Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Costel Burcut
Grupa: 6
-2005-
Irlanda - raport de ţară
Cuprins
Cap. 5 Concluzii
2
Irlanda - raport de ţară
Irlanda este situată în nord-vestul Europei; vestul Marii Britanii şi are capitala la
Dublin. Suprafaţa totală este de 84 421 km², fiind inclusă şi Irlanda de Nord, care în mod
oficial face parte din Marea Britanie. Populaţia Irlandei este de 3 917 000 persoane din
care 41% sunt persoane cu vârsta sub 25 de ani.
Datorită politicii guvernului de susţinere a mediului de afaceri şi a investiţiilor,
timp de 10 ani, Irlanda a reuşit să obţină cele mai inalte cote de creşere economică din
Europa şi totodată să devină unul dintre cele mai bune profitabile locaţii pentru investiţii.
Investiţiile au fost orientate, în principal către sectoarele: electronică, produse
farmaceutice si pentru sanatate, IT şi servicii financiare.
Creşterea economică a obligat guvernul irlandez să-şi modifice politica generală
şi astfel au apărut schimbări importante în domenii precum: infrastructură, impozite,
legislaţia referitoare la concurenţă, forţa de muncă, servicii.
3
Irlanda - raport de ţară
4
Irlanda - raport de ţară
5
Irlanda - raport de ţară
Forţa de muncă
În 2001 forţa de muncă era de 1,6 milioane dintre care 8% lucrau în agricultură,
induatria forestieră şi pescuit; 29% în producţie, minerit şi construcţii; şi 64% în servicii.
6
Irlanda - raport de ţară
Venitul gospodăriilor
2% (cel mai mic)
27.3% (cel mai mare)
Rata inflaţiei
2.2%
Forţa de muncă
1.77 milioane
Forţa de muncă în funcţie de ocupaţie:
Servicii: 63%
Industrie: 28%
Agricultură: 9%
Rata şomajului
5.5%
Bugetul
Venituri: 25.3 miliarde USD
Cheltuieli: 20.9 miliarde USD
7
Irlanda - raport de ţară
8
Irlanda - raport de ţară
- educaţia în domeniul IT
Datorită implicării Irlandei în economia mondială care întâmpină mari probleme,
rata de creştere a economiei irlandeze a început să scadă. O altă cauză o constituie şi
dificulrăţile pe care le are economia amercană, care nu reuşeşte să-şi revină după 11
Septembrie şi Irak.
Ţinând cont de situaţia creată se estimează o scăderea a ratei de creştere
economică la 4% în 2005.
Forţa de muncă
Datorită evoluţiei constante a populaţiei, în prezent Irlanda are o forţă de muncă
puternică care este de 5 ori mai mare decât restul UE.
În prezent Irlanda are cea mai mare populaţie (după Islanda) cu vârsta sub 15 ani
din Europa, cel mai mic număr de persoane cu vârsta peste 65 de ani şi cea mai mare
proporţie în populaţia totală de persoane cu vârsta între 16 şi 64.
Efectul acestor factori de natură demografică combinat cu oliticile Guvernului au
dus la o sporire considerabilă a productivităţii, existând anual o creştere de 3%.
Sectoarele cu cea mai bună creştere sunt:
- Producţia de produse farmaceutice şi chimice;
- E-comert;
- IT;
- Software;
- Servicii de comerţ internaţional, inclusiv servicii financiare;
- Centre de servicii;
- Servicii medicale.
Sectorull farmaceutic cuprinde nouă dintre cele mai puternice companii mondiale,
iar exporturile reprezintă aproximativ 30% din totalul exporturilor ţării.
Mediul înconjurător este unul dintre aspectele importante pentru Irlanda prin
urmare legilaţia şi cerinţele în acest domeniu sunt extrem de stricte.
9
Irlanda - raport de ţară
Previziuni
Se estimează că exporturile vor scădea ca urmare a situaţiei economiei mondiale
la fel ca şi cererea pentru produsele ITC realizate în Irlanda. Scăderea exporturilor va
afecta mediul de afaceri dar va exista o atenuare datorită investiţiilor puternice
preconizate de Guvern în infrastructură.
De asemenea, Irlanda este mai mult afectată de situaţia economică a SUA decât a
Europei, prin urmare în condiţiile defaorizării monedei americane faţă de EUR, şi
situaţiei din Irak, Irlanda va avea mult de suferit pe plan economic.
O altă problemă cu care începe să se confrunte Irlanda o constituie inflaţia, care a
fost unul dintre efectele dezvoltării extrem de rapide a economiei irlandeze. Prin urmare,
Guvernul va fi nevoit să iniţieze o serie de măsuri antiinflaţioniste, care vor afecta
investiţiile.
