Indrumar de Afaceri Suedia - Martie2015 - 201546223

AMBASADA ROMÂNIEI LA STOCKHOLM
BIROUL CONSILIERULUI ECONOMIC
ÎNDRUMAR DE AFACERI
SUEDIA
2015
Östermalmsgatan 36, 100 41 Stockholm
Tel: 0046 8 102858, Fax: 0046 8 210142, email: viorel.predosanu@dce.gov.ro
CUPRINS
1 Introducere
2 Profil
3 Informatii generale
4 Profil economic
4.1 Industria
4.1.1 Engineering / constructoare de masini
4.1.2 IT&C
4.1.3 Celuloza si hârtie
4.1.4 Biotehnologie
4.1.5 Industria metalurgica
4.2 Agricultura
5 Relatii comerciale externe
5.1 Uniunea Europeana
5.2 Comertul exterior al Suediei
6 Investitii
6.1 Domenii-cheie pentru investitii
6.1.1. Politica de atragere a investitiilor straine directe
6.1.2. Stimulente speciale
6.1.3. Nivelul si ponderea ISD in Suedia
6.2 Tipuri de companii
6.3 Fiscalitate
6.3.1 Regim fiscal aplicat companiilor
6.3.2 Regim fiscal aplicat angajatilor
6.3.3 Taxe si impozite indirecte
7 Importul de produse in Suedia
7.1 TVA
7.2 Alte taxari si taxe de import
7.3 Documente
7.4 CITES
7.5 Restrictii la import
BPCE Stockholm, martie 2015 2

7.6 Ambalaje si etichetare
7.7 Standarde si reglementari
7.8 Patente
7.9 Drepturile de autor (Copyright)
7.10 Marci comerciale (Trade Marks)
8 Structura pietei suedeze
8.1 Organizatiile suedeze de comert
8.1.1 Federatia Suedeza de Comert (The Swedish Federation of Trade)
8.1.2 Camerele de Comert
8.1.3 Asociatia Suedeza a Agentilor
8.1.4 Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert (The Swedish
Research Institute of Trade)
8.2 Canale de distributie
8.3 Comertul cu amanuntul
8.4 Preturi
8.5 Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)
8.5.1 Comunicatiile
9 Cultura de afaceri
9.1 Filozofia de afaceri a importatorilor suedezi
9.1.1 Punctualitatea
9.2 Structura companiilor suedeze
9.3 Etica in afaceri
9.4 Comertul si protectia mediului
9.5 Comunicarea in marketing si promovarea vânzarilor
9.5.1 Publicitatea
9.6 Târguri si expozitii
9.7 Redactarea unei oferte
10 Relatii comerciale bilaterale România – Suedia
11 Informatii practice
11.1 Reglementari privind intrarea in Suedia
11.2 Orele de program si concediile
11.3 Accesul in Suedia
11.4 Calatoriile in interiorul Suediei
12 Legaturi utile

1 INTRODUCERE
Informatiile prezentate in aceasta lucrare sunt destinate companiilor românesti

interesate in initierea de afaceri pe piata suedeza.
Ghidul descrie regulile si legislatia privitoare la exportul in Suedia, ca tara
membra a UE, precum si practicile comerciale uzitate in comunitatea de afaceri
din aceasta tara.
2 PROFIL
Cu o piață internă relativ mica, dar cu un grad

deosebit de inalt de industrializare si
specializare, Suedia are o economie foarte
deschisă, oarecum dependenta de importuri,
ceea ce o face interesanta pentru exportatorii
straini. Competitia este acerba, dar exista o
multitudine de oportunitati de afaceri. Odata
intrat pe piata Suediei, un exportator se poate
bucura de stabilirea unei afaceri profitabile pe
termen lung.
Suedia in cifre:
 populatie –9,54 milioane (2% din UE)
 suprafata - 450.000 km2 (16% din UE) – a
treia tara ca marime din Europa de vest
 suprafata impadurita - 240.000 km2 (53%
din total)
 suprafata agricola - 36.000 km2 (8% din
total)
Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc

diversitatea.
Nivelul importurilor in Suedia este deosebit de ridicat, ajungând pâna la 100% din
consum in cazul produselor textile, al cafelei si ceaiului, cât si al televizoarelor.
Principala destinatie a importurilor de părți, componente, subansable de masini si
echipamente este industria. In cazul industriilor orientate spre export, mai mult de
jumatate din valoarea productiei o reprezinta importurile. Atât consumatorii, cât si
managerii pentru achizitii sunt orientati spre import.

