SINGAPORE

A. DATE GENERALE

1. Geografie
Teritoriu: 712.4 km patrati format din 63 insule inclusiv insula principala.
Orae: Capitala - Singapore (ara este un ora-stat).
Relief: Campie, punctul cel mai inalt avand 166 metri.
Clima: Ecuatoriala, musonica cu temperaturi si presiuni uniforme, umiditate crescuta si ploi frecvente.

2. Populatie
Cetatenie: substantiv si adjectiv singaporeza (e).
Populaie (date Iunie 2012): 5.312.400, din care 3.285.000 sunt cetateni, restul fiind rezidenti
permananti si muncitori straini). Singapore este una dintre rile cele mai dens populate din lume cu
7.457 locuitori pe km
2
.
Rata anuala de crestere a populaiei (2012): 2,5% (total); 0,9% (pentru cetateni i rezideni
permaneni).
Grupuri etnice (recensamant 2010): Chinezi 74,2%, Malaezieni 13,4%, 9,2% Indieni, alii 3,2%.
Religii: budiste, taoiste, cretine, musulmane, hinduse. Singapore permite, n general, libertatea
religioas, dei grupuri religioase sunt supuse controlului guvernului, i unele secte religioase sunt
restricionate sau interzise. Aproape toti singaporezii de origine malaeziana sunt musulmani (15% din
populatie); restul fiind buditi (33% din populatie), cretini (18% din populatie), taoiti (11% din
populatie), hindui (5,1% din populatie), confucianiti si de alte religii.
Limba oficiala: Singapore are 4 limbi oficiale: engleza, chineza, malay i tamil. Limba englez este
limba utilizata in administratie i, de asemenea, pe scar larg n afaceri, firme i coli. Limba chineza
este des intalnita datorita faptului ca este vorbita de aproape jumatate din populatie. Limba malay este
limba nationala folosita in cadrul ceremoniilor si in armata.
Educatie: Gradul de alfabetizare (2012) 96,4%. Guvernul a mandatat ca engleza sa fie limba
principal utilizat la toate nivelurile sistemelor colare, i i propune s ofere cel puin 10 ani de
nvmnt pentru fiecare copil. Exista o rata de 72,0% a absolventilor ce obtin o diploma de calificare.
Sanatate: Rata mortalitii infantile (2012) - 2,0 / 1000. Sperana de via (2012) 79,6 ani la barbati,
84,3 ani la femei. Numaraul de medici este 18 / 10.000 de locuitori.
Fora de munc (2012) a fost de 3.358.000 de oameni.

3. Guvernare
Forma de Guvernamant: republic parlamentar.
Constituia: 03 iunie 1959 (modificata in 1965 si 1991).
Independenta: 09 august (In anul 1965 Singapore si-a proclamat independenta).
Puterea executiva - Presedinte (ef al statului, pe termen de 6 ani); prim-ministru (seful guvernului).
Autoritatea politic ii revine primului-ministru i cabinetului sau. Primul-ministru este liderul
partidului politic sau a coaliiei de partide care detine majoritatea mandatelor n Parlament.
Preedintele, care este eful statului, are competene asupra numirilor legislative, gestionarii finanelor
publice i in problemele de securitate intern.
Dupa alegerile generale din 7 mai 2011 in functia de prim-ministru se afla domnul Lee Hsien Loong.
Puterea legislativ - Parlamentul unicameral.
Puterea judiciar - nalta Curte, Curtea de Apel, instanele subordonate.
Partide politice: Partidul Aciunea Popular (PAP), Partidul Muncitorilor (WP), Partidul Popular din
Singapore (SPP), Partidul Democrat Singapore(SDP), Alianta Democrata Singapore (SDA), Partidul
Solidaritatii Nationale (PNS), Partidul Reformist (RP) .
Votul: Universal i obligatoriu la 21.
Bugetul central de stat (An Fiscal 2012): Total Venituri 43,4 miliarde $SUA; Total cheltuieli 37,8
miliarde $SUA.
Bugetul de aparare (FY 2012): 4,5% din produsul intern brut.

