'plicit< de in(estitii 1inanciare necesare asi&urarii acestora<
taranul agrobiolog are li-ertatea de a=si ale&e te7nicile de cultura in 1unctie de
conditiile locale< de traditia personala si a co'unitatii din care 1ace parte< de o-ser(atiile
proprii< principala in(estitie 1iind 'unca proprie si stiinta de a reali5a produse a&ricole
respectand (iata si i'plicit natura%
*e retinut este 1aptul ca toate te7nicile din a&ricultura ecolo&ica respecta si
prote6ea5a natura< toate inter(entiile e1ectuate de o' 1iind 1a(ora-ile 'entinerii
ecosiste'elor si ec7ili-relor acestora%
In ansa'-lul de practici adoptate de a&ricultura ecolo&ica< as&la#en"ul
#ul"ianual constituie (eri&a de -a5a< o rotatie la /=0 ani :sau 'ai 'ulti; 1iind -ene1ica<
atat pentru sol cat si pentru e(itarea unor conta'inari cu -oli< daunatori sau -uruieni% Nu
se poate concepe a&ricultura ecolo&ica in a1ara unui asola'ent rational< 'ultianual< cu
sola stationara de le&u'inoase perene< sau de pasune arti1iciala%
2.2. Ale%erea "erenului
In ale&erea terenului tre-uie sa se cunoasca a'plasarea sa &eo&ra1ica< oro&ra1ica<
7idro&ra1ica< pedocli'atica< dar in aceeasi 'asura si conditiile social=econo'ice :traditia<
a'plasarea 1ata de caile de acces si departarea 1ata de pietele de (alori1icare< 1orta de
'unca< protectia 1ata de 'arile co'-inate poluante etc%;%
*a(idescu si cola-%:1>>,;< propune ca un teren ce ur'ea5a a 1i con(ertit la
a&ricultura ecolo&ica sa 1ie supus unor anali5e de calitate caC
= $rosi'ea si insusirile 1i5ico=c7i'ice ale straturilor solului :a
stratului 7u'ic< 1ertil si 'ineral " roca 'a'a;A
= In(elisul (e&etal al terenuluiA
= Acti(itatea -iolo&ica :insecte<(ier'i<etc;A
= Tipul de &ranulo'etrie a trenului :te9tura solului;A
= Continutul in calcar si reactia solului :p2;A
Nu pot 1i acceptate pentru practicarea le&u'iculturii ecolo&ice ur'atoarele
terenuriC
))
= Cu u'iditate e9cesi(a si cu n i(elul apei 1reatice 'ai sus de 2=)
'< 1ara drena6A
= Cele &rele< cu continut de 'etale &rele :P-< Cd< etc%;< saraturate<
cu continut 'are de Cl< Na< 'etale &rele< etc%A
= Terenurile cu re'anenta de pesticide :su-stante or&ano=clorurate
ca **T< 2e2< etc%;< er-icide :Si'a5in< Atra5in< etc%;A
*e ase'enea este -ine< pe cat posi-il< sa se e(ite a'plasarea unor 1er'e
ecolo&ice in 5one puternic poluate deoarece de pe aceste 1er'e nu se (or putea niciodata
o-tine produse nepoluate%
*e 'are i'portanta in aprecierea calitatii solurilor pentru a&ricultura.
le&u'icultura ecolo&ica sunt ur'atoarele caracteristiciC continutul in 7u'us< acti(itatea
-iolo&ica< &ranulo'etria si reactia :p2=ul; solului%
C&n"inu"ul in 3u#us este un i'portant indicator ce deter'ina (ocatia terenului
pentru practicarea le&u'iculturii in &eneral< si a le&u'iculturii ecolo&ice in special%
2u'usul re5ulta din desco'punerea 'ateriilor de natura or&anica< (e&etala si ani'ala%
Contine 'ulti 7idrati de car-on si a5ot% Un teren apreciat ca 1iind corespun5ator tre-uie
sa contina 2D 7u'us pentru culturi de ca'p si cel putin 0D 7u'us pentru le&u'e%
2u'usul a'eliorea5a -alantul 7idric< de aer si ele'ente nutriti(e din sol%
Continutul in 7u'us< in sc7i'-< este 1oarte 'ult in1luentat de tipul solului< rotatie si
cli'a% Se poate o-tine o sporire a 7u'usului -rut in terenuri cu o do5a ridicata in
co'post 'atur si prin 1ertili5are cu in&rasa'inte (er5i< in special tri1oi :3ilipo(< 200/;%
Pentru solurile le&u'icole ro'anesti se 1ace o-ser(atia ca acestea au in &eneral un
continut in 7u'us su1icient de ridicat :intre ) si / la suta;< dar sunt si soluri< 'ai ales in
'icro1er'ele 1a'iliale in care continutul de 7u'us depaseste 4=8D :'ai ales in solarii;%
Ac"i'i"a"ea 1i&l&%ica este un indiciu 'a6or pentru starea de sanatate a solului si
potentialului sau de 1ertilitate% Acti(itatea -iolo&ica se poate cel 'ai usor e(alua prin
cantitatea de ra'e la 7ectar% !a un 7ectar de sol se &asesc peste 000 @& de ra'e% Acestea
pot produce peste 12=1/ tone e9cre'ente iar in trei ani pot recircula intrea&a cantitate de
sol de pe un 7a :2o?ard< 1>8/A *e6eu si cola-%< 1>>4;%
Nu'arul de or&anis'e :'icro si 'acro; pre5ente intr=o lin&urita de sol este<
practic< incalcula-il% #ulte traiesc in sol 1oarte putin ti'p si se reproduc 1oarte repede%
Unele -acterii sunt i'portante prin 1acilitarea a-sor-tiei de catre plante a ele'entelor
nutriti(e cu a6utorul perisorilor radiculari< altele a'eliorea5a structura solului< altele
desco'pun 'ateria or&anica 'oarta< etc% Cu cat sunt 'ai 'ulti 1un&i in sol< cu atat 'ai
1ertil (a de(eni acesta% Pe de alta parte 1un&ii :ciupercile 'icroscopice; sunt sensi-ili la
inter(entii cu 1un&icide%
Un -ioa&ricultor tre-uie sa tina cont de aceste a6utoare de neinlocuit%in sol
traiesc 2=, 'ilioane ra'e.7a< care corespund &reutatii de 0</ " 2 tone 'asa (ie la 7ectar
:Er(en< 1>>>;%
Anali-a %ranul&#e"rica a s&lului consta in deter'inarea di'ensiunii
particulelor din care este constituita partea 'inerala :te9tura solului;% Aceasta poate 1i
alcatuita din particule 'ari si 'ici< di(erse 1ractiuni de nisip< lut< ar&ila si 'ateriale
ar&iloase%
Co'po5itia aceasta in1luentea5a< in 'od rele(ant< -ilantul aerului in apa<
capacitatea de 1i9are a ele'entelor nutriti(e si lucrarile solului% Cu cat sunt 'ai 'ici
),
particulele< cu atat 'ai 'are este coe5iunea particulelor si< in consecinta< retinerea apei si
a ele'entelor nutriti(e%
Terenul ar&ilos este rece in pri'(ara< si din aceasta cau5a< acti(itatea -iolo&ica se
des1asoara cu di1icultate% In a1ara de aceasta< 'ai inter(ine si &radul de 1i9are a 'ultor
ele'ente nutriti(e< care sunt disponi-ili5ate cu di1icultate%
Reactia solului (aria5a in 1unctie de tipul de sol si este in1luentata de roca 'a'a%
+aloarea p2=ului da unele indicii asupra continutului in calcar% Pentru 'a6oritatea
plantelor< aceasta (aloare tre-uie sa 1ie cuprinsa intre 0</ " 4</% Continutul e1ecti( in
calcar poate 1i deter'inat nu'ai printr=o anali5a in la-orator% E9ista 'anuale re1eritoare
la 'etodolo&ii rapide de deter'inare a p2=ului% alta posi-ilitate este de a o-ser(a
pre5enta unor plante indicatoare% Ca plante indicatoare de p2 -a5ic :O4; sunt( Salvia
sp., )nobr#chis sp., *iola sp., +uphorbia sp%< iar ca plante indicatoare de aciditate
:p2P4; speciile Raphanus sp., Stachis sp., ,le- sp., *eronica sp% :3ilipo(< 200/;%
2%)% !ucrarile solului
Este esential ca lucrarile de -a5a ale solului sa se reali5e5e toa'na< pentru ca
u'e5eala si in&7eturile de iarna sa re1aca structura naturala a soluluiA o -una lucrare a
solului este un ele'ent 1unda'ental in reusita a&riculturii ecolo&ice% *e o 'aniera
&enerala " pentru inter(entiile asupra solului< tre-uie e(itate 'o'entele cu e9ces de
u'iditate sau cu seceta e9cesi(a% *e ase'enea este a-solut necesar sa 1ie respectate o
serie de re&uli< dupa cu' se (a arata in continuare%
#ateria or&anica proaspata :&unoi de &ra6d< in&rasa'ant (erde sau re5idii de
cultura; nu se incorporea5a in sol% Aceasta ra'ane la supra1ata sau se incorporea5a
super1icial reali5andu=se o co'postare de supra1ata care 1a(ori5ea5a desco'punerea
aero-a si care in 1unctie de perioada si natura produselor in cau5a< poate dura )=,
sapta'ani%
!ucrarea de -a5a a solului se e1ectuea5a toa'na< dupa co'postarea la supra1ata a
resturilor (e&etale si a in&rasa'intelor or&anice%
Nu tre-uie sa se e9a&ere5e cu lucrarea de arat% Aratura< 'ai cu sea'a adanca< si
cu rasturnarea -ra5dei< este de1a(ora-ila (ietii 'icro-iene din sol< ducand in pro1un5i'e
stratul super1icial al solului :'ediul cel 'ai putin acti( pentru 'icroor&anis'ele aero-e;
si aducand la supra1ata sol 'ai putin acti( din punct de (edere 'icro-iolo&ic%
A1anarea solului se reali5ea5a cu 'asina de sapat solul :##S 2<8; la 2/=28 c'<
1ara rasturnarea co'pleta a -ra5dei< sau cu un plu& 1ara cor'ana care per'ite o -una
aerisire a stratului ara-il de sol 1ara a=i 'odi1ica strati1icatia naturala%
Su1s&la)ul este -ine sa se 1aca la inter(ale de /=4 ani< 'ai ales in terenurile
a&ricole ar&iloase< care au 1ost supuse unor e9cese de u'iditate sau tasarii%
!ucrarile de intretinere a solului pot< conco'itent< sa per'ita o e1icienta
co'-atere a -uruienilor din culturi% !ucrarile de a1anare :prasilele; din ti'pul perioadei
de (e&etatie< e9ecutate 'anual sau 'ecanic :cu culti(atoare< 1re5e;< duc la o distru&ere a
-uruienilor atunci cand 'o'entele de e9ecutie au 1ost -ine alese%
Nu tre-uie e9a&erat< de ase'enea< cu lucrarile 'ecanice< cunoscut 1iind 1aptul
ca trecerile repetate cu utila6e &rele deter'ina tasari nedorite% .ele mai bune unelte
pentru lucrat solul sunt radacinile plantelor, ramele si microorganismele, acestea
actionand fara intrerupere, zi si noapte, pentru mentinerea solului intr%o stare
convenabila vietii.
)/
Pentru intretinerea solului< nu tre-uie ne&li6at sau i&norat prasitul 'anual<lucrare
'ai putin -rutala< care se asocia5a aproape nor'al 1actorilor naturali%
Pe supra1ete 'ici< acolo unde este e1icient< se pot utili5a< pentru lucrari de
intretinere a solului< 'otocultoare dotate cu 1re5e sau culti(atoare< care de ase'enea
inter(in 'ai putin -rutal in co'paratie cu utila6ele 'ari%
In 'entinerea unei stari opti'e a solului< i'portanta este pre5enta in asola'ent a
solelor de le&u'inoase perene< de cereale sau de pasuni arti1iciale< specii al caror siste'
radicular contri-uie in 'od e(ident la i'-unatatirea calitatilor 1i5ice%
2%,% 3ertili5area
A&ricultura ecolo&ica utili5ea5a ca 'aterii 1ertili5ante< co'pusi or&anici sau
'inerali care contin ele'ente nutriti(e< su- 1or'e relati( indepartate de 1or'ele
asi'ila-ile direct de catre plante%
In a&ricultura -iolo&ica< 1ertili5area nu se reali5ea5a direct pentru planta< ci pentru
'o-ili5area co'ple9ului 'icro-iolo&ic din sol< in (ederea eli-erarii prin procese
-iolo&ice a ele'entelor nutriti(e< pe care plantele sa le ai-a la dispo5itie pe parcursul
perioadei de (e&etatie%
!e&u'inoasele anuale si perene< 1i9atoare si'-iotice ale a5otului at'os1eric<
ocupa un rol i'portant in asola'ent< a5otul 1i9at de acestea< eli-erandu=se in sol lent< pe
'asura 'inerali5arii 'ateriei or&anice re5ultate din corpul 'icroor&anis'elor 1i9atoare
:/0 " 200 @& N.7a anual;%
In ceea ce pri(este fertilizarea cu fosfor< se poate aprecia ca din re5idiile de
recolta< precu' si prin utili5area unor 1or'e 'inerale insolu-ile :1os1atii naturali;< se
poate asi&ura un ni(el de 1os1or potential su1icient pentru reali5area unor recolte nor'ale%
/ertilizarea cu potasiu se asi&ura la un ni(el -un< prin utili5area &unoiului de
&ra6d< ca a'enda'ent or&anic< sau a unor 'inerale naturale continand potasiu :de
e9e'plu< sul1atul de potasiu natural< sarea potasica naturala< etc%;%
In &eneral se poate aprecia ca 1ertili5area in a&ricultura ecolo&ica< ca 1actor de
'entinere a solului intr=o stare de nutritie opti'a< se -a5ea5a pe o serie de a'enda'ente
si 1ertili5anti< care (or 1i pre5entati in continuare%
Amendamente organice produse in ferma
= &unoiul de &ra6d co'postat la supra1ata sau in plat1or'aA
= resturile (e&etale ale culturilorA
= in&rasa'intele (er5iA
= paiele utili5ate ca 'ulc7A
= 'ustul de &ra6d si urina " aerisit si diluatA
= co'postul o-tinut din re5idii or&anice nepoluate< produse in 1er'a
sau din e9teriorA
Amendamente si fertilizanti provenind din e-teriorul fermei
= deseurile de a-atorA
= &unoiul de &ra6d si co'posturi pro(enind din alte 1er'eA
= tur-aA
= paieleA
= al&ele si e9tractele de al&eA
= su-produsele or&anice din industria ali'entara si te9tilaA
= co'posturile 1orestiereA
)0
Amendamente minerale
= pudra de rocaA
= a'enda'entele calcaroase si 'a&ne5ieneA
= al&ele calci1iateA
= 1os1atii naturaliA
= 5&ureleA
= sul1atul de potasiu naturalA
= sarurile cu 'icroele'enteA
Atentie0 .omposturile din deseuri urbane nu sunt admise in agricultura
ecologica, cu atat mai mult atunci cand produsele se consuma proaspete.
