Sunteți pe pagina 1din 17

Republica Coreea Indrumar de afaceri/2012

CONTINUT

Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul Capitolul

I: PREZENTARE GENERALA pag. 2-4 ll: SITUATIA ECONOMICA pag. 5-10 III: COMERTUL EXTERIOR pag. 11 IV: STRATEGIA DEZVOLTARII ECONOMICE pag. 12 V: CADRUL JURIDIC pag. 13-15 VI: REGIMUL COMERCIAL pag. 16-17 VII: REGIMUL INVESTITIILOR pag. 18 VIII: Organizatii publice/institutii/date contact pag. 19-20

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALA

Denumirea oficiala a tarii: REPUBLICA COREEA Pozitia geografica Republica Coreea este situata in nord-estul Asiei, ocupand jumatatea sudica a Peninsulei Coreea, intre 3417' - 38 latitudine nordica si 12458' 12935' longitudine estica. Este marginita de Marea Japoniei (Marea de Est) in partea estica, Marea Galbena, in vest, Stramtoarea Coreea in sud-est si Republica Populara Democrata Coreeana in partea de nord. (Iungimea frontierei - 238 km). Clima Temperata, cu precipitatii abundente vara. Iernile sunt deosebit de reci insa fara precipitatii semnificative. Suprafata 100.210 km. p. Populatia 50.004.441 locuitori (2012) Structura populatiei: pe grupe de varsta: 0-14 ani : 15,7%; 15-64 ani : 72,9%; peste 65 ani : 11,4% pe sexe: barbati : 50,3% femei : 49,7% Limba oficiala Coreeana In mediile de afaceri se utilizeaza in principal limba engleza, insa nu la un nivel performant. Capitala Seoul 10.581.728 locuitori (2012) Orase principale Busan (3,8 mil. locuitori), Incheon (2,6 mil. locuitori), Daegu (2,5 mil. locuitori), Gwangju (1,4 mil. locuitori), Daejeon (1,4 mil. locuitori), Ulsan (1 mil. locuitori). Organizare politico-administrativa Forma de guvernamant este republica. Diviziuni administrative: 9 provincii (Chejudo, Cholla-Namdo, Cholla-

Pukdo, Chungchong-Namdo, Chungchong-Pukdo; Kangwondo, Kyonggido, Kyongsang-Namdo, Kyongsang-Pukdo) si 7 orase metropole. Sistemul de guvernare are la baza prevederile constitutionale privind separarea puterilor in stat: puterea executiva este exercitata prin presedintele tarii, ales prin vot direct, pe o perioada de 5 ani ( un singur mandat). Ultimele alegeri care au avut loc in decembrie 2007, au desemnat ca presedinte pe Lee MyungBak. In 19 decembrie 2012, vor avea loc alegeri prezidentiale, iar noul presedinte ales va prelua efectiv functia in februarie 2013. Presedintele numeste pe primul ministru. La recomandarea primului ministru, presedintele numeste adjunctii primului ministru si membrii cabinetului - Consiliul de Stat. puterea legislativa este exercitata de Adunarea Nationala, unicamerala, cu 299 membri, alesi prin vot direct pentru un mandat de 4 ani. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc la 11 aprilie 2012. puterea judecatoreasca este exercitata de Curtea Suprema de Justitie, Curtile de Apel si Tribunalele Districtuale. Magistratii sunt numiti de presedinte, in consens cu Adunarea Nationala. Sistemul juridic al Republicii Coreea este o combinatie de elemente ale sistemului juridic din Europa continentala, legislatiei anglo-americane si ale gandirii clasice chineze.

Moneda nationala Won sud-coreean (KRW) Cursul de schimb: 1 dolar SUA = 1.082 KRW ; 1 Euro = 1.400 KRW (Ia 3 decembrie 2012).

Ziua nationala 15 august, Ziua eliberarii nationale Religia Budism (43%), protestanti (34,5%), catolici (20,6%) confucianism (3%), altele (1 %) Sarbatori legale - Anul Nou Solar ( ianuarie); - Anul Nou Lunar Seollal (a 30-a zi din luna a XII-a si ziua 1 si a 2-a din prima luna a anului lunar); - Ziua Miscarii pentru Independenta (1 martie): - Ziua Arborelui (5 aprilie);

- Nasterea lui Budha (a 8-a zi din luna IV-a, conform calendarului lunar); - Ziua Copiilor (5 mai): - Ziua Comemorarii (6 iunie); - Ziua Constitutiei (17 iulie); - Ziua Eliberarii Nationale (15 august) - Chuseok (zilele a 14-a, a 15-a si a 16-a din a VI II-a luna, cf. calendarului lunar); - Ziua creerii statului national (3 octombrie); - Sarbatoarea Craciunului (25 decembrie).