4. Economie
PIB (2012 preuri nominale): 276,4 miliarde USD.
Rata de cretere anual a PIB: 8,8% (2007), 1,5% (2008), -0.8% (2009), 14,8% (2010), 5,2%
(2011), 1,3% (2012)
Inflatia: a atins valoarea de 4,6.
Venitul pe cap de locuitor (2012): 51.460 dolari USD.
Moneda nationala: Dolar singaporez (SGD) a avut o rata de schimb medie de 1 USD = 1,2497 in
2012.
Resurse naturale: Inexistente.
Agricultura: Se situeaza sub 0,5% din PIB. Produse - psri de curte, oua, orhidee, legume, fructe,
peti ornamentali.
Industria prelucrtoare: A inregistrat o scadere dramatica in 2012 ajungand sa reprezinte 20,7% din
PIB real si a produs - echipamente electronice i electrice i componente, produse petroliere, maini i
a produselor din metal, produse chimice i farmaceutice, echipamente de transport (n principal,
reparatii de aeronave / ntreinere, instalaii de construcii navale / reparatii si ulei), produse
alimentare i buturi, imprimarea i publicarea, echipamente optice i fotografice, produse din plastic /
module, echipamente de instrumentaie.
Productivitatea muncii: a crescut cu 1,0% in 2011, dar a scazut cu -2,6% in 2012.
Sectorul serviciilor: 68,5% din PIB este compus din servicii comerciale (17%), servicii de transport si
stocare (7,7%), servicii de cazare si masa (2,5%), servicii de informare si comunicare (3,8%), servicii
financiare de asigurare (11,9%) si servicii de afaceri (14,6%), alte servicii (11%).
Comer:
Exporturi (2012) 408,36 miliarde USD: produse petroliere, alimente / bauturi, produse chimice,
produse farmaceutice, maini i echipamente industriale, componente electronice, aparate de
telecomunicaii, echipamente de transport.
Principalii parteneri de export au fost Malaezia (12,3%), Hong Kong (11,0%), China (10,8%),
Indonesia (10,6%), UE (8,9%), SUA (5,4%), i Japonia (4,4%), Australia (4,2%).
Importurile (2012) 379,73 miliarde $USD: aeronave, iei i produse petroliere, componente
electronice, receptoare radio i televiziune / piese de schimb, autovehicule, produse chimice, produse
alimentare / bauturi, fier / oel, generatoare de energie electric.
Principalii parteneri de import au fost UE (12,6%), Malaezia (10,6%), China (10,3%), SUA (10,2%),
Corea de Sud (6,7%), Taiwan (6,7%) i Japonia (6,2%).
Volumul traficului de marfuri maritime (2012): 538,0 milioane tone.
Volumul traficului de marfuri aeriene (2012): 1.811.000 tone.
Volumul traficului de marfuri conainerizat (2012): 31,6 milioane TEU

B. SCURT ISTORIC

Dei istoria Singapore dateaza din secolul al 11-lea, insula a fost puin cunoscut n Occident pn n
secolul al 19-lea, atunci cnd n 1819, Sir Thomas Raffles Stamford a ajuns aici ca agent al firmei
britanice East India Company. n 1824, britanicii au achiziionat Singapore Island, i din 1825, oraul
Singapore a devenit un important port, cu un comer mai mare dect cel din Malacca si Penang
combinate.
Deschiderea Canalului de Suez n 1869 i apariia de vapoare cu aburi a lansat o er de prosperitate
pentru Singapore atunci cand comerul a fost extins n ntreaga Asia de Sud.
In 1921, britanicii au construit o baz naval, care a fost completat curnd de o baz aerian.
Dupa cel de al doilea razboi mondial in 1959, Singapore a devenit stat autonom, i, n 1963, sa alturat
Federaiei Independente a Malaysiei. Indonezia a adoptat o politic de "confruntare" mpotriva noii
federaii, acuzand-o a fi o "creaie coloniala britanica," i a rupt relatiile comerciale cu Malaezia.
Msura a afectat n special Singapore, pentru care Indonezia era al doilea mare partener comercial.
Disputa politic a fost rezolvat n 1966, cand Indonezia si-a reluat relatiile comerciale cu Singapore.
Singapore s-a separat de Malaezia in data de 9 august 1965, i a devenit o republica independenta.

