ANALIZA MACROMEDIULUI DIN JAPONIA

GR. 12: Chiru Diana Ivan Alexandru Nicolae Roxana Pirvu Rodica Topai Mihaiela

Cuprinsul lucrarii :

1. Introducere 2. Mediul socio de!o"ra#ic Nicolae Roxana $. Mediul econo!ic % Chiru Diana &. Mediul natural si tehnolo"ic % Topai Mihaiela '. Mediul cultural % Ivan Alexandru (. Mediul politic % P)rvu Rodica

1. Introducere
*aponia +)n ,apone-./ se cite0te Nippon sau Nihon/ sens literal: ori"inea soarelui1 este o 2ar. din Asia de 3st/ situat. pe un lan2 de insule a#late )ntre 4ceanul Paci#ic 0i Marea *aponiei/ la est de Peninsula Coreean.. Denu!irea o#icial. este Nippon5o5u/ textual 2ara de la ori"inea soarelui. 3ste cunoscut. )n ro!6ne0te 0i su7 nu!ele de 8ara 9oarelui R.sare. Potrivit le"endei/ *aponia a #ost creat. de c.tre -ei care au )n#ipt o sa7ie )n ocean/ la scoaterea ei #or!6ndu se patru pic.turi ce au devenit insulele principale/ precu! 0i o !ultitudine de insule !ici +peste ':::1. ;i".1

2. Mediul socio de!o"ra#ic

Popula2ia ,apone-. cuprinde un nu!.r i!presionant de locuitori 12(/<:&/&$$ persoane + #iind a 1:a tara ca nu!ar de locuitor1 / cu o densitate de $2$.::: locuitori=5!. 9tructura pe v6rste este ur!.toarea: 1$/'> popula2ia cu v6rsta )nte : 1& ani:
;e!ei % </$&&/<:: ?.r7a2i % </<:&/&('

(&/$> popula2ia cu v6rsta )ntre 1' (& ani: ;e!ei % &:/'$$/<@( ?.r7a2i % &1/1<@/&2'

22.2> repre-int. popula2ia cu v6rsta de peste (' de ani: ;e!ei % 1'.&&@.2$: ?.r7a2i % 1(/2&$/&1A

B6rsta !edie de via2. a popula2iei este de && ani 0i ( luni/ )n ti!p ce pentu #e!ei v6rsta !edie de via2. este de &( ani 0i ' luni/ pentru 7.r7a2i aceasta se reduce la &2 de ani 0i A luni. Rata natalit.2ii este de @/&1 na0teri la 1::: de locuitori/ iar rata !ortalit.2ii este de A/<$ !or2i la 1::: locuitori/ de unde se poate o7serva c. % )n *aponia % rata de cre0ere a popula2iei este ne"ativ./ adic. de :/2&2>. Cn privin2a !i"ra2iilor/ ulti!ele statistici )n do!eniu arat. c. acest capitol este inexistent. 9tructua pe sexe a popula2iei se pre-int. )n #or!a ur!.toare: Da na0tere: 1/:'( 7.r7a2i la 1 #e!eieE 9u7 1' ani: 1/:( 7.7a2i la 1 #e!eieE 1' (' ani: 1/:2 7.r7a2i la 1 #e!eieE Peste (' de ani: :/@& 7.r7a2i la 1 #e!eie. Asteptarea de supravie2uire la na0tere este de <2/1@ ani + *aponia situ6ndu se pe locul ' !ondial1/ 7ar7a2ii de2in o a0teptare de supravie2uire la na0tere de @</<@ ani/ )n ti!p ce #e!eile pot tr.i p6n. la <'/ (( de ani. Rata !ortalt.2ii in#antile este de % pe totalul popula2iei % de 2/@A !or2i la 1::: nou n.scu2i vii/ la 7.r7a2i este de 2/A< !or2i la 1::: nou n.scu2i vii/ )n ti!p ce la #e!ei este de 2/'< !or2i la 1::: nou n.scu2i vii.

Popula2ia *aponiei este alc.tuit. )n propor2ie de AA> din ,apone-i/ restul !inorit.2ilor #iind coreeni +:/'>1/ chine-i +:/& >1/ 7ra-lieni/ #ilipine-i/ etc. ((> din totalul popula2iei locuie0te )n !ediul ur7an. Reli"ia ,apone-. este 9hinto is!ul 0i ?uddha is!ul % )n propor2ie de <&>/ )n ti!p ce alte reli"ii de2in doar 1(> din popula2ia ,apone-.. Di!7a vor7it. este ,apone-a. AA> din popula2ie 0tie s. scrie 0i s. citeasc.. ?i7lio"ra#ie: #act7oo5="eos=,a.ht!lHtop https:==FFF.cia."ov=li7rarG=pu7lications=the Forld

$. Mediul econo!ic
3cono!ia ,apone-a/ a doua econo!ie a lu!ii/ a inre"istrat un declin de trei procente in perioada aprilie iunie 2::</ cel !ai "rav declin din ulti!ii sapte ani/ pe !asura ce co!paniile si "ospodariile si au redus cheltuielile iar exporturile s au redus. Recesiunea din *aponia de la s#arsitul anului 2::< nu se datorea-a nu!ai sectorului #inanciar / deoarece acesta nu a #ost expus puternic la creditele ipotecare sau instru!entelor derivate/ in schi!7 un rol principal in aceasta pro7le!a s a !ani#estat in do!eniul investitiilor si a cererii la nivel !ondial pentru exporturile *aponiei. Cheltuielile "uverna!entale de sti!ulare a a,utat recuperarea econo!iei la s#arsitul anului 2::A si 2:1:/ dar To5Go a averti-at cresterea PI? ului va incetini in 2:11. PIB ( paritatea puterii de cumparare) I&.211 trillion +2::A 1 I&.&&2 trillion +2::< 1 PI? ul unei natiunii la paritatea puterii de cu!parare a ratelor de schi!7 repre-inta valoarea su!elor tuturor 7unurilor si serviciilor produse in tara si evaluate la preturile in vi"oare din 9tatele Jnite.