CAPITOLUL ll SITUATIA ECONOMICA

Cu o populatie activa de peste 24 milioane de locuitori si un PIB estimat de peste 1.151 miliarde USD in anul 2012, economia Republicii Coreea este pe locul 4 in Asia (dupa China, Japonia si India) si pe locul 15 in lume. Pentru anul 2012, se estimeaza ca venitul pe locuitor in Coreea de Sud va atinge nivelul de 23.000 dolari SUA. Mentiune : dupa criteriul puterii de cumparare, PPP, economia R.Coreea se claseaza pe locul 12 in lume. Contextul economic international aflat in continua deteriorare ramane, si in 2012-2013 , pentru Republica Coreea, una din principalele preocupari, atat ale oficialitailor, cat i ale mediului de afaceri local. Elemente ale principalelor evolutii economice in anul 2012, cu posibil impact asupra relatiilor bilaterale Romania - R. Coreea Potrivit analizelor efectuate de Banca Nationala a R. Coreea/BOK/ , cu date disponibile la nivelul trimestrului II/2012, profitabilitatea companiilor coreene a intrat pe o curba descendenta : rata de crestere a vanzarilor este cea mai scazuta de la criza financiara din 2008 si pana in prezent, iar una din 3 firme se lupta sa acopere povara dobanzilor la credite, cu sumele provenind din profituri. Din cauza inrautatirii situatiei economice, firmele au rezerve in a realiza investitii. Rezultatele investigatiei efectuate de BOK indica o crestere a vanzarilor doar de 5,3% in trim II a.c., fata de 10,5% in trim I a.c., iar descresterea se inregistreaza pentru al doilea trimestru consecutiv. Pe sectoare : produsele electrice/electronice si petrochimice : descresteri de la 17% la 7,2% si respectiv ,de la 9,3% la 3,7%. Comertul exterior : in septembrie , s-a inregistrat un excedent comercial de 3,15 miliarde USD, fata de 1,6 miliarde USD in septembrie 2011. Exporturile : rata anualizata a scazut cu 1,8%, respectiv, valoric, ajungand la 45,66 miliarde USD. Importurile : au scazut cu 6,1%, valoric fiind de 42,51 miliarde USD. Guvernul estimeaza ca declinul exporturilor s-a atenuat fata de lunile anterioare, ceea ce ar putea insemna o posibila recuperare a acestora, in pofida scaderii exporturilor, la scara globala. Exporturile catre UE nu vor inregistra cresteri, pe fondul incertitudinilordin zona EURO si a scaderii consumului, din cauza cresterii ratei somajului.

Se asteapta ca livrarile de produse spre pietele emergente, respectiv in tari din Asia de Sud-Est si Orientul Mijlociu, sa inregistreze cresteri constante, bazate pe expansiunea puterii de cumparare a clasei mijlocii si a cresterii cererii de consum a acesteia. Datoria nationala : pe baza datelor din Planul National de gestionare a datoriei , 2012-2016, aceasta este estimata la 339 miliarde USD in 2012, in crestere cu 5,9% fata de anul 2011 si la 352 miliarde USD in 2013. Valoric, in moneda locala, woni, datoria este estimata la 471 mii milarde in 2014/cca 424 miliarde USD/, 481 mii miliarde in 2015/cca 433 miliarde USD/ si 488 mii miliarde in 2016/cca 440 miliarde USD/;
- Incepand cu data de 12 iulie 2012, BOK a scazut dobanda de referinta de la

3,25%, la 3%, dupa 3 ani de mentinere a aceluiasi nivel. - BOK a redus prognoza de crestere economica pentru 2012 de la 3,2 % la 3 %. NOTA : ultimele estimari situeaza cresterea economica in 2012 la 2,4%. - Rezervele valutare : la 31 octombrie 2012,acestea au insumat 323,46 miliarde USD, cu 1,45 miliarde USD mai mult decat in luna septembrie 2012. - Actiunile au crescut cu 2,32 miliarde , iar depozitele populatiei au scazut cu 0,74 miliarde, respectiv atingand 17,69 miliarde USD, fata de 2011.