C. SITUATIA ECONOMIEI

1. Generalitati
Amplasarea strategica a Singapore in cadrul culoarelor maritime majore au dat rii o importanta
economica in zona Asiei de Sud Est disproporionat n raport cu dimensiunile sale mici. O data cu
castigarea independenei n 1965, Singapore s-a confruntat cu o lipsa de resurse naturale i o pia
intern mic. n consecinta, Guvernul a adoptat Singapore o politica economica pro-business, pro-
investiii strine, orientata spre export, combinate cu investiii de stat guvernamentale ndreptate catre
corporatii aflate sub controlul guvernului. Strategia economic a Singapore s-a dovedit un succes, a
dus la producerea de cretere real de 8,0% n medie in perioada 1965 - 2010. Scaderea la nivel
mondial a cererii pe piaa de componente electronice n 2001, precum i izbucnirea sindromului
respirator acut (SARS) n 2003, au lovit greu economia, dar cresterea a revenit de fiecare dat,
determinat de cererea mondial de produse electronice, produse farmaceutice, alte bunuri fabricate,
precum i servicii financiare, n special n economiile principalilor si parteneri comerciali - Statele
Unite ale Americii, Uniunea European, Japonia, i China, precum i pe pieele aflate n expansiune,
precum India. Criza financiar global din 2008 i 2009 a avut un impact puternic asupra economiei
deschise, orientate spre comer a Singapore. Singapore a cunoscut dou trimestre de contractie
economica la sfritul anului 2008 i nceputul lui 2009, dar a recuperat rapid, cu performane solide n
trimestrele ulterioare. Economia Singapore a avut o crestere uluitoare de 14,5% n 2010, cea de a doua
cea mai mare crestere din lume, in acel an. Din pacate, ca urmare a crizei din zona EURO, a revenirii
lente a economiilor puternice, toate tarile din Asia se confrunta in acest moment cu o incetinire a
cresterii economice. In acelasi timp, populatia Singapore incepe sa imbatraneasca, inregistrandu-se o
rata a fertilitatii de 0,78 (Iulie 2012), si daca nu se va atinge o rata de 1,4 se vor inregistra probleme cu
imigratia fortei de munca. O alta problema a economiei Singapore si in special a sectorului productiv
este dependenta de sectorul componetelor electronice care si-a pierdut din competitivitate ca urmare a
dezvoltarii economiei Chinei. In aceste conditii, cresterea economica a Singapore in anul 2012 a
inregistrat o valoare de 1,3%. Singapore ramane totusi cel de-al patrulea centru comercial de schimb
valutar din lume dup Londra, New York i Tokyo, are unul dintre cele mai aglomerate porturi din
lume, fiind, conform estimarilor Bancii Mondiale cel mai important hub logistic din lume.

2. Politica economica
Cu un guvern, n mare msur lipsit de corupie, o fora de munc calificat, o infrastructur avansata
i eficienta, Singapore a atras investitii de la mai mult de 7.000 de corporatii multinationale din Statele
Unite, Japonia i Europa. Sunt, de asemenea prezente in Singapore, peste 1.500 de companii din China
i alte 1.500 de companii din India. Firmele strine se regsesc n aproape toate sectoarele economiei.
Corporatiile multinaionale detin mai mult de dou treimi din producia de fabricaie i vnzrile
directe la export, dei in anumite sectoare de servicii rmn dominante companiile controlate de
guvern. Singapore este a 11-cea tara din lume ca rezerve valutare cu 259,3 miliarde USD in 2012.
Sectoarele de fabricaie (inclusiv construciile si utilitatile), precum i serviciile sunt motoarele gemene
ale economiei Singapore, constituind 26,8% i respectiv 68,5%, din produsul intern brut al tarii n
2012. Din nefericire incepand pe parcursul anului 2012, sectorul de fabricatie a produselor electronice
a inregistrat in declin puternic cu o scadere de peste 11% fata de perioadele similare ale anului 2011.
Pentru a-si dezvolta n continuare sectorul turismului, guvernul a aprobat n aprilie 2005, dezvoltarea a
dou cazinouri, fapt ce a dus la investitii de peste 5 miliarde de dolari USD. Tot in acest sens, in 2012
au fost incepute lucrarile la cel de al patru-lea terminal din cadrul Aeroportului International Changi.
Marina Bay Sands Resort i Resort World Sentosa si-au deschis porile la nceputul anului 2010.
Pentru a menine o poziie competitiv n ciuda cresterea salariilor, Guvernul ncearc s promoveze
activiti cu valoare adugat mare n sectoarele de producie i in cel al serviciilor.