PIB ( compozitia pe sector)

a"ricultura: 1.'> industrie: 22.<>

servicii: @'.@> +2::A 1 Aceasta intrare o#era procentul de contri7utie a a"riculturii/ industriei/ serviciilor si pentru PI? ul total. Distri7utia va insu!a !ai pu2in de suta la suta in ca-ul in care datele sunt inco!plete. PIB ( pe cap de ocuitor) I$$/1:: +2::A 1 I$&/A:: +2::< 1 Aceasta intrare arata PI?/ pe 7a-a de paritatea puterii de cu!parare i!partita de catre populatie incepand cu 1 iulie pentru acelasi an.

Rata de actua izare a !a"cii ce"tra e :.$> +$1 Dece!7rie 2::A1 :.$> +$1 Dece!7rie2::<1 Aceasta intrare o#era rata anuala a do7an-ii dintr o 7anca centrala a unei tari / depo-itare pentru i!pru!uturi pentru a satis#ace de#icite te!porare de #onduri. 3cono!ia *aponiei s a contractat/ in T& din 2::</ cu 12/1>/ cel !ai rapid rit! de scadere din ulti!ii $' de ani/ datorita pra7usirii exporturilor si a productiei. PI? a sca-ut/ in ulti!ul tri!estru din 2::</ cu 12/1>/ !ai putin decat esti!area analistilor/ de 1$/&>. Kenul se tran-actiona la A(/<: #ata de dolar/ co!parativ cu A@/&1 inainte de pu7licarea datelor re#eritoarea la contractarea econo!iei ,apone-e. In anul 2::</ J3 a avut o cota de 1&/$> in stocul de I9D re"ional/ 9JA si *aponia/ aproape la e"alitate/ aproxi!ativ <>/ iar patru paradisuri #iscale insulare 1'/1>.

9oldul po-itiv al 7alantei serviciilor cu *aponia s a redus deopotriva in 2::< si in 2::A +cu circa 1 !iliard euro1/ ci#randu se la $/< !iliarde euro in 2::A. Potrivit datelor Direc2iei Generale pentru Co!ert a Co!isiei 3uropene +DG Trade1/ J3 este principalul partener al tarilor ?RIC/ atat la exportul/ cat si la i!portul de 7unuri. In 2::A/ J3 a reusit sa devanse-e *aponia si sa devina principalul exportator de 7unuri pe uriasa piata chine-a/ in po#ida "radului ridicat de inte"rare econo!ica existent in Asia. Pe partea i!porturilor/ J3/ 9JA si *aponia si au di!inuat drastic volu!ul valoric al i!porturilor in 2::A/ cu &: &&>. In ierarhia celor !ai !ari -ece i!portatori de servicii din lu!e/ China a reusit sa avanse-e chiar pe locul patru/ devansand *aponia +&/@>1. 9oldul contului curent al J3 % 2@ cu *aponia / in 2::< 2::A *aponia 2::< Cont curent ?unuri 9ervicii Benituri Trans#eruri Curente $A/$ $:/2 &/< 1$/( :/$ 2::A $:/1 1</' $/< 1'/2 :/1

9ursa: 3urostat+2:1:c1

3xcedentul contului curent al J3 in relatiile cu Canada a sca-ut in 2::A cu 2<>/ iar de#icitul in relatiile cu *aponia s a di!inuat cu aproape un s#ert #ata de anul precedent/ datorita reducerii de#icitului co!ercial din s#era 7unurilor. Revenirea econo!ica a Asiei a spri,init *aponia la #inalul lui 2::A. Divrarile in re"iune au crescut cu $1> in dece!7rie/ cea !ai !are rata de crestere din ulti!ul deceniu/ deter!inand inlocuirea 9tatelor Jnite cu China pe po-itia de principala destinatie a exporturilor ,apone-e. Totusi si cererea din 9tatele Jnite este in crestere dupa ce PI? ul a!erican a crescut cu cea !ai !are rata din ulti!ii sase ani/ in ulti!ul tri!estru din 2::A. 3cono!ia ,apone-a a crescut cu :/A procente #ata de tri!estrul anterior. Divrarile externe au crescut cu '/$> in cel de al patrulea tri!estru #ata de cele trei luni anterioare. 3xporturile nete livrarile !inus i!porturile au adau"at pana la :/' procente la crestere. *aponia ra!ane a doua econo!ie !ondiala/ datorita cresterii econo!ice din tri!estrul & din 2::A. Cu o crestere de 1/1>/ !ai !are decat esti!arile/ *aponia a reusit sa si !entina po-itia in #ata Chinei/ tara care se esti!a ca ar putea a,un"e pe locul doi intopul econo!iilor !ondiale. Aceasta crestere a produsului intern 7rut +PI?1 este !ai !are decat previ-iunile de pe piata/ care prevedeau o crestere de :/A>. Da nivelul intre"ului an/ cresterea econo!ica a #ost de &/(>/ in ti!p ce esti!arile aratau $/@>. 9caderea econo!ica din 2::A a #ost a!eliorata de export/ dar si de o crestere a consu!ului intern/ de :/@>. Totodata/ in ulti!ile trei luni ale anului/ o usoara crestere/ de 1>/ au inre"istrat si investitiile. 3cono!ia *aponiei s a con#runtat in 2::A cu !ari pro7le!e econo!ice/ cu o contractie anuala a PI? ului de (>/ in ti!p ce PI? ul Chinei a cunoscut o crestere e </@>.