INDUSTRIA Trecerea economiei sud-coreene la perioada de dezvoltare in ritmuri stabile a necesitat o schimbare in ceea ce priveste strategia de dezvoltare industriala a tarii. Strategia procesului de industrializare a pus accentul, in prima faza, pe dezvoltarea industriei usoare, in special sectorul produselor textile, iar ulterior au cunoscut o puternica dezvoltare industria grea, chimica si petrochimica, bazate pe existenta unor importante capacitati de rafinare de-a lungul coastelor tarii. Odata cu intrarea in functiune a celui de aI treilea furnal la combinatul siderurgic Kwanyang, Republica Coreea a devenit cel de-al saselea producator de otel din lume si pe aceasta baza s-a dezvoltat un putenic sector al industriei constructoare de masini. Constructiile navale si productia de autovehicule au inregistrat cresteri importante, ca urmare a cererilor de pe piata interna si cea internationala. De altfel, alaturi de industria electronica, acestea se numara printre principalii piloni ai expansiunii economice si comerciale sud-coreene din ultima decada. Promovarea constanta a afacerilor principalelor conglomerate Samsung, LG, Hyundai, SK, Doosan etc. a constitut si continua sa fie un atribut esential al politicii guvernamentale si care a permis concentrarea resurselor in adevarate varfuri de lance din punct de vedere tehnologic.

Industria electronica a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare puternica in ultimul deceniu, cu o pondere din ce in ce mai mare in volumul exportului si al incasarilor valutare. In ultimii ani, sectorul telecomunicatiilor si al tehnologiei informatiei au cunoscut o dezvoltare de o deosebita amploare, firme precum Samsung Electronics, LG Electronics numarandu-se printre principalii jucatori de plan mondial. Sprijinirea dezvoltarii sectorului intreprinderilor mici si mijlocii constituie una dintre prioritatile Republicii Coreea, acest efort fiind destinat crearii unor conditii dintre cele mai bune pentru ca astfel de firme sa se exprime in parametrii generatori de valoare adaugata si profitabilitate. O buna parte din ramurile industriale de baza sud-coreene, se situeaza printre cele de varf pe plan mondial. O serie de institute de cercetare economica autohtone recomanda zece sectoare de baza spre care ar trebui sa fie orientata dezvoltarea industriala viitoare. Acestea sunt: productia de semiconductori, de autovehicule, constructiile navale, petrochimia, tehnologia informatiei, aparatura electronica de uz casnic, nanotehnologia, industria de divertisment, biotehnologia si fotonica. Selectarea acestora ca sectoare industriale strategice, porneste de la studii care arata ca acestea ar putea fi competitive pe pietele globale, iar dezvoltarea lor ar avea efecte benefice importante asupra celorlalte sectoare industriale. Problema cea mai stringenta care se ridica in legatura cu aceasta orientare, consta in desavarsirea procesului de restructurare a corporatiilor, intr-un timp cat mai scurt posibil, urmata de consolidarea competitivitatii acestora. In ultima perioada, acest proces a generat puternice reactii din partea mediului de afaceri odata cu plasarea in prim plan a unor nereguli fiscale si financiare ale companiilor Samsung, Doosan sau Hyundai-Kia Automotive.

Industria auto Poate cel mai important subsector al industriei constructiilor de masini, acest domeniu s-a dovedit a fi si cel mai dinamic in ultimii ani contribuind cu circa 60% la veniturile realizate din exporturile pe pietele externe. Republica Coreea ocupa un loc de frunte la scara mondiala, atata din punct de vedere tehnologic cat si al volumului productiei . Inceperea productiei comerciale la fabrica Hyundai din Republica Ceha si fabrica KIA Motors de la ZilinaSlovacia au contribuit la cresterea volumelor de vanzari in Europa cu efect direct asupra pozitiei grupului la scara mondiala. In acelasi timp, productia de subansamble si componente a cunoscut o dezvoltare si extindere fara precedent, atat in Coreea de Sud cat si pe acele piete prioritare. Importurile sunt practic nesemnificative nedepasind, in cele mai bune cazuri, 7-8 procente din totalul pietei, restul find asigurat de producatorii coreeni sau de companii de tip joint venture (Renault/Nissan-Samsung

Motors). In urmatorii ani, se estimeaza o crestere a cererii cu circa 6% pe an, ajungand la valoarea de 25 miliarde dolari SUA aceasta in functie insa si de evolutia ratei de schimb won-dolar american care poate favoriza sau nu importurile. NOTA : intrarea in vigoare a Acoedului de Liber Schimb dintre UE si R. Coreea dinamizeaza comertul bilateral in acest domeniu.