Toate produsele 'entionate anterior pot 1i utili5ate nu'ai daca pro(in din procese
de productie in care nu s=au utili5at produse c7i'ice de sinte5a sau alte produse or&anice
sau 'inerale poluante si nu'ai su- controlul inspectorilor autori5ati%
2%/% Protectia plantelor
Respectul pe care a&ricultura ecolo&ica il are pentru 'ediul a'-iant< pentru
natura< in &eneral< se traduce si prin e9cluderea cu desa(arsire din te7nicile de cultura a
su-stantelor c7i'ice co'ple9e de sinte5a< cu e1ect er-icid< 1un&icid< insecticid sau de
re&ulatori de crestere%
!upta i'potri(a -uruienilor se reali5ea5a nu'ai prin lucrarile solului si asola'ent
sau prin unele 'etode 1i5ice adec(ateC ter'ode5er-are :prin 1lacara; si solari5are sau
criode5er-are :prin 1ri&;%
Pentru co'-aterea -olilor si daunatorilor au 1ost adoptate o serie de te7nici si
'etode nepoluante< pe -a5a de produse naturale care nu creea5a un i'pact ne1a(ora-il
asupra ecosiste'ului< asi&urand o calitate nutriti(a superioara produselor a&ricole%
Procedeele si produsele autori5ate pentru co'-aterea -olilor si daunatorilor< dupa
I3A# si Re&le'entarea 20>2.>1 a CEE< sunt pre5entate in continuare%
!upta -iolo&ica :pentru co'-aterea daunatorilor;C
= lansarea de para5iti si pradatoriA
= utili5area 1ero'onilorA
= utili5area 'alsterilitatiiA
Pentru co'-aterea -olilorC
= preparate (e&etaleA
= sul1ulA
= sarurile de cupruA
= 5ea'a -ordele5aA
= silicatul de sodiuA
= per'an&anatul de potasiuA
Pentru co'-aterea para5itilor ani'aliC
= uleiurile para1iniceA
= produse de ori&ine (iralaA
= produse de ori&ine -acteriana :Bacillus t7urin&iensis;A
= ciuperci ento'o1a&eA
= e9tracte de planteA
= capcane colorate< ade5i(e< etc%
)4
Nu tre-uie ne&li6at nici aspectul pri(ind ecolo&i5area 1er'elor -iolo&ice< care nu
este nu'ai o prole'a de decor% E9istenta unor perdele sau &arduri (ii din &ladice<le'n
cainesc< etc%< a unor -en5i alternati(e inier-ate in co'ponenta 1loristica naturala sau
controlata< reali5ea5a nu nu'ai un ele'ent de ta'pon 1ata de terenurile in(ecinate< dar si
posi-ilitatea e9istentei unor &a5de pentru 'icro 1auna utila culturilor de le&u'e
:pradatori si para5iti din 1auna naturala;%
2%0% Perioada de con(ersie
Trecerea de la a&ricultura con(entionala la cea ecolo&ica tre-uie pre&atita cu
atentie< o trecere i'ediata 1iind practic i'posi-ila< ur'are a co'ple9itatii 1eno'enelor ce
se des1asoara intr=o e9ploatatie a&ricola%
*e aceea si le&iuitorul pre(ede necesitatea unei perioade de con(ersie care se
poate e9tinde de la un an la 'ai 'ulti :)=/;< in 1unctie de precedentele culturale ale
supra1etei de teren care ur'ea5a sa treaca in e9ploatare ecolo&ica% Nu tre-uie ne&li6at
1aptul ca aceasta con(ersie tre-uie sa se 'ani1este si la ni(elul constiintei a&ricultorului<
care tre-uie sa o cunoasca< si sa si=o insuseasca si sa accepte principiile a&riculturii
ecolo&ice< nu nu'ai in sens te7nic ci si ca 'od de (iata% Nu'ai daca e9ista con(in&erea
ca si=a adaptat conduita si te7nica in acest sens< a&ricultorul poate sa inceapa un ast1el de
de'ers%
In sensul strict al de1initiei< con(ersia la a&ricultura ecolo&ica este un proces de
trecere al unei 1er'e de la te7nicile a&ricole con(entionale :clasice; la te7nici speci1ice
a&riculturii ecolo&ice% Aceasta trecere se asocia5a< atunci cand este -ine condusa< unei
cresteri a 1ertilitatii solului si unei di'inuari sensi-ile a acti(itatii para5itilor<-olilor si
-uruienilor%
Atunci cand se constata ca e(olutia a atins para'etrii satis1acatori si ca acestora li
se adau&a si disparitia e(entualelor re5idii to9ice din sol< se poate aprecia ca produsele
a&ricole reali5ate in aceste conditii pot 1i nu'ite produse pro(enind din a&ricultura
-iolo&ica. ecolo&ica.or&anica%
Produsele reali5ate pe parcursul perioadei de con(ersie nu sunt produse
ecolo&ice< cel 'ult putand 1i catalo&ate ca produse in con(ersie< atunci cand le&islatia
per'ite acest lucru%
Con1or' re&le'entarilor europene care sta-ilesc o perioada o1iciala de con(ersie
de doi ani< se ad'ite ca nu'ai a treia recolta dupa sistarea utili5arii produselor c7i'ice
poate 1i e(identiata cu 'entiunea de produs ecolo&ic%
*e ase'enea tre-uie 'entionat 1aptul ca re&le'entarea europeana nu per'ite
con(ersia partiala a supra1etelor intr=un asola'ent%
2%4% Se'intele si 'aterialul saditor
Cu toate ca re&le'entarile o1iciale sunt clare pri(ind utili5area e9clusi(a a
se'intelor -io< pentru reali5area de produse -io< in practica< lucrurile la aceasta ora
sunt neclari1icate< ur'are a 1aptului ca nu e9ista pentru toate speciile si soiurile sa'anta
-io pentru a putea satis1ace aceasta 'entiune%
Sunt ad'ise in 'o'entul de 1ata ur'atoarele cate&orii de se'inteC
= se#in"e 1i&l&%ice cer"i*ica"e in 1er'e speciali5ate :de e9e'plu
BI BAC r&anic Seeds Bacau< +italis " r&anic Seeds " landa<
etc%;%
)8
= se#in"e !r&$use in *er#a< cand selectia si producerea unor
se'inte sunt reali5ate in propriile 1er'e certi1icate -iolo&icA
= se#in"e c&n'en"i&nale, dar netratate in ca5ul in care or&anele
co'petente apro-a aceasta< datorita lipsei altor se'inte%
Ca si pentru 'a6oritatea celorlalte input=uri din 1er'ele de a&ricultura
:le&u'icultura; ecolo&ica< tre-uie sa e9iste acordul certi1icatorului pentru utili5area
se'intelor% Acelasi lucru de alt1el este (ala-il si pentru restul de 'aterial saditor posi-il
de utili5at in a&ricultura -iolo&icaC rasaduri< -utasi< -ul-i< dra6oni< ri5o'i etc%A acestea
tre-uie sa pro(ina din culturi certi1icate -iolo&ic.ecolo&ic%
atentie deose-ita tre-uie acordata calitatii sanitare a 'aterialului -iolo&ic
destinat in'ultirii :se'inte si 'aterial saditor;A nu'ai utili5area unui 'aterial saditor
li-er de -oli< daunatori< dar 'ai ales de (iro5e sau -acterio5e< poate per'ite reali5area
unor culturi ecolo&ice de le&u'e care sa ne dea satis1actii 'ateriale si 'orale%
2%8 r&anis'ele 'odi1icate &enetic :#$;
Pro&res cert in e(olutia cercetarilor din -iote7nolo&ie< crearea de or&anis'e
'odi1icate &enetic :#$=uri; este o acti(itate care nu este con1or'a preceptelor de
a&ricultura ecolo&ica%
#$ este considerat orice or&anis' a carui 5estre &enetica a 1ost 'odi1icata
printr=un alt 'od decat incrucisarea sau reco'-inarea naturala%
#$ este o planta :noua specie; care contine una sau 'ai 'ulte &ene inserate in
&eno'< in 'od arti1icial% Aceste &ene = nu'ite trans&ene " pot a(ea o ori&ine di1erita si
anu'e din 1lora spontana a aceluiasi &en -otanic< din aceeasi 1a'ilie -otanica sau de la
alte 1a'ilii precu' si din alte re&nuri :ani'al;%
I'pactul acestor or&anis'e 'odi1icate &enetic 1ata de 'ediul natural< cat si 1ata
de consu'atori< nu este inca -ine de1init si toc'ai de aici pleaca ne&area acestor produse
pentru utili5are in a&ricultura -iolo&ica%
*in cunostintele actuale< dintre speciile de interes pentru le&u'icultori< s=au
o-tinut #$ " uri la to'ate< 1asole< pepene &al-en< carto1< poru'-< s1ecla si soia< specii
la care s=au a'eliorat unele calitati te7nolo&ice sau de productie< insa cu un pret inca
necunoscut pri(ind i'plicatiile (iitoare%
In1or'atii recente 1ac cunoscut 1aptul ca in An&lia au 1ost identi1icati pri'ii
7i-ri5i naturali intre #$ si 1lora spontana la &enul Sinapis% are unde (o' a6un&eL%
Cert este un 1aptC in a&ricultura ecolo&ica nu este per'isa utili5area #$= urilor%
Capitolul )
ROTATIA CULTURILOR SI
ASOLAMENTUL
+.1. (e*ini"ii
)>
Pro&ra'area in spatiu si ti'p a culturilor propuse a se reali5a repre5inta un
de'ers esential de care depinde< in 'are 'asura< reusita te7nica si econo'ica a unei
e9ploatatii destinate a&riculturii ecolo&ice%
-una plani1icare a culturilor< care tine cont de speci1icul plantei culti(ate< de
relatiile acesteia cu 'ediul a'-iant< precu' si de relatiile cu alte specii de plante de
cultura< repre5inta o solutie cu e1ecte po5iti(e si si&ure%
Rotatia culturilor repre5inta succesiunea siste'atica a culturilor pe o parcela data<
in 1unctie de criteriile 'entionate anterior si -ineinteles de o-iecti(ele econo'ice ale
e9ploatatiei%
In cadrul unei e9ploatatii a&ricole :1er'e;< ansa'-lul supra1etelor ocupate
si'ultan cu aceeasi cultura sau cu acelasi tip de cultura :din aceeasi 1a'ilie -otanica;
constituie o sola al carei nu'e este dat de specia sau de &rupul de specii culti(ate :de
e9e'plu< sola de to'ate sau sola de solanacee;%
Ansa'-lul s&lel&r dintr=o e9ploatatie< in care se reali5ea5a r&"a"ia cul"uril&r
constituie un as&la#en" care este de1init de natura speciilor culti(ate :asola'ent
le&u'icol< asola'ent cerealier< etc%; sau de nu'arul de sole care repre5inta si perioada de
reluare a ciclului de rotatie :de e9e'plu< asola'ent de sase ani sau asola'ent cu sase
sole;%
Rotatia culturilor este o (eri&a o-li&atorie in a&ricultura ecolo&ica< e1icienta
'a9i'a a acesteia o-tinandu=se in asola'ente 'ultianuale de 0=8 ani< in care sunt incluse
per'anent sole cu le&u'inoase anuale si perene< cu pasuni arti1iciale si< te'porar< cu
cereale :pentru re1acerea structurii solului;%
Prin e1ectele po5iti(e asupra productiilor a&ricole< rotatia culturilor repre5inta nu
nu'ai cea 'ai (aloroasa (eri&a in reali5area productiei< dar si cea 'ai ie1tina<
nepresupunand decat o in(estitie de pro1esionalis'%
Necesitatea rotatiei este 6usti1icata de nu'eroase 'oti(e%
#onocultura risca sa reali5e5e o suprae9ploatare a stratului de sol in care
se de5(olta siste'ul radicular< o-tinandu=se o de5ec7ili-rare a 'ediului
nutriti( prin preluarea repetata a acelorasi ele'ente de nutritie%
Riscul de auto=into9icatie prin 'onocultura " nu'ita uneori si o-oseala
solului " a 1ost pus in e(identa si la unele specii le&u'icole< cau5ele 1iind
'ultiple%
In le&u'icultura< lipsa de alternanta poate atra&e e1ecte ne1aste<
1a(ori5and de5(oltarea -olilor si daunatorilor " in principal de ori&ine
telurica% *e e9e'plu< la to'ate este -ine sa se re(ina nu'ai dupa
'ini'u' patru ani< 'ai ales atunci cand intr=un an se constata un atac
se'ni1icati( de alternario5a sau de o1ilire -acteriana%
!ipsa unei rotatii corespun5atoare poate antrena si o de5(oltare nedorita a
-uruienilor< 1iind -ine cunoscut 1aptul ca sunt specii de plante culti(ate
care i'-uruienea5a solul si specii care il curata%
3aptul ca in a&ricultura ecolo&ica este inter5is a se utili5a a5otul 'ineral
1ace o-li&atorie cultura le&u'inoaselor in asola'ent :in proportie de 1/=
20D;< contri-utia acestora in aport de a5ot -iolo&ic :1i9at de -acterii;
1iind esential in reali5area productiilor< 'ai ales la speciile e9i&ente 1ata de
acest ele'ent%
,0
Toate ele'entele 'entionate sustin o-li&ati(itatea si i'portanta asola'entului in
cultura ecolo&ica a le&u'elor%
)%2% 3actorii care in1luentea5a pro&ra'area rotatiilor
)%2%1% 3actori speci1ici :o-oseala solului;
Rit'ul de re(enire pe acceasi parcela depinde 'ult de specia culti(ata% 3actorii
speci1ici sunt co'plecsi si adesea insu1icient cunoscuti%
Ast1el< pentru 1asole si< 'ai ales< pentru 'a5are< re(enirea pe aceeasi sola tre-uie
sa se 1aca dupa cel putin ,=/ ani< in ca5 contrar apar e1ecte depresi(e neelucidate%
!a an&7inare< din aceleasi 'oti(e< in 1unctie de tipul de sol< ti'pul de re(enire
poate a6un&e pana la 20 de ani%
!a unele specii se 'ani1esta 1eno'enul de autointo9icatie< ca ur'are a eli-erarii
unor e9udate radiculare care au tendinte de acu'ulare in sol si care de(in to9ice pentru
propria specie% Este ca5ul cepei si a andi(elor< la care acest 1eno'en se 'ani1esta prin
e(idente deprecieri de productie%
-oseala solului se poate 'ani1esta si datorita acu'ularii prin 'onocultura a unui
e9ces de 1actori 1itopato&eni speci1ici%
)%2%2% 3actori 1itosanitari
3actorii 1itosanitari sunt cei de care se tine< in pri'ul rand< cont in aprecierea
riscurilor pentru care se i'pune rotatia culturilor% Inter(alul de ti'p ce tre-uie respectat
intre doua culturi sensi-ile< la aceeasi &a'a de pato&eni< depinde 'ai intai de ni(elul de
in1ectie al solului si 'ai apoi de persistenta 1or'elor de re5istenta ale pato&enului%
rotatie de )=, ani se poate aprecia ca per'ite eli'inarea 'a6oritatii riscurilor de
in1ectie prin a&enti at'os1erici sau prin 1lora si 1auna au9iliara din sol% Atunci< insa< cand
terenul este puternic in1estat prin 1or'e de conser(are 1oarte re5istente :c7isti< scleroti<
etc%;< inter(alul de rotatie intre doua culturi sensi-ile poate sa a6un&a la /=4 sau c7iar 10
ani%
Este necesar ca pro&ra'area rotatiei culturilor sa tina cont de 1aptul ca nu'erosi
ina'ici pot 1i co'uni di1eritelor specii ale aceleiasi 1a'ilii -otanice% In practica tre-uie sa
se e(ite alternante de &enulC
= to'ate " ardei " (inete " carto1 :Solanaceae;A
= &ulie " (ar5a " conopida " -rocoli :'rassicaceae;
= ceapa " usturoi " pra5 :Amar#llidaceae;
= 'orco( " patrun6el " telina " pastarnac :Apiaceae;
= s1ecla " spanac " s1ecla de petiol :Chenopodiaceae;
= salsi1is " scortonera " salata " cicoare :Asteraceae;
= castra(eti " pepeni " do(leac " do(lecel :.ucurbitaceae;%
Tre-uie sa se tina cont si de 1aptul ca anu'ite ciuperci de sol sunt pre5ente pe un
nu'ar 1oarte i'portant de specii< ceea ce usurea5a persistenta lor in ca'p% Ast1el<
Rizoctonia violeta este pre5enta pe le&u'inoasele 1ura6ere si pe s1ecla< dar poate a1ecta si
nu'eroase specii le&u'icole< cu' ar 1iC 'orco(ul< sparan&7elul< 'a5area< andi(a< si
s1ecla rosie% Boala 1iind 1oarte &ra(a< tre-uie sa se asi&ure un inter(al de 'ini' cinci ani
intre doua culturi sensi-ile%
,1
*e ase'enea< -oala radacinilor ro5 a pra5ului :#senochaeta terrestris; se poate
'entine in asola'ent intre doua culturi de pra5 pe radacinile de poru'-< ast1el ca
-ul-oasele pot reusi in aceeasi parcela nu'ai dupa ,=/ ani%
Aceeasi reco'andare si pentru solanaceele pentru 1ructe< le&u'ele din &rupa
(er5ei si carto1< pentru di(erse -oli speci1ice%
)%2%)% 3actorii de in&ri6ire a culturii
Unul dintre acesti 1actori culturali i'portanti in a&ricultura ecolo&ica< este
ad'inistrarea in&rasa'intelor or&anice< cunoscut 1iind ca aceasta repre5inta principala
sursa de 'entinere si i'-unatatire a calitatilor a&roc7i'ice ale solurilor destinate
culturilor ecolo&ice si ca nu toate speciile le&u'icole suporta o 1ertili5are or&anica
directa< 'ai ales cu do5e 'ari% Pentru reali5area unei a'endari or&anice corespun5atoare<
tre-uie sa se alterne5e speciile< ast1el incat< la 2=) ani< 1iecare sola sa pri'easca o
cantitate corespun5atoare de co'post or&anic :ta-elul )%1%;%
Ta-elul )%1%
E9i&entele le&u'elor 1ata de ad'inistrarea de a'enda'ente or&anice
Nu necesita a'enda'ente
or&anice in anul de cultura
Necesita aport 'ediu
:su- )0 t.7a co'post;
Necesita aport ridicat
: peste )0 t.7a co'post;
Andi(e Castra(eti Ardei &o&osar
Bo- *o(lecel<do(leac Ardei &ras
CeapaQ Patrun6el de 1run5e Ardei iute
Ceapa esalota :perena;Q Pepene &al-en Ardei lun&
Creson Pepene (erde Broccoli
3asole Poru'- 5a7arat Conopida
#a5are Salata 3enicul
#orco(Q Salsi1is $ulie
PastarnacQ Scortonera To'ate
Patrun6el radaciniQ S1ecla rosie Telina
Ridic7i +ar5a de capatana
Usturoi +ar5a c7ine5easca
+ar5a de -ru9ellesQ +inete
Q Culturi care raspund -ine a'enda'entelor or&anice< aplicate culturii anterioareA
restul culturilor nu suporta a'endare or&anica
I'portant este ca dupa aplicarea unor do5e 'edii sau 'ari de co'post
:a'enda'ent or&anic; sa se culti(e nu'ai speciile care suporta aceasta a'endare directa%
Pentru unele specii :(e5i ta-elul anterior; aplicarea acestor a'enda'ente poate
in1luenta ne&ati( productia prinC
= cresterea (e&etati(a e9a&erataA
= sensi-ili5area la atacul de -oli si daunatoriA
= scaderea capacitatii de depo5itareA
= deprecierea calitati(a a productiei%
Un alt 1actor cultural care poate in1luenta rotatia este combaterea buruienilor%
Culturile prasitoare tre-uiesc alternate cu culturi neprasitoare :cereale< le&u'inoase
,2
perene< pasuni arti1iciale;< prin aceasta alternanta reali5andu=se o e(identa reducere a
&radului de i'-uruienare< dar si o 'entinere a structurii solului intr=o stare con(ena-ila%
In asola'entele le&u'icole tre-uie sa se tina cont si de rit'ul si intensitatea
recoltarilor 'anuale% Speciile ale caror recoltari 'anuale se esalonea5a pe o perioada de
2=) luni si unde se produce o tasare e(identa a terenului tre-uie alternate< in ti'p< cu
specii cu o recoltare unica sau putin esalonata< ceea ce per'it re1acerea structurii nor'ale
a solului :de e9e'plu to'atele cu ceapa< 'orco(ul sau 'a5area;%
)%)% Sc7e'e de asola'ent pentru cultura ecolo&ica a le&u'elor
In principiu< sc7e'a asola'entului este opera 1iecarui le&u'icultor< pri'ul
criteriu in trasarea acestuia 1iind o-iecti(ul econo'ic< 'ai precis< structura si destinatia
culturilor in 1unctie de posi-ilitatile de des1acere%
Atunci cand este (or-a de o 1er'a 'ica< 1a'iliala< a carei productie este destinata
autoconsu'ului este clar ca asola'entul (a cuprinde o 'ultitudine de specii destinate a
satis1ace co'ple9itatea cerintelor casnice%
Cand 1er'a are un scop co'ercial este necesar ca pentru principalele culturi
solicitate sa se asi&ure supra1ete 'ai 'ari< destinate reali5arii unor productii 'ai 'ari<
care sa satis1aca cerintele pietii%
Sc7e'ele ce ur'ea5a :ta-elele )%2% si )%)%; nu sunt decat sc7e'e didactice< ele pot
1i adaptate si personali5ate la ni(elul 1iecarui producator< i'portant este sa se anali5e5e
1aptul ca< in a'-ele sc7e'e se respecta toate principiile care au 1ost 'entionate anterior
pri(ind alcatuirea asola'entului le&u'icol%
Ta-elul )%2%
Sc3e#a $e as&la#en" le%u#ic&l $es"ina" au"&c&nsu#ului
sau ac"i'i"a"ii c&#erciale
Anul S&la 1 S&la 2 S&la + S&la / S&la 0 S&la ;
1 T&#a"e M&rc&' Fas&le Cea!a Cas"ra'e"i Lucerna
2 Cea!a Sala"a T&#a"e Fas&le M&rc&' Lucerna
+ Cas"ra'e"i Fas&le M&rc&' Ar$ei Var-a Lucerna
/ &ru#1 -a3ara" Vine"e Cas"ra'e"i Ri$ic3i Lucerna e!eni
0 Fas&le Cas"ra'e"i Var-a &ru#1 -a3ara" Lucerna T&#a"e
; Ar$ei Var-a Fas&le Sala"a Lucerna Cea!a
Caracteristicile sc7e'ei din ta-elul )%2% sunt ur'atoareleC
= asola'ent le&u'icol cu sase sole :de sase ani;A
= cuprinde o sola de le&u'inoase perene :lucerna; care se 'entine ti'p de trei
aniA
= cand asola'entul are ca o-iecti( autoconsu'ul 1a'ilial continutul solelor
poate 1i co'pletat la ni(elul 1a'iliei -otanice< pentru a putea asi&ura totalitatea
le&u'elor necesare intr=o &ospodarie% At1el< in sola de to'ate se 'ai pot culti(a ardeii si
(ineteleA in sola de 'orco( " patrun6elul si telinaA in sola de 1asole< 'a5area< -o-ul< si
linteaA in sola de castra(eti " do(leacul< do(lecelul si pepenele &al-enA in sola de salata "
(erdeturile si plantele condi'entare%
Ta-elul )%)%
Sc7e'a de asola'ent le&u'icol destinat productiei co'erciale
,)
Anul Sola 1 Sola 2 Sola ) Sola , Sola / Sola 0
1 To'ate Castra(eti +ar5a !ucerna
2 Castra(eti To'ate Salata !ucerna
) +ar5a Ceapa Salata #orco( !ucerna
, !ucerna +ar5a Castra(eti To'ate
/ !ucerna 3asole #orco( Castra(eti
0 !ucerna Telina To'ate +ar5a
Caracteristicile sc7e'ei din ta-elul )%)% sunt ur'atoareleC
= asola'ent le&u'icol cu sase sole :sase ani;A
= cuprinde o sola de le&u'inoase perene :lucerna; care se 'entine ti'p de trei
aniA
= in 1er'ele co'erciale in 1unctie de solicitari< supra1etele a1erente unei culturi
se pot 'ari pana la cel 'ult 2/D din supra1ata totala a asola'entului<
totdeauna insa tre-uie respectate cu strictete re&ulile de rotatieA
)%,% Conclu5ii practice pri(ind rotatia culturilor si asola'entul in le&u'icultura
ecolo&ica
Asa cu' s=a 'ai aratat< rotatia culturilor este o-li&atorie in practica culturii
ecolo&ice a le&u'elor< e1ectele po5iti(e asupra 'entinerii si i'-unatatirii calitatii solului
precu' si asupra productiilor 1iind ine&ala-ile si e(idente% Esentialul in alcatuirea unei
rotatii rationale a culturilor este sa se e(ite erorile &ra(e%
Sta-ilitatea unui asola'ent cu 0=4 sole :de 0=4 ani; din care o sola stationara cu
le&u'inoase perene si o -una rotatie a speciilor in celelalte sole< poate eli'ina inte&ral
nea6unsurile datorate succesiunilor anor'ale%
In practica alternarii culturilor le&u'icole< se (a ur'ari respectarea cator(a re&uli
pe care le pre5enta' in continuareC
se (or alterna plante a(and tipul de (e&etatie di1erit< de e9e'pluC
= le&u'e pentru 1run5eC telina de petiol< cardon< salata< spanac< cicoare< (ar5a<
1enicul< ceapa< usturoi< pra5< etc% Cu
= le&u'e pentru radacina sau tu-erculiC s1ecla< 'orco(< patrun6el< telina de
radacina< nap< pastarnac< ridic7e< salsi1ili< scortoneraA cu
= le&u'inoase pentru -oa-e sau pastaiC -o-< 1asole< 'a5are< soia< linte%
Se (a e(ita succesiunea a doua plante cu tip de (e&etatie di1erit< dar
apartinand aceleiasi 1a'ilii -otanice :con1or' sc7e'elor anterioare;%
Se (a re(eni cu re&ularitate :la )=, ani; cu o le&u'inoasa de consu' :-o-<
1asole<'a5are< soia< linte; sau cu in&rasa'ant (erde :tri1oi< 'a5are<
'a5aric7e< lupin;< ce (or i'-o&ati solul in a5ot :intre /0 si 200 @& N.