?i7lio"ra#ie:

 http:==snia.ccir.ro=Jpload=Resurse=?RIC Noie!7rie>2:2:1:.pd#

http:==FFF.!oneG.ro=7loo!7er" econo!ia ,aponiei s a contractat cu 12 1 in t&

din 2::<L1:(A1$.ht!l
https:==FFF.cia."ov=li7rarG=pu7lications=the Forld #act7oo5="eos=,a.ht!l

&. Mediul natural si tehnolo"ic

&.1. Mediul natural

Arhipela"ul *apone- este situat )n partea de est a continentului asiatic 0i nu!.r. )n co!ponen2a sa peste &::: de insule. Cele !ai !ari & insule pornind de la sud la nord sunt: Monshu/ NGushu 0i 9hi5o5u/ Monshu 0i Mo55aido. Monshu este cea !ai !are ca supra#a2. 0i ".-duie0te cele !ai i!portante ora0ele ale *aponiei: To5io/ Ko5oha!a/ 4sa5a/ No7e 0i NGoto. Re ie#u *aponiei este predo!inant !untos. Mo55aido/ cea !ai nordic. insul. +@<.':< 5!2 1/ are un lan2 !untos central )ncon,urat de depresiuni #ertile de coast.. Monshu +2$:. &&< 5!2 1 este de ase!enea !untoas. 0i con2ine cel !ai )nalt v6r# al *aponiei/ ;u,iGa!a +$@@:!1. 9hi5a5u +1<.@'@ 5!21 si NGushu +&2.:@A 5!21 au de ase!enea !un2i 0i c6!pii. Pe cele patru insule se ".sesc nu!ero0i vulcani active 0i i-voare ter!ale.Deoarece insulele sunt #or!ate din !unti )n propor2ie de <'>/ depresiunile sunt pu2ine/ ele #iind plasate )n -ona coastei. Cea !ai !are 0i )n acela0i ti!p cea !ai spectaculoas. depresiune este Nanto. I-voarele ter!ale sunt spectaculoase i sunt exploatate )n nu!eroase staiuni 7alneo cli!aterice.

;iind situat. pe Cercul de ;oc al Paci#icului/ la )nt6lnirea a trei pl.ci tectonice !a,ore/ *aponia are !ai !ulte -one vulcanice de o7icei considerate 0apte din nord p6n. )n sud. Din nu!.rul total de vulcani/ aproxi!ativ opt-eci sunt activi/ inclu-6nd Mt. Mihara pe insula I-u 4shi!a/ Mt. Asa!a 0i Mt. Aso. *aponia de2ine aproxi!ativ 1:> din vulcanii activi din cei <&: vulcani activi ai lu!ii. Mt. ;u,i este inactiv ulti!a oar. erup6nd )n 1@:@/ cercet.torii a#ir!. )ns. c. exist. posi7ilitatea ca acesta s. erup. din nou. Chiar daca vulcanii pot cau-a !ari pa"u7e in ti!pul eruptiilor !ari/ ei sunt considera2i o surs. i!portant de venit deoarece/ st6rnesc curio-itatea !ultor turi0ti. Oone turistice/ ca de exe!plu Ni55o/ Ma5one/ peninsula I-u/ sunt #ai!oase pentru verile lor calde 0i pentru scenariul atractiv al !un2ilor vulcanici. To2i ace0ti vulcani arat. c6t de insta7il. este scoar2a terestr. de su7 *aponia. 3ner"ia i!ens. accu!ulate aici produce anual circa 1 ::: de cutre!ure/ su#icient de puternice pentru a #i si!2ite de c.tre ,apone-i. Jnul dintre cele !ai !ari seis!e produse vreodat. )n *aponia a #ost cel din 1AA' PMarele Cutre!ur Manshin AFa,i/ cu o !a"nitudine de (.< "rade pe scara Richter/ care a ucis ( ::: de oa!eni 0i a r.nit &: :::. Tot atunci aproxi!ativ 2:: ::: de oa!eni au r.!as #.r. case. . Cutre!urele puternice se pot trans#or!a )n tsuna!i/ cu e#ecte !ult !ai devastatoare dec6t cele ale cutre!urelor. Capitala *aponiei se a#l. situat. )ntr o -on. seis!ic. #oarte activ./ de aceea s a vor7it de o !utare a capital cu ': de 5ilo!etri !ai la nord. Costurile i!ense ale posi7ilei !ut.ri au deter!inat autorit.2ile ,apone-e s. renun2e la acest. idee. C ima *aponiei se caracteri-ea-. printr o lar". diversitate de cli!ate/ schi!7.ri dra!atice de vre!e/ i anoti!puri 7ine de#inite/ toate acestea datorindu se #aptului c. *aponia se )ntinde peste !ai !ulte -one cli!atice de la nord la sud i este in#luen2at. at!os#eric de continentul 3uroasiatic la vest i de 4ceanul Paci#ic la est. i )nspre nord dinspre 4ceanul Paci#ic )n ti!pul verii. Iernile nu sunt #oarte reci/ iar verile sunt la #el de c.lduroase ca 0i cele din China 0i Coreea.. Ploile cad )n principal )n lunile de var. )n est/ dar nord vestul pri!e0te ploaie de iarn. adus. de v6nturi peste Marea *aponiei. Te!peraturi !edii anuale sunt cuprinse )ntre: )n ianuarie de la Q2RC la Q<RCelsius/ iar )n au"ust de la Q22RC la Q$:RC. *aponia este situat. )n -ona te!perat. !usonic. a Asiei de sud est. Musonii 7at )nspre est dinspre continent )n ti!pul iernii/