AGRICULTURA Agricultura sud-coreeana este caracterizata prin existenta fermelor agricole de dimensiuni reduse, chiar si in comparatie cu standardele asiatice. Suprafata acestora a ramas constanta in ultimele decenii, constand in terenuri de aproximativ 1 hectar. Principalele culturi sunt cele de orez, orz, legume si fructe. Sectorul agricol a reprezentat si se va mentine in continuare printre prioritatile guvernamentale in contextul in care Republica Coreea se afla angajata intr-o ofensiva pe marginea negocierii si incheierii de noi acorduri de liber schimb in plan regional, dar si bilateral. Se estimeaza ca sectorul alimentar din Republica Coreea se va dezvolta semnificativ in urmatorii ani, in special in ceea ce priveste sectorul carnii de vita si de pasare, cel al legumelor si fructelor prelucrate si cel al vinului. Cererea consumatorilor sud-coreeni pentru produsele prelucrate din carne, legume si fructe, va continua sa se majoreze ca urmare a cresterii numarului de familii, dar si a reluarii increderii acestora in calitatea produselor fabricate pe pietele externe, indeosebi cele provenite de pe pietele vestice. In luna iulie 2011, autorotatile sud-coreene au decis reluarea importurilor de carne de vita din Canada, iar in prezent se intreprind demersuri pentru a se autoriza si importurile similare din Olanda si Franta. NOTA : Romania se afla in procesul de autorizare a importului in R. Coreea de carne de porc si produse din carne de porc. Cu toate ca piata sud-coreeana a vinului este restransa ( 132 milioane USD in 2011), aceasta prezinta un potential semnificativ de absorbtie, iar piata bauturilor alcoolice depaseste valoarea de 9 miliarde USD.

Comunicatiile si tehnologia informatiilor Republica Coreea este una dintre tarile cele mai avansate din lume in ceea ce priveste comunicatiile, avand cel mai inalt grad de utilizare al Internetului si a telefoniei mobile cu diverse aplicatii. La peste 23 milioane de utilizatori de Internet (dintr-o populatie de peste 50 milioane locuitori), Coreea de Sud detine cea mai mare rata de utilizare pe cap de locuitor la telefonia fara fir.

Circa 65% din volumul tranzactiilor, inclusiv platile electronice se efectueaza prin intermediul Internetului. Numarul utilizatorilor retelelor de telefonie mobila, exclusiv in sistem CDMA, este estimat la 37 de milioane de abonati, ceea ce demonstreaza rata de penetrare a acestui mijloc de comunicatii in randul populatiei. Sectorul IT a evoluat intr-un ritm dinamic datorita cererii interne ridicate. Numarul de locuinte conectate la Internet prin intermediul tehnologiei broadband aproape s-a dublat incepand din anul 2001, cererea de componente de tehnologie wireless continuand sa creasca.

Infrastructura si transporturi Sintagma Coreea de Sud este un amplu santier sugereaza avantul si rezultatele obtinute de aceasta tara in realizarea unei retele competitive si moderne de comunicatii aero-terestre de nivel mondial. Constient ca fara o astfel de infrastructura este dificil de vorbit despre o dezvoltare armonioasa a tarii si de atragere de investitii straine, guvernul sud-coreean este decis sa continue acest efort prin alocarea unor importante fonduri publice ce depasesc ordinul miliardelor de dolari anual. Planurile mai prevad si aducerea portului Busan la un nivel de prim rang in cadrul fluxului de marfuri din continentul asiatic, investitiile avute in vedere urmand sa dubleze practic capacitatea de stocare si tranzit a acestuia. In prezent, Coreea dispune de un total de peste 90.000 km de autostrada si 3.500 km de cale ferata. Prin darea in folosinta, in anul 2004, a unei legaturi de mare viteza pe calea ferata intre Seul si Busan s-a reusit decongestionarea in buna masura a traticului rutier. Coreea mai dispune de peste 100 aeroporturi si 200 helioporturi.

10

III.