D. COMERT SI INVESTITII

1. Total schimburi comerciale: Schimburile comerciale ale Singapore n 2012 s-au ridicat la
788,09 miliarde dolari USD, in crestere cu doar 2,3% fa de 2011.
Exporturi: n 2012, exporturile au totalizat 408,36 miliarde dolari USD.
Principalele exporturi ale Singapore sunt produse petroliere, alimente si bauturi, produse chimice,
produse farmaceutice, componente electronice, aparate de telecomunicaii, precum i echipamente de
transport.
Principalele destinatii pentru exporturile Singapore au fost:
ASIA - 282,588 miliarde USD din care:
- Malaezia - 48,33 miliarde USD
- Hong Kong - 43,37 miliarde USD
- Indonesia 41,36 miliarde USD
- China - 41,26 miliarde USD
- Japonia - 17,78 miliarde USD
UE27 - 37,02 miliarde USD din care:
- Olanda -7,3 miliarde USD
- Germania 6,4 miliarde USD
- Marea Britanie 6,3 miliarde USD
- Franta 5,9 miliarde USD
- SUA 21,26 miliarde USD
- Australia 15,49 miliarde USD

Importuri: In 2012, importurile au totalizat 379,73 miliarde dolari USD.
Principalele importuri din Singapore sunt aeronave, iei i produse petroliere, componente electronice,
electronice de consum, maini i echipamente industriale, autovehicule, produse chimice, produse
alimentare i buturi, generatoare de energie electric, i de fier i oel.
Principalele zone de import pentru Singapore au fost:
ASIA - 136,653 miliarde USD din care:
- China - 22,235 miliarde USD
- Malaezia - 21,812 miliarde USD
- Indonezia - 14,764 miliarde USD
- Hong Kong - 12,185 miliarde USD
- Corea de Sud - 11,373 miliarde USD
- Taiwan - 10,143 miliarde USD
- Japonia - 10,012 miliarde USD
- Tailanda - 6,006 miliarde USD
- India - 5,154 miliarde USD
- Emiratele Unite - 4,914 miliarde USD
- Arabia Saudita - 4,453 miliarde USD
UE27 - 19,847 miliarde USD din care:
- Germania - 3,914 miliarde USD
- Olanda - 3,538 miliarde USD
- Franta - 3,307 miliarde USD
- Marea Britanie - 3,251 miliarde USD
- SUA 14,591 miliarde USD
- Australia 6,127 miliarde USD

2. Investitii
Singapore continu s atrag fonduri de investiii pe scar larg, n ciuda mediului de operare cu cost
relativ ridicat.
Astfel totalul investitiilor directe in Singapore a atins in 2012 valoarea de 12,803 miliarde USD, din
care sectorul chimic a totalizat 42%, cel electronic 39%, sectoarele de servicii 11%.
Dintre tarile cu cele mai mari stocuri de investitii directe s-au numarat:
- SUA - 4,524 miliarde USD
- Europa - 2,507 miliarde USD
- Asia - 3,538 miliarde USD
Guvernul, de asemenea, a ncurajat firmele locale s investeasc n afara rii, totalul investiiilor
directe n strintate ajungnd la 333,2 miliarde USD pn la sfritul anului 2011.
China a fost de destinaie de top, reprezentnd 61,294 miliarde USD din totalul investiiilor de peste
mri, urmat de Malaezia cu 27,206 miliarde USD si Indonezia cu 25,846 miliarde USD.

E. CLIMATUL ECONOMIC

1. Forta de munca
In 2012, Singapore a beneficiat de o for de munc total de aproximativ 3,358 milioane de oameni.
Naional Trades Union Congress (NTUC), singura federaie sindicala, cuprinde aproape 99% din
totalul forei de munc organizate. Numeroase acte normative se refer la aspectele generale a muncii
i ale sindicatelor. Curtea de Arbitraj Industrial se ocup de gestionarea litigiilor dintre salariati si
management, litigii care nu pot fi rezolvate n mod informal, prin Ministerul Muncii. Guvernul din
Singapore a subliniat importana cooperrii dintre sindicate, management, i guvern (asa numitul
tripartitism), precum i soluionarea rapid a litigiilor. Nu au existat greve din 1986, dar acest record s-
a prabusit la sfarsitul lunii noiembrie cand peste 171 de soferii chinezi de autobuze au refuzat sa plece
in curse. Singapore sa bucurat de ocuparea practic completa a forei de munc pentru perioade lungi de
timp. n paralel cu criza economic global recenta i contracia economiei, omajul pentru populatia
rezidenta a atins valori de 4,8%. In urma masurilor guvernamentale de contracarare a crizei si ca
urmare a relansarii economiei, rata generala a somajului a scazut la 2% la sfritul anului 2012. Una
dintre cauzele omajului in Singapore poate fi atribuit schimbrilor structurale din economie, prin
transferarea operaiunilor de fabricare cu grad sczut de calificare in alte tari. Din 1990, numrul de
lucrtori strini din Singapore a crescut rapid, compensand lipsa forei de munc. Lucrtorii strini
cuprind 35,8% din fora de munc, marea majoritate dintre acestea sunt muncitori necalificai.

