Starea economic actual a Romniei

-Investi iile strine directe sunt un indicator esenial al redresrii

economice. Dup ce au czut abrupt n anii de criz, acest indicator pare s
revin pe un trend ascendent sigur.
Acestea au totalizat aproape 2,4 miliarde de euro n primele 11 luni ale
anului trecut, n cretere cu 22,3 !a de aceeai perioad din 2"12, nivel
care marc#eaz un ma$im al ultimilor patru ani, arat datele %ncii
&aionale a 'om(niei )%&'*.
+articipaiile la capital consolidate cu pierderea net estimat au nsumat
1,34, miliarde de euro, iar creditele intragrup 1,"41 miliarde de euro,
potrivit datelor anunate vineri de %&'.
-el mai ridicat nivel al investi iilor directe s.a nregistrat n anul 2""/ .
0,401 miliarde de euro. 2ntre 2""3 i 2""1 'om(nia a nregistrat n !iecare
an creteri ale investiiilor strine, acestea a3ung(nd la 4,1/3 miliarde de
euro n 2""4, 4,213 miliarde de euro n 2""4 i 0,"41 miliarde de euro n
2""1. 2n 2"", a avut loc o diminuare a capitalului strin investit n
'om(nia, la ,,24 miliarde de euro, urmat de o cretere la nivelul record
din 2""/ . 0,401 miliarde de euro. 2ncep(nd cu anul urmtor, valoarea
indicatorului s.a deteriorat, investiiile scz(nd abrupt p(n la 3,4/ miliarde
de euro n 2""0 i la 2,2 miliarde de euro n 2"1".
2n 2"12, investiiile strine directe nete au crescut pentru prima dat de
la nceperea crizei, avansul !iind de 1/,,, la 2,13/ miliarde euro, potrivit
datelor de!initive publicate de %&' i 5&6, n condiiile n care estimrile
iniiale indicau o scdere cu 11 comparativ cu 2"11.
-Datoria extern. +otrivit datelor %ncii &aionale a 'om(niei, de!icitul
de cont curent a cobor(t de la 4,3/ miliarde euro n noiembrie 2"12, pe
!ondul reducerii de!icitului balanei comerciale cu 3,4, miliarde euro, la 3
miliarde euro, al ma3orrii surplusului nregistrat de balana serviciilor cu
1,4 miliarde euro, la 2,44 miliarde euro, i unei uoare creteri n soldul
pozitiv al balanei trans!erurilor curente )cu 141 milioane euro*, la 3,24
miliarde euro.
-reterea din luna noiembrie este rezultatul aproape e$clusiv al
deteriorrii soldului negativ al balanei veniturilor cu 431 milioane euro, la
aproape 4 miliarde euro.
Datoria e$tern pe termen mediu i lung a nsumat ,,,0 miliarde euro la
3" noiembrie )/",1 din total datorie e$tern*, n scdere cu 1 !a de 31
decembrie 2"12.
Datoria e$tern pe termen scurt a nregistrat la 3" noiembrie 2"13
nivelul de 10,3 miliarde euro )10,0 din total datorie e$tern*, n scdere
cu ,,1 !a de 31 decembrie 2"12.
'ata serviciului datoriei e$terne pe termen mediu i lung a !ost 41,2 n
perioada ianuarie . noiembrie 2"13, comparativ cu 34,0 n anul 2"12.
7radul de acoperire a !ost de , luni de importuri de bunuri i servicii la 3"
noiembrie 2"13, comparativ cu ,,1 luni de importuri la 31 decembrie 2"12.
-Fonduri europene. Avansul +5%, de circa 3 estimat de anali tii
economici pentru 2"13, s.a bazat pe motoarele tradi ionale8 agricultura i
e$porturile. 2n continuare, investi iile din !onduri europene, clamate pe
toate tonurile de economi ti, politicieni, oameni de a!aceri, nu sunt
su!icient de mari ca s reporneasc economia.
De i rata de absorb ie a !ondurilor europene a !ost n 2"13 c(t n cei
ase ani de la aderare, ating(nd 33, impulsul dat economiei rm(ne palid,
scrie -apital.ro. 9!ecte vizibile, nsemn(nd o cre tere a +5% de 1.2, vor
aprea abia c(nd vor !i dep ite 1" de procente
'ata de absorb ie a !ondurilor europene a a3uns, n anii care au trecut de
la aderare, o e$presie !eti izat, o ci!r simbol, cu ncrctur mai mult
politic dec(t economic, o miz n disputa putere.opozi ie.