COMERTUL EXTERIOR

Structura exporturilor sud-coreene include, in principal produse finite: semiconductori, mijloace de transport (autovehicule, nave), produse electronice si bunuri de larg consum, produse metalurgice, textile si confectii si intr-o masura mai mica materii prime si semifabricate: produse agricole, energie si materii prime (altele decat agricole). Importurile sud-coreene sunt dominate de titei, gaze naturale lichefiate, alte resurse energetice, produse agricole, materii prime si materiale. Republica Coreea importa peste 97% din necesarul de titei, din care 81% are ca sursa zona Orientului Mijlociu (Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Iran, Oman, Kuweit). De asemenea, se continua activitatea vizand asigurarea diversificarii surselor de aprovizionare cu titei si alte materii prime energetice, din tari precum Egipt, Algeria, Nigeria, Kazahstan, Azerbaidjan si Rusia. Datele statistice recente arata fara echivoc faptul ca economia Republicii Coreea depune serioase eforturi in vederea dezvoltarii sectorului de servicii. Acesta contribuie cu peste 56% la formarea PIB sud-coreean si cu circa 70% la piata fortei de munca din aceasta tara, dezvoltarea sa spectaculoasa facandu-se pe seama reducerii ponderii industriei prelucratoare, confruntata cu conditii tot mai dificile pe pietele externe si cu o competitie in crestere din partea Chinei. Companiile industriale sud-coreene sunt astfel fortate sa adopte doua cai de asigurare a dezvoltarii pe termen lung, respectiv investitiile masive in cercetare-dezvoltare-inovare si cresterea productivitatii sau relocarea capacitatilor de productie in tari cu costuri cu forta de munca mai reduse: Vietnam, Thailanda, Filipine s.a.

11

Cap. IV- Strategia dezvoltarii economice

Republica Coreea si-a definit principalele directii de dezvoltare industriala care sa asigure atingerea unor performante de top la scara modiala in respectivele sectoare: - industria auto: realizarea de autovehicule cu propulsie nepoluanta, hibrida sau cu pile de combustibil, obiectivul fiind locul 2 mondial; - roboti inteligenti: crearea de sisteme logistice inteligente RFID, tintind locul 5 mondial; - sisteme de acumulatori: baterii de mici dimensiuni pe baza de litiu, obiectivul fiind locul 1 mondial; - monitoare TV/PC de peste 30 de toli, fiind tintit locul 1 mondial; - trecerea la productia unei noi generatii de semiconductori; - sisteme si echipamente de telecomunicatii mobile; - sisteme digitale de emisie/receptie video TV; - sisteme inteligente digitale de uz casnic-aplicatii IT, obiectivul fiind locul 3 mondial; - biomedicina, obiectivul fiind locul 1 mondial. O caracteristica importanta a strategiei de dezvoltare economica a Republicii Coreea consta in asigurarea unui acces imbunatatit pe pietele externe, prin incheierea unui numar cat mai mare de acorduri de liber schimb cu principalii sai parteneri comerciali, atat tari cat si blocuri economice. Primul astfel de acord a fost negociat si incheiat de Coreea de Sud cu Chile (2004), dupa o perioada de 5 ani de discutii apreciate ca dificile si intampinarea unei serioase opozitii interne din partea fermierilor. A urmat incheierea acordului de comert liber cu Singapore (martie 2006) si, consecutiv, cel cu blocul tarilor membre EFTA (septembrie 2006). In aprilie 2007 a fost semnat acordul de comert liber cu SUA care a incununat un semnificativ efort din partea negociatorilor sud-coreeni (intregul proces a durat 7 luni). Acest acord a intrat in vigoare la 15 martie 2012. De asemenea, Coreea de Sud a semnat in 2007 un acord privind liberalizarea treptata, pana in anul 2010, a comertului cu produse industriale si servicii cu blocul economic ASEAN (mai putin Thailanda). In octombrie 2008, Coreea a incheiat deja cu succes un acord CEPA cu India si a inceput negocierile preliminare cu, Australia, Noua Zeelanda, tarile Consiliul de Cooperare din Golf (GCC). In luna noiembrie 2012, R. Coreea, Japonia si RP Chineza au decis sa lanseze negocieri pentru incheierea de acorduri de liber schimb.