Media de precipitatii anuale se ridic. la aproxi!ativ 1@:: !!/ dar este neuni#or! reparti-at. de a lun"ul anului. 9e-onul ploios/ nu!it P7aiuS/ apare la !i,locul lunii iunie 0i se )ncheie la s#6r0itul lunii iulie/ toc!ai )nainte de vara tropical.. $au"a *aponiei este 7ine diversi#icat./ alc.tuit. din ani!ale speci#ic -onei tropicala+/peti !ulticolori de corale/ erpi de !are/ 7roate estoase de !are/ du"on"1/ ani!ale ale -onei te!perate coreano chine-e+ enotul/ c.prioare shi5a/ Aix "alericulata +o ra . s.l7atic.1/ Theclinae +un #luture11 i ani!ale si7erice su7arctice+ursul 7run/ pi5a/ ierunca/ sop6rla o7i0nuit.1. ;auna *aponiei include i unele specii i relicve ne!ai)nt6lnite )n re"iunile )ncon,ur.toare. Acestea populea-. de o7icei insulele din sudul NGTshT ului sau Insulele ?onin/ dar uneori chiar i insula MonshT. %e&etaia se )ncadrea-. )n su7re"iunea #loristic. chino ,apone-.. Caracteristic pentru aceasta -on. sunt p.durile te!perate u!ede i cele u!ede su7tropicale. Cele te!perate sunt repre-entate prin p.duri de coni#ere/ de #oioase etc/ iar cele su7tropicale prin !a"nolii/ 7a!7u i/ liane/ etc. Aproxi!ativ ((> din supra#aa *aponiei este acoperit. de p.duri. Pro! eme a e mediu ui Jna dintre cele !ai !ari pro7le!e de e!diu cu care se con#runt. *aponia este cea a polu.rii aerului. Activitatea industrial. intens. provoac. ploi acide care distru" ecosiste!ul din -onele )n care cad. Acidie#ierea apelor lacurilor a!enin2. re-ervele de ap. 0i #aun. acvatic.. *aponia este o !are consu!atoare de pe0te 0i cherestea su7tropical./ contri7uind !a,or la sc.derea acestor resurse )n Asia. *aponia a st6rnit indi"nare )n r6ndul !ai !ultor or"ani-a2ii interna2ionale/ dar 0i a unor state/ datorit. v6n.torii de 7alene. B6n.toarea de 7alene a #ost inter-is. )n anul 1A<(/ dar ,apone-ii continu. s. le v6ne-e/ spun ei / )n scopuri 0tiin2i#ice. Australia a a!enin2at *aponia c. o va da )n ,udecat. dac. nu )ncetea-. ast#el de activit.2i.

&.2.

Mediul tehnolo"ic

I"dustrie 'i cercetare *aponia a dovedit de a lun"ul ti!pului un interes deose7it )n ceea ce prive0te de-voltarea tehnolo"iei. Anual "uvernul de la To5io aloc. su!e i!portante acestui do!eniu/

su!e care se ridic. la valoarea de 1$: de !iliarde de dolari a!ericani+al treilea 7u"et ca !.ri!e din )ntrea"a lu!e1. Aproxi!ativ @:: ::: de !ii de cercet.tori activea-. )n do!enii precu! cercetarea 0tiin2i#ic./ cercetare 7io!edical./ !ecanic./ ro7otic. etc. Cele !ai !ari reali-.ri ale ,apone-ilor sunt cele din industria ro7otic./ cea optic./ industria se!iconductorilor 0i industria !etalelor. Cn *aponia se produc cei !ai !ul2i ro7o2i din lu!e/ printre cei !ai cele7ri se nu!.r.: URI4/ A9IM4 0i AI?4. *aponia este al doilea !are produc.tor de auto!o7ile din lu!e cu aproxi!ativ 1: !ilioane de unit.2i reali-ate )n anul 2:1:. Co!pania ToGota/ cea !ai i!portant. co!panie ,apone-. 0i una dintre cele !ai !ari din lu!e este lider pe pia2a auto. Diversele !odele create de exper2ii acestei #ir!e sunt #oarte apreciate at6t la nivel na2ional c6t 0i interna2ional. Ma0inile din "a!a de lux a ToGotei/ Dexus au !are c.utare pe pia2a a!erican./ dar 0i pe cea european.. Cn ulti!ii ani cei de la ToGota au pus tot !ai !ult accent pe de-voltarea unor !a0ini de tip hi7rid. 9uccesul avut de !odelul Prius/ i a deter!inat pe ,apone-ii s. cree-e un !odel de lux / de tip hG7rid denu!it PDexus MG7rid Drive.V