10
Irlanda - raport de ţară
Populaţia
Irlanda are o populaţie estimată la 3 917 000 de persoane cu o densitate de 56 de
persoane pe km2. Dintre aceştia 59% trăiesc în mediul urban.
Populaţia Irlandei a crescut în ultimii ani, ajungându-se în 2002 la o rată de
creştere anuală de 1,03% (printre cele mai mari rate din Europa).
Limba
În Irlanda există două limbi oficiale: irlandeza – limba naţională şi engleza –limba
vorbită de majoritatea populaţiei.
Irlandeza este o limbă celtică strâns legată de galeză, welsh şi breton. Până în
secolulu 19. această limbă a fost vorbită de majoritaea populaţiei. După 1891, însă s-a
produs o schimbare şi 85% din populaţie a început să vorbească engleza.
În prezent irlandeza este limba principală în zone, precum Gaeltachts, aflată pe
coasta vestică, o zonă predominant industrială.
Educaţie
În Irlanda sistemul de învăţământ public este obligatoriu pentru copii cu vârsta
ântre 6 şi 15 ani.
Învăţământul universitar din Irlanda a început în 1952 odată cu înfiinţarea
Universiăţii Dublin. Alte instituţii: Universitatea Naţională a Irlandei, înfiinţată în 1908,
care cuprinde mai multe facultăţi în Cork, Dublin şi Galway. Ulterior, învăţământul
universitar s-a extins în 1989 când Universitatea din Limerick şi Dublin au fost
acreditate. Ambele facultăţi au profiluti tehnice.
Religia
85% din populaţie este Romano-Catolică. Cu toate acestea prezenţa în Biserici a
scăzut în mediul urban, mai ales în rândul timerilor.
11
Irlanda - raport de ţară
Regiuni
Irlanda este împărţită în patru provincii principale: Leinster, Munster, Connacht şi
Ulster.
Din motive administrative, Irlanda este împărţită în 26 de judeţe: Carlow, Dublin,
Kildare, Kilkenny, Laois, Longford, Louth, Meath, Offaly, Westmeath, Wexford, şi
Wicklow în provincia Leinster; Clare, Cork, Kerry, Limerick, Tipperary şi Waterford, în
provincia Munster; Galway, Leitrim, Mayo, Roscommon şi Sligo în provincia Connacht;
şi Cavan, Donegal şi Monaghan în provincia Ulster.
Fiecare judeţ este împărţit în unităţi administrative care sunt conduse de cel puţin
un consiliu.
12
Irlanda - raport de ţară
13
Irlanda - raport de ţară
14
Irlanda - raport de ţară
15
Irlanda - raport de ţară
16
Irlanda - raport de ţară
Ulster
Canalul % % % % %
17
Irlanda - raport de ţară
Network2 100 100 100 99 99
TV3 94 100 96 91 87
TG4 93 98 93 89 88
BBC1 78 98 75 60 76
BBC2 78 98 75 60 76
UTV 65 95 55 38 71
HTV 8 4 14 12 2
Channel4 65 91 57 41 68
E4 29 54 19 23 10
Film Four 6 6 7 8 4
S4C 7 5 12 9 2
Channel5 6 7 9 4 4
Sky One 57 91 44 51 29
Sky News 57 91 45 51 29
Eurosport 26 24 26 36 14
MTV 41 75 31 31 15
TNT 12 8 15 16 8
Sky Sports1 19 18 21 22 13
Sky Sports2 17 17 18 19 12
Sky Sports3 15 16 15 17 11
Sky Premier 13 13 14 14 8
Sky Moviemax 12 12 13 13 7
Sky Cinema 10 11 11 10 6
Nickeledeon 35 58 26 32 12
Disney 14 12 14 19 7
Bravo 17 10 19 29 10
TCM 13 10 13 19 8
CNN 19 14 20 28 12
CNBC 15 21 15 14 7
National 22 30 18 26 10
18
Irlanda - raport de ţară
Geographic
The Local 9 6 6 19 3
Channel
Discovery 45 75 30 44 15
Link Channel 8 13 6 7 3
Living TV 15 9 17 24 9
Paramount 14 10 15 22 8
UK Gold 17 10 15 22 8
UK Style 14 8 16 23 8
UK Food 12 8 14 18 8
Hallmark 13 9 16 19 8
VH1 12 9 12 18 8
History Channel 16 12 17 26 9
QVC 13 9 15 22 7
Boomerang 12 7 14 19 7
Nickelodeon 13 10 14 19 8
Junior
Trouble 12 7 12 21 7
Fox Kids 14 11 12 22 8
Playhouse Disney 9 8 9 12 4
Granada Plus 11 9 12 16 7
Altele 3 2 3 5 3
Presa
Ziare cu distribuţie la nivel naţional:
- The Irish Independent;
- The Irish Times;
- The Examiner;
- The Star;
- The Belfast Newsletter;
19
Irlanda - raport de ţară
20
Irlanda - raport de ţară
21
Irlanda - raport de ţară
Legislaţia naţioală
Parlament bicameral;
Dail - 166 de membri aleşi pe o perioadă de cinci ani.