12

Cap V Cadrul juridic Apartenenta la acorduri multilaterale si organizatii internationale Republica Coreea este membra a urmatoarelor organizatii intemationale si regionale: . Organizatia Natiunilor Unite . Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatia, Stiinta si Cultura (UNESCO) . Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura . Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) . Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala (UNIDO) . Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) . Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) . Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) . Banca Intemationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) . Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (EBERD) . Organizatia Aviatiei Civile Intemationale (ICAO) . Asociatia Intemationala pentru Dezvoltare (IAA) . Agentia Intemationala pentru Energie (lEA) . Uniunea Intemationala a Telecomunicatiilor (ITU). . Forumul de Cooperare Economica Asia-Pacific (APEC) Cadrul juridic al relatilor comerciale cu Romania Acord de cooperare economica, stiintifica si tehnica intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Coreea (1990). Acord comercial intre Guvemul Romaniei si Guvemul Republicii Coreea (1990). Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Coreea cu privire la promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (1990). Conventie pentru evitarea dublei impuneri si evitarea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si capital (1993). Conventie consulara de desfiintare a vizelor (1996). Acordul interguvemamental privind transporturile aeriene civile (1997) Memorandumul de Intelegere privind cooperarea dintre Ministerul Comertului,Industriei si Energiei al Republicii Coreea si Ministerul Economiei si Comertului din Romania privind cooperarea in domeniul nuclear (2003). Memorandum de intelegere privind cooperarea in plan financiarbancar intre Banca de Export Import a Romaniei si Banca de Export Import a Republicii Coreea ( documentul a fost incheiat in cursul lunii mai 2006) Program de Cooperare ntre Agenia Romn pentru Investiii Strine (ARIS) i Korea International Trade Association (2006). Acord de cooperare intre Confederatia Industrasilor din Romania ( UGIR 1903) si Federatia Industriilor sud-coreene ( 2004) Acord de cooperare intre Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania si Asociatia Importatorilor sud-coreeni (octombrie 2005)

13

Acord de cooperare intre Asociatia romana pentru Electronica si Industrie IT si International Coopperation Agency for Korea IT ( ICA) Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Korea Trade-Investment Promotion Agency Acord de cooperare intre Banca de export Import a Romaniei si Korea Export Import Bank ( mai, 2005) Acord de cooperare intre Bursa de Valori Bucuresti si Korea Stock Exchange ( aprilie 2005 ) Acord de cooperare intre Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie9 ANIMMC) si Small Business Corporation of Korea ( octombrie 2005) Acord de cooperare intre Alianta Confederatiilor Patronale din Romania si Korea Plant Industries Association ( octombrie 2005 Acord de cooperare tehnica intre CNCAN si Korea Institute of Nuclear safety ( noiembrie 2006) Acordul de cooperare ntre SN Nuclearelectrica i KHNP. Acordul de Liber Schimb UE- R. Coreea/ACL ACL este in vigoare de la 1 iulie 2011. In primele 9 luni de la aplicarea sa, exporturile UE spre R. Coreea au crescut cu 6,7 miliarde Euro, respectiv cu 35%, fata de perioada iulie 2010- martie 2011, in timp ce exporturile coreene spre UE au scazut cu 5%. Ca urmare, UE a inregistrat cel mai mic deficit comercial din ultimii 15 ani, in relatia cu R. Coreea, respectiv de 3,6 miliarde Euro in 2011, fata de 11,3 miliarde Euro in 2010. Diminuarea exporturilor coreene poate fi atribuita, partial, crizei din zona Euro. Ceea ce insa a contribuit decisiv la scaderea deficitului comercial, se datoreaza cresterii semnificative a exporturilor UE pe piata coreeana. Exporturile UE de produse scutite de taxe vamale, de la 1 iulie 2011, au crescut mai mult decat celelalte exporturi de bunuri ( inca supuse tarifului vamal). Astfel, primele, reprezentand 34% din exporturile EU pe piata R. Coreea , au crescut cu 46% ( 2,7 miliarde Euro), in perioada analizata, de 9 luni . Prin comparatie, exporturile acestor produse catre restul lumii, au crescut, in aceeasi perioda, cu doar 27%. Pentru bunurile neliberalizate la 1 iulie 2011, reprezentand 44% din exporturile UE in R. Coreea, cresterea a fost de 36% ( 3 miliarde Euro).. Este de remarcat rata de folosire ridicata a tarifului preferential/liberalizat/ de catre exportatorii coreeni, respectiv de cca 70%, fata de doar 30- 40%, in cazul exportatorilor din statele UE. La o prima evaluare , liberalizarea tarifara a condus la salvarea din taxe a cca 350 milioane Euro pentru exportatorii din UE, pe primele 9 luni de cand se aplica AC .