;i"1. D3WJ9 D9 (::M Industria de tele#onie !o7il. ,apone-. este una dintre cele !ai avansate din lu!e.Produc.torii ,apone-i de tele#oane sunt: ;u,itsu Toshi7a/ NGocera 9anGo/ N3C Casio Mitachi

/Panasonic/ 9harp/ 9onG 3ricsson. Xi alte co!panii produc.toare de tele#oane !o7ile au #a7rici )n *aponia. Printre ace0tia se nu!.r.: Apple /Research in Motion/ MTC/ DG 3lectronics/ 9a!sun" 0i OT3. A"en2ia Aerospa2ial. *apone-. +*AWA1 se ocup. de cercetarea spa2iului/ de cercetarea )n do!eniul aviatic 0i crearea de noi !odele de rachete 0i de sateli2i. *aponia este parte a sta2iei interna2ionale spa2iale. Modulul 3xperi!ental *apone- +NI?41 a #ost ad.u"at pe sta2ia spa2ial. )n anul 2::<. Acest !odul are ca scop: lansarea unei sonde spa2iale care s. cercete-e planeta Benus/ a or7itei sta2iei or7ital. MercurG care va #i lansat. )n anul 2:1$/ dar 0i construirea unei 7a-e pe lun. p6n. )n anul 2:$:. *aponia este cele7r. )n )ntrea"a lu!e pentru industria sa electronic.. Produc.torii ,apone-ii sunt v.-u2i pe pia2a interna2ional. ca unii dintre cei !ai 7uni. Marile corpora2ii interna2ionale precu! ;u,i/ 9onG/ Panasonic/ Canon/ ;u,itsu/ Mitachi/ 9harp/ Nec/ 3pson sunt considera2i unii dintre cei !ai !ari produc.tori de electronice din lu!e. Alte co!panii cele7re ,apone-e sunt cele care activea-. )n industria auto/ precu! cei de la ToGota+cel !ai !are produc.tor de auto!o7ile din Asia 0i al doilea )n lu!e1/ Nissan/ Ma-da/ Mitsu7ishi 0i 9u7aru. *apone-ii sunt cei !ai !ari produc.tori de ro7o2i din lu!e. Aici se produc de la ro7o2i utili-a2i )n industrie p6n. la ro7o2ii de co!panie. Cei !ai cele7ri ro7o2i ,apone-i sunt cei cu #or!. u!anoid.: A9IM4/ produs de Monda/ URI4/ produs de 9onG M4AP+Y11 Ro7ot 9eries +Mu!anoid #or 4pen Architecture Plat#or!1/ produs de ;u,itsu/ ToGota Partner Ro7ot/produs de ToGota 0i 3MI3Z/ produs de Mitachi. Jn alt ro7ot ,apone- #ai!os este AI?4/ care are #or!a unui c.2el 0i este produs de c.tre co!pania 9onG. Jna dintre ulti!ele crea2ii ale exper2ilor din acest do!eniu este un ro7ot denu!it MRP &C/ care va #i utili-at de c.tre desi"ner vesti!entari pentru pre-ent.ri de !od..

;i" 2. Modelul MRP &C Cn *aponia sunt create unele dintre cele !ai rapide 0i !ai avansate trenuri din )ntrea"a lu!e. Modelul Ma"lev MDW41 a atins )n anul 2::$ vite-a de '<$ de 5!=h. Mahlevul a reu0it s. dep.0easc. recordul sta7ilit de TGB. Comu"ica(ii Cn *aponia exist. aproxi!ativ '2 de !ilioane de utili-atori de tele#onie #ix. 0i 1:' !ilioane de utili-atori de tele#onie !o7il.. Principalii #urni-ori de servicii de tele#onie !o7il. sunt: NTT DoCoMo+'( de !ilioane de utili-atori1/ NDDI+$2 de !ilioane de utili-atori1/ 9o#t?an5 Mo7ile+2$ de !ilioanede utili-atori1 0i 3M4?ID3 cu 2.$ !ilioane de utili-atori. )e e*iziu"e Cn *aponia exist. nu!ai pu2in de ' re2ele de televi-iune pu7lic./ dar 0i un nu!.r #oarte !are de canale private 0i sta2ii de radio. *apone-ii au posi7ilitatea s. vi-ione-e 0i pro"ra!e o#erite de posturi interna2ionale. Cn anul 2:1: )n *aponia au #ost )nre"istra2i aproxi!ativ AA de !ilioane de utili-atorii de internet.+a treia 2ar. din lu!e1. I"#rastructur+ Cn *aponia exist. 1@( de aeroporturi/ dintre care 1&& au piste pavate. *aponia de2ine de ase!enea 0i 1' helipoarte. Cel !ai !are aeroport din 2ar. este aeroportul Maneda situat l6n". To5Go+(2 !ilioane de pasa"eri )n anul 2::A1.. Diniile de cale #erat. ,apone-e !.soar. )n total 2(