Doar o rat de absorb ie de peste 1" ar duce la un plus al +5% de 1.2
procente. Despre o cre tere economic de peste 4 se poate vorbi numai
dac rata ar atinge 1"", arat anali tii economici.
-Scumpiri. -u toate c 7uvernul +onta i %anca &aional s.au ludat cu
cea mai mic in!laie din ultimii ani, de doar 1,4,
datele EUROSTAT arat negru pe alb c 'om(nia este &'.1 n :9 n
materie de cre teri de pre n 2"13. +reurile au crescut anul trecut cu
3,2, situaie la care suntem egalai doar de 9stonia.
Preurile de consum au crescut cel mai mult n ultimul an )decembrie
2"13 raportat la decembrie 2"12* n Romnia i Estonia, cu 3,2 procente,
potrivit unui raport publicat 3oi de %iroul european de 6tatistic,
9:';6<A<.
. 7recia este singura ar din :9 unde preurile au sczut n 2"13, cu
",0
. 2n =etonia preurile au rmas pe loc, indicele preuri rm(n(nd
nesc#imbat
. Alte ri n care preurile au crescut !oarte puin anul trecut sunt -ipru,
+ortugalia, %ulgaria i 6uedia )cu ",4*
. ; singur ar din a!ara :9, dar din interiorul spaiului european,
5slanda a nregistrat o in!laie mai mare dec(t 'om(nia, de 4,1
-La un pas de faliment. -irca 3".""" de !irme au intrat n insolven anul
trecut, cu 1",4 mai multe dec(t n 2"12, peste o treime dintre acestea
!iind active n domeniul comerului, potrivit ;!iciului &aional al
'egistrului -omerului );&'-*.
2n 2"12 s.au nregistrat 21./", !irme intrate n insolven la nivelul
ntregii ri, arat datele ;!iciului &aional al 'egistrului -omerului
);&'-*, in!ormeaz >edia!a$.
2n luna decembrie au intrat n insolven 2.41, de !irme, !a de 3.4,1 n
noiembrie i 3.323 n octombrie.
%ucureti i %i#or conduc n topul 3udeelor cu cele mai multe insolvene
anul trecut, cu 3.,40 )n cretere cu 4,44 !a de 2"12*, respectiv 1./21
)?30,4*, urmate de 7alai cu 1.4"0 )?1/*.
-ele mai puine insolvene au !ost consemnate n 3udeul -lrai . 21,
de cazuri i ;lt . 244 de cazuri n acest an.
-ele mai multe !irme care s.au con!runtat cu di!iculti !inanciare sunt n
continuare cele din comer, cu 1".431 intrate n insolven, n cretere de la
0.320 n 2"12, dar i cele din construcii . 3.//0 )!a de 1.142 n 2"12*,
#oteluri i restaurante . 3.41/ )!a de 3.11/ n 2"12* i industria
prelucrtoare . 3.112 )!a de 2.0/3 n 2"12*. De alt!el, aceste domenii au
!ost cele mai a!ectate de problemele legate de lic#iditi de la declanarea
crizei !inanciare.
2n aceeai perioad au !ost n!iinate 124./11 !irme noi, cu ",13 mai
puine comparativ cu intervalul similar al anului 2"12. -ele mai multe
!irme au !ost n!iinate n comer )31."""* i agricultur, silvicultur i
pescuit ) 22."""*.
=a s!(ritul lunii decembrie erau active circa un milion de !irme.
-Loc ru inos ocupat de Romnia n topul libert ii economice. -u
toate c 'om(nia a urcat anul acesta n topul libertii economice, p(n pe
poziia 12 din 1,0 de ri, ara noastr este depit de Albania, %ulgaria,
>acedonia i multe alte ri din regiune.
>acedonia s.a situat cel mai bine in randul tarilor din 6.9 9uropei, intr.un
clasament al libertatii economice globale, intocmit de e$pertii de la <#e
@eritage Aoundation, in timp ce >oldova a stat cel mai prost la acest
capitol, potrivit >anager.ro.
>acedonia si.a pastrat locul 43 in 59A 2"14 )5nde$ o! 9conomic
Areedom*, releva in!ormatiile t#inB.tanB.ului american <#e @eritage
Aoundation.
5ndicele masoara libertatea economica in !unctie de 1" categorii
speci!ice8 libertatea muncii, libertatea mediului de a!aceri, libertatea
comertului, libertatea !iscala, c#eltuielile guvernamentale, libertatea
monetara, libertatea investitionala, libertatea !inanciara, drepturile de
proprietate si independenta !ata de coruptie.