14

CAPITOLUL V I/ REGIMUL COMERCIAL Licente de import Importurile de marfuri sunt in general liberalizate, licentele de import fiind necesare numai in cazul produselor pentru care sunt necesare aprobari sau inregistrari speciale. Cererile pentru obtinerea de licente in cazul produselor restrictionate sunt aprobate dupa analiza fiecarei cereri si consultarea agentiilor guvernamentale precum si a asociatiilor de producatori care activeaza in domeniu. Majoritatea produselor in cauza, reprezentand 1 % din toate pozitiile tarifare, sunt restrictionate in vederea asigurarii protectiei sanatatii publice, mediului inconjurator si securitatii nationale. O comisie pe probleme comerciale poate recomanda instituirea unor contingente tarifare, daca se considera ca o ramura a economiei nationale a fost afectata. Sistemul licentelor de import a fost inlocuit cu sistemul declaratiilor de import, astfel incat un astfel de document corect completat este imediat acceptat pentru eliberarea bunurilor din vama. In plus, Vama Coreana a implementat sistemul electronic de. inregistrare a datelor, care a permis importatorilor efectuarea computerizata a declaratiilor, dar a adoptat si sistemul de interconectare la baza sa de date a tuturor agentiilor de import/export, permitand schimbul electronic de date privind documentele de comert exterior (aprobari, recomandari, certificate de inspectie si de carantina etc). Astfel, declaratiile de import pot fi completate la Serviciul Vamal inainte ca navele comerciale sa intre in porturi sau ca bunurile sa fie descarcate in depozitele vamale. Documente de import Declaratia de import - trebuie completata la Oficiul Vamal inainte de intrarea vasului in port sau inainte de descarcarea bunurilor in antrepozitele vamale. Conosamentul - nu exista cerinte speciale privind forma documentului, fiind necesar sa contina informatiile cerute de practica comerciala. Certificatul de origine - nu este necesar intr-o forma specifica. Cand este, necesar, acesta trebuie obtinut de la o Camera de Comert, autoritate vamala, consulat sau ambasada sud-coreeana, fiind necesara legalizarea. Certificatul trebuie sa cuprinda si metoda de plata, descrierea marfurilor, cantitatea, valoarea, numele si adresa importatorului/ exportatorului, etc. Pentru autentificare trebuie prezentate urmatoarele documente: atestarea originii de catre Camera de Comert, factura comerciala, copie dupa acreditiv. Factura comerciala - nu este ceruta intr-un format specific. Trebuie emisa de vanzator in minim trei exemplare si trebuie sa contina minimul de informatii general acceptate pe plan international. Factura pro-forma - este necesara in vederea obtinerii unei licente de import si pentru deschiderea unei scrisori de credit. Trebuie sa cuprinda descrierea detaliata a marfurilor, valoarea FOB, costul asigurarii si transportului. Lista de colisaj - este necesara si trebuie emisa in doua exemplare, continand o descriere detaliata a marfurilor. Un exemplar insoteste marfa, iar celalalt este trimis impreuna cu celelalte documente. Certificatul de inspectie si declaratia autoritatilor competente - este un

document emis de autoritatile competente din tara producatorului in cazul importurilor de produse farmaceutice, instrumente medicale si produse cosmetice. Certificatul trebuie emis pentru fiecare dintre aceste produse cu exceptia cazului in care un anumit produs a fost exceptat de la aceasta prevedere de catre Ministerul Sanatatii din Republica Coreea.

15

Standardizare Republica Coreea este membra OMC si semnatara a Acordului privind Barierele Tehnice in calea comertului din anul 1980. Cu toate acestea, implementarea reglementarilor acordului nu este completa, standardele sudcoreene blocand adesea importurile, datorita faptului ca nu sunt emise pe o baza nediscriminatorie (afecteaza numai produsele din import, fara a se aplica si produselor nationale). O alta problema o constituie perioada, foarte scurta de implementare a noilor standarde. Guvernul sud-coreean a adoptat, in aprilie 1992, ISO 9000 ca sistem national de standardizare si ISO 14000 a fost adoptat de companii in 1997. Pentru produsele alimentare si agricole. autoritatile responsabile pentru reglementarea si implementarea standardelor sunt Ministerul Sanatatii si Ministerul Agriculturii si Silviculturii la care se adauga Korea Food and Drug Administration. Marcarea si etichetarea Marcarea marfurilor importate in vederea indicarii tarii de origine este obligatorie la intrarea pe teritoriul Republicii Coreea. Cerintele pentru marcarea si etichetarea fiecarui produs sunt prevazute prin reglementari specifice implementate de agentiile guvernamentale responsabile. Serviciul vamal coreean este responsabil de publicarea listei referitoare la cerintele de marcare a produselor cu tara de origine. Tuturor produselor alimentare importate Ii se solicita a avea etichete redactate In limba coreeana. Importatorii coreeni de produse alimentare aplica de obicei etichete redactate in limba coreeana doar atunci cand cantitatile importate nu sunt foarte mari, dar in schimb solicita Serviciului Vamal, locul unde pot fi aplicate etichetele. Incepand cu 1 martie 2001, conform normelor de control a calitatii produselor agricole si piscicole, Republica Coreea solicita ca produsele in a caror componenta se gasesc substante biotehnologice sa fie etichetate, indicandu-se faptul ca acestea au fost modificate genetic.