7a. an;%
Se (or alterna culturile e9i&ente< care pretind 1ertili5are or&anica
a-undenta< cu cele 'ai putin e9i&ente :con1or' ta-elului anterior;%
Nici o cultura din asola'ent nu tre-uie sa depaseasca 2/D din supra1ata toatla<
deoarece e9ista pericolul acu'ularii in e9ces a unor daunatori si dere&larii rotatiei%
Pentru a putea 1i 'ecani5a-ile< solele de asola'ent tre-uie sa ai-a o 1or'a
con(ena-ila< de re&ula dreptun&7iulara cu lun&i'ea de cel putin 1/0=200
,,
'< cu dru'uri peri'etrale necesare 'ane(rarii utila6elor de intretinere a
culturilor%
Structura culturilor din asola'ent depinde in pri'ul rand de posi-ilitatile
de (alori1icare a productiei< in ca5ul productiei co'erciale< sau de ne(oile
proprii< in ca5ul productiei pentru autoconsu'% In orice ca5< la alcatuirea
planului de culturi tre-uie sa se tina cont de re&ulile de -a5a ale
asola'entului in cultura ecolo&ica< care au 1ost 'entionate anterior%
Pentru 'onitori5area corecta a asola'entului< se (a tine un re&istru al
asola'entului< cu e(identa pe ani si pe sole< in care se (or 'arca speciile si soiurile
culti(ate< precu' si 1ertili5area or&anica ad'inistrata pe ani de cultura%
In acest re&istru se (or 'entiona si alte o-ser(atii anuale :cala'itati naturale<
atacuri de -oli si daunatori peste 'edia de intensitate o-isnuita< etc;%
Practica do(edeste ca respectarea cu strictete a asola'entului este sin&ura sansa
de reusita in reali5area unor culturi ecolo&ice< a(anta6ele acestuia neputandu=se co'pensa
prin alte te7nici culturale%
Capitolul ,
FERTILIZAREA CULTURILOR
ECOLOGICE (E LEGUME
/.1. In"r&$ucere
Principala deose-ire intre cele doua alternati(e a&ricole :ecolo&ica si
con(entionala; se a1la pro-a-il in conceptia despre 1ertili5are% 3aptul ca se ur'areste 'ai
'ult sanatatea -iolo&ica si -ioc7i'ica a solului si 'ai putin depasirea unor indici
c7i'ici de apreciere a calitatilor 'o'entane da (aloare de'ersurilor a&ricultruii
-iolo&ice.ecolo&ice care< in toate actiunile sale< nu 1ace altce(a decat sa reia procesele
naturale de 1or'are a solului si< e(entual< sa le accelere5e in (ederea a'eliorarii acestuia%
Contand aproape e9clusi( pe aportul de ele'ente nutriti(e su- 1or'a de 'aterie
or&anica< a&ricultura ecolo&ica e(ita acu'ularea de saruri 'inerale in e9ces in stratul
ara-il< 1eno'en care sta la -a5a poluarii apelor 1reatice si de supra1ata%
In a&ricultura ecolo&ica se ur'areste aducerea solului la potentialul sau natural de
asi&urare a ne(oilor plantelor cu ele'ente nutriti(e< prin 'inerali5area 'ateriei or&anice
sau prin de&radarea 'ineralelor solului de catre 1actori 1i5ici sau 'icro-iolo&ici%
In (ederea unei -une aprecieri a starii de 1ertilitate a solului destinat culturii
ecolo&ice a le&u'elor este necesara< in pri'ul rand< o cartare a&roc7i'ica a terenului din
anali5a careia se pot contura conclu5ii i'portante pentru &estionarea a'enda'entelor
or&anice sau 'inerale in 1unctie de necesitati%
/.2. Cri"erii $e e'aluare a !&"en"ialului s&luril&r le%u#ic&le
/.2.1. Te."ura s&lului 5%ranul&#e"ria8
Clasele de te9tura reali5ea5a o corelatie intre clasele de particule ale solului
:ar&ila< lut< nisip; si proprietatile lor 1i5iceA
,/
Clasele *a'&ra1ile cul"urii le%u#el&r suntC
!a " luto=ar&iloasa
!n " luto=nisipoasa
! " lutoasa
Nl " nisipo=lutoasa
/.2.2. Frac"iunea &r%anica a s&lului
3ractiunea or&anica a solului este 1oarte i'portanta in a&ricultura< in &eneral< si in
a&ricultura ecolo&ica< in special% 3ara ea solul ar 1i un a'estec de 'inerale inerte%
Aceasta are ur'atoarea co'ponentaC
= resturi (e&etale sau ani'ale putin desco'puse sau nedesco'puseA
= co'pusi or&anici trans1or'ati " re5ultat al unor procese c7i'ice co'ple9e "
sau su- in1luenta 'icroor&anis'elor din solA
= su-stante 7u'iceA
Cantitatea si starea su-stantelor 7u'ice din sol< dau le&u'icultorului 'are parte
din o&linda potentialului producti( al pa'antului%
Substantele humice se pot su-di(i5a in doua &rupe dupa cu' se pre5inta 'ai 6osC
= humusul labil :nutriti(; pro(ine din de&radarea rapida a su-stantelor or&anice
ad'inistrate sau e9istente in sol% El este 1olosit usor de 'icroor&anis'ele din sol pentru
a=si acoperi ne(oile ener&etice% Pe -a5a acestuia se de5(olta si ra'ele " participant acti(
la reali5area co'ple9ului ar&ilo=7u'icC
= Humusul stabil este cel care re5ulta dintr=un proces lent de poli'eri5are a
produsilor anteriori care a6un& ast1el la ni(elul unor su-stante coloidale cu structura
'acro'oleculara%
Intrand in co'ponenta co'ple9ului ar&ilo=7u'ic< 7u'usul de(ine ele'ent
esential in caracteri5area potentialului producti( al solului< deoareceC
= cuprinde 'a6oritatea a5otului or&anic din solA
= deter'ina capacitatea de sc7i'- pentru -a5e a soluluiA
= asi&ura 1or'a opti'a de constituire a re5er(elor solului in ele'ente " 'ai ales
1os1or si sul1A
= eli'ina sau di'inuea5a e1ectul to9ic al anu'itor ele'ente :de e9e'plu<
e9cesul de cupru re5ultat ca ur'are a trata'entelor anticripto&a'ice;%
Se ad'ite< in principiu< ca 'ateria or&anica :#%%; din sol tre-uie sa repre5inte
intre 1.10 si 1.20 din procentul de ar&ila al solului si niciodata su- 0<8D :ta-elul ,%1%;%
E(olutia 'ateriei or&anice ad'inistrata su- 1or'a de a'enda'ente depinde
1oarte 'ult de raportul C.N care in1luentea5a atat (ite5a de desco'punere cat si
i'plicatiile procesului asupra a5otului din sol :ta-elul ,%2%;
Ta-elul ,%1%
A!recierea c&n"inu"ului in #a"erie &r%anica 5M.O. %r4<%8
$in s&l in *unc"ie $e "e."ura
E'aluare c&n"inu"
in #a"erie &r%anica
C&n"inu"ul in MO %r4<% Necesi"a"i $e a$#inis"rare
a#en$a#en"e &r%anice Te."ura
%r&siera
Te."ura
#e$ie
Te."ura
*ina
Sarac =16 =26 =20 F&ar"e necesar
Me$iu a!r&'i-i&na" 16210 26220 202+6 Necesar
Bine a!r&'i-i&na" >10 >20 >+6 Nu#ai in *unc"ie $e s!ecie
,0
Ta-elul ,%2%
A!recierea ra!&r"ului C4N $in a#en$a#en"e &r%anice si a
!r&cesel&r $e $esc&#!unere a aces"&ra in s&l
C.N Tipul de
a'enda'ent
+ite5a de
desco'punere
Relatie cu
a5otul din sol
-ser(atii pentru
a&ricultura -iolo&ica
00 Paie !enta Consu'a din
N solului
Nu'ai 'ulcire de
supra1ata sau in co'post
/0 Tur-a nea&ra !enta Consu'a din
N solului
Nu'ai in a'estecuri
nutriti(e pentru rasaduri
,0 Tur-a rosie !enta Consu'a din
N solului
Nu'ai in a'estecuri
nutriti(e pentru rasaduri
)0 $unoi de &ra6d
proaspat taios
!enta Consu'a din
N solului
Nu se ad'inistrea5a
direct in ca'p< nu'ai in
plat1or'a de co'postare
1/=20 $unoi
desco'pus
#edie Eli-erea5a N Se ad'inistrea5a ca
atare sau in co'post
10=1/ Co'post de
1er'a
#edie Eli-erea5a N Se ad'inistrea5a ca
atare in ca'p
10 In&rasa'inte
(er5i
Rapida Eli-erare
i'portanta de
N
Se 1olosesc pentru
a'endarea or&anica a
solului
Un continut relati( ridicat de N< 1a(ori5ea5a acti(itatea 'icroor&anis'elor<
desco'punerea (a 1i rapida si se (a -a5a pe N din 'aterialul or&anic proaspat% Un
continut sac5ut in N (a 1a(ori5a o desco'punere lenta pe -a5a N e9istent in sol%
In -ilantul aportului de 'aterie or&anica in asola'entele le&u'icole nu tre-uie
ne&li6ate si cantitatile uneori 1oarte i'portante< re5ultate din restitutiile or&anice denu'ite
in 'od curent< re5idii de recolta si de (e&etatie care ra'an in sol la des1intarea culturii
:ta-elul ,%);%
Ta-elul ,%)%
Can"i"a"ile $e 3u#us s"a1il *urni-a"e $e re-i$iile $e rec&l"a
la unele s!ecii le%u#ic&le
5$u!a A. Ans"e""8
Specia Re5idii
:t.7a s%u%;
Cantitate de 7u'us
re5ultat :@&.7a;
Castra(te 1<4 2)0
Conopida 2<0 )/0
Ceapa 0<> 120
3asole )<> /)0
$ulie 0</ 00
#a5are 1<> 2//
#orco( )<2 ,)0
Pra5 ,<, />/
Salata 0<) )0
To'ate 1<> 2//
Telina ,<0 020
,4
+ar5a 4<> 100/
/.2.+. A!recierea s"arii $e a!r&'i-i&nare a s&luril&r cu !rinci!alele ele#en"e
nu"ri"i'e
Conditiile speciale de e(olutie a anu'itor soluri< precu' si e9ploatarea
nerationala a acestora intr=o etapa anterioara pot 1ace ca unele parcele din asola'ent sa
pre5inte de1iciente sau c7iar carente pentru unele ele'ente nutriti(e 'a6ore sau
'icroele'ente%
Cunoasterea acestor de1iciente constienti5ea5a -iole&u'icultorul in 'ai -una
ale&ere si reparti5are in asola'ent a speciilor<in 1unctie de e9i&entele acestora<precu' si
in e(aluarea do5elor de a'enda'ente or&anice sau 'inerale%
Este i'portant sa cunoaste' starea de apro(i5ionare a solului cu 1os1or si potasiu
asi'ila-il< acestea 1acand parte dintre ele'entele esentiale reali5arii productiei :ta-elele
,%,% si ,%/%;%
Ta-elul ,%,%
Aprecierea asi&urarii solului cu 1os1or 'o-il :P=A!;
Continut in P=A! :pp'; Starea de asi&urare
P )0 3oarte sla-a
)0<1 " 42<0 Sla-a
42<1 " 108%<0 #i6locie
108<1 " 1,,<0 Buna
O 1,, 3oarte -una
Ta-elul ,%/%
Aprecierea asi&urarii solului cu potasiu 'o-il :F=A!;
Continut in F=A! :pp'; Starea de asi&urare
P 1)2<0 Sla-a
1)2<1 " 20/<0 #i6locie
20/<1 " ,00<0 Buna
O ,00 3oarte -una
Cate&oriile de asi&urare 1oarte sla-a si sla-a tre-uie a'endate cu a'enda'ente
naturale< 'ediu sau &reu solu-ile care ur'ea5a a 1i desco'puse in ti'p de 1actorii 1i5ici
sau -ioc7i'ici din sol% Se pot utili5a ast1el 1os1ati naturali si sul1ati de potasiu naturali<
'acinati 1in si ad'inistrati in cantitati de 1/0 " 200 @&.7a%
#arele a(anta6 al le&u'iculturii si in special al celei ecolo&ice este acela ca i se
re5er(a intodeauna cele 'ai -une terenuri a&ricole< intele&and prin aceasta terenuri -ine
a'plasate< 7u'i1ere< cu caracteristici 1i5ice corespun5atoare< ast1el ca nu este ne(oie de
retete de insanatosire< ci nu'ai de 'i6loace de intretinere si a'eliorare%
3aptul ca in a&ricultura ecolo&ica co'postul este principalul a'enda'ent
1ertili5ant< un a'enda'ent (iu< acesta corectea5a toate 'icile i'per1ectiuni posi-ile%
,8
Respectarea cu strictete a principiilor a&riculturii ecolo&ice conduce< cel putin la
'entinerea calitatii solului< dar cel 'ai adesea la a'eliorarea acesteia%
3ertili5area in a&ricultura ecolo&ica este de 'are co'ple9itate< inclu5and nu
nu'ai ad'inistrarea co'postului ci siC
= &estionarea corespun5atoare a asola'entului -iolo&icA
= &estionarea resturilor or&aniceA
= a'endarea 'ineralaA
= cultura le&u'inoaselor ca sursa de a5otA
= in&rasa'intele (er5iA
!a 1ertili5area -iolo&ica contri-uie acti( si te7nica de e1ectuare a lucrarilor
solului< siste'ul de co'postare a re5idiilor or&anice< precu' si 'odul de incorporare a
acestora%
In aceste conditii< 'area di(ersitate -otanica a speciilor le&u'icole nu 'ai
necesita 5eci sau sute de retete de 1ertili5are speci1ice< 1ertili5area 1iind un proces la
ni(elul asola'entului -iolo&ic%
,%)% Co'postul si 1ertili5area culturilor le&u'icole ecolo&ice
/.+.1. Ele#en"e in"r&$uc"i'e
Co'postarea este un proces natural care trans1or'a< in pre5enta o9i&enului
:aero-iotic;< 'ateria or&anica intr=un produs ase'anator solului cunoscut su- denu'irea
de compost%
Nu'i' 'aterie or&anica tot ceea ce pro(ine de la or&anis'ele (ii " ani'ale sau
(e&etale " indi1erent daca sunt trans1or'ate sau se a1la in stare -ruta% #ateria or&anica
este desco'pusa in natura de catre 'icroor&anis'e :-acterii si ciuperci; care o
trans1or'a in ele'ente si'ple ce (or 1i 1olosite in nutritia plantelor%
Ele'entele esentiale 1olosite in (ederea co'postarii suntC 'ateriile or&anice< apa
si o9i&enul%
-una &estionare a procesului de co'postare tre-uie sa per'ita 'ai ales
controlul te'peraturii procesului si sa e(ite putre1actia%
Co'postarea se 1ace 1ara consu' de ener&ie e9terioara :cu e9ceptia celei solare;<
dar 'ai ales pe -a5a ener&iei acu'ulate de 'icroor&anis'ele participante la proces%
Co'postul este pre&atit sau 1a-ricat de 'icroor&anis'e sau de alte 1iinte (ii :de
e9e'plu ra'ele;< care se 7ranesc cu 'ateria or&anica disponi-ila% Este deci nor'al ca si
calitatea co'postului sa depinda de 'eniul pe care acesta l=au a(ut la dispo5itie%
I'portant in acest 'eniu este< asa cu' a' (a5ut anterior< un anu'it ec7ili-ru
intre C si N< car-onul 1iind co'ponenta de -a5a a 'ateriei or&anice< iar a5otul ele'entul
indispensa-il ela-orarii proteinelor% Raportul ideal pentru declansarea co'postarii este
C4N ? +6A rapoartele 'ai 'ari 'aresc ti'pul de co'postare% !a s1arsitul co'postarii
raportul C.N este de apro9i'ati( 1/%
/.+.2. Te3nicile $e c&#!&s"are
ri care ar 1i te7nica de co'postare< principiul este totdeauna acelasiA
'icroor&anis'ele participante la proces tre-uie sa ai-a asi&urate conditiile necesare
pentru a se 'ultiplica si pentru a desco'pune 'ateria or&anica%
C&#!&s"area in !la"*&r#a
,>
Co'postarea in plat1or'a este o 'etoda (ala-ila pentru toate 1er'ele ecolo&ice
le&u'icole care isi prepara propriul co'post de 1er'a%
#ateria pri'a o constituie totalitatea re5idurilor (e&etale care re5ulta din 1er'aC
tulpini< 1run5e< 1ructe< (re6i< ra'uri< -uruieni< &unoi de &ra6d< &unoaie 'ena6ere de 1er'a<
etc% #etoda nu presupune a'ena6ari speciale< ci nu'ai e9istenta unei supra1ete plane
dreptun&7iulare :, 9 10 " 20 '; care sa ai-a acces si&ur pentru 'i6loacele de transport%
Plat1or'ei de co'postare i se asi&ura o 1or'a in sectiune trape5oidala cu lati'ea
la -a5a de 1</ " 2</ ' si inalti'ea de 1</ ' :1i&% ,%1%;A o inalti'e 'ai 'are in&reunea5a
intoarcerea co'postului cu 1urca%
Cele 'ai cunoscute si practicate te7nici de co'postare sunt in plat1or'a si in
-acuri%
!un&i'ea plat1or'ei depinde de cantitatea de 'aterie or&anica e9istenta in 1er'a<
dar nu 'ai 'ult de 12 =1/ '%
In plat1or'a< re5idiile or&anice se aduc pe 'asura reali5arii acestora si se asea5a
in straturi uni1or'e< netasate pe supra1ata acesteia%
*e 'are i'portanta pentru o-tinerea unui co'post de calitate sunt re&larea
re&i'ului de aer si a celui de apa din 'asa de co'postare%
Aera"ia co'postului in plat1or'a< se reali5ea5a< pe de o parte prin e9istenta
ele'entelor &rosiere< dar si prin rasturnarea cu 1urca a co'postului periodic in perioada
de co'postare< pe de alta parte% Aceasta rasturnare pe lan&a aerisire reali5ea5a si o
o'o&eni5are a co'ponentelor in plat1or'a%
U'iditatea se asi&ura< pe de o parte< prin ele'entele co'ponente incorporate
precu' si prin udare< daca se considera necesar< pe de alta parte% Pe (re'e secetoasa<
1iecare inaltare a plat1or'ei cu un strat de 20=2/ c' tre-uie udat :prin stropiri; uni1or'%
U'iditatea se 'ai poate recti1ica si cu oca5ia rasturnarii co'postului din plat1or'a%
*upa inc7eierea plat1or'ei este -ine sa se acopere pe coa'a cu o 1olie de polietilena<
care o (a prote6a atat de e(aporarea apei cat si de e9cesul de apa din precipitatii
*aca te'peratura se ridica< procesul co'plet de co'postare durea5a 0=> luni<
dupa care co'postul 'atur se poate 1olosi ca a'enda'ent or&anic% Acesta este -ine sa se
utili5e5e in ur'atoarele sase luni dupa 'aturare< deoarece prin pastrare indelun&ata isi
pierde o parte din calitatile do-andite%
#etoda cu -acuri de co'postare
Pentru &radinile 1a'iliale sau pentru 1er'ele 'ici< reali5area unui co'post
propriu pre5inta aceleasi a(anta6e ca si in 1er'ele 'ari iar 'etoda -acurilor este cea 'ai
potri(ita< nei'plicand ocuparea unor supra1ete 'ari de teren%
E9ista si la noi in co'ert -acuri de co'postare din 'aterial plastic sau din le'n<
dar pot 1i construite si de un le&u'icultor cu putina inde'anare< din cate(a scanduri
1i9ate pe patru panouri cu di'ensiuni de 1<20 9 0<80 ' si care< 'ontate intr=o incinta
patrata< pot adaposti 1<1/ 'R co'post ce poate 1i 1olosit ca un -un a'enda'ent pentru o
&radina 'ica de le&u'e%
Ase'enea incinte se 'ai pot construi si din cara'i5i sau alte 'ateriale de
constructie disponi-ile in 1er'e< i'portant 1iind 1aptul ca atat scandurile cat si cara'i5ile
sau alte 'ateriale< sa 1ie ast1el ase5ate incat sa asi&ure lu1t=urile necesare aerisirii laterale
a co'posturilor%
/0
Intodeauna se reali5ea5a -aterii de -acuri cu cel putin doua -acuri ast1el incat in
a1ara de aeratia laterala sa se poata e1ectua si o rasturnare a co'postului dintr=un -ac in
altul in (ederea aerisirii si o'o&eni5arii 'aterialului%
In -acurile de di'ensiunile 'entionate este necesar sa se 1aca cel putin trei
trans(a5ari de co'post dintr=un -ac in altul " pri'a dupa o luna de co'postare< a doua
dupa trei luni< si a treia dupa sase luni%
Si prin acest siste'< co'postarea durea5a 8=> luni< uneori 'ai 'ult< datorita
1aptului ca la un ni(el 'ai 'ic de co'post e(olutia este ce(a 'ai lenta%
In conclu5ie este i'portant de retinut principalale caracteristici te7nolo&ice ale
co'posturilorC
= a'eliorea5a cresterea (e&etati(a a plantelor precu' si a siste'ului radicularA
= a'eliorea5a rit'ul de di1u5are a ele'entelor nutriti(e in solA
= a'eliorea5a capacitatea de retinere a apeiA
= creste re5istenta la ero5iune a solului :eoliana;A
= eli'ina sau a'eliorea5a atacurile de -oli laplantele culti(ateA
,%,% Utili5area in&rasa'intelor (er5i
Este o 'etoda de 1ertili5are or&anica care se -a5ea5a pe incorporarea in sol a unor
plante< din di(erse 1a'ilii -otanice< care reali5ea5a intr=un inter(al scurt o 'are cantitate
de 'asa (e&etati(a :ta-elul ,%0%;%
Ta-elul ,%0%
Specii culti(ate ca in&rasa'inte (er5i