2. Transport i comunicaii
Situat la intersecia dintre transportul maritim internaional i a rutelor aeriene, Singapore este un
important centru de transport i comunicare n sud-estul Asiei. Aeroportul International Changi este un
centru de aviaie regional deservit de 80 de companii aeriene. Al treilea terminal a fost deschis n
ianuarie 2008, i un terminal dedicat zborurilor companiilor aeriene low-cost a funcionat din 2006. In
prezent se afla in constructie cel de al patrulea terminal. Portul din Singapore este cel de al doilea din
lume din punct de vedere al transbordarii containerelor dup Shanghai. ara are, de asemenea, legaturi
rutiere cu Malaezia.
Instalaiile de telecomunicaii i internet sunt de ultima generatie, oferind legaturi de nalt calitate cu
restul lumii. Singapore are in dezvoltare o reea de band larg la nivel naional, care promite
conexiuni la internet de mare vitez la preuri mai mici. Acoperirea la sfritul anului 2012 a fost de
100%. In prezent 104,4% dintre locuitorii tarii beneficiaza de legatura la internet in propriile locuinte.
Companii si organizatii controlate de guvern opereaz toate canalele de televiziune naionale i
aproape toate posturile de radio. Doar un singur post de radio, BBC World Service, este complet
independent. Abonamente la cablu TV permite accesul la numeroase canale de tiri externe. Mass-
media tiparita este dominat de o companie cu legturi strnse cu guvernul. Ziarele sunt publicate n
limba englez, chinez, malay i tamil.

3. Cadrul juridic extern al relatiilor economice
Este un membru al Organizaiei Naiunilor Unite i a mai multora dintre ageniile sale specializate i
conexe, i, de asemenea, al Micrii rilor Nealiniate i Commonwealth. Singapore a participat la
misiunile ONU de meninere a pcii / observator n Kuweit, Angola, Namibia, Cambodgia, i
Timorului de Est. Singapore sprijina activ dou Echipe de Reconstrucie Provinciala i suporta
realimentarea aeronavelor n sprijinul eforturilor internaionale din Afganistan.
Singapore sprijin cu fermitate eforturile regionale i internaionale anti-piraterie i a asumat un rol de
conducere n eforturile anti-piraterie din Golful Aden.
Singapore sprijin conceptul de regionalism din Asia de Sud-Est i joac un rol activ n ASEAN,
Forumul Regional ASEAN, Forumul de Cooperare Economic Asia i Pacific (APEC).
Guvernul singaporez negociaz n mod activ opt acorduri de liber schimb (ALS) cu parteneri
economici i a ncheiat deja 18 acorduri de liber schimb cu principalii sai partenerii comerciali, la
finele anului 2012 incheiandu-se si negocierile pentru semnarea ALS intre UE si Singapore.
Ca membru al Asociaiei Naiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), Singapore este parte a Zonei de
Comer Gratuit a ASEAN (AFTA), i este semnatar a acorduri de liber schimb ale ASEAN cu China,
Coreea, Japonia, India, precum i a unui acord comun cu Noua Zeeland i Australia.
Singapore este, de asemenea, parte si in Acordul de Parteneriat Economic Strategic Transpacific.

4. Bariere comerciale
n conformitate cu legile din Singapore, anumite tipuri de produse sunt supuse taxelor vamale nainte
de a fi introduse n ar.
- Marfa impozabila - exist 4 tipuri de bunuri impozabile n Singapore, dup cum urmeaz:
buturi alcoolice, tutun, benzina i autovehicule i motociclete / scutere cu motor.
- Marfa controlata - anumite bunuri sunt controlate i intrarea n Singapore este permis
numai atunci cnd exista permis de import sau autorizaie din partea autoritilor competente. De
exemplu pentru produsele alimentare este necesara existenta permisului de import pentru fiecare lot
din partea Autoritatii Veterinare Agri-food & Veterinary Authority of Singapore (AVA).
Marfa interzisa - urmtoarele marfuri nu sunt permise a fi importate n Singapore: arme si
componente ale acestora, explozive si componente ale acestora, spray-uri lacrimogene, acizi si
substante corozive, guma de mestecat, tutun de mestecat i imitaii de produse din tutun, brichetele de
form de pistol sau revolver, droguri controlate i substane psihotrope, specii pe cale de dispariie de
animale slbatice i produsele acestora, pocnitori, articole obscene, publicaii, casete video / discuri i
software, reproduceri de publicaii cu drepturi de autor, casete video, discuri video, discuri laser,
discuri sau casete, materiale scandaloase, revoltatoare i trdtoare.
Definiia de "arm" pusa n aplicare de ctre autoritatile vamale din Singapore este foarte larga, i, n
plus fa de armele de foc, include multe elemente care nu sunt neaprat considerate ca arme in alte
state, cum ar fi cutite de scufundare, cutite de bucatarie, ctue, etc.