Senatul - 60 de membri, dintre care 11 sunt nominalizaţi de prim
ministru, 6 de către universităţi şi 43 de către un grup electoral format
dintre diferite grupuri de persoane.
Sistemul electoral
Vot universal
Persoanele peste 18 ANI au drept de vot.
Preşedintele statului
Mary McAleese
Presedintele este ales pentru o perioadă de şapte ani.
Partidele politice principale
Fianna Fail; Fine Gael; Labour Party; Progressive Democrats;
Green Party; Sinn Fein.
Guvernul
Prim ministru - Bertie Ahern (Fianna Fail)
Ministrul întrprinderilor, comerţului şi forţei de muncă - Mary
Harney (PD)
Agricultură şi produse alimentare - Joe Walsh (Fianna Fail)
Artă, turism şi sport - John O’Donoghue (Fianna Fail)
Comunicaţii şi resurse naturale - Dermot Ahern (Fianna Fail)
Comunitate şi mediul rural - Eamon O Cuiv (Fianna Fail)
Apărare - Michael Smith (Fianna Fail)
Educaţie şi ştiinţă - Noel Dempsey (Fianna Fail)
Mediu şi guvernele locale - Martin Cullen (Fianna Fail)
Finanţe - Charlie McCreevy (Fianna Fail)
Relaţii internaţionale - Brian Cowen (Fianna Fail)
Health & children: Michael Martin (Fianna Fail)
Justiţie şi reforma legislaţiei - Michael McDowell (PD)
Relaţii sociale şi familiale - Mary Coughlan (Fianna Fail)
22
Irlanda - raport de ţară
4.5. Cultura
Irlanda este o ţară cu o istorie bogată care se regăseşte pretutindeni. Se mai pot
observa, încă, castele, case, monumente, unele cu o vechime mai mare ca piramidele.
Cea mai puternică influenţă au avut-o celţii care au sosit pe teritoriul Irlandei de
azi, în Epoca de Fier, moment când a început şi perioada noii culturii. Cu trecerea
timpului, teritoriile au fost străbătute şi de alte civilizaţii care au influenţat la rândul lot
cultura irlandeză. Printre cele mai puternice influenţe se numără vikingii, romanii şi galii.
Deşi Irlanda a fost creştinizată de Sf. Patrick în secolul 5 î.e.n. s-au păstrat
numeroase influenţe celtice, care asimilate au dat naştere unei noi religii ‚Druismul’.
23
Irlanda - raport de ţară
Literatura
În Irlanda există două limbi oficiale - engleza şi irlandeza, motiv pentru care şi
literatura din această ţară a fost scrisă ân ambele limbi.
Limba engleză a pătruns în Irlanda prin secolul 12 odată cu venirea Normanzilor.
Literatura scrisă ân limba engleză din Irlanda a cunoscut o revigorare odată cu opera lui
Jonathan Swift „Călătoriile lui Gulliver”S şi Edmund Burke „Reflecţii asupra revoluţiei
franceze”.
Primul scriitor care a folosit temele specifice irlandeze a fost Maria Edgeworth
(1767-1849). Ea a fost urmată de în secolul 19 de Thomas Davis, Samuel Ferguson şi
James Clarence Mangan. Operele acestor scriitori au reprezentat cea mai interesantă
perioadă a Irlandei cunoscută sub denumirea de Renaşterea Celtică, sau Renaşterea
literaturii irlandeze. Printre cei mai cunoscuţi scriitori ai vremeii au fost: W.B. Yeats,
Lady Gregory, James Stephens, John Millington Synge, George Russell şi George
Moore.
Cel mai recent scriitor irlandez este James Joyce (1882-1941), care a acsris nuvela
„Ulysses”, una dintre cele mai importante lucrări ale secolului 20. Alţi scriitori irlandezi
cunoscuţi sunt: Flann O'Brien (1911-1966), Frank O'Connor (1903-1966), Patrick
Kavanagh (1904-1967), Louis MacNeice (1907-1963), Mary Lavin (1912-1996), Thomas
Kinsella (1928), Seamus Heaney (1939), Elizabeth Bowen (1899-1973) şi John
McGahern (1934).
Cele mai vechi manuscrise irlandeze datează din secolele 6 şi 7 şi prezintă
poveştile diferiţilor eroi mitici, cât şi poezii.
24
Irlanda - raport de ţară
25
Irlanda - raport de ţară
26