Specia Necesare
se'inte
:@&.7a;
Epoca de se'anat *urata reco'andata
de (e&etatie :nr%
!uni;
Productia de
'aterial (erde
:t.7a;
$ra'ineae
r5 100 cto'-rie 0=8 )0=,0
Secara 180 Septe'-rie 4 )0=,0
Cruci1erae
Rapita 8=10 Iulie = Au&ust 2<2 " 2</ ,0=/0
#ustar al- 10=20 #artie = cto'-rie 1</ " 2</ 1/=)0
!e&u'inosae
#a5are 200 #artie = Au&ust 1</ = 2 2/=)0
Tri1oi
incarnat
)0 Au&ust= Noie'-rie /=4 20
3e-ruarie = Iunie )=/ 20
Bo- 2/0=)00 Au&ust = septe'-rie 0=4 )0=,0
Iunie = Iulie 2=) )0=,0
#a5aric7e 200 3e-ruarie = #artie 2=) )0=,/
!upin )0=,0 #ai = Au&ust 2=) 20=)0
Incorporarea se 1ace intr=un anu'it stadiu al (e&etatiei care (alori1ica cel 'ai -ine
(olu'ul de 'asa (e&etati(a si continutul acesteia in ele'ente nutriti(e%
Pentru a&ricultura ecolo&ica< in&rasa'intele (er5i alaturi de utili5area co'pos=
turilor< constituie principalele 'etode de a'endare or&anica a solului%
In a&ricultura ecolo&ica< in&rasa'intele (er5i nu se incorporea5a ca atare% !a
'o'entul opti' plantele se distru& :'aruntesc; cu a6utorul unei 'asini de distrus (re6i
/1
:#*+; sau cu alte 'asini si'ilare< iar 'aterialul se lasa ast1el la supra1ata solului< ti'p
de )=, sapta'ani< pentru uscare si co'postare in strat su-tire la supra1ata% *upa acest
inter(al se incorporea5a super1icial< prin discuire la adanci'ea de 10=12 c'%
Principalele caracteristici ale in&rasa'intelor (er5i suntC
= reduc ero5iunea si le(i&area ele'entelor pe pro1ilul de solA
= i'-o&atesc solul in ele'ente nutriti(e :ta-elul ,%4%;A
= le&u'inoasele 1i9ea5a a5otul at'os1eric su- 1or'a de a5ot or&anic care prin
'inerali5are a6un&e la dispo5itia plantelorA
= sti'ulea5a acti(itatea -iolo&ica a solului< in&rasa'intele (er5i J7ranind
'icro=or&anis'eleA
= a'eliorea5a structura soluluiA
= repre5inta un 'od de lupta i'potri(a -uruienilor care distruse o data cu specia
culti(ata< participa po5iti( la e1ectul in in&rasa'antul (erde%
Ta-elul ,%4%
Continutul in ele'ente 1ertili5ante al unor in&rasa'inte (er5i si a'enda'ente
(e&etale
S!ecia s.u. @ C&#!&-i"ia in <%4" $e !r&$us
!r&as!a"
N 2O0 A2O CaO
In%rasa#in"e 'er-i
#a5aric7e 1/ " 20 / " 4 1 " 2 / " 4 , " 0
Tri1oi 1/ = 20 / " 4 1 " 2 2 " , , " 0
!upin 10 = 1/ , " 0 1 " 2 , " 0 , " 0
Secara 20 = 2/ , " 0 1 " 2 1 " ) 1 " 2
#ustar al- 10 = 1/ 2 " ) 1 " 2 1 " ) 1 " 2
Al"e a#en$a#en"e 'e%e"ale
Re5idii de recolta de le&u'e 10 = 2/ 2 " 4 0</ " 2 2 " 4 1 " 10
Paie 8/ " >/ ) " / 1 " 2 0 " )0 1 " 8
#arc de stru&uri )/ " ,/ 0 " 8 2 " , , " 0 ) " 0
Al&e 20 " )0 , " 8 1 " ) 10 " 20 ) " 10
Tur-a 8/ = >/ / = 22 0<) " 1 0<1 = 1 2 " ,
Capitolul /
ROTECTIA LANTELOR IN
CULTURILE ECOLOGICE
(E LEGUME
/2
0.1. C&#1a"erea 1uruienil&r
0.1.1. Buruienile in circu#s"an"ele a%ricul"urii ec&l&%ice
Buruienile sunt plante care cresc si pe care nu ni le dori' deoarece produc
di(erse pa&u-e :Budoi< 1>80< citat de Toncea si cola-%< 2002;%
In conte9tul a&riculturii ecolo&ice< -uruienile nu sunt considerate plante rele ci
plante sal-atice aco'paniatoare :Ban@els< citat de *e6eu si cola-%< 1>>4;A con1or'
principiului a&riculturii ecolo&ice se cere< respectarea -iodi(ersitatii si o atitudine
prieteneasca< ca si cu' -uruienile ar 1i 1olositoare o'ului :cele de pe lan&a casa sunt
1olosite in 7rana ani'alelor;:ta-elul /%1%;%
In a&ricultura ecolo&ica< lupta i'potri(a -uruienilor cere un e1ort supli'entar
pentru cunoasterea -iolo&iei si ecolo&iei acestora%
lasticitatea ecologica reda &radul de adapta-ilitate al speciilor la di1erite conditii
de cli'a si sol< de altitudine si latitudine si su&erea5a i'inenta riscului unor noi
'ani1estari si< i'plicit< necesitatea unei co'-ateri ener&ice< de durata si si'ultane< in
'asura in care acest lucru se poate reali5a%
Caile !rin care 1uruienile $e"er#ina !ier$eri $e rec&l"a cul"uril&r le%u#ic&le
:Toncea si cola-%< Stoiano(< 2002;
I% Concurenta 1acuta plantelor de cultura pentru . prinC
a; Ele'ente nutriti(eC Buruienile e9tra&< in 'edie de 2 ori 'ai 'ulte su-stante
7ranitoare :N<P<F; decat plantele de cultura :Fott< 1>)4< citat de Staicu< 10>0;%
-; Apa C Buruienile consu'a de 2=, ori 'ai 'ulta apa decat plantele de culturaA
c; !u'inaC 3a(ori5ea5a caderea< stan6enesc 1otosinte5aA
d; AerC stan6enesc 1otosinte5a
e; Para5itarea sau se'ipara5itarea plantelor de culturaC Cultura poate 1i total
co'pro'isaA
1; Inrautatirea re&i'ului ter'ic din sol si din partea supraterestra i'ediataC Scaderea
te'peraturii cu 2=) &rade CelsiusA
&; Constituie planta "&a5da pentru -oli si daunatoriA
7; Eli'inarea de su-stante alelopatice in ti'pul (ietii sau dupa desco'punerea lorC
E9e'ple<susai:Sonc7us ar(ensis;< Pala'ida :Cirsiu' ar(ense;< costrei :Sor&7u'
7alepense;< etc indeose-i pentru plantele tinere%
II% Inrautatirea ni(elului calitati( al tuturor lucrarilor a&rote7niceC
a; araturaC neuni1or'itatea adanci'ii de lucru si a celorlalte cerinte
calitati(e datorita &radului 'are de i'-uruienare< indeose-i cu -uruieni
perene
-; pre&atirea patului &er'inati(C necorespun5atoare su- aspectul
adanci'ii< uni1or'itatii< ni(elarii si 'aruntiriiA
c; lucrarile de intretinereC decalate in ti'p< in nu'ar 'ai 'are< de calitate
in1erioara< cu costuri 'ari de ener&ie si cu u5ura 'ai 'areA
d; recoltareaC prelun&irea perioadei de recoltare< inrautatirea calitatii
recoltei prin i'puri1icarea cu se'inte sau resturi de -uruieni< lucrari
supli'entare de conditionare
III% #icsorarea e1ectului tuturor 'asurilor pre(a5ute de te7nolo&ia de culti(are a
plantelorC
a; reducerea capacitatii de productie a soiurilor si 7i-ri5ilor
/)
-; reducerea e1icacitatii in&rasa'intelor< iri&atiilor< etc%C pe terenurile
i'-uruienate< c7iar in conditiile indeplinirii in opti' a acestor 1actori< sporurile
de recolta sunt 'ai 'ici%
I+% Inrautatirea proceselor -ioc7i'ice din solC a'oni1icare si nitri1icare
+% #odi1icari 'or1o=anato'ice si 1i5iolo&ice alplantelor de culturaC
a; 'icsorarea re5istentei la conditiile de stres :&er< seceta;
-; 'icsorarea cresterii (e&etati(e< inclusi( a ele'entelor de producti(itate
c; pro(ocarea de 1eno'ene 1i5iolo&ice ire(ersi-ile :e9C etiolare< sista(ire;
Sistemul radicular puternic este o caracteristica a -uruienilor perene< dar el se
poate intalni si la cele anuale< la deplina lor 'aturitate : de e9e'plu< la stir sau la caprita<
ale caror radacini pot a6un&e pana la 2';% Eta6area acestuia la adanci'i di1erite nu nu'ai
in 1unctie de tipul de sol sau de &radul sau de tasare de apro(i5ionare cu apa ci si in
1unctie de specie da indicatii pri(ind adanci'ea la care ar tre-ui e9ecutate lucrarile de
intretinere pentru a 1i cu ade(arat e1iciente% *e e9e'plu< pala'ida si pirul tarator< care au
or&anele su-terane in 'area lor 'a6oritate in pri'ii 12 c' de la supra1ata solului<
necesita lucrari 'ai super1iciale< in ti'p ce pentru distru&erea ri5o'ilor de costrei sau a
radacinilor de (ol-ura lucrarea tre-uie e9ecutata 'ai adanc si pe o 5ona 'ai lar&a de 6ur
i'pre6urul plantei :Rusu< 200/< #orar< 200/;%
.apacitatea de inmultire :nu'arul de se'inte sau de or&ane (e&etati(e pe planta
sau la 7ectar; ne da i'a&inea teoretica a e9traordinarei capacitati de perpetuare a
di1eritelor specii de -uruieni :#u?an&a< 200/;%
Fott :1>)4;< citat de *e6eu si cola-%< :1>>4;< nota un ade(ar a carui (ala-ilitate o
pute' si asta5i constataC a distru&e o sin&ura -uruiana este usor< a distru&e 'iile de
-uruieni care ies din se'intele acesteia este adesea o &reutate co(arsitoareC%
Buruienile perene au un nu'ar de se'inte 'ult 'ai 'ic decat cele anuale< dar
acest 7andicap este din plin co'pensat de nu'arul i'ens de 'u&uri (e&etati(i si de
particularitatile -iolo&ice ale acestora :Gitareanu si Sa'uil< 200);%
*italitatea semintelor< adica re5istenta acestora la conditiile ne1a(ora-ile de
'ediu si lon&e(itatea lor< prin care intele&e' insusirea de a=si pastra ti'p indelun&at
capacitatea &er'inati(a sunt alte caracteristici pe care tre-uie sa le cunoaste' in
ela-orarea sc7e'elor de co'-atere%
1erminarea esalonata, maturizarea in timp si durata lunga de viata a se'intelor
i'pun considerarea co'-aterii -uruienilor ca o ca'panie per'anenta< 1ara nici un
'o'ent de ra&a5%
0.1.2. Masuri si "e3nici $e lu!"a i#!&"ri'a 1uruienil&r
!upta contra -uruienilor Sn circu'stan ele a&riculturii< cuprinde un co'ple9 de
'asuri< de alt1el cunoscute i Sn a&ricultura con(en ionalT< dar care aici au o rele(an T
deose-itT< de aceea este ne(oie de o pre5entare si anali5T a'Tnun itT< speci1icT%
Speci1icitatea re5ultT din 1aptul cT aceste 'etode i te7nici nu sunt supli'entate sau
S'-unTtT ite cu 'etode de 'are e1icien T Sn a&ricultura con(en ionalT< cu' ar 1i de
e9e'plu er-icidarea%
Principalele 'asuri a(ute in (edere sunt &rupate in 'asuri pre(enti(e si 'asuri
curati(e< respecti( 'etode -iote7nice< 'etode -iolo&ice< 'etode &enetice< 'etode
-ioc7i'ice< 'etode -iodina'ice< s%a%
/,
0.1.2.1. Masuri !re'en"i'e
.arantina fitosanitar2 repre5intT ansa'-lul de con(en ii interna ionale care
pre(Td controlul tuturor transporturilor de produse a&ricole i inter5icerea e9portului<
i'portului sau a tran5itului acelor loturi care con in anu'ite specii dTunTtoare :se'in e
de -uruieni< &er'eni pato&eni< ouTle< lar(ele sau adul ii unor insecte;<socotite drept
deose-it de periculoase% Re&le'entTrile sunt S'-unTtT ite periodic< de re&ulT prin
lTr&irea listei%
)rganizarea de asolamente agricole acestea tre-uind sT con inT 2/=/0D plante
1ura6ere perene< 2/=)/D plante anuale se'Tnate Sn rTnduri dese i 1/=)0D plante anuale
prT itoare%
racticarea de rota ii lungi, de 'ini'u' patru ani< cu culturi intercalate< asociate
sau succesi(e de acoperire% $radul :inde9ul; opti' de acoperire a terenurilor cu (e&eta ie
Sn perioada de iarnT poate 1i 'ai 'are de 00D< dar i su- /0D< Sn 5onele cu soluri &rele<
aride sau se'iaride%
Alternarea ad3ncimii de lucru a soluluiC cel 'ai e1icace procedeu este
des1undarea :deco'pactarea; terenului dupT Snc7eierea 1iecTrei rota ii i lucrarea solului
la adUnci'i nor'ale Sn ceilal i ani% :Gitareanu si Sa'uil< 200)A Rusu<200/;%
.ur2 irea materialului de sem2nat4plantat este 'Tsura care re1lectT II puritatea
se'in eiII%Unele se'in e de -uruieni sunt &reu separa-ile de cele ale plantelor de culturT
c7iar prin 'Tsuri repetate de condi ionare% In a&ricultura ecolo&icT ale&erea se'in elor la
'asT a intrat de6a Sn o-i nuin a practicienilor :Stoian< 200/;%
Sem2natul la epoca optim2 contri-uie la uni1or'itatea rTsTririi plantelor i la
-una lor de5(oltare< ast1el SncUt acestea de(in capa-ile sT opunT re5isten T -uruienilor< Sn
ciuda caracterelor acestora adaptati(e superioare:Toncea si cola-%< 200/A $aret7< 200/;%
Se'Tnatul la Snceputul perioadei< necesar Sn ca5ul unui (olu' 'are de 'uncT i a unei
dotTri te7nice de1icitare< pre5intT de5a(anta6ul cT plantele de culturT rTsar 'ai &reu< Sn
ur'a -uruienilor< 1iind deseori Sn i'posi-ilitatea de a 'ani1esta o concuren T realT 1a T
de acestea%
Asigurarea densit2 ii plantelor C dacT densitatea este 'ai 'icT< -uruienile (or
ocupa Sn 'od si&ur &olurile din culturT< &Tsind ast1el o ni T e9tre' de 1a(ora-ilT
cre terii lor%
)cuparea ne5ntrerupt2 a terenului prin introducerea culturilor succesive
(!intercrop)C aceastT 'asurT este< Sn acela i ti'p i o 'TsurT de sporire a 1ertilitTtii
solului< con1ir'Und o (ec7e 5icalT< con1or' cTreia pT'Untul se odi7ne te %%%cUnd
lucrea5T :Toncea si cola-%< 2002A +ladut< 2001A Re& 8),.2004;%
Reglarea reac iei solului i asigurarea raportului optim 5ntre substan ele
nutritive% Nu'eroase -uruieni au ne(oie< pentru e9pri'area deplinT a poten ialului lor
-iolo&ic< de anu'ite condi ii pri(ind reac ia solului sau &radul sTu de apro(i5ionare Sntr=
un ele'ent nutriti( sau altul%: de e9e'plu< *iola arvensis, Rume- sp., )-alis sp% " soluri
acide< Tara-acum officinale, Anagallis arvensis sau Aristolochia clematitis, Hibiscus
trionum " soluri alcalineA 6rtica dioica, Rubus caesius " soluri 1oarte 1ertile -o&ate in
a5ot< etc%;% Prin sc7i'-area c7i'is'ului solului< speciile respecti(e sunt stresate< iar
plantele de culturT< sti'ulate Sn cre tere<a(ansea5T nestUn6enite Sn (e&eta ie%
7nl2turarea e-cesului de ap2% Apa sta&natT te'porar sau pUn5a 1reaticT a1latT
1oarte aproape de supra1a a solului asi&urT condi iile opti'e de cre tere i de5(oltare
//
pentru unele -uruieni precu' +8uisetum arvense, Ranunculus sp., ol#gonum
lapathifolium etc%
/ertilizarea organic2 a terenurilor numai cu compost fermentat% $unoiul de &ra6d
este o sursT i'portantT de in1estare a terenurilor cu -uruieni< datoritT< pe de o parte<
nu'Trului 'are de se'in e pe care Sl con in< iar pe de altT parte< 1aptului cT &er'ina ia
'ultora dintre ele este sti'ulatT de procesele 1er'entati(e prin care trec Sn aparatul
di&esti( al ani'alelor sau Sn plat1or'ele de depo5itare a &unoaielor &ospodTre ti% Prin
co'postare< acest nea6uns< este SnlTturat Sn cea 'ai 'are parte%
9istrugerea focarelor de buruieni de pe suprafe ele necultivate constituie cea 'ai
i'portanta 'TsurT de pre(enire a S'-uruienTrii terenurilor culti(ate% #ar&inile
dru'urilor< terasa'entul cTilor 1erate< di&urile i talu5urile canalelor de iri&a ie<
pUrloa&ele sau< cel 'ai adesea< &olurile rT'ase Sn culturi datoritT &re elilor 1Tcute la
se'Tnat sunt i'portante 1ocare de Sn'ul ire 7aoticT i de dise'inare a celor 'ai 'ulte
specii de -uruieni% !ucrarea se poate e9ecuta prin cosire sau prin ardere :Sn pri'ele trei
situa ii 'en ionate special;% Vn a&ricultura ecolo&icT< pentru care ideea de -iodi(ersitate
este esen ialT se distru& nu'ai speciile cu poten ial 'are de dTunare< Sndeose-i Snainte de
perioada de dise'inare%
.ur2 irea ma inilor agricole la schimbarea lanului % Nu'eroase -uruieni s=au
adaptat Sn sensul concordan ei 'aturTrii se'in elor proprii cu cele ale plantelor de
culturT cu care coa-itea5T% C7iar i Sn cele 'ai -ine Sntre inute culturi e9istT un nu'Tr
oarecare de -uruieni ale cTror se'in e sunt apte de a asi&ura perpetuarea speciei< cu
condi ia dise'inTrii%
/olosirea la irigat a apei libere de semin e de buruieni % Pro-le'a se pune Sn
ca5ul iri&Trii prin -ra5de< cand apa Snainte de a a6un&e la plante< tre-uie sT parcur&T o
anu'itT distan T prin canale de supra1a T< de cele 'ai 'ulte ori necurT ate de (e&eta ie%
3olosirea unor 1iltre de=a lun&ul traseului sau la &ura de intrare a apei pe -ra5de este o
'TsurT 'ai costisitoare i 'ai &reoaie decUt decol'atarea i re1acerea talu5ului canalelor
Snainte de declan area udTrilor i cosirea periodicT a acestora Sn perioadele cu de-it 'ai
redus i scoaterea (e&eta iei tTiate%
+fectuarea la timp a lucr2rilor agricole% Pentru 1iecare lucrare a&ricolT e9istT un
'o'ent opti' de e9ecutare% rice SntUr5iere Sn e1ectuarea lucrTrilor aduce nu nu'ai
pre6udicii i'ediate : prin di'inuarea produc iei i deprecierea calitati(T a acesteia;< ci i
pe ter'en lun&< prin perpetuarea stTrilor ne&ati(e sau a&ra(area lor% *e e9e'plu< prin
nee1ectuarea arTturilor de toa'nT sau e1ectuarea acestora de sla-T calitate se pierde
oca5ia distru&erii ecolo&ice a costreiului< ai cTrui ri5o'i sunt deose-it de sensi-ili la
&erurile din ti'pul iernii% *e ase'enea< renun area< din 'oti(e te7nice i econo'ice< la
arTtura de (arT eli'inT cea 'ai i'portantT 'TsurT pre(enti(T de Sn'ul ire a pirului
tUrUtor< s%a%
0.1.2.2. Masuri cura"i'e
a8 Me"&$e *i-ic&2#ecanice
a.1. C&#1a"erea #anuala " se poate reali5a< in 1unctie de supra1ata< prin
'i6loace speci1ice< pli(it si prasit%
livitul manual costa in s'ul&erea< indi(iduala sau in &rup< a -uruienilor din
culturile le&u'icole se'anate in randuri dese% Pentru a e1ectua aceasta lucrare< solul
/0
tre-uie sa 1ie u'ed< in ca5ul -uruienilor perene si a1anat si rea(an pentru celelalte
cate&orii de -uruieni% Pe cat posi-il< -uruienile tre-uie scoase cu radacina cu tot si<
e(entual< scuturate de pa'ant< pentru a preinta'pina prinderea lor la loc% Uneori se
practica si pli(itul selecti(< prin care intele&e' s'ul&erea nu'ai a anu'itor -uruieni<
considerate pro-le'a%
livitul cu sapaliga% !ucrarea se e9ecuta< de ase'enea< pentru co'-aterea
-uruienilor :indeose-i perene; din culturile dese< insa dupa ce acestea s=au inradacinat
-ine si s'ul&erea 'anuala nu 'ai este posi-ila% !ucrarea consta in taierea lor la 1=) c'
su- ni(elul solului cu a6utorul sapali&ii% !ucrarea tre-uie e9ecutata ast1el incat sa nu se
stan6eneasca e(ident plantele de cultura :1ara ranirea sau dislocarea acestora< 1ara calcarea
lor in picioare< intr=o 1a5a in care nu=si 'ai pot re(eni;%
rasitul cu sapa se 1oloseste pentru co'-aterea -uruienilor din culturile
prasitoare< in randuri distantate :,0 " 100 c';% Prin aceasta 'etoda se co'-at atat
-uruienile dintre randuri< cat si cele de pe rand< atunci cand densitatea culturilor per'ite%
Prasitul< ca si pli(itul< de alt1el tre-uie 1acut inainte ca -uruienile sa 1i apucat sa se
inradacine5e puternic sau sa in1loreasca%
a.2. C&#1a"erea #ecanica.