Albania s.a situat pe locul secund in randul tarilor din 6.9 9uropei, pe
locul 44, %ulgaria a ocupat locul 11 si 'omania, locul 12 )tabele 3os*.
+olonia este pe locul 4", iar :ngaria pe 41.
5n 2"13, Albania s.a situat pe 4/, in timp ce 'omania si bulgaria au
ocupat locurile 40, respectiv 1". >untenegru, 6lovenia si -roatia au ocupat
locurile 1/, ,4 si /,.
-ele / tari s.au situat in topul /, al celor mai promitatoare tari in
privinta independentei economice.
>oldovenii s.au situat cel mai precar, pe locul 11". Alaturi de 6erbia
)04* si %osnia @ertegovina )1"1*, aceste tari s.au pozitionat in randul celor
mai putin libere din punct de vedere economic.
-Ajutorul de minimis. Dupa esecul din 2"13, sistemul privind a3utoarele
!inanciare de minimis revine intr.o varianta Cmai responsabilaC. -u toate
acestea, e$ista inca multe CcapcaneC pentru aplicanti, spun specialistii din
domeniu.
Aaptul ca se va !ace o selectie dupa criterii !oarte clare stimuleaza
competitivitatea, iar co!inantarea de 1" pe care trebuie sa o asigure
!irmele aplicante le responsabilizeaza pe acestea sa dezvolte proiecte
viabileC, a aratat >irela 6erban, managing partner 'D> Audit
-ontabilitate, potrivit de DailE%usiness.ro.
-on!orm noului sistem, a3utoarele de minimis vor putea !i accesate de
catre 5>>.urile ce indeplinesc o serie de conditii, intre care8 au o vec#ime
de minim 1 an, au anumite domenii de activitate )eligibile*, obtin un
puncta3 de minim 1" dintr.un ma$im de 1"" de puncte etc.
+entru a !i eligibil unui proiect ii trebuie minim 1" de puncte, asa incat
crearea unui numar de 4.4 locuri de munca este cumva implicit obligatorie
pentru a putea cumula puncta3ul care sa permita obtinerea !ondurilor.
Aici pot sa apara capcane pentru unele !irme care . dorind atat de mult sa
primeasca a3utoarele . nu isi realizeaza cum trebuie toate calculele, iar in
!inal ar putea iesi pe pierdere cu un ast!el de proiect, a precizat >irela
6erban.
Daca !irma a accesat un a3utor de minimis de 1"".""" euro, atunci acesti
bani trebuie investiti in utila3e sau alte active corporale )banii nu pot !i
!olositi pentru a ac#ita obligatii !ata de anga3ati si nici c#eltuieli curente*F
in consecinta, proiectul a!erent trebuie sa produca o valoare de minim
111.""" euro in perioada considerata in e$emplu pentru ca !irma sa poata
ac#ita c#eltuielile estimate anterior privind noii anga3ati.
C5n e$emplul considerat, abia daca proiectul produce peste acest pla!on
putem incepe sa discutam macar si despre pro!itul care poate !i obtinut in
urma acestui e!ort... -ompaniile trebuie sa realizeze !oarte corect toate
proiectiile !inanciare si sa aprecieze !oarte bine conditiile de piata, de
concurenta etc, alt!el a3utorul de minimis poate aduce !alimentulC, a
precizat >irela 6erban.
+entru a obtine a3utoare de minimis, intreprinderile trebuie sa transmita
catre o!iciile pentru 5>>.uri mai multe documente, intre care planul de
investitii pentru care se solicita !inantarea.
-1 de meserii noi n Romnia. -lasi!icarea ocupatiilor din 'omania a
!ost actualizata de mai multe ori pe parcursul anului 2"13. :na dintre cele
mai importante sc#imbari este completarea cu grupe de baza noi, dar si
introducerea a apro$imativ 1"" de ocupatii practicate in cadrul economiei
nationale.
+e lista celor 1"" de meserii noi introduse n 'om(nia se a!l i
urmtoarele8
. arbitru pentru pasari de rasa
. consilier pentru dezvoltare personala
. consilier sportiv
. crescator de pasari de rasa si pentru decor
. investigator
. lacatus constructii structuri aeronave
. lucrator cali!icat in irigatii
. operator de #andling combustibil
. operator prelucrare initiala a pasarilor
. ambulanier
. evaluator risc la securitatea !izic
. o!ier control doping
. specialist n iluminat
. conservator vitralii
Gescan Daria, clasa a H5.a A
6urs8 III.realitatea.net