&$' 5!/ din care $ A@< de 5! sunt electri#ica2i. Trenurile 9hin5asen #ac le".tura )ntre !arile ora0e ale 2.rii. Trenurile ,apone-e sunt cele7re )n toat. lu!ea pentru punctualitatea lor. Mul2i dintre niponi pre#er. transportul #eroviar )n de#avoarea altor !i,loace de transport/ deoarece acesta este #oarte rapid 0i !ai si"ur. Dru!urile 0i 0oselele ,apone-e au o lun"i!e total. de 1 2:$ @@@ 5!/ dintre care A(1 $(( pava2i+@ '(: de 5! de autostrad.1 0i 2&2 &11 5! nepava2i. Ko5oha!a este cel !ai )nse!nat port al *aponiei. Alte porturi i!portante sunt: To5io/ 4sa5a+denu!it. 0i Bene2ia Asiei1/ NaFasa5i/ No7e 0i Chi7a. ;lota ,apone-. are )n co!ponen2a sa nave de tip car"o/ tancuri petroliere/ dar 0i nave !ilitare 0i nave de pasa"eri.

?i7lio"ra#ia:

Japan, An Illustrated Encyclopedia/ Nodansha International/ To5io/ 2::$/ p. 2:@ 2:<

http:==FFF.eco!a"a-in.ro=australia va da in ,udecata ,aponia daca nu opreste vanatoarea de 7alene= http:==en.Fi5ipedia.or"=Fi5i=*apan https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/ja.html#top

'. Mediul cultural

3le!entul #unda!ental pentru derularea de a#aceri )n *aponia este contactul personal/ acesta #iind 0i unul dintre !otivele pentru care co!er2ul electronic este practicat !ult su7 nivelul pe care l ar per!ite dotarea tehnic. de excep2ie a celor !ai !ulte dintre co!paniile nipone.

Cn2ele"erea practicilor sociale 0i de a#aceri ,apone-e are o i!portan2. !a,or. )n sta7ilirea/ derularea 0i !en2inerea unor rela2ii de a#aceri de succes cu #ir!ele ,apone-e 0i pentru evitarea ne)n2ele"erilor culturale. Indi#eren2a #a2. de aceste practici locale poate indica lipsa de an"a,a!ent din partea exportatorului 0i poate conduce la suspiciune )ntre p.r2i/ "ener6nd ast#el pierderea oportunit.2ilor de a#aceri. Pe de alt. parte/ din dorin2a de #acilitare a raporturilor de a#aceri/ oa!enii de a#aceri niponi vor ac2iona pentru !odi#icarea propriilor o7iceiuri/ )ncerc6nd s. se adapte-e celor europene. Totu0i/ tre7uie avut )n vedere #aptul c. des#.0urarea dialo"ului sau a coresponden2ei )n li!7a en"le-. nu )nsea!n. c. aplicarea nor!elor sociale 0i de a#aceri occidentale este posi7il.. Altruis!ul/ lucrul )n echip. 0i coe-iunea "rupului/ ele!ente ce de#inesc locul individului )n societatea nipon./ se re#lect. 0i )n procesul de ne"ociere al unei a#aceri. 9tructura societ.2ii nipone/ axat. pe !en2inerea ar!oniei 0i evitarea con#runt.rilor deschise/ #unc2ionea-. pe 7a-a respect.rii ierhiilor 0i a criteriilor de v6rst.. Po-i2ia individului )n societate este deter!inat. de v6rst./ #unc2ia ocupat./ co!pania )n care lucrea-./ tradi2ia #a!iliei. 9iste!ul ierarhic decide respectul datorat celor cu un statut superior. De!onstrarea respectului #a2. de partener prin li!7a,/ !od de co!portare/ etichet./ 2inut./ constituie 7a-a unei rela2ii e#iciente de a#aceri. 3le!entele esen2iale )n construirea unei rela2ii de a#aceri cu partenerii ,apone-i sunt )ncrederea reciproc./ loialitatea 0i an"a,a!entul pe ter!en lun". Conceptul de o7li"a2ie social. !utual. +V"iriV1 este #oarte i!portant. 47li"a2ia de a r.spl.ti o #avoare se aplic. nu!ai )n ca-ul )n care )ntre cele dou. p.r2i exist. o le".tur. solid.. 4 rela2ie de a#aceri )ndelun"at. 0i de succes poate per!ite #iec.rei p.r2i s. i #ac. celeilalte #avoruri care s. #ie r.spl.tite !ai t6r-iu/ chiar dac. acestea nu sunt stipulate )n contract. 47li"a2iile existente pot s. dep.0easc. interesele econo!ice/ ceea ce explic. de ce calitatea 0i pre2ul unui produs nu repre-int. atuuri su#iciente pentru a p.trunde pe pia2a nipon.. Duarea deci-iilor )n "rup este esen2ial. 0i poate #i descris. ca #iind !ai de"ra7. ini2iat. la nivelele de ,os dec6t la cele superioare. A#acerile de #a!ilie ap.rute )nc. din ti!pul celui de al doilea r.-7oi !ondial 0i #ir!ele secundare !ai !ici #ac excep2ie de la aceast. re"ul.. Totu0i/ chiar 0i )n #ir!ele #a!iliale !ari/ )n care deci-iile se iau la v6r#/ procesul este ast#el conceput )nc6t !e!7rii co!paniei au senti!entul particip.rii. Cn pre-ent/ )ns./ acest !od de a lua hot.r6ri )n "rup tinde s. #ie !ai lent. 4a!enii de a#aceri str.ini tre7uie s. plece de la pre!isa c. )ncheierea unei a#aceri cu un partener nipon este un proces !ai )ndelun"at/ ce tre7uie )n