livitul mecanic se 1ace cu &rapa cu colti re&la-ili< tesala de -uruieni sau sapa
rotati(a% !ucrarea se e9ecuta< de o-icei< pri'a(ara si contri-uie se'ni1icati( la
co'-aterea -uruienilor anuale din culturile se'anate des :radacinoase;% Reusita lucrarii
este 1oarte -una nu'ai daca plantele de cultura sunt -ine inradacinate< -uruienile sunt in
curs de rasarire sau sla- inradacinate < iar solul este rea(an si a1anat%
rasitul mecanic se 1ace cu prasitoare cu tractiune ani'ala sau cu culti(atorul< in
a&re&at cu tractorul< pentru co'-aterea -uruienilor dintre randurile de plante%
!ucrarea se e9ecuta de 2=) ori pe an< in perioada de (e&etatie a culturilor< pri'a
data cand plantele sunt su1icient de 'ari pentru a nu 1i acoperite de pa'antul dislocat si
ulti'a data cand plantele au a6uns la inalti'ea culti(atorului% Adanci'ea de lucru este in
1unctie de natura solului< de &radul sau de apro(i5ionare cu apa< de specie si
caracteristicile siste'ului sau radicular% Buruienile tre-uie sa 1ie in pri'ele 1a5e de
(e&etatie< cel 'ai tar5iu in perioada de in1lorit< iar solul su1icient de u'ed pentru a
per'ite accesul a&re&atelor si lucrarea usoara< 1ara rasturnare%
&ucrarile adanci% Se'intele -uruienilor in 'area lor 'a6oritate< au ne(oie pentru
rasarire de lu'ina si de caldura pe care le intalnesc in pri'ii centi'etrii de la supra1ata
solului%
Aratura ener&ica< cu rasturnarea -ra5dei la peste 20 c'< in7i-a de re&ula<
procesulA daca se'intele sunt reduse la supra1ata in anul ur'ator< o -una parte din ele isi
pierd &er'inatia% In plus< printr=o aratura de -una calitate< cu rasturnarea corecta a
-ra5dei< se distru& in totalitate -uruienile anuale si o -una parte din cele perene< prin
e9punerea or&anelor lor su-terane 1ie la &erurile din ti'pul iernii< 1ie la te'peraturile
ridicate din partea a doua a (erii%
9iscuirile repetate% !ucrarile stinti1ice 'ai (ec7i< reco'andau printre 'i6loacele
a&rote7nice (alidate de practica< 'etoda epui5arii< prin care ri5o'ii plantelor perene<
in'ultite preponderent (e&etati(< erau scosi la supra1ata printr=o aratura super1iciala :de
10=18 c';< 1ra&'entati prin discuiri :&rapari cu &rapa cu discuri; repetate< ur'ate de
in&roparea adanca a acestora la )0 c'% Prin aceasta lucrare se sti'ulea5a 'u&urii a9ilari
/4
pentru iesirea din 1a5a dor'inda< lastarii pornesc in (e&etatie si nu 'ai au puterea de a
a6un&e la supra1ata solului< epui5ea5a su-stantele de re5er(a si< in lipsa lu'inii< 'or%
a.+.C&#1a"erea "er#ica
Aceasta 'etoda se reali5ea5a cu a6utorul unor instalatii cu propan=-utan
a'plasate pe tractor sau porta-ile% Te'peratura de ardere este de /0 " 40HC< solul
incal5indu=se doar cati(a centi'etrii in adanci'e< su1icient pentru distru&erea se'intelor
in curs de &er'inare sau a plantelor de a-ia rasarite% Aceasta 'etoda se 1oloseste des in
le&u'icultura< pentru co'-aterea -uruienilor din culturile prasitoare< inainte si dupa
rasarirea plantelor culti(ate%
#etoda este cunoscuta si de le&u'icultorii nostrii care o utili5ea5a in rasadnite<
solarii sau sere pentru co'-aterea -uruienilor care apar in perioada dintre se'anat si
rasarirea plantelor culti(ate% Instalatia 1olosita in acest ca5 este -utelia de ara&a5 cu
ar5ator% Pentru a nu a6un&e la 1run5ele plantelor culti(ate< ar5atoarele sunt acoperite la
partea superioara% Ti'pul de e9punere la 1lacara este de doar cate(a secunde< su1icient
insa pentru ca plantele sa paleasca :Popescu< 1>>0A Toncea si cola-%< 2002A Rusu< 200/A
#orar< 2000;%
(arianta a acestei 'etode este arderea 'iristei< neacceptata in a&ricultura
ecolo&ica< din cel putin doua 'oti(eC
= pierderea unei 'ari cantitati de su-stanta or&anicaA
= distru&erea 'asi(a a or&anis'elor utile si a 'icroor&anis'elor care traiesc in
stratul super1icial de sol%
1. Me"&$e 1i&"e3nice
*upa cu' a' 'entionat anterior< -uruienile au ne(oie 'are de lu'ina% In lipsa
acesteia< se'intele lor nu &er'inea5a< iar plantele rasarite se etiolea5a si 'or%
Aceasta particularitate 1i5iolo&ica este (alori1icata de culti(atori prin trei procedee
practice< care (or 1i pre5entate in continuare%
#ulcirea% Este acti(itatea de acoperire a solului cu paie< 1run5e< asc7ii si co6i de
copaci< ru'e&us< co'post< etc%< precu' si cu 1olie de plastic de culoare nea&ra% In linii
'ari< e1ectul consta< pe de o parte< in in7i-area 1otosinte5ei prin li'itarea accesului la
lu'ina al plantelor de -uruieni< iar pe de alta parte< in potentarea 1eno'enelor alelopatice
care se 'ani1esta la ni(elul solului%
Acest procedeu se 1oloseste 1rec(ent in le&u'icultura la culturile se'anate in
randuri distantate< pentru ina-usirea -uruienilor dintre randurile de plante%
Cel 'ai ie1tin este 'ulciul de resturi (e&etale< in special de paie< dar necesarul de
'aterie or&anica este 1oarte 'are< stratul de 'ulci tre-uind sa 1ie relati( &ros% #o'entul
opti' de 'ulcire este pri'a(ara cat 'ai de(re'e< conco'itent sau inainte de plantarea
culturilor< respecti(< de pornirea plantelor in (e&etatie% Uneori are un du-lu rol< de
co'-atere a -uruienilor si de prote6are a 1ructelor pe 'asura 'aturarii lor% In toate
ca5urile prin 1olosirea 'ulciului se asi&ura sti'ularea acti(itatii 'icroor&anis'elor si a
ra'elor< precu' si pastrarea u'iditatii solului%
Prin aceasta 'etoda pot 1i co'-atute aproape toate -uruienile< c7iar si cele
taratoareC pirul< pirul &ros< (ol-ura< etc%
Pre&atirea terenului pe intuneric sau cu utila6e acoperite% #etoda este 'ai noua si
1ace apel la principii relati( si'ple< dar 'ai putin aplicate%
/8
2art'an :1>8>; citat de Toncea si cola-% :2002;< de la Institutul de Botanica al
Uni(ersitatii Erian&en din Nurn-er& " $er'ania< reco'anda ca pre&atirea terenului
pentru se'anat a se 1aca noaptea pe intuneric< deoarece se'intele de -uruieni scoase din
sol &er'inea5a nu'ai la lu'ina naturala sau arti1iciala% alta 'etoda consta in
acoperirea utila6elor de arat si de pre&atire a solului cu prelate de culoare inc7isa si 'ai
lun&i decat utila6ele respecti(e%
3ortarea &er'inatiei se'intelor% *iscuirea repetata :de 2=) ori la adanci'i
(aria-ile; sti'ulea5a &er'inatia se'intelor :indeose-i la plantele anuale;% !ucrarea<
cunoscuta in literatura de specialitate su- nu'ele de 'etoda pro(ocatiei< se e9ecuta in
a1ara perioadei de (e&etatie a culturilor si are o e1icacitate deose-ita :Popescu< 1>>0;%
c. Me"&$e 1i&l&1ice
.ombaterea alelopatica% Alelopatia este un concept de data relati( recenta< asupra
caruia e9ista inca di(er&ente pornind de la insasi de1initia sa si continuand cu
'ecanis'ele de actiune< rolul si 1inalitatea< etc% *e re'arcat distinctia 1acuta intre
relatiile intra= si interspeci1ice< a'-ele pri(ind co'petiti(itatea e9istenta intre plante<
1eno'en ce sta< in ulti'a instanta< la -a5a constituirii asociatiilor (e&etale%
Ca e9presie a relatiilor intraspeci1ice a'inti' unele 1eno'ene cu i'pact asupra
productiei si calitatii acesteia< autorarirea pana la disparitia te'porara a culturii< scaderea
continua a recoltei :in ca5ul 'onoculturii;< care cul'inea5a cu 'ult discutata o-oseala a
solului< cunoscuta su- nu'ele de autoto9icitate sau autopoluare< s%a%
3eno'enele alelopatice sunt deter'inate insa indeose-i de relatiile interspeci1ice<
care se 'ani1esta in di(erse 'oduri% 3eno'enele alelopatice sunt 'ediate c7i'ic prin
inter'ediul produsilor de 'eta-olis' :*e6eu si cola-%< 1>>4;% Plantele superioare secreta
su-stante din &rupa colinelor care< in 1unctie de concentratie< pot a(ea 1ie e1ecte to9ice :la
concentratii 'ari;< 1ie sti'ulatoare :la concentratii 'ici; asupra altor plante superioare%
Cea 'ai'are parte a acestora se acu'ulea5a in sol si pro(in< pe de o parte din
'eta-olis'ul or&anelor su-terane ale plantelor< iar pe de alta parte< din antrenarea< cu
a6utorul precipitatiilor< a unor su-stante produse de partile lor aeriene% Un procent
oarecare se pierde prin le(i&are< iar un altul este inacti(at de catre 'icroor&anis'ele din
sol% Ceea ce ra'ane creea5a la ni(elul radacinilor un 'ediu c7i'ic :c7e'os1era
speci1ica; :Toncea si cola-%< 2002;% Nea'tu :1>8);< citat de Toncea si cola-%< :2002;<
considera ca 1eno'enul are loc si la ni(elul aerian al plantelor :a celor cu su-stante
(olatile;< considerand ca acesta este pre5ent in toate -ioceno5ele%
Cate(a e9e'ple practice de utili5are a alelopatiei in co'-aterea -uruienilor sunt
pre5entate in ta-elul /%2%
#etoda este de 'are perspecti(a si pune intr=o lu'ina noua pro-le'atica
asola'entului% E(identierea anu'itor plante ce 'ani1esta 1eno'enul de alelopatie in
cadrul rotatiilor ne su&erea5a " cu anu'ite restrictii " o posi-ila cale de ur'at in
co'-aterea -uruienilor< con1erind asola'entului< un rol re'arca-il%
Ta-elul /%2%
C&#1a"erea alel&!a"ica a un&r s!ecii $e 1uruieni
Specia de -uruieni Reco'andari practice
Pir tarator :A&ropBron repens; In&rasa'ant (erde de secara
#ustar sal-atic :Sinapis ar(ensis;
Ridic7e sal-atica :Rap7anus rap7anist'';
In&rasa'ant (erde de secara M rapita
/>
+ol-ura :Con(ol(ulus ar(ensis; #onocultura de sor& " 2 ani
#onocultura de soia " 2 ani
*i(erse dicotiledonate anuale #onocultura de or5
Stir :A'arant7us retro1le9us; Culti(area de 1loarea soarelui
Caprita :C7enopodiu' al-u';
#o7or :Setaria (iridis;
Culti(area de &rau< or5 si sor& pe terenurile
puternic i'-uruienate
.ombaterea entomofaga% Aceasta 'etoda este de ase'enea< noua si in curs de
pro'o(are< pana in pre5ent 1iind identi1icate cate(a specii de insecte 1olosite pentru
distru&erea selecti(a a unor &enuri de pala'ida< laptele cainelui etc% :$eor&escu< 2000;%
Cercetarile sunt a-ordate cu prudenta de tea'a de a nu pro(oca de5ec7ili-re ecolo&ice%
.ombaterea fungica% Practicienii isi pun 'ari sperante in co'-aterea pala'idei<
costreiului< (ol-urei si a altor -uruieni ende'ice cu a6utorul ciupercilor para5ite% !a noi
in tara se inteprind cercetari pri(ind co'-aterea pala'idei :Cirsiu' ar(ense; cu a6utorul
ru&inei :Puccinia puncti1or'is; :2at'an si cola-%< 1>8>;< precu' si a cruciulitei
:Senerico (ul&aris; prin para5itarea acesteia cu ciuperca Puccinia la&enop7orae :Ionescu<
1>80;%
$. Me"&$e %ene"ice
Intre plantele de cultura si -uruieni e9ista o per'anenta co'petitie pentru 1actorii
de 'ediu :lu'ina< apa< su-stante 7ranitoare;% *esi capacitatea de concurenta di1era de la
o specie la alta :sau c7iar in interiorul aceleiasi specii< in 1unctie de densitatea culturii sau
de stadiul de de5(oltare a plantelor;< nu se poate (or-i de o re5istenta naturala a acestora
si nici de i'-unatatirea ei prin di(erse practici a'eliorati(e%
In ulti'ul ti'p< stiinta a&ricola a creat< iar co'erciantii au scos i'ediat pe piata
or&anis'e 'odi1icate &enetic :#$; sau trans&enice< re5istente la ier-icide% Acestea
corespund din punct de (edere econo'ic< deoarece eli'ina lucrarile de intretinere :cu
toate c7eltuielile a1erente;< dar au un e1ect pro1und ne&ati( asupra a&rosiste'ului<
contri-uind la reducerea drastica a di(ersitatii 1lorei si 1aunei utile< precu' si la scaderea
productiilor celorlalte plante din asola'ent% *in aceste considerente<pre(ederile in
(i&oare :Re& 20>2.1>>1A Re& 8),.2004A U$ ),.2000A si U$ 02.2000; inter5ic
cate&oric culti(area #$ "urilor in 1er'ele ecolo&ice%
e. Me"&$e 1i&c3i#ice
!a cererea 1er'ierilor ecolo&isti< cercetarea a&ricola este in plin proces de
1or'ulare si testare a -ioer-icidelor< e9istand speranta ca aceasta sa apara pe piata in
ur'atorii ani%
1% #etode -iodina'ice
#etodele -iodina'ice de protectie a plantelor 1ata de -uruieni se -a5ea5a pe
reco'andarile lui Rudol1 Steiner :1>2,;< parintele conceptului de a&ricultura
-iodina'ica% *e o-icei< 1er'ierii care aplica 'etodele -iodina'ice stapanesc 1actorii
-iotici daunatori cu a6utorul unor preparate speci1ice< produse naturale cu puteri
in7i-itoare asupra reproducerii si 'ani1estarii 1actorilor -iotici pertur-atori% Preparatele
-iodina'ice 1olosite pentru co'-aterea -uruienilor se produc si se aplica in con1or'itate
cu anu'ite principii si reco'andari practice :Sattler< 2001A $eddo<2004;%
00
Principii
= -uruienile pier nu'ai daca in sol e9ista sau se introduce ce(a pe care nu=
l dorescA
= se'intele de -uruieni contin 1orte care sti'ulea5a sau in7i-a
reproducerea noilor planteA
= 1ortele de in7i-are a reproducerii noilor plante sunt sti'ulate prin
arderea se'intelorA
= reproducerea noilor -uruieni este in7i-ata prin introducerea in sol a
cenusii o-tinuta din arderea se'intelor de la -uruienile respecti(e%
Reco'andari practice
Colectarea se'intelorC se colectea5a se'inte de la -uruienile de care (re' sa
scapa'< dupa ce au a6uns la 'aturitate :coacere deplina;A cantitatea necesara de se'inte
se sta-ileste in 1unctie de supra1ata in1estata si de cantitatea de se'inte ce poate 1i
colectata de o persoana intr=o 5i :0<1 " 2 @&;%
Arderea se'intelorC se'intele se ard prin doua 'etodeC in 'ediu desc7is< pe o
&ra'a6oara de le'n< de pre1erat coa6a si ra'uri uscate de ste6arA cantitatea de le'n se
sta-ileste ast1el incat sa asi&ure arderea co'pleta a se'intelorA in ti&aie% In pri'ul ca5 se
o-tine un a'estec de cenusa de se'inte si de le'n in raport de apro9i'ati( 1C1<iar prin
arderea in ti&aie nu'ai cenusa de se'inte si -uruieni%
'o&eni5area cenusilor% A'estecul de cenusa de se'inte si de le'n si cenusa
o-tinuta prin arderea in ti&aie se colectea5a intr=un 'o6ar sau strac7ina si apoi se
o'o&eni5ea5a prin 1recare si a'estecare cu un pistil sau cu o ustensila ase'anatoare<
ti'p de 'ai 'ulte ore%
*iluarea cenusilor% In ca5ul supra1etelor 'ari de teren in1estat cu -uruieni<
pentru a o-tine cantitatea necesara de 'aterial de co'-atere< cenusile se a'esteca cu
nisip sau sol uscat< con1or' 'etodei dilutiilor 7o'eopatice :pri'a dilutie se o-tine
a'estecand cenusa de 'aterial (e&etal cu o cantitate corespun5atoare de nisip sau de sol<
iar cea de=a doua dilutie< prin a'estecarea unei parti din pri'a dilutie cu noua parti de
nisip sau sol% Celelalte dilutii se o-tin prin a'estecarea unei parti din a doua< a treia< a
patra si< in 1inal penulti'a dilutie cu noua parti de nisip sau sol uscat;< cele 'ai e1iciente
1iind dilutiile 8 =10%
Nisipul sau solul 1olosit ca diluant< tre-uie sa 1ie< de ase'enea< 1oarte -ine
'aruntit< iar pentru a asi&ura o'o&enitatea 1iecarei dilutii< a'estecul respecti( se
'a6orea5a 'anual sau 'ecanic 'ai 'ulte ore%
Aplicarea preparatelor% Cenusile de se'inte de -uruieni si dilutiile lor se aplica<
'anual sau 'ecanic< prin i'prastiere uni1or'a la supra1ata solului si nu'ai pe (etrele
sau parcelele in1estate cu -uruiana de la care pro(in%
Intrucat particulele de cenusa au o ra5a de iradiere relati( 'are< la aplicare<
terenul nu tre-uie pra1uit< ci doar pudrat cu o cantitate 1oarte 'ica de ast1el de preparat
-iodina'ic% Perioada opti'a de trata'ent este la pre&atirea terenului pentru se'anat< in
5ilele cal'e< 1ara (ant% Pentru a co'-ate total o -uruiana< trata'entul cu aceste preparate
se (a repeta ti'p de patru ani consecuti(%
0.2. r&"ec"ia !lan"el&r *a"a $e a%en"ii !a"&%eni
01
Protectia plantelor 1ata de a&entii pato&eni ai le&u'elor ecolo&ice se poate reali5a
cu succes nu'ai printr=un adec(at 'ana&e'ent de lupta inte&rata< in care se 1olosesc un
co'ple9 de 'asuri< 'etode si te7nici cat 'ai e1iciente< in conditiile respectarii
principiilor de culti(are in siste' ecolo&ic% Ca si in ca5ul co'-aterii -uruienilor< contra
a&entilor pato&eni se 1olosesc doua &rupe 'ari de 'asuri " pre(enti(e si curati(e%
0.2.1. Masuri !re'en"i'e
.arantina fitosanitara% Pre(ederile a'intite la co'-aterea -uruienilor sunt
(ala-ile si in acest ca5% Ser(iciile (a'ale sunt in &eneral 1oarte drastice in a nu per'ite
patrunderea pe teritoriul unei tari a unor plante sau produse a&ricole (e&etale care nu
pre5inta certi1icatul sanitar din care sa reiasa ca sunt li-ere de orice a&ent pato&en%
.onditionarea materialului semincer se 1oloseste in special la 'aterialul pentru
in'ultirea (e&etati(a< deoarece la se'inte este &reu de aplicat% Ast1el inainte de plantare
1iecare rasad este studiat cu atentie< iar plantele -olna(e tre-uie eli'inate%
9istrugerea buruienilor problema se -a5ea5a pe 1aptul ca nu'eroase specii din
1lora spontana constituie plante &a5da pentru di1eriti a&enti pato&eni% Eli'inarea acestora
din pro9i'itatea terenurilor culti(ate este o cerinta o-li&atorie%
Ta-elul /%)%
lan"e %a-$a !en"ru unii a%en"i !a"&%eni ai !lan"el&r le%u#ic&le
A%en"ul !a"&%en lan"a cul"i'a"a lan"a %a-$a
Al-u'eala cruci1erelor :al-u&o
candida;
Ridic7i :Rap7anus sati(us;
2rean : Ar'oracia rusticana;
Traista cio-anului :Capsella -ursa
pastoris;
+oinicica :*escurainia sop7ia;
Rapita de ca'p :Sinapis ar(ensis;
Pun&ulita :T7laspi ar(ense;
Urda (acii :Cardaria dra-a;
Putre&aiul al- :Sclerotinia
sclerotioru';
Carto1 :Solanu' tu-erosu';
#ustar :Sinapis al-a;
C7i'ion :Caru' car(i;
To'ate :!icopersicon esculentu';
3asole :P7aseolus (ul&aris;
#a5are :Pisu' sati(u';
Castra(eti :Cucu'is sati(u';
Patrun6el :Petroselinu' 7ortense;