16

CAPITOLUL VII REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE In anul 2011, investitiile straine directe (FDI) in Republica Coreea au inregistrat valoarea de 13,67 miliarde dolari SUA. Cresterea investitionala a fost pentru al 11-lea an consecutiv. Principalii investitori : Uniunea Europeana , SUA , urmate de Japonia , China si India. UE ramane cel mai semnificativ investitor in R. Coreea. Investitiile UE in Coreea de Sud au totalizat pana in 2011 cca 45 miliarde USD, iar cele sud-coreene in UE, cca 15 miliarde USD. La 30 iunie 2012, FDI in R. Coreea au crescut cu 32,5%, in comparatie cu 30 iunie 2011. Cea mai spectaculoasa crestere au avut-o investitiile provenind din Japonia, respectiv cu 195,9 %, iar ca valoare 2,64 miliarde USD. Investitiile din UE au inregistrat un volum de 1,4 miliarde USD, in descrestere cu 31,6%. Au crescut, de asemenea, investitiile din SUA cu 13,1% ( 1,26 miliarde USD). Pe ansamblu, FDI au avut ca tinta principala industria electronicasemiconductori si cea auto, dar s-au inregistrat si investitii de portofoliu ale companiilor straine sau fondurilor de investitii private din SUA si Japonia. Dupa aderarea la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), in decembrie 1996, reglementarile restrictive cu privire la investitiile straine directe au fost in mare parte eliminate, pentru a fi in conformitate cu normele acceptate pe plan international. Incepand cu 1998, atragerea investitiilor straine a devenit o prioritate a guvernului coreean care a adoptat Legea privind promovarea investitiilor straine. Conform legii, toate sectoarele economiei nationale au fost liberalizate, restrictiile fiind aplicate numai in cazurile in care siguranta nationala, sanatatea si ordinea publica sau protectia mediului ar putea fi prejudiciate. In prezent, cateva domenii sunt inchise investitiilor straine si un numar relativ redus sunt partial liberalizate. Sectoare/domenii inchise investitiilor straine sunt: emisiunile radiofonice si cele de televiziune, transmitere stiri prin retele de cablu, producere si furnizare combustibli nuclear pentru centrale nucleare, producere energie in centrale nucleare, servicii de management al deseurilor radioactive, cultivare orez si orz, banci si cooperative de credit specializate pt finantarea agriculturii, pescuitului si cresterii animalelor.

17

CAPITOLUL VIII ORGANIZATII PUBLICE SI NEGUVERNAMENTALE CE POT FI CONTACTATE PENTRU INFORMATII ECONOMICE SI COMERCIALE

Ambasada Romaniei 1-104 , 1-130 Dongbinggo-Dong, Yongsan - Gu Tel.: (82-2)797 4924 Biroul pentru Promovarea Economico-Comerciala: (82-2) 792 4277 Fax: (82-2)794 3114 E-mail: romemb@kornet.net Romtrade.seoul@gmail.com
Asociatia pentru Promovarea Comertului si Investitiilor (KOTRA) Tel.: (82-2) 3460 7263 Fax: (82-2)3460 7918 Web site: www.kotra.or.kr/eng Asociatia Importatorilor Sud-Coreeni-KOIMA Tel: (82-2) 792 1581 Fax: (82-2) 780 1830 Web site: www.koima.or.kr Ministerul Afacerilor Externe si Comertului Tel.: (82-2) 2100.7459 Web site: www.mofat.go.kr/en Camera de Comert si Industrie a Republicii Coreea Tel.: (82-2) 6050 3556 Fax: (82-2) 6050 3900 Web site: www.korcham.net Asociatia sud-coreeana pentru Comert International (KITA) Tel.: (82-2)6000 5305; Fax: (82-2) 6000 5300 Web site: www.kita.net Camera de Comert si Industrie Busan Tel. : 0082 519907081 Fax : 0082 9907099 www.pcci.or.kr Red . : Ilie Stanica Nr. 101/10.12.2012