per!anen2. !onitori-at. De ase!enea/ este vital. conlucrarea cu personalul de execu2ie din ca!paniile nipone/ nu nu!ai cu cei de la conducere. 4#erirea de cadouri este un o7icei r.sp6ndit )n *aponia/ cele !ai reco!andate #iind o7iectele purt6nd )nse!nele co!paniei sau cele cu speci#ic local. Calitatea cadoului este/ cu si"uran2./ un lucru i!portant/ )ns. acesta nu tre7uie s. #ie scu!p. A!7alarea cadoului/ tot at6t de i!portant. ca 0i o7iectul )n sine/ tre7uie s. #ie #.cut. cu pro#esionalis!. Cadourile care pot #i )!p.r2ite )n cadrul unui "rup sunt 7inevenite. Jn aspect i!portant este #aptul c./ )n *aponia/ seturile de & o7iecte sunt considerate ne#aste +nu!arul & are aceea0i pronun2iei ca su7stantivul V!oarteV/ VshiV1. 4a!enii de a#aceri care c.l.toresc )n *aponia tre7uie s. posede c.r2i de vi-it. 7ilin"ve +de pre#erin2. en"le-. ,apone-.1 cu !en2ionarea #unc2iei de2inute )n cadrul co!paniei. C.r2ile de vi-it. #olosite )n a#aceri sunt schi!7ate pentru a da o not. o#icial. !o!entului de pre-entare 0i pentru a sta7ili statutul relativ al p.r2ilor una #a2. de cealalt.. Cn !o!entul salutului/ ,apone-ii se )nclin./ dar/ totodat./ )n rela2ia cu str.inii asteapt. s. li se )ntind. !6na. Jn u0or "est de )nclinare ca r.spuns la acela0i "est #.cut de un ,apone- este #oarte 7ine apreciat. 4a!enii de a#aceri ,apone-i se pre-int. cu nu!ele de #a!ilie/ iar contactele sociale 0i de a#aceri ini2iale se caracteri-ea-. prin polite2e 0i ton o#icial. 3ste reco!anda7il. an"a,area unui traduc.tor pro#esionist/ chiar dac. partea ,apone-. pune unul la dispo-i2ie sau are personal vor7itor de li!7a en"le-.. ,+r!+tori Oilele de s.r7.toare din *aponia sunt cele de !ai ,os. C6nd o s.r7.toare na2ionala cade )ntr o du!inica/ -iua de luni care ur!ea-. devine -i li7era prin co!pensare. Cele !ai !ulte co!panii ,apone-e 0i o#icii "uverna!entale/ de o7icei/ nu lucrea-. pe ti!pul s.r7.torilor de iarna +2< dece!7rie $ ianuarie1/ )n VGolden Zee5V +2A aprilie ' !ai1 0i pe perioada tradi2ionalului #estival 4 ?on + de o7icei )ntre 12 0i 1' au"ust1.

1 ianuarie % Anul Nou 1' ianuarie % Oiua !a,oratului 11 #e7ruarie % Oiua #ond.rii na2iunii 2: !artie % 3chinoc2iul de pri!avar.

2A aprilie ' !ai % Golden Zee5 2: iulie % Oiua !arinei 1' septe!7rie % Oiua respectului pentru v6rstnici 2$ septe!7rie % 3chinoc2iul de toa!n. 1: octo!7rie % Oiua s.n.t.2ii 0i sportului $ noie!7rie % Oiua culturii 2$ noie!7rie % 9.r7.toarea recuno0tin2ei 2$ dece!7rie % Oiua C!p.ratului sau Oiua na2ional. a *aponiei ?i7lio"ra#ie:
http:==FFF.studentie.ro=ca!pus=*AP4NIA=c 1$' a 1''1<

http:==teoraeco.7lo"spot.co!=2:1:=:&=etica in a#aceri.ht!l

(. Mediul Politic
Cn studiile acade!ice/ *aponia este )n "eneral considerat. o !onarhie constitu2ional./ 7a-at. )n !are parte pe siste!ul 7ritanic 0i av6nd puternice in#luen2e ale unor 2.ri din 3uropa continental. le"ea civil. cu! ar #i Ger!ania 0i ;ran2a. Monarhia constitu2ional. ,apone-. este re"le!entat. de Constitu2ia pro!ul"at. pe $ noie!7rie 1A&( +)n vi"oare din $ !ai 1A&@1/ unde Pri! !inistrul este e#ul "uvernului/ iar C!p.ratul este si!7olul statului i al unit.ii poporului. Puterea executiv. este )n !6inile "uvernului/ cea le"islativ. )n ale celor dou. ca!ere ale Dietei/ iar cea ,udiciar. )n ale Curii 9upre!e i ale celelalte instane ,udec.toreti/ independente de puterea le"islativ. i de cea executiv..