Telina :Apiu' &ra(eolis;
Coriandru :Coriandru' sati(u';
Salata :!atuca sati(a;
+oinicica :*escurainia sop7ia;
Patarea -runa :P7o'a spp%; Telina :Apiu' &ra(eolis;
#arar :Anet7u' &ra(eolens;
Rapita de ca'p :Sinapis ar(ensis;
1ilirea -acteriana :corBne-acteriu'
'ic7i&anense;
To'ate :!Bcopersicon esculentu'; 8arna :Solanu' ni&ru';
Ru&ina :Uro'Bces (iciae 1a-ae; #a5are :Pisu' sati(u';
Bo- :+icia 1a-a;
#a5aric7e :+icia sati(a;
Putre&aiul cenusiu :BotrBtis cinerea; To'ate :!Bcopersiccon esculentu'; Cornuti :Kant7iu' stru'ariu';
Ru&ina 'a5arii :Uro'Bcses pisi; #a5are :Pisu' sati(u'; !aptele cainelui :Eup7or-ia
(ul&ata;
resnita :!at7Brus tu-erosus;
0.2.2. Masuri cura"i'e
a. Ter#&s"erili-area% Se cunosc 'ai 'ulte procedee de sterili5are ter'ica< cu
aplica-ilitate atat pentru a&ricultura con(entionala< cat si pentru cea ecolo&ica%
02
Arderea resturilor vegetale dupa recoltarea plantelor% Acest procedeu se
reco'anda nu'ai daca acestea sunt puternic in1estate de -oli :plantele si or&anele de
plante -olna(e nu se co'postea5a< inclusi( 'ulciul din plastic care nu este
-iode&rada-il;%
.olectarea zilnica a plantelor si partilor de plante (frunze, fructe, flori) infestate
si oparirea sau arderea acestora% peratiunea este la-orioasa si crono1a&a< dar se aplica
in le&u'icultura in sere< solarii si in &radinile de 5ar5a(aturi< pe supra1ete restranse
:$edda< 2004;% Se aduna ast1el 1run5ele -olna(e de to'ate< (inete< etc% sau 1ructele
-olna(e< ca5ute la pa'ant :Toncea si cola-%<2002;%
Tratarea cu aburi fierbinti a semintelor si a amestecurilor de sol folosite in
rasadnite, sere si solarii% #etoda se 1oloseste din ce in ce 'ai rar< 1iind 1oarte
costisitoare% Ea consta in in6ectarea a-urului in 'asa de tratat si 'o-ili5area acesteia
pentru o 'ai -una o'o&eni5are :Popescu< 1>>0A Stan si Stan<1>>>;%
1. S&lari-area% Este o 'etoda care cu'ulea5a e1ectul anti-iotic al radiatiilor
calorice si lu'inoase ale soarelui% Se utili5ea5a pentru de5in1ectarea se'intelor si
1ructelor atacate la e9terior si consta in e9punerea lor la soare si lopatarea periodica%
#etoda se aplica si la de5in1ectia solului din sere :Popescu< 1>>0A Cio1u si cola-%< 200);%
c. Me"&$e 1i&"e3nice
Cel 'ai 1olosit procedeu este in'ultirea plantelor li-ere de (irusuri si de alti
a&enti pato&eni prin culturi de 'eriste'e :tesuturi;% #etoda se poate practica pe scara
lar&a si in le&u'icultura%
'etoda punctuala este co'-aterea raiei ne&re a carto1ului :S#nch#trium
endobioticum; prin 1olosirea soiei ca in&rasa'ant (erde :cultura se coseste in 1a5a de
i'-o-ocire=inceputul in1loririi< se lasa 1=2 5ile sa paleasca si se incorporea5a prin aratura
super1iciala< 12=1/ c'; :Fopce< 200/;%
$. Me"&$e 1i&l&%ice
Pentru co'-aterea -olilor siste'ului radicular se aplica -iopreparate care
deter'ina cresterea nu'arului de ciuperci producatoare de anti-iotice sau de -acterii care
distru& ciupercile pato&ene% In trecut au 1ost utili5ate di1erite produseC Tric7oder'in 1 :2<
); " cu spori ai ciupercii Trichoderma lignorul< pentru co'-aterea ciupercilor /usarium,
Rhizoctonia solani, #thium debar#anumA Arenarina " e9tract din capitulele plantei
Helichr#sum arenarium< cu e1ect sti'ulator pentru plantele de cultura si pato&en 1ata de
ciupercile " .or#nebacterium michiganense si .. ,nsidiosum :2at'an< 1>>>;A
3ito-actero'icina " e9trasa din Acctinom#ces lavandulae< cu e1ect co'ple9 asupra
-olilor la 1asoleA I'anin " o-tinut din sunatoare :2Bpericu' per1oliatu';< 1oarte e1icace
i'potri(a 'o5aicului< stol-urului si patarii -rune a to'atelor :#unteanu< 200);%
Preparatele c7i'ice au inlocuit treptat< aceste produse% Curentul (erde care pro'o(ea5a
a&ricultura ecolo&ica pro'o(ea5a re(enirea acestora sau a altora ase'anatoare%
e% #etode &enetice
Aceste 'etode sunt deose-it de i'portante in 1itoprotectie< deoarece (alori1ica
insusirile naturale :&enetice; ale plantelor< nu au i'pact asupra 'ediului incon6urator si
sunt relati( ie1tine% Cu toate ca denu'irea este co'una pentru toate cate&oriile de a&enti
pato&eni< 'odelele &enetice sunt 1oarte di1erite< in 1unctie de caracteristicile 1iecarei
cate&orii si specii de pato&eni si plante culti(ate%
A'eliorarea plantelor are ca re5ultat culti(are noi< cu calitati superioare< inclusi(
cu re5istenta sporita la atacul a&entilor pato&eni :Stan si Stan< 1>>>;% Re5istenta este nu
0)
nu'ai 'ecanica< ci si c7i'ica< su- actiunea unui pato&en luand nastere di(erse su-stante
cu rol de aparare% Aceste 'ecanis'e sunt deter'inate &enetic si pot 1i 'anipulate prin
di(erse te7nici speci1ice :2at'an si cola-%< 1>8>;%
*. Me"&$e 1i&c3i#ice
3olosirea 1un&icidelor (e&etale% In co'po5itia c7i'ica a unor plante din 1lora
spontana sau culti(ate e9ista unele su-stante -iolo&ic acti(e cu actiune anti'icro-iana
:ta-elul /%,%;% Ele actionea5a 1ie direct asupra a&entilor pato&eni< in7i-andu=le
de5(oltarea :1un&istatica; sau o'orandu=i :1un&icida;< 1ie direct asupra plantei atacate<
caruia ii sti'ulea5a< 'or1olo&ic sau 1unctional< un 'i6loc adec(at de aparare :sau< uneori<
intarindu=i c7iar siste'ul i'unitar;%
Ta-elul /%,%
Specii de plante cu actiune asupra a&entilor pato&eni la plantele le&u'icole
Specia A&entul pato&en Boala Partea de planta
1olosita
#arar :Anethum
graveolens;
/usarium
o-isporum
Rhizoctonia solani
3u5ario5a
ri5octonio5a
Ulei (olatil
Ara7ide :Arcachis
h#pogaea;
/usarium
o-isporum
Rhizoctonia solani
3u5ario5a
ri5octonio5a
Ulei &ras :ulei ars;
Pelinita :Artemisia
annua;
h#tophtora
infestans
#ana carto1ului Toata planta
Rostopasca
:.helidonium
majus;
'otr#tis cinerea
/usarium
o-isporum
Putre&aiul cenusiu
3u5ario5a
Toata planta
Coriandru
:.oriandrum
sativum;
.ladosporium
fulvum
Patarea -runa a
1run5elor
Ulei (olatil
2a'ei :Humulus
lupulus;
/usarium
o-isporum
Rhizoctonia solani
3u5ario5a
ri5octonio5a
Re5ine
To'ate
:&#copersicon
esculentum;
/usarium
o-isporum
3u5ario5a 3run5e< sucul
1run5ei
#enta :$entha
piperita;
.ladosporium
fulvum
'otr#tis allii
Patarea -runa a
1run5elor
Putre&aiul
usturoiului
3run5e< ulei (olatil
#a&7iran
:$ajorana
hortensis;
.ladosporium
fulvum
/usarium
o-isporum
*erticillium spp.
Patarea -runa a
1run5elor
3u5ario5a
+este6irea
Ulei (olatil< sucul
plantei
Craite :Tagetes
spp.)
6rom#ces phaseoli Ru&ina 1asolei Ulei (olatil
0,
Ci'-ru de cultura
:Th#mus vulgaris;
.ladosporium
fulvum
/usarium
o-isporum
*erticillium spp.
Patarea -runa a
1run5elor
3u5ario5a
+este6irea
Coltunasi
:Trapeolu' 'a6us;
.olletotrichum
lindemuthianum
Antracno5a 1asolei Sucul plantei
+er-ina. sporis
:(er-ena o11icinalis;
Rhizoctonia solani
+r!inia carotovora
Ri5octonio5a
Putre&aiul 'oale
Toata planta
In a1ara acestora Balascuta :1>>>; 'entionea5a si lecitina (e&etala< co'erciali5ata
su- denu'irea de Bio-latt :continand 2/D lecitina de soia; care pre(ine atacul de 1ainare
la castra(eti< prin stropirea 1run5elor plantelor sapta'anal< cu o solutie in concentratie de
0<1/D%
Cel 'ai cunoscut re'ediu pentru o 'ultitudine de -oli este preparatul de coada
calului :+8uisetum arvense;% Pentru o-tinerea acestuia tre-uie parcurse 'ai 'ulte etapeC
1% se 1ace un ceai :decoct; din o parte de 'aterial (e&etal proaspat :tulpini
(er5i< nespori1ere; si din 10 parti apa :10D;< prin 1ier-erea la 1oc cu 1lacara
'are pana a6un&e la punctul de 1ier-ere si apoi la 1oc 'ic< ti'p de o ora%
2% se strecoara si se o-tine un ceai de culoare sla- (er5uie< care se pastrea5a in
(ase -ine inc7ise< 'ai'ulte 5ile< pana cand capata un anu'it 'irosA
)% se prepara dilutiile 7o'eopatice :cele 'ai e1iciente sunt dilutiile / si 0; si
apoi prin pul(eri5are pentru pre(enirea :1=2 trata'ente la sol; sau oprirea
e9tinderii atacului de ciuperci pato&ene :1=) trata'ente pe plante;% Cele 'ai
utili5ate preparate de tipul 1un&icidelor (e&etale sunt din ur'atoarele speciiC
ur5ica (ie< 'usetelul< ceapa si usturoiul%
6rzica vie se 1oloseste ca purin< pentru sti'ularea cresterii rasadurilor si a
plantelor tinere :in special le&u'icole; si pre(enti( i'potri(a -olilor
cripto&a'ice de sol%
$usetelul se 1oloseste ca in1u5ie in tratarea se'intelor% Biopreparatele se
1olosesc nediluate pentru sti'ularea &er'inatiei si distru&erea unor -oli
cripto&a'ice< indeose-i la le&u'inoasele pentru -oa-e :1asole< 'a5are; si la
cruci1ere :ridic7i de luna si ridic7i de iarna;%
.eapa de 1oloseste ca purin 1er'entat< diluat de 10 ori< pentru 1orti1icarea
plantelor si< in ca5 de atac< i'potri(a unor -oli -acteriene si cripto&a'ice%
6sturoiul se 1oloseste ca in1u5ie< 'acerat< suc< nediluat< i'potri(a unor -oli
-acteriene :.or#nebacterium michiganese " cancerul -acterian al to'atelor<
+r!inia spp%< .ladosporium cucumerium " patarea -runa a castra(etilor si
.ladosporium fulvum " patarea -runa a 1run5elor% Trata'entul cu preparate
pe -a5a de usturoi se 1ace la sa'anta si< in ca5 de atac direct la plante%
/olosirea preparatelor minerale% Are in (edere e1ectul unor produse de
co'-atere a a&entilor pato&eni%
ermanganatul de potasiu% Aceasta su-stanta are ur'atoarele actiuniC
de5in1ectant< in7i-a de5(oltarea ciupercilor si -acteriilor% Se 1oloseste in concentratie de
0<01 " 0<0)D :1=) &r.10 litrii de apa; pentru tratarea radacinilor rasadurilor%
Apa de sticla% Apa de sticla este din punct de (edere c7i'ic un silicat de sodiu sau
de potasiu< care se o-tine prin topirea cuartului in pre5enta sodei sau a car-onatului de
0/
potasiu% Se 1oloseste ca de5in1ectant si ade5i(% Apa de sticla este un preparat alcalin si
lipicios% *in aceasta cau5a< cand se 1oloseste pentru tratarea plantelor< sc7i'-a p2=ul de
la supra1ata 1run5elor< si 1or'ea5a o pelicula &reu penetra-ila pentru sporii ciupercilor%
Sulful muiabil% Este un produs cu actiune 1un&icida< care se 1oloseste in di1erite
concentratii pentru co'-aterea 1ainarii la castra(eti%
Polisul1ura de calciu% Este un cunoscut produs cu actiune insecto=1un&icida< care
se 1oloseste in concentratie de 1</ D i'potri(a 1ainarii castra(etilor%
iatra vanata :sul1atul de cupru;% Este un produs cele-ru in protectia plantelor ca
5ea'a -ordele5a :/00 " 1000 &r% piatra (anata< 2/0 &r% (ar nestins sau /00 &r% pasta de
(ar la 100 litrii de solutie;% 8ea'a -ordele5a se 1oloseste in concentratii de 0</ " 1 D
pentru pre(enirea si co'-aterea 'anei la speciile le&u'icole%
Hidro-id de cupru% Este un produs (aloros care se 1oloseste in di1erite
concentratiiC 0<,D pentru pre(enirea si stoparea atacului de 'ana la carto1i :)=, @&.7a;<
to'ate :1</ @&.7a;< castra(eti :) @&.7a;A 0<2=0<)D i'potri(a arsurilor la 1asole si
castra(eti%
0.+. r&"ec"ia !lan"el&r *a"a $e $auna"&ri
Printre or&anis'ele (ata'atoare si pa&u-itoare plantelor le&u'icole< daunatorii
ocupa un loc aparte datorita 'odalitatilor deose-ite de atac si a caracterului in(adant%
#asurile de protectie se &rupea5a in 'asuri pre(enti(e si 'asuri curati(e%
0.+.1. Masuri !re'en"i'e
.arantina fitosanitara este o 'asura o-li&atorie in orice sc7i'- cu 'aterial
se'incer le&u'icol si produse le&u'icole% E9ista nu'eroase specii :acarieni< insecte;<
considerate deose-it de periculoase< pentru care se 1ac e1orturi in (ederea li'itarii
raspandirii lor%
rognoza si avertizarea se reali5ea5a de centrele pentru protectia plantelor care
sta-ilesc< la 'o'entul opti'< pericolul i'inent al declansarii unor atacuri 'asi(e de
daunatori%
.onditionarea materialului semincer% Nu'erosi daunatori< 'ai ales in randul
coleopterelor< se pot &asi in 'asa de se'inte sau in interiorul acestora in 'o'entul
se'anatului< 7ranindu=se cu endosper'ul lor< periclitand &er'inatia acestora sau
de-ilitand plantele a-ia rasarite% !ar(ele si adultii ne'ato5ilor :*itBlenc7us dipsaci; ataca
-ul-ii de usturoi< ceapa dar si radacinile de le&u'inoase< deter'inand uscarea plantelor%
9istrugerea buruienilor problema% #ulte specii daunatoare &asesc conditii
prielnice pentru des1asurarea diapau5ei esti(ale sau 7i-ernale pe (e&etatia spontana din
li5ierele de padure< de la 'ar&inea tarlalelor< a cailor rutiere sau 1ero(iare sau din
culturile a&ricole 'ai putin in&ri6ite% Paduc7ele cenusiu al (er5ei are ca planta &a5da
rapita de ca'pA &andacul de Colorado are ca planta &a5da 5arna< s%a%
9epozitarea recoltelor in conditii de igiena% *epo5itele constituie de o-icei surse
supli'entare de in1estare cu daunatori :de e9e'plu &ar&arita 1asolei " Acanthoscelides
obsoletus< &ar&arita 'a5arii " 'ruchus pisorum;% Co'-aterea acestora se 1ace 1ie prin
depo5itarea produselor in ca'ere 1ri&ori1ice pentru o perioada de ti'p< 1ie prin (idarea
produselor intr=o ca'era speciala%
00
0.+.2. Masuri cura"i'e
a. Me"&$e *i-ic&2#ecanice
Termoterapia% #etoda se reco'anda nu'ai daca resturile (e&etale sunt puternic
in1estate cu daunatori si pe cat posi-il dupa colectarea si scoaterea resturilor in a1ara
supra1etelor le&u'icole% *aca acest lucru nu este posi-il< atunci se poate recur&e la
incendierea in situ< dar nu'ai dupa o anali5a te'einica a opertunitatii unei ase'enea
'asuri< cu conse'narea ei in re&istrul de 1er'a si anuntarea or&ani5atiilor locale< pentru
protectia 'ediului%
Helioterapia% #etoda este 1oarte si'pla si a 1acut o-iectul unor cercetari
la-orioase la Central 3ood Tec7nolo&ical Researc7 Institute din India :Toncea si cola-%<
2002;% #etoda consta in e9punerea se'intelor in1estate< ti'p de 10 'inute< la o
te'peratura de 00HC% Pentru aceasta se'intele se pun in sac de polietilena cu &reutate
'oleculara si densitate ridicata< de culoare inc7isa< care la randul sau este acoperit etans
de un alt sac de polietilena< transparent si de densitate redusa% Intrea&a operatie se
des1asoara pe o 'asa plana e9pusa la soare% Cele doua 1olii actionea5a ca un condensator<
deter'inand ridicarea rapida a te'peraturii in interiorul sacului cu se'inte si pro(ocand
o'orarea daunatorilor%
Radioterapia este o 'etoda care se utili5ea5a pentru sterili5area 'asculilor cu
a6utorul radiatiilor 9 si a radiatiilor &a''a% -tinerea 'utatiilor letale do'inante a dus la
aparitia unei 'etode -iolo&ice de co'-atere nu'ita autocidie%
,nundarea% #etoda da re5utate -une in co'-aterea unor daunatori care traiesc in
sol :soareci< conopisnite< etc%; prin inundarea cu apa a &aleriilor in care traiesc%
I'posi-ilitatea cunoasterii di'ensiunilor &aleriilor scade (aloarea practica a 'etodei si=i
li'itea5a utili5area%
Alte metode fizico%dinamice se re1era la instalarea de sperietori< plase sau &arduri
i'potri(a pasarilor si a ani'alelor ro5atoare< precu' si stri(irea oualelor<o'i5ilor sau
c7iar a adultilor%
1. Me"&$e 1i&"e3nice
,nstalarea de capcane alimentare% Capcanele pot 1i parti de plante< 1ructe<
tu-erculi sau ali'ente si se instalea5a pe sol sau in depo5ite% *upa colectarea
daunatorilor< capcanele se stran& si se oparesc sau se ard :Balascuta< 1>>>;%
,nstalarea de capcane cu feromoni% 3ero'onii sunt su-stante c7i'ice secretate si
raspandite in e9terior si care deter'ina o reactie de atractie< caracteristica nu'ai la
indi(i5ii aceleiasi specii% 3ero'onii pot 1i de 'ai 'ulte 1eluri< in 1unctie de rolul pe care=l
6oaca si anu'eC se9uali< de alar'a< de a&re&are< de 'arcare a traseului< de recunoastere si
re&lare sociala% :de e9e'plu< ATRA$A# este un 1ero'on se9ual 1olosit pentru -u7a
culturilor de le&u'e< Autographa gamma; :$eor&escu< 2000;
c. Me"&$e 1i&l&%ice
Co'-aterea -iolo&ica consta in 1olosirea or&anis'elor :inclusi( a (irusilor; si a
produselor lor i'potri(a altor (ietuitoare%
#etodele sunt de perspecti(a< au un &rad ridicat de selecti(itate si de
i'pro-a-ilitate de inducere a 1eno'enului de re5istenta la daunatori< precu' si o 'are
capacitate de autoperpetuare%
*in punct de (edere econo'ic< aceste 'etode sunt 'ai costisitoare< cel putin in
1a5a initiala< cand necesita proiectarea< producerea sau cu'pararea unor instalatii speciale
04
si cand necesita 'ulta 'anopera pentru deser(ire sau pentru lucrarile din a'onte :Toncea
si cola-%< 2002;%
6tilizarea plantelor pentru combaterea daunatorilor% #etoda se -a5ea5a pe
insusirea unor plante de a secreta in sol sau aer unele su-stante cu rol repulsi( sau
distru&ator pentru daunatori% Cele 'ai i'portante specii cu e1ect insecticid sunt
pre5entate in ta-elul /%/%
radatori naturali% In aceasta cate&orie se includ 'etodele de atra&ere a
ani'alelor care se 7ranesc cu insecte si alte ani'ale (ii daunatoare% Crearea unor conditii
-une de adapost si de 7rana pentru 1auna utila :-roaste< &usteri< serpi< pasari insecti(ore si
'a'i1ere insecti(ore;< inclusi( cresterea arti1iciala a acestora< are e1ecte -ene1ice pentru
culti(atorii de le&u'e% Serpii pot 1i 1olositi i'potri(a ro5atoarelor< ariciul poate co'-ate
atacul de 'elci 1ara coc7ilie< soarecii pot co'-ate conopisnita< ca si &andacul de
Colorado :+ladut< 2002;%
radatori entomofagi% Principalele specii de insecte si ne'ato5i cu utili5are in
co'-aterea insectelor daunatoare sunt pre5entate in ta-elul /%0%
Ta-elul /%/%
S!ecii $e !lan"e au"&3"&ne cu e*ec" insec"ici$ 5$u!a $i'ersi au"&ri8
Specia *aunatori co'-atuti