5. Documente de import export
Singapore este un HUB duty-free. Importurile sunt supuse unei Taxe Fiscale pe Bunuri si Servicii
(GST) de 5% din valoarea produselor n vam.
Diversele Declaraii Vamale pentru circulaia mrfurilor n Singapore sunt:
- declaraia de intrare
- declaraia de transport / expediere
- declaraia de scoatere
- declaraia de plata
- declaratia de scoatere
- declaratia de scutire de GST
- declaratia de plata a GST
Toate autorizaiile eliberate sunt transmise i obinute electronic prin intermediul sistemului TradeNet.
Importatorii pot sa se inscrie in sistemul TradeNet fie ca utilizatori, fie sa desemneze un agent, fie sa
utilizeze un Centru de Servicii TradeNet pentru a depune cererile de prelucrare a permiselor i
aprobarea declaraiilor de import. Marfa nu poate fi scoasa din vam pn ce permisul nu a fost
autorizat i taxa nu a fost pltita. Toate companiile care se nregistreaza ca utilizatori TradeNet, fie sub
forma unui importator, fie a unui agent declarator, vor fi nevoiti sa aiba un cont interbancar giro cu
Autoritatea Vamala din Singapore. Obligaia de plat sunt deduse din contul respectiv n cazul n care
permisul de import este autorizat de ctre Autoritati. Importatorul poate tipri permisul care arat c
taxa a fost pltita prin sistemul TradeNet de ndat ce acesta a fost autorizat. Doar un singur exemplar
al permisului este necesar pentru a scoate marfa din vama.
In cazul importurilor produselor alimentare este necesara in prealabil i inregistrarea importatorilor in
vederea obtinerii licenelor de la Autoritatea Agro Veterinara (AVA). Prin utilizarea sistemului
TradeNet, importatorul va solicita de la AVA eliberarea unui permis de import, transmitand pentru
prelucrare, documentele justificative relevante, cum ar fi certificatele de sntate i cele fitosanitare.
Dup aprobare, in permisul de eliberare vamala este inclus si permisul de import pentru lotul dorit de
produse alimentare. Dovada de eliberare vamala i intrarea in circuitul de consum n Singapore este
disponibila prin solicitare de la autoritatile vamale.
Urmatoarele informaii trebuie s fie furnizate:
- Numele importatorului local n Singapore
- Numele exportatorului
- Numele agentului local de declarare
- Numerele containerelor
- Numarul permisului vamal
- ara de origine
- Descrierea mrfurilor
- Motivul / scopul cererii
Acest document se elibereaz numai n circumstane speciale, cum ar fi pentru scopul de a dovedi ca
mrfurile au fost exportate din Uniunea European.

6. Regimul vamal
a) Depozitarea vamala - este permisa importurilor de bunuri non-taxabile i amnarea de la
plata GST pn cnd bunurile nu sunt scoase din depozit pentru utilizare pe piaa local.
GST nu va fi pltit n cazul n care mrfurile sunt re-exportate din depozitul vamal. Plata GST este de
asemenea, suspendata atunci cnd mrfurile sunt transferate de la un depozit vamal la altul.
Mrfurile pot fi pstrate n depozite vamale pentru o perioad nedeterminat de timp.
Depozitarea vamala se aplic mrfurilor care sunt:
mrfuri aprobate, acestea fiind cafea, piper, cauciuc, metale de baz (cupru, nichel, aluminiu,
plumb, zinc i staniu), iei i produse petroliere, precum i
mrfurile importate ne-taxabile care sunt n mod substanial (80%), destinate pentru re-export.