Le&is ati*u Constitu2ia *aponiei speci#ic. #aptul c. Vcel !ai )nalt or"anis! de putere )n statV este parla!entul 7ica!eral/ Dieta *aponiei. Dieta const. din Ca!era repre-entan2ilor +Ca!era in#erioar. sau 9hT"i in1 cu &<: de locuri/ aleas. prin vot popular la #iecare patru ani sau la

di-olvare/ 0i o Ca!er. a consilierilor +Ca!era superioar. sau 9an"i in1 de 2&2 de locuri/ ai c.rei !e!7ri ale0i popular au !andate de 0ase ani. Pentru Ca!era Repre-entanilor v6rsta !ini!. de a #i canditat este 2' de ani/ iar pentru Ca!era Consilierilor/ $: de ani. 9esiunea de 7a-. durea-. 1': de -ile +)ncep6nd din ianuarie1/ dar sesiuni extraordinare se in ori de c6te ori este nevoie. Dieta )l instruie te pe C!p.rat la nu!irea i )nl.turarea e#ilor ra!urilor executiv. i ,udiciar..3xist. vot universal pentru adul2i +peste 2: de ani1/ cu vot secret pentru toate o#iciile elective. Pri!a Diet. a #ost convocat. )n anul 1<<A de c.tre Dieta I!perial./ ca re-ultat al adopt.rii Constitu2iei Me,i. Dieta 0i a luat #or!a actual. )n anul 1A&@/ dup. adoptarea Constitu2iei care este )n vi"oare 0i a-i. 9ediul Dietei se a#l. locali-at )n Na"atach[/ ChiGoda/ To5Go.

;i" 1 9ediul Dietei+To5Go1

E-ecuti*u Ca7inetul este co!pus dintr un Pri! Ministru 0i !ini0tri de stat/ 0i r.spunde direct Dietei. Pri!ul Ministru tre7uie s. #ie !e!7ru al Dietei/ 0i este dese!nat de cole"ii s.i. Cn ca-ul Partidului Di7eral De!ocrat/ a existat le"ea nescris. c. pre edintele partidului s. #ie Pri!

!inistru. Pri!ul Ministru are puterea de a nu!i sau de!ite !ini0tri/ !a,oritatea acestora #iind o7li"atoriu !e!7ri ai Dietei. Partidul Di7eral De!ocrat +PDD1 este la putere din 1A''/ cu excep2ia unui "uvern de coali2ie #or!at de partidele de opo-i2ie )n 1AA$E cel !ai !are partid de opo-i2ie este Partidul De!ocrat din *aponia/ de orientare li7eral socialist.. ;unc2ia de Pri! !inistru a #ost creat. )n anul 1<<'/ cu patru ani )nainte de adoptarea constitu2iei Me,i. Atri7u2iile pri! !inistrului sunt acelea: de a exercita controlul 0i a suprevi-a asupra activit.2ii ca7inetului de a pre-enta parla!entului propuneri le"islative de a se!na le"ile adoptate de c.tre Diet. de a nu!i 0i de a de!ite !ini0trii de a per!ite )nceperea unor ac2iuni )!potriva !e!7rilor ca7inetului de a tri!i rapoarte Dietei privind a#acerile interne/ dar 0i cele externe Actualul pre!ier al *aponiei este Naoto Nan/ ales pe < iunie 2:1:.

$ami ia Imperia + Palatul I!perial din To5Go este principala re0edin2. a )!p.ratului. Casa I!perial. a *aponiei este condus. de C!p.ratul *aponiei. Constitu2ia *aponiei de#ine0te )!p.ratul ca Vsi!7ol al statului 0i al unit.2ii poporuluiV. 3l execut. datorii cere!oniale 0i nu are putere real./ nici !.car )n situa2ii de ur"en2.. 9uveranitatea este pus. )n !6inile poporului ,apone- prin constitu2ie. De0i statutul s.u o#icial este disputat/ la oca-ii diplo!atice/ )!p.ratul tinde s. se co!porte +doar dac. are sus2inere pu7lic.1 de ca 0i cu! ar #i 0e# de stat. Cn 2::(/ *aponia este sin"ura 2ar. din lu!e condus. de un )!p.rat. Partidu Li!era Democrat Partidul Di7eral De!ocrat #recvent a7reviat ca DDP +ca acroni! al ter!enului din en"le-./ Di7eral De!ocratic PartG 1 este un partid politic conservator i cel !ai !are din *aponia. Cncep6nd cu #ondarea sa din 1A'' a #ost la putere i a condus ara de !ulte ori. Partidul

Di7eral De!ocrat nu tre7uie con#undat cu ast.-i de#unctul Partid Di7eral care a #u-ionat )n noie!7rie 2::$ cu Partidul De!ocratic al *aponiei. Dup. o victorie con#orta7il. )n Ale"erile "enerale din *aponia/ 2::'/ DDP a o7 inut controlul Ca!erei Repre-entanilor dein6nd o !a,oritate a7solut.. Jlterior/ a #or!at o coali ie "uverna!ental. cu \Noul Partid No!eitoS. Cn 2: septe!7rie 2::(/ 9hin-o A7e/ succesorul lui *unichiro Noi-u!i la #uncia de Pri! Ministru al *aponiei/ a devenit noul lider al partidului. Cn -iua de 12 septe!7rie 2::@/ ca ur!are a de!isiei a7rupte a lui A7e din a!7ele #unc ii/ Kasuo ;u5uda a preluat at6t conducerea "uvernului *aponiei c6t i e#ia partidului.

?i7lio"ra#ie:
https:==FFF.cia."ov=li7rarG=pu7lications=the Forld #act7oo5="eos=,a.ht!lHtop