Coada soricelului :Achillea millefolium; A1ide< acarieni< psilide< tripsi
'a& :Aconitum spp; !ar(e de coleoptere
-li&eana :Acorum calamus; 3luturele al- al (er5ei
Ceapa :Allium cepa; Acarieni< 1urnici< daunatori de depo5it
Usturoiul :Allium sativum; Tripsi< daunatori de depo5it
#arul lupului :Aristolochia clematitis; Plosnite
Pelin :Artemisia absintium; Ne'ato5i< o'i5i< purici
Pelin ne&ru :Artemisia vulgaris; Purici< &andacul de Colorado
Caprita :.henopodium album; $andacul de Colorado< 1luturele al-
Cucuta :.onum maculatum; !ar(e de coleoptere
Coriandru :.oriandrum sativum; A1ide< paian6eni< &andacul de
Colorado :e1ect repelent;
!aptele cainelui :+uphorbia spp; 'i5i< a1ide
To'ate :&#copersicon esculentum; E1ect repelent pentru &andacul din
Colorado
Sul1ina al-a :$elilotus albus; $andacul din Colorado
#enta :$entha spp; $andacul din Colorado
Tutun ::icotiana tabacum; A1ide< acarieni< &andacul din
Colorado
8arna :Solanum nigrum; A1ide< acarieni< $andacul de
Colorado< 1luturele al- al (er5ei
Tisa :Ta-us bacata; *i(erse insecte
Pun&ulita :Thlaspi arvense; Plosnite :repelent;
Ur5ica (ie :6rtica dioica; A1ide< acarieni
!u'anarica :*erbascum phlomoides; $andacul din Colorado
Ta-elul /%0%
S!ecii $e insec"e *&l&si"e in c&#1a"erea 1i&l&%ica
08
a un&r $auna"&ri $e la le%u#e
Insec"e *&l&si"&are (auna"&ri c&#1a"u"i
Bu-uru5a :.occinella septempunctata; Paduc7i cenusii
c7i de aur :.r#sopa carnea; Paduc7i de 1run5e
Tantarul :Aphidoletes aphidimiza; Paduc7i de 1run5e
+iespea para5ita :9acnusa sibrica; #usca 'iniera
+iespea para5ita :+ncarsia formosa; #usculita al-a de sera
Paian6enul pradator :Ambliseius cucumeris; Tripsul plantelor de sera
Paian6enul pradator :h#toselulus persimilis; Paian6enul rosu co'un
Ne'atodul :Steinemema bibionis; !ar(ele 'usculitelor de &unoi
+iespea para5ita :Trichogramma spp; Bu7a (er5ei
Co'-aterea 'icro-iolo&ica% Este o 'etoda 'oderna< e1icienta< dar inca destul de
scu'pa si consta in 1olosirea unor preparate pe -a5a de 'icroor&anis'e (ii :(irusuri<
-acterii< ciuperci; care para5itea5a si o'oara unii daunatori%
In pre5ent sunt cunoscute peste /00 de specii de ciuperci para5ite pe insecte< care
pre5inta a(anta6ul de a se raspandi cu usurinta prin spori si de a re5ista la conditii
neprielnice (re'e indelun&ata%
*intre preparatele industriale care contin ciuperci ento'opato&ene< a'inti'
#USCAR*IN #,/ si BEAU+ERIA SPRES :din 'eauveria bassiana;< B+ERIN
:din '. densa;< #ITECI*IN :din Streptomices aureus;< cu actiune i'potri(a $andacului
de Colorado si a altor insecte%
*intre -acteriile 1olosite pentru co'-aterea insectelor< cea 'ai cunoscuta este
Bacillus t7urin&iensis< care a stat la -a5a o-tinerii 'ai 'ultor preparate co'ercialeC
A$RIT!< *IPE!< T2URICI*E< N+*R )3C< +ECTBAC< BACTSPEINE<
T2URIN$INE< ENTBAFTERIN< T2URINTK< 3RAE :BIBIT K!;% Aceste
produse co'-at cu e1icienta ridicata lar(ele unor 1luturi din culturile le&u'icole% #ulte
dintre preparatele a'intite anterior sunt reali5ate de 1ir'a a'ericana ABBT
!ABRATRIES%
*intre cele peste )00 de (irusuri care produc -oli la 'ai -ine de 14/ specii de
insecte< (irusurile poliedrice sunt cele 'ai cunoscute< ele ser(ind la o-tinerea industriala
a unor preparate precu'C BITR! +28< si +SE< +ITEK :i'potri(a o'i5ilor; si
+IRIN=ENS :reco'andat in co'-aterea -u7ei (er5ei;%
$. Me"&$e %ene"ice
!ucrarile de a'eliorare a plantelor au ca o-iecti( prioritar crearea de culti(are
dotate cu 'ultiple re5istente< inclusi( la actiunea unor daunatori% In acest scop sunt
pro'o(ate 1or'ele care con1era re5istenta 'ecanica :cu cuticula sau su-erul 'ai &roase<
cu strat ceros protector sau cu pero5itate a-undenta etc%;< 1i5iolo&ica sau c7i'ica :prin
cresterea continutului in su-stante cu e1ect repelent sau insecticid;%
e. Me"&$e 1i&c3i#ice
Preparatele 1olosite pentru protectia plantelor i'potri(a insectelor daunatoare se
pot &rupa in 1unctie de 'ateria pri'a 1olosita< in doua cate&oriiC insecticide (e&etale si
insecticide 'inerale%
,nsecticidele vegetale% Con1or' lui #ona7 si A(ra' :1>8>;< citat de Toncea si
cola-%:2002;< pe &lo- cresc peste 1,/0 specii de plante cu e1ect insecticid< din care nu'ai
apro9i'ati( /0 sunt 1olositoare% In ceea ce pri(este tara noastra< prea putine din cele 200
0>
de specii creditate cu aceasta actiune au 1ost sunt intre-uintate e1ecti( in acest scop si
inca 'ai putine studiate din acest punct de (edere% Cele 'ai cunoscute sunt pre5entate in
continuare%
Ur5ica (ie :6rtica dioica;% Sti'ulea5a cresterea plantelor si 1ranea5a atacul unor
insecte< co'-ate a1idele si paian6enii% Se intre-uintea5a ca purin se'i1er'entat< cand se
diluea5a de /0 de ori< se a&ita circular ti'p de 20 de 'inute< sc7i'-and din cand in cand
sensul rotatiei< apoi se tratea5a plantele pentru intarirea siste'ului lor i'unitar si
i'potri(a atacului a1idelor si acarienilor :Tetran#chus urticae;< inaintea 1or'arii
1run5elor si 1lorilor%
3eri&a :9r#opteris fili-%mas;% Purinul de 1run5e si decoctul< nediluate< se 1olosesc
i'potri(a 'elcilor 1ara coc7ilie :ori de cate ori este ne(oie;% *e ase'enea< acest preparat
diluat cu apa de 10 ori< se 1oloseste pentru trata'entele tar5ii de pri'a(ara i'potri(a
a1idelor% Au 1ost se'nalate si e1ecte anti-acteriene< re5ultate pro'itatoare 1iind in ca5ul
arsurilor carto1ului si 1asolei :seudomonas solanacearum< ;anthomonas campestris p(%
haseoli).
Pelinul :Artemisa absinthium;% Purinurile se 1olosesc nediluate< prin aplicare
directa pe plante< pri'a(ara sau ori de cate ori este ne(oie< in 1unctie de e(olutia
daunatorilor< i'potri(a 1urnicilor< o'i5ilor< paduc7ilor% E9tractul la rece se diluea5a de
doua ori si se tratea5a solanaceele i'potri(a lar(elor &andacului din Colorado% *ecoctul
se 1oloseste< de ase'enea nediluat< in perioada de 5-or a 'ustei (er5ei :*elia -rassicae;%
*etriceaua (Tanacetum vulgare;% Se 1oloseste ca in1u5ie nediluata< ori de cate ori
este ne(oie i'porti(a 1urnicilor< a1idelor< puricilor si a altor insecte% *ecoctul se 1oloseste
de ase'enea nediluat< in perioada de 5-or a 'ustei (er5ei%
&eurda (Allium ursinum;% In1u5ia de leurda se 1oloseste nediluata<prin stropirea
repetata a plantelor la inter(ale de trei 5ile< i'potri(a a1idelor si acarienilor% Purinul se
1oloseste de ase'enea nediluat i'potri(a 'ustei 'orco(ului :sila rosae;< insa nu'ai in
perioada de 5-or a acesteia%
6sturoiul (Allium sativum;% Preparatele de usturoi pot 1i 1olosite pentru a trata
acarieniiA de ase'enea se pot 1ace trata'ente la se'inte% Biopreparatele se pot utili5a
pentru stropirea unor co'posturi< iar usturoiul ca atare< e(entual culti(at in -en5i are
e1ect ne'atocid :#eloido&Bne spp%; si alun&a so-olanii de ca'p%
iretrul (.hr#santhemum cinerariaefolium, #rethrum cinerariaefolium;% Piretrul
este o cri5ante'a sal-atica< raspandita 'ai 'ult in FenBa :80D din productia 'ondiala;<
$uate'ala< Iran< Ecuador< E&ipt% In pre5ent se culti(a in 'ulte tari din Europa< Asia
Centrala si in A1rica% In tara noastra aceasta specie poate 1i culti(ata pe terenurile 1ertile
si -o&ate in calciu din *o-ro&ea si Ca'pia Ro'ana :Paun< 1>>/< citat de Toncea si
cola-%< 2002;% Piretrina este un insecticid de contact< cu e1ect parali5ant si spectru lar& de
actiune% #arele a(anta6 din punct de (edere ecolo&ic este desco'punerea totala in
co'pusi ino1ensi(i la nu'ai ,8 de ore de la aplicare :Balascuta< 1>>>;% E1icacitatea
piretrinelor pri(este un nu'ar 'are de insecte si acarieni cu corpul 'oale sau cand sunt
in stare lar(ara% E9tractul din 1lori de piretru se 1oloseste su- 1or'a de solutie in
concentratie de 0<1D< i'potri(a a1idelor< &andacului de Colorado si 'usculitei al-e
:ta-elul /%4;%
Ta-elul /%4%
Spectrul de co'-atere al speciei C7rBsant7e'u' cinerariae1oliu'
*enu'irea *enu'irea *enu'irea *enu'irea
40
stinti1ica populara stinti1ica populara
&eptinotarsa
decemlineata
$andacul de
Colorado
Ac#rthosiphon
pisum
Paduc7ele ne&ru al
'a5arii
$amestra brasicae Bu7a (er5ei ierris brassicae 3luturele al- al
(er5ei
ierris rapae 3luturele 'ic al
(er5ei
Trialeurodes
vaporariorum
#usculita al-a
1norimoschema
l#copersicella
#olia to'atelor
In1u5ia de piretru este -ine sa se 1oloseasca nediluata% Nu se reco'anda a'estecul
de piretrina cu produse alcaline :5ea'a -ordele5a;%
Rotenona (9erris spp.). Rotenona se 1oloseste pentru a co'-ate un nu'ar 'are
de specii de a1ide< ne'ato5i si insecte< cu atat 'ai (ulnera-ile cu cat capacitatea lor de
in&estie este 'ai 'are :lar(ele;% To9icitatea pentru ani'alele cu san&e cald este nula< iar
pentru celelalte este letala% Planta se 1oloseste su- 1or'a de decoct de radacini proaspete
sau uscate< 'acinate% Se 1oloseste su- 1or'a de solutie 0<01D sau su- 1or'a de pra1< prin
stropirea sau pra1uirea plantelor atacate< pe roua :Balascuta< 1>>>;% Se poate 1olosi si in
a'estec cu piretrina%
1liricidia (1liricidia sepium). Are actiune er-icida< repelenta< para5iticida< si
rodenticida% Se 1oloseste ca decoct< su- 1or'a de 'o'eli din scoarta a'estecata cu &rauA
lasate din loc in loc< pe ca'p sau puse in depo5ite< in cate(a 5ile o'oara ro5atoarele
:Er(en< 1>>>A $edda < 2004;% Se poate 1olosi ca er-icid i'potri(a pirului%
:eem (Azadirachata indica)% Are e1ecte puternice de repelent< pertur-ator
7or'onal :-loc7ea5a procesul de 'eta'or1o5a lar(ara;< ne'atocid si anti'icotic% Se
1oloseste ca decoct si tinctura de se'inte< purin de 1run5e< 1aina re5ultata din turtele
ra'ase in ur'a e9tractiei uleiului din se'inte% Preparatele indepartea5a sau distru& ouale<
lar(ele si adultii a peste 200 specii de daunatori de ca'p sau depo5it ai 1asolei< to'atelor
ca si a plantelor de ca'p < din cele 'ai di(erse claseC ne'ato5i< 1urnici< plosnite< lacuste
etc% Uleiul de nee' este 1olosit in co'-aterea unor -oli cripto&a'ice :1usariu' spp%;< iar
turtele 'acinate au e1ect ne'atocid :+ladut< 2002;%
<uassia (<uassia amara)% Su-stantele acti(e din acest preparat actionea5a ca
insecticid de contact si de in&estie< dar 'ai lent decat piretrina% *ecoctul se prepara din
100=1/0 &r% asc7ii la 10 litrii de apa% #aterialul dupa e9tractie se usuca si se pot 1ace
ast1el 2=) e9tractii% *ecoctul de Wuassia poate 1i i'-unatatit prin adau&area unei cantitati
e&ale dintr=o solutie de sapun de potasiu in concentratie de 1 " 2</D :Balascuta< 1>>>;%
Se 1oloseste pentru co'-aterea 'ultor daunatoriC a1ide< 'uste< paduc7ele cenusiu etc%
roducerea preparatelor insecticide biodinamice se realizeaza in trei etape.
Pri'ul pas in producerea -iopreparatelor este recoltarea plantelor sau a partilor de
plante< repecti( cu'pararea 'aterialului (e&etal< in ca5ul speciilor rare< straine care se
co'erciali5ea5a< precu' Xuassia< Nee' sau Sa-adilla% Plantele auto7tone sunt specii
sal-atice care cresc< de o-icei< pe terenuri neculti(ate si au un potential de productie
li'itat% Pentru o-tinerea preparatelor se 1olosesc plante (i&uroase si sanatoase care se
recoltea5a< de o-icei din 5ona unde se utili5ea5a< iar ca perioada< in noptile cu luna plina%
Al doilea pas in o-tinerea preparatelor (e&etale este uscarea plantelor< care de
o-icei se 1ace la u'-ra si in spatii aerisite< plantele punandu=se pe 7artie sau pe pan5a din
41
1i-re naturale% Pastrarea plantelor uscate se 1ace in saci sau pun&i de pan5a sau 7artie< in
spatii uscate%
Al treilea pas in acest proces este pre&atirea propriu=5isa a preparatelor (e&etale<
in ur'a carora pot re5ulta ur'atoarele tipuri de -iopreparateC in1u5ia< decoctul<
'aceratul< e9tractul< tinctura si purinul%
In toate ca5urile este -ine ca partea solida care ra'ane dupa separarea 1ractiei
lic7ide sa se 1oloseasca ca 'ulci sau sa se utili5e5e in plat1or'a pentru co'postare%
reparate minerale repelente% Se cunosc ase'enea preparate inca din antic7itate%
Alanul :piatra acra;% Preparatul se 1oloseste su- 1or'a de solutie in concentratie
de 0<,D< cu e1icacitate -una i'potri(a paduc7ilor si o'i5ilor% *e ase'enea stropirea
solului are e1icienta ridicata contra 'elcilor 1ara coc7ilie% Solutia de alaun se prepara prin
di5ol(area a ,0 &r% alaun in putina apa 1ier-inte< care apoi se co'pletea5a cu apa rece
pana la 10 litrii%
3aina de -a5alt% Se intre-uintea5a su- 1or'a de pra1% Actiunea de co'-atere a
daunatorilor se e9plica prin sc7i'-area p2=ului de la supra1ata or&anelor aeriene< de la
sla- acid :pre1erat de 'a6oritatea daunatorilor; la sla- alcalin sau prin actiune directa<
'ecanica< asupra corpului insectelor< oc7ilor si tra7eelor insectelor%
Preparate or&anice insecticide% Acestea sunt putine dar deose-it de e1iciente%
Sapunul de potasiu% Se intre-uintea5a cu succes i'potri(a acarienilor :paian6enul
rosu; si a paduc7ilor cenusii% Trata'entul se aplica sin&ur sau in a'estec cu alte
preparate :e9tract de coada calului;< prin stropirea repetata a plantelor cu di1erite tipuri de
solutii% Pentru co'-aterea paduc7ilor se reco'anda 200=)00 &r sapun la 10 litrii de apa<
iar pentru co'-aterea paian6enului rosu si a lar(elor &andacului de Colorado se (or 1olosi
200=)00 &r% sapun M 0</ l alcool ali'entar M o lin&ura de (ar si una de sare de -ucatarie
la 10 litrii de apa%
Sapunul de potasiu concentrat% Preparatul se 1oloseste su- 1or'a de solutie in
concentratie de 2 D< cu e1icacitate -una i'potri(a paduc7ilor si a puricilor de 1run5e
:Balascuta< 1>>>;% In co'ert se &aseste su- denu'irea de NEU*SAN%
1% #etode -iodina'ice
Pentru a co'-ate insectele din culturile ecolo&ice de le&u'e< se pot 1olosi
preparatele -iodina'ice< a(andu=se in (edere ca operatiunea de colectare a insectelor :in
special &andacii li-eri; si arderea acestora tre-uie e1ectuata in perioadele cand soarele
este in Taur%
Capitolul 0
CONVERSIA LA RO(UCTIA
ECOLOGICA
0%1% *e1initii% Scop% -iecti(e
Con(ersia este un proces co'ple9 de trecere de la a&ricultura con(entionala<
intens c7i'i5ata< la a&ricultura necon(entionala :-iolo&ica< ecolo&ica< or&anica;< in
conditii -iodina'ice< ast1el incat sa se cree5e un siste' a&ricol dura-il :Balascuta< 2000;%
42
Scopul con(ersiei este de a reali5e un ecosiste' ec7ili-rat< prin inter(entia 'a6ora
a o'ului cu alte cu(inte< ast1el incat o'ul sa 1ie un 1actor re&ulator si< in acelasi ti'p<
inte&rator al ele'entelor unui siste'< in care -a5a este repre5entata de cultura plantelor
sau cresterea ani'alelorA in 1elul acesta 1unctia esentiala a siste'ului " autore&larea " sa
1ie asi&urata%
-iecti(ele trans1or'arii catre un nou siste' sunt le&ate in principal de
sc7i'-area ele'entelor< caracteristicilor si 1unctiile (ec7iului siste'% In principal se au in
(edere ur'atoareleC
= reali5area unui a&rosiste' (ia-il si dura-ilA
= trans1or'area 1er'ei sau a unei parti din 1er'a< in con1or'itate cu standardele
ecolo&ice si intr=o anu'ita perioada de ti'pA
= arealul trans1or'at tre-uie 'entinut in aceasta 1or'a 1ara alternarea
siste'ului ecolo&ic cu cel con(entionalA
= ne1olosirea produselor c7i'ice de sinte5a pentru 1ertili5are< co'-aterea
daunatorilor< -olilor si -uruienilorA
= ne1olosirea su-stantelor -iore&ulatoare de crestere< ca si a or&anis'elor
'odi1icate &eneticA
= prelucrarea terenului :solului; dupa principiile a&riculturii -iolo&ice< etc%A
3rancis Bla@e :1>>>; a1ir'a ca Jpri'ul pas in con(ersia unei 1er'e este con(ersia
1er'ierului< deoarece el tre-uie sa lase deoparte pro-le'a con(entionala de co'-atere a
daunatorilor< -olilor< -uruienilor< dar si 1ertili5area cu produse de sinte5a% In a1ara de
i'plicarea 1er'ierului< si 1a'ilia sa tre-uie sa se i'plice in aceeasi 'asura%
3er'a< de ase'enea< tre-uie sa intruneasca conditiile 1a(ora-ile pentru con(ersie<
'ai ales cele le&ate de sol si cli'a%
In &eneral< cele 'ai 'ari pro-le'e cu care se con1runta 1er'ierii se re&asesc in
perioada de con(ersie catre a&ricultura or&anica :ecolo&ica;%
0%2% Planul de con(ersie
Con(ersia ca proces se reali5ea5a intr=o perioada de ti'p 'ai lun&a sau 'ai
scurta< in 1unctie de &radul de c7i'i5are pree9istent< poluarea solului< &radul de atac al
-olilor si daunatorilor< in1estarea cu -uruieni< structura inteprinderii a&ricole la inceputul
con(ersiei< pre&atirea pro1esionala si constienti5area ecolo&ica a 1er'ierului etc%
:Balascuta< 2000;%
3iind un proces co'ple9< toate etapele sale de reali5are tre-uie ordonate si
respectate in ti'p si spatiu< con1or' unui plan -ine sta-ilit< in acord cu asociatia
certi1icatoare si le&islatia in (i&oare%
Con(ersia se poate 1ace la ni(el de inteprindere< 1er'a sau parcela -ine deli'itata
si se e(aluea5a in 1iecare an< in 'o'entul controlului :Stoian< 1>>>;%
Con(ersia 'arilor inteprinderi inalt speciali5ate si a celor cu datorii este &reu de
reali5at :Balascuta< 2000;% *e ase'enea tre-uie a(ut in (edere 1aptul ca nu se (a putea
practica o a&ricultura ecolo&ica in apropierea unor surse intense si per'anente de
poluareC co'-inate c7i'ice< 1a-rici de ci'ent< ape 'urdare< cai rutiere intens circulate%
*e ase'enea si terenurile puternic erodate sau 1oarte acide pot 1i cu &reu con(ertite spre
a&ricultura ecolo&ica%