b) Importul temporar - mrfurile pot fi importate temporar n Singapore pentru reparaii,
expoziii sau pentru testare fr plata unor taxe sau GST, cu condiia ca acestea sa fie re-exportate n
termen de trei luni de la data importului. Dac mrfurile nu sunt re-exportate dup expirarea acestei
perioade, se vor plati taxe i/sau GST. O garantie bancara sau o obligaiune de asigurare se depune la
autoritatile vamale nainte de cererea permisului de import temporar prin sistemul TradeNet. Garania
trebuie s acopere 30% din valoarea poteniala a GST n cazul n care mrfurile sunt importate pentru
reparaii i alte scopuri aprobate pentru o firma importatoare platitoare de taxe, sau n cazul n care
mrfurile sunt importate pentru expoziii cu vnzri/licitaii. Garantia crete la 50% din valoarea
potentiala a GST n cazul n care mrfurile sunt importate pentru reparaii i alte scopuri aprobate
pentru o firma neplatitoare de taxe.

c) Transbordare - regimul de transbordare se aplic la marfuri:
- importate pe mare de la nave ancorate in zone de comer liber (FTZ) pentru depozitare;
- din zonele de comert liber pentru re-export spre destinaie strin;
- dintr-un punct de intrare la un alt punct la care acestea urmeaz s fie reexportate.
O declaraie de intrare/permis de transbordare trebuie s fie obinute prin intermediul sistemului
TradeNet. Numai ageniile de transport maritim nregistrate, ageniile aeriene i agentiile expeditori de
marfuri pot aplica pentru obtinerea permisului de transbordare n cazul n care transferurile sunt
reglementate prin conosamente sau prin scrisorile de transport aerian. Dup aprobare, o copie a
permisului de transbordare trebuie s fie prezentat la vam, mpreun cu B/L sau AWB.



F. CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR SINGAPORE CU UE

Pana la semnarea noului Acord de Liber Schimb, a caror negocieri au fost incheiate, relatiile Singapore
cu UE sunt reglementate prin acordul de cooperare dintre UE si ASEAN din 1980.

G. CADRUL JURIDIC AL RELATIILOR SINGAPORE CU ROMANIA

1. Acordul privind evitarea dublei impuneri si a evaziunii fiscale, intrat n vigoare la 28 noiembrie
2002.
2. Acordul privind desfiinarea reciproc a vizelor, intrat n vigoare la 1 februarie 2003. Potrivit
acestui acord, cetenii romni i singaporezi nu au nevoie de viz de edere n Singapore i respectiv n
Romnia, pentru o perioad de 30 zile. n martie 2008, partea singaporez a comunicat acceptul pentru
extinderea dreptului de edere a cetenilor romni n Singapore, fr viz, de la 30 la 90 de zile.

3. Acordul de garantare i protejare reciproc a investiiilor. Documentul a fost parafat n 2003,
urmnd s fie semnat cu ocazia vizitei unei delegaii guvernamentale la Singapore sau Bucureti. Partea
singaporez a solicitat includerea unui nou paragraf n document, ulterior i partea romn a solicitat modificri,
ceea ce a fcut ca documentul s nu poat fi semnat. Ca urmare a aderrii Romniei la UE, partea
singaporez consider c documentul nu mai este de actualitate, deoarece acordurile Singapore - UE n
domeniu acoper i problematica bilateral cu Romnia.

H. SCHIMBURILE COMERCIALE

Evolutia schimburilor comerciale in ultimii 8 ani se poate analiza in tabelul de mai jos:

milioane USD
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
TOTAL 122,537 124,374 69,259 127,916 72,962 73,796 81,692 100,087
Export 65,344 59,616 51,298 103,643 56,201 26,251 49,979 65,493
Import 57,193 64,758 17,961 24,273 16,761 47,545 31,713 34,594
Balanta + 8,151 -5,142 +33,337 +79,370 +39,440 -21,294 +18,266 +30,899

Datele statistice singaporeze arata astfel:
2008 2009 2010 2011 2012
TOTAL COMERT 97,429 143,354 137,303 198,281 142,279
EXPORTURI 58,303 108,571 71,702 122,515 109,776
IMPORTURI 39,126 34,784 65,601 75,766 72,342
BALANTA +19,177 +73,787 +6,101 +46,664 +37,434

Structura schimburilor comerciale a fost:

Export romanesc: telefoane mobile si aparatura de transmisie radio, componente pentru avioane si
elicoptere, rulmenti (cu bile, cilindri, etc), placi, tevi si articole din aluminiu (simplu sau aliat),
conectoare si elemente de contact pentru cabluri, rezistoare electrice pentru incalzire, cauciucuri si
componente mecanice pentru automobile, articole forjate sau stantate din otel si fonta, instrumente,
aparatura de masura cu inregistrarea valorilor si componenete ale acestora, roti si componente pentru
biciclete, transformatoare de curent, articole de imbracaminte si incaltaminte, parti si componente
pentru aparatura hidraulica si electrica, produse farmaceutice, tevi si componente pentru instalatii
petroliere si de gaze, flanse, valve, pompe si alte componente pentru transport substante si gaze,
componente electronice, produse chimice, parti si componente mecanice pentru masini, tigari si
produse din tutun, etc.
Import romanesc: masini si aparate mecanice, electrice si electronice, aparate de telefonie mobila,
circuite integrate, acumulatori electrici, case electronice de marcat, parti de motoare navale, parti si
piese de biciclete, valve pentru transmisie hidraulice sau pneumatice, aparate pentru reproducerea
sunetului, aparate de iluminat, aparate de semnalizare acustica, parti si accesorii de bicicleta, masini de
electro-eroziune, parti pentru aparate de emisie si receptie radio-telefonie, radio-telegrafie,
televiziune, aparate de radio detectie, etc, parti si accesorii de masini de prelucrare a datelor, articole
din fibra de sticla, lentile si rame ochelari, cacao i cafea boabe, piei brute si tbcite, cauciuc natural,
nuci de cocos, carti, brosuri, tiparituri, etc.

Pentru concretizarea tranzactiilor si dezvoltarea relatiei economice bilaterale este necesar ca agentii
economici din Romania sa devina mult mai agresivi pe aceasta piata. De asemenea, se impune o
cunoastere mai exacta a pietei singaporeze si a celor din Asia de SudEst prin participarea la
manifestarile expozitionale care se organizeaza frecvent in Singapore, practic in toate domeniile de
activitate care acopera profilul multora dintre companiile romanesti.

I. INFORMATII UTILE

Ambasada Romaniei in Singapore
1 Claymore Drive, Orchard Towers
#08-10, Singapore 229594
Tel: +65 6735 5023; 6735 5025
Fax: +65 6735 5021
E-mail: comofrom@starhub.net.sg

Biroul de Promovare Comercial Economica (BPCE Singapore)
Tel: +65 6735 5027
Fax: +65 6735 5027
E-mail: romtrade@starhub.net.sg

International Enterprise Singapore
230 Victoria Street, Level 10,
Bugis Junction Office Tower,
Singapore 188024
Tel: +65 6337 6628
E-mail enquiry@iesingapore.gov.sg
Website: www.iesingapore.com

Economic Development Board
250 North Bridge Road
#28-00 Raffles City Tower
Singapore 179101
Tel: +65 6832-6832
Fax: +65 6832-6565
E-mail: clientservices@edb.gov.sg
Website: www.edb.gov.sg

Singapore Chinese Chamber of Commerce and Industry
47 Hill Street, #09-00, Singapore 179365
Tel: +65 6337 8381
Fax: +65 6339 0605
Website: english.sccci.org.sg

Singapore Indian Chamber of Commerce and Industry
31 Stanley Street, SICCI Building, Singapore 068740
Tel: +65 6222 2855; 6222 2505
Fax: +65 6223 1707
E-mail: sicci@sicci.com
Website: www.sicci.com

Singapore International Chamber of Commerce and Industry
6 Raffles Quay, #10-01, Singapore 048580
Tel: +65 6500 0988
Fax: +65 6224 2785
Website: www.sicc.com.sg

Singapore Business Federation
10 Hoe Chiang Road, #22-01, Keppel Towers,
Singapore 089315
Tel: +65 6827 6828
Fax: +65 6827 6807
Website: www.sbf.org.sg

Singapore Manufacturers Federation
2 Bukit Merah Central #03-00, SPRING Singapore Building
Singapore 159835
Tel: +65 6826 3000
Fax: +65 6826 3008
E-mail: hq@smafederation.org.sg
Website: www.smafederation.org.sg

Singapore Eurocham
350 Orchard Road, #19-06 Shaw House
Singapore 238868
Tel: +65 6836 6681
Fax: +65 6737 3660
E-mail: info@eurocham.org.sg
Website www.eurocham.org.sg


Association of Small and Medium Enterprises
167 Jalan Bukit Merah, Tower 4, #03-13,
Singapore 150167
Tel: +65 6513 0388
Fax: +65 6513 0399
E-mail: mr.secretariat@asme.org.sg
Website: www.asme.org.sg


octombrie 2013