4)
Terenurile care nu au 1ost 1ertili5ate sau pe care nu s=au aplicat pesticide sintetice
pot trece direct la productia -iolo&ica :1ara etapa de con(ersie;< dar pentru aceasta tre-uie
1acuta do(ada de utili5are necon(entionala a lor%
Un plan de con(ersie tre-uie sa cuprinda in principiu< ur'atoarele ele'ente
:dupa caietul I3A#< citat de Stoian< 1>>>;C
= istoricul parcelelor :culturi< 1ertili5ari< trata'ente 1itosanitare;A
= situatia actuala si co'paratia cu situatia standardA
= planul de e(olutie a supra1etelor con(ertiteA
= lista sc7i'-arilor ce tre-uie e1ectuate in cursul con(ersiei :rotatia culturilor<
controlul daunatorilor< -olilor si -uruienilor;A
= sc7ita parcelelor in curs de con(ersie< a celor con(ertite si a celor necon(ertite
din aceeasi 1er'a%
;.+. M&$ul $e reali-are a c&n'ersiei
3er'ierul interesat in practicarea a&riculturii ecolo&ice tre-uie 'ai intai sa=si
sta-ileasca culturile ce si le propune in planul de productie si< dupa aceea< prin 'asuri
a&rote7nice tre-uie sa le 'entina in 'od corespun5ator%
Pentru reali5area con(ersiei< 1er'ierul tre-uie sa se inscrie 'ai intai intr=o
asociatie re&ionala de a&ricultura ecolo&ica :recunoscuta de I3A#;%
Aceste asociatii ela-orea5a nor'ati(ele te7nolo&ice pri(ind culti(area plantelor<
cresterea ani'alelor si (alori1icarea productiei ecolo&ice% 3er'ierul are ne(oie< de
ase'enea< sa=si insuseasca cunostintele teoretice 'ini'e de practicare a a&riculturii
ecolo&ice% In acest scop (a consulta literatura de specialitate< (a tine le&atura cu e9pertii
si specialistii in do'eniu< (a participa la cursuri< se'inarii< (i5ite de lucru etc%
In 'od o-li&atoriu< specialistul tre-uie sa ai-a un 6urnal de 1er'a%
Gurnalul este ast1el conceput incat sa indeplineasca si 1unctia de control% In 6urnal
se trec toate lucrarile si actiunile des1asurate 5ilnic in inteprindere< care au tan&enta cu
procesul de productie< pentru a 1ace con1runtarea cu nor'ati(ele te7nolo&ice% Gurnalul nu
inlocuieste e(identa 1inanciar=conta-ila%
Balascuta :2000;< propune un 'odel de plan de con(ersie cu 14 capitole%
1% *ia&no5a terenului la inceput de con(ersieA cartarea pedolo&ica si
a&roc7i'ica< cartarea -uruienilor< conditiile de 'ediu< poluarea< structura 1er'ei<
situatia -olilor si daunatorilor< dotarea< capitalul disponi-il< conditiile de piata<
esti'area re5ultatelor econo'ico=1inanciare%
2% #asurile de a'eliorare a solului%
)% Sta-ilirea raportului intre culturi si incarcatura cu ani'aleA se reco'anda
ca 1er'ele sa 1ie 'i9te :(e&etale M ani'ale; cu o incarcatura opti'a de 0<8 " 1
U+#.7a%
,% Structura culturilor si asola'entul%
/% #ana&e'entul in&rasa'intelor< inclusi( planul de 1ertili5are pe parcele%
0% Prote6area apelor de supra1ata si a celor su-terane%
4% Ale&erea speciilor si soiurilor%
8% #asinile pentru lucrarea protecti(a a solului%
>% Sa'anta si 'aterialul saditor%
10% Controlul -olilor si daunatorilor%
11% Controlul poluarii< prote6area 'ediului< or&ani5area ecolo&ica a terenului%
4,
12% Cresterea ani'alelor :structura< e1ecti(e< 1ura6e;%
1)% Pro-le'ele de or&ani5area 'uncii :1ise te7nolo&ice< 1orta de 'unca<
cooperarea cu terti< e(identa 1inanciar=conta-ila;%
1,% Anali5a c7i'ica anuala a re5iduurilor to9ice din produsele -io%
1/% Capitalul si renta-ilitatea%
10% +alori1icarea produselor :studii de piata< contracte clienti;%
14% Controlul< certi1icarea< acreditarea si consultanta%
Con(ersia la a&ricultura ecolo&ica este etapa cea 'ai i'portanta< dar si cea 'ai
di1icila in procesul de an&a6are in practicarea a&riculturii ecolo&ice% *e aceea< con(ersia
se (a 1ace cu succes nu'ai cu increderea ca ceea ce se 1ace este -ine si aduce pro1it%
Conducatorul e9ploatatiei a&ricole ecolo&ice nu are de=a 1ace cu rutina si practica
a&ricola o-isnuita< el tre-uie sa adopte inter(entiile a&rono'ice cu totul speci1ice
e9ploatatiei si culturilor a&ricole ale acesteia :Stanciu< 2000;%
A&ricultura ecolo&ica insea'na< inainte de toate pro1esionalis'< dar si a-ilitate
'ana&eriala si econo'ica< in 'asura in care sunt asi&urate conditiile de -a5a cu' ar 1iC
= constienti5area consu'atorilor< o ca'panie pro'otionala si de educatieA
= ela-orarea unor proiecte si pro&ra'e 'ana&eriale in care sa se re&aseasca
ele'entele te7nice pre(a5ute in nor'ati(eA
= instruirea la ni(el central si 5onal a unor or&anis'e a-ilitate de control si
indru'areA
= adoptarea unor re&le'entari le&islati(e clare%
Con(ersia 1iind un proces &reu de reali5at si care i'plica trecerea -rusca de la
practicarea a&riculturii con(entionale la cea necon(entionala< in 'ulte tari acest proces
este sustinut de &u(ernul statului respecti(% *e e9e'plu< &u(ernul en&le5 su-(entionea5a
terenurile ara-ile a1late in con(ersie cu 2/0 de Euro< dar terenurile trecute de etapa de
con(ersie nu 'ai sunt su-(entionate% In Polonia sunt su-(entionate atat terenurile in
con(ersie< cat si cele de6a con(ertite :con1or' *ecretului 1> aprilie 2000;% 3er'ierii
el(etieni -ene1icia5a de cel 'ai i'portant spri6in< in ce pri(este a&ricultura or&anica<
do(edit de 1aptul ca in aceasta tara e9ista cea 'ai 'are rata de con(ersie la a&ricultura
necon(entionala : peste 10</D;% Ni(elul su-(entiilor se pre5inta ast1elC culturi 7orticole "
02/ euro< culturi de ca'p " )4/ euro< pa6isti " 02</ euro< 1er'e in con(ersie " 4/0 euro si
1er'e care au in plan reducerea productiei " 2/0 de euro% In anul 2001< &u(ernul
$er'aniei a i'-unatatit siste'ul de su-(entii pentru 1er'ele a1late in curs de con(ersie
:Ec7i'< 2001;< dupa cu' ur'ea5aC = )00 euro.7a 2 ani pentru culturi 1ura6ere si pasuniA =
>00 euro.7a 2 ani pentru culturile le&u'icoleA = 1400 euro.7a ) ani pentru po'i 1ructi1eri<
sparan&7el< tranda1iri% Su-(entii speciale sunt acordate pentru o perioada de pana la 10
ani< pentru< pentru con(ersia supra1etelor de sera< dupa cu' ur'ea5aC = in anul 1 si 2 =
)000 euro.1000'YA = in anii ) si , " 1800 euro.1000'YA in anii / si 10 " >00 euro.1000'Y%
*e ase'enea cultura -iolo&ica -ene1icia5a si de celelalte pro&ra'e de spri6in de
care -ene1icia5a a&ricultura con(entionala%
0%,% *urata con(ersiei
*urata con(ersiei nu tre-uie sa depaseasca un ciclu de rotatie a culturilor%
Pre5enta ani'alelor tre-uie in principiu sa accelere5e procesele de con(ersie< de aceea
1er'ele 'i9te reali5ea5a cele 'ai -une re5ultate%
4/
*aca o 1er'a sau o parte de 1er'a nu este trans1or'ata in totalitate< de pri'a
data< acest lucru poate 1i 1acut pas cu pas< ur'arind toate standardele< de la inceperea
trans1or'arii pe supra1ete dese'nate% Supra1ata culti(ata prin 'etode ecolo&ice (a creste
treptat prin includerea noilor supra1ete unde se aplica aceste standarde%
Pri'ul an in care se aplica principiile si te7nolo&iile de a&ricultura ecolo&ica se
nu'este Janul 5ero sau Janul de carenta% Perioada de ti'p de la anul 5ero pana la
o-tinerea autori5atiei de acreditare si certi1icare a productiei se nu'este perioada de
con(ersie% Ea poate dura 2 " / ani :Balascuta< 2000;% In &eneral ti'pul a1ectat con(ersiei
nu tre-uie sa depaseasca doi ani pentru culturile de ca'p si trei ani pentru plantatii
:Bioterra< 2000A U$ ),.2000A CE 8),.2004;%
Productia &enerala (a 1i certi1icata ca produs de a&ricultura ecolo&ica cand toate
cerintele standard au 1ost respectate " ti'p de doi sau trei ani%
r&anis'ele certi1icatoare pot sa reduca aceasta perioada :dar nu la 'ai putin de
un an de la inceperea ciclului producti(;< dar reducerea tre-uie 6usti1icata in con1or'itate
cu nor'ele pre(a5ute de le&e% Se cere ca cel putin 1=) ani de la inceperea con(ersiei si
controlului pe ter'enul respecti( sa nu 1ie utili5ate 'aterii si su-stante inter5ise%
*eclaratiile in acest sens tre-uie sustinute cu cat 'ai 'ulte do(e5i :e9tract de carte
1unciara< ade(erinta de la protectia 'ediului< declaratie de la pri'arie;% Cererea in aceasta
pri(inta este anali5ata de catre co'isia de atestare din cadrul #inisterului A&riculturii< la
propunerea or&anis'ului de control< in ter'en 'a9i' de sase luni%
Perioada de con(ersie poate 1i prelun&ita< de ase'enea< de catre or&anul de
control sau certi1icare< in 1unctie de te7nolo&ia utili5ata in ulti'ii ani pe supra1ata
respecti(a%
r&anis'ele de certi1icare pot per'ite (an5area productiei a&ricole ca produs
or&anic o-tinut din perioada de con(ersie :produce of organic agriculture in process of
conversion; sau su- o denu'ire si'ilara< cand toate cerintele standard au 1ost respectate
ti'p de un an inaintea inceperii ciclului de productie% Totusi< in &eneral se reco'anda
e(itarea utili5arii etic7etelor de con(ersie% Cand se 1oloseste etic7eta de con(ersie<
aceasta tre-uie sa 1ie clar distincta 1ata de toate etic7etele ecolo&ice :Bioterra< 2000;%
In landa< a&ricultura ecolo&ica are acelasi inse'n de 'arca< su- care se inscrie o
stea in ca5ul a&riculturii inte&rate< doua stele in ca5ul a&riculturii ecolo&ice in etapa de
con(ersie< trei stele pentru a&ricultura ecolo&ica in(ertita%
Capitolul 7
RECOLTAREA, AMBALAREA SI
ETICHETAREA PRODUSELOR
ECOLOGICE
Recoltarea produselor le&u'icole in conditiile a&riculturii ecolo&ice nu are
ele'ente de speci1icitate% I'portant in aceasta 1a5a te7nolo&ica este sa se respecte
principiile a&riculturii ecolo&ice% *e e9e'plu< este inter5isa 1ortarea 'aturarii to'atelor
prin trata'ent cu Et7rel< deoarece este un produs c7i'ic de sinte5a%
A'-alarea se 1ace in a'-ala6e standard< con1or' nor'elor I3A#< a re&l%
20>2.1>>1< U$ ),.2000< U$ 02.2004< si Re&l% CE 8),.2004%
40
#aterialele 1olosite la a'-alarea produselor ecolo&ice se i'part in trei cate&oriiC
= reco'andateC otel ino9ida-il< sticla< 7artie< 'ateriale te9tile naturale<
portelan< cera'ica< le'n< scoarta%
= Per'iseC 'ateriale sintetice ad'ise pentru ali'ente :polietilena<
polipropilena; in a1ara celor cu continut de clor< nBlon< celo1an%
= Inter5iseC alu'iniu< cupru< plu'-< P+CA
Etic7etarea constituie ulti'ul pas in cadrul te7nolo&iei de o-tinere a produsului
ecolo&ic< dar si pri'ul pas in &arantarea consu'atorilor asupra produsului respecti( si
anu'e ca acesta este o-tinut prin 'etode ecolo&ice si ca este certi1icat ca ecolo&ic%
In decursul ulti'ilor 10 ani< cand a&ricultura ecolo&ica nu a(ea in Ro'ania un
te'ei le&al de 1unctionare< sin&ura or&ani5atie care a luat act de aceasta pro-le'a si care
a incercat sa cree5e in randul consu'atorilor &arantia asupra produsului ecolo&ic a 1ost
Asociatia 'ioagricultorilor din Romania = 'ioterra% In 'od concret< la acea data si su-
directa indru'are a 1ondatorilor< s=a ela-orat J,ndrumatorul de agricultura ecologica<
care< in ulti'ul capitol se re1erea la nor'ele de etic7etare a produselor o-tinute din
a&ricultura ecolo&ica% In 'od practic putea 1i intalnita una din situatiile de 'ai 6os%
a; 9upa perioada de conversie% !a produsele neprelucrate sau produsele in a
caror co'po5itie intrau 'ai 'ulte produse< pe etic7eta putea sa apara
inscriptia JBioterra produs controlat< iar in ca5 de e9port< JBioterra
Association< Certi1ied or&anic productA aceasta etic7etare se practica nu'ai
in conditiile in care pe etic7eta se putea o-ser(a< ca se 1ace re1erire la
te7nolo&ia a&ricola aplicata sau ca produsul a 1ost reali5at cu respectarea
stricta a culturilor a&riculturii -iolo&ice. ecolo&ice%
-; +tichetarea in perioada de conversie% !a produsele o-tinute dupa criteriile
JBioterra si su- controlul acesteia< pe etic7eta si recla'a se putea inscrie
JProdus controlat< din perioada de con(ersie ecolo&ica " pentru produse
co'erciali5ate la intern< iar in ca5ul e9portuluiC JProduct 1ro' con(ersion
period< cu conditia ca produsul respecti( sa 1i a(ut un sin&ur co'ponent si
sa 1ie o-tinut in conditiile pre(a5ute de asociatie< dar perioada de con(ersie
nu s=a ter'inat sau inaintea recoltarii a trecut o perioada de cel putin 12 luni
de con(ersieA de ase'enea< etic7etarea tre-uia sa se 1aca in asa 1el incat
cu'paratorul sa n=o poata con1unda cu cea a produsului controlat si atestat
drept ecolo&ic%
c; +tichetarea produselor care contin si produse ecologice% !a produsele in a
caror co'po5itie intrau si produse ecolo&ice< pe etic7eta sau recla'a se
ad'itea re1erirea la 'etodele ecolo&ice aplicate in ca5ul in careC
= cel putin 40D din co'ponentele de pro(enienta a&ricola erau o-tinute
dupa criteriile a&riculturii ecolo&iceA
= co'ponentele nea&ricole ale produsului erau o-tinute cu respectarea
criteriilor sta-ilite la prelucrareA
= pe etic7eta< co'ponentele produsului tre-uiau sa apara in ordinea
descrescanda a cantitatii produselor respecti(e%
Prin co'pletarea U$ ),.2000 si aparitia rdinului )14.1>0 din 11 'ai 2000< s=
a co'pletat si desa(arsit te'eiul le&al pri(ind etic7etarea produselor o-tinute in
a&ricultura ecolo&ica din tara noastra%
44
In -a5a pre(ederilor rdonantei de ur&enta a $u(ernului nr% ),.2000 pri(ind
produsele a&roali'entare ecolo&ice< co'pletata prin rdonanta de ur&enta a $u(ernului
nr%02.2000< #inisterul A&riculturii<Ali'entatiei si Padurilor e'ite rdinul nr% )14.1>0
din 11 'ai 2000 pentru apro-area re&ulilor speci1ice pri(ind etic7etarea produselor
a&roali'entare ecolo&ice%
rdinul in cau5a 1ace re1erire la productia ecolo&ica< i'portul si e9portul
produselor ecolo&ice din tarile terte< in&redientele din produsele ecolo&ice si procentul de
in&edient din produsele supuse procesarii< re&ulile de etic7etare si pu-licitate ale
produselor ecolo&ice cu inscrisul Jae= a&ricultura ecolo&ica%
Si&la Jae este utili5ata in scopul certi1icarii=identi1icarii< produselor
a&roali'entare ecolo&ice si &arantea5a ca produsele a&roali'entare care poarta aceasta
si&la indeplinesc ur'atoarele conditiiC
= pro(in din a&ricultura ecolo&ica din Ro'ania si sunt co'erciali5ate in
con1or'itate cu pre(ederile U$ nr%),.2000 pri(ind produsele
a&roali'entare ecolo&ice si a Re&ula'entului Consiliului :CEE; nr%
8)4.2004A
= sunt certi1icate de un or&anis' de inspectie si certi1icare acreditate de
#inisterul A&riculturii< Padurilor si *e5(oltarii Rurale%
= pro(in din i'port si sunt certi1icate in Ro'ania de un or&anis' de
inspectie si certi1icare acreditat de #inisterul A&riculturii< Padurilor si
*e5(oltarii Rurale%
Si&la Jae se 1oloseste in scopul certi1icarii=identi1icarii cat si in scop in1or'ati(=
pu-licitar< dar cu alta repre5entare &ra1ica si este proprietatea #inisterului A&riculturii<
Paduriloe si *e5(oltarii Rurale%
*reptul de utili5are a si&lei Jae pe produs< etic7ete si a'-ala6ele produselor
a&roali'entare ecolo&ice il au producatorii< procesatorii si i'portatorii inre&istrati la
#%A%P%*%R% si care se supun controlului unui or&anis' de inspectie si certi1icare
acreditat%
Si&la Jae in scop de certi1icare=identi1icare se inscrie pe produs< pe etic7eta si
a'-ala6ul unui produs a&ricol< procesat sau neprocesat< sau pe produsele ali'entare
certi1icate in a&ricultura ecolo&ica< doar daca cel putin >/D din in&redientele care intra in
co'po5itia produsului sunt o-tinute si respecta conditiile a&riculturii ecolo&ice%
Produsele a&roali'entare ecolo&ice a1late in perioada de con(ersie nu se
inscriptionea5a cu si&laae de certi1icare=identi1icare%
Cererea de solicitare a utili5arii si&leiae in scop de certi1icare=identi1icare este
insotita de ur'atoarele docu'ente 6usti1icati(eC
= 1isa de inre&istrare a operatorului apro-ata de #%A%P%*%R%A
= contractul inc7eiat de producator cu un or&anis' de inspectie si
certi1icare acreditat de #%A%P%*%R%A
= certi1icatul de produs ecolo&ic< eli-erat de or&anis'ul de inspectie si
certi1icare cu care producatorul a inc7eiat contractulA
= 1or'a 1inala a etic7etei produselor< continand si si&la de certi1icareA
lipita pe o 1oaie 1or'at A,%
#entiunea de a&ricultura ecolo&ica prin lo&otipul Jae in scop de certi1icare=
identi1icare per'ite aducerea i'a&inii (i5uale a unui produs a&ro=ali'entar< o-tinut din
a&ricultura ecolo&ica cu toate &arantiile de con1or'itate cu le&islatia nationala in (i&oare
48
pri(ind a&ricultura ecolo&ica< asa cu' este de1inita in U$ nr% ),.2000% El este co'pus
dintr=un cerc al- de 1undal< cu contur ne&ru< in centrul caruia este ase5ata a-re(ierea Jae
a denu'irii Ja&ricultura ecolo&ica< litera Ja :'inuscul; de culoare nea&ra 100D si litera
Je :'inuscul; de culoare (erde< pantone )00C%
Aceste doua litere au desenata deasupra lor o 1run5a stili5ata de culoare (erde%
JAGRICULTURA ECOLOGICA< scris cu 'a6uscule si cu caracterul de litera Bold
este dispus sus pe circu'1erinta cercului< central 1ata de a9ul (ertical< a(and culoarea
nea&ra 100D%
!o&otipul Jae cu scop de certi1icare=identi1icare< 'ai are inscris cu(antul
JCERTIFICAT cu litere 'a6uscule si cu acelasi caracter de litera Bold ca si
JAGRICULTURA ECOLOGICA< pe circu'1erinta cercului al-<dia'etral opus 1ata
de inscrisul JAGRICULTURA ECOLOGICA< su- &rupul de litere Jae si de culoare
nea&ra 100D% !o&otipul tre-uie sa 1ie per1ect (i5i-il si cu toate 'entiunile li5i-ile%
*ia'etrul lo&otipului nu tre-uie sa 1ie 'ai 'ic de 1/ ''%
4>