Suedia beneficiaza de retele de telecomunicatii foarte moderne si o forta de
munca foarte bine pregatita si competenta.
Suedia are acces nu numai la piata interna si pietele scandinave, foarte
prospere, dar si la cea mai mare piata de liber-schimb din lume - Uniunea
Europeana - cu 28 de tari si 500 de milioane de consumatori.
Consumatorii si activitatile economice din tarile nordice sunt in mare parte legate
de viata economica a Suediei. Tara este adesea vazuta ca un lider in adoptarea
noilor tehnologii si stabilirea noilor tendinte de consum, ceea ce explica numarul
ridicat al companiilor care folosesc Suedia ca o piata-test.
Principalele caracteristici ale pietei si comportamentului de consum, suedeze, se
prezinta astfel:
 venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel
mondial, ocupand locul 7 in lume conform statisticilor Bancii Mondiale;
PIB/cap de locuitor a fost de aprox. 44.500 euro in 2014;
 Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul
fiscal este, in general, progresiv, taxele reprezentând 45% din venit;
 consumatorii suedezi utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut,
pentru cheltuieli antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii (vezi
tabelul privind Distributia cheltuielilor aferente consumului); cheltuielile
totale pentru consumul gospodariilor suedeze au crescut continuu (ex: cu
4,7% in2014, fata de anul anterior);
 17% din populatie locuieste in case cu un singur locatar; oamenii se
casatoresc foarte târziu, rata divorturilor este foarte ridicata, iar oamenii in
vârsta tind sa locuiasca singuri;
 populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 51% din populatie
detinând o diploma de bacalaureat, si aprox. 22% o diploma universitara.
Distributia cheltuielilor aferente consumului in 2014

% in total %
Distributia pe grupe de produse
consum 2014/2013
Alimente si bauturi non-alcoolice 12,3 1,6%
Tutun si bauturi alcoolice 3,7 0,1%
Imbracaminte si incaltaminte 5,0 0,3%
Gospodarie (chirii, impozite, electricitate
25,5 1,8%
si incalzire)
Mobila, electrocasnice si bunuri cu
5,1 1,8%
folosinta indelungata
Servicii de sanatate 2,8 4,7%
Transport 12,6 0,7%
Comunicatii 3,4 1,9%
Cultura si recreere 11,5 2,7%
Educatie 0,2 2,1%
Servicii hoteliere/ restaurante 6,4 1,3%
Alte bunuri si servicii 11,5 1,6%
Sursa: Statistics Sweden, GDP Quarterly.

3 INFORMATII GENERALE
Alianta de centru-stânga (coalitie de guvernamânt formata din

Guvern Partidul Social Democrat și Partidul Verzilor, fără a deține o
majoritate în Parlament);
Monarhie constitutionala; Parlament unicameral (349 membri)
pluri-partit;
Constitutie
Rege: Carl XVI Gustav (si-a inceput domnia in 1973), cu rol
reprezentativ si ceremonial
9,54 mil. locuitori (neoficial, 20% din populatie are origini
Populatie
straine)
Densitate 22 locuitori/km2
Suprafata: 450.000 km2
Pozitionare geografica In nordul Europei, ocupa partea estica a Peninsulei Scandive
Capitala Stockholm (1,7 mil. locuitori – inclusiv suburbiile)
Principalele orase Göteborg (810.000 locuitori); Malmö (530.000 locuitori)

Blânda, asemanatoare mai mult cu cea temperata; intre nordul
si sudul Suedieise inregistreaza diferente mari de temperatura:
Clima Stockholm – ianuarie: -30C, iulie: 180C;
Malmö – ianuarie: 00C, iulie: 170C;
Kiruna (cel mai nordic oras) – ianuarie: -160C, iulie: 130C
Limba Oficiala – suedeza; in afaceri se utilizeaza limba engleza
Educatie 51% din populatie are diploma de liceu
Moneda Coroana suedeza (SEK)
1 Euro = 9,20 SEK (cu variatii intre 9,1-9,6SEK in anul 2014)

Curs de schimb mediu
1 dolar = 7,2 SEK (cu variatii intre 7-8,1 SEK in 2014)
Central European Time Zone –GMT+1;
Ora
in perioada martie – octombrie – GMT+2
Luni – vineri: 8.00/ 9.00 – 17.00 (pauza de prânz de la 12.00-
Program de lucru
13.00)
Luni – joi: 10.00 – 16.00 (variaza de la sediu la sediu, in functie
Orarul bancilor
de zile)
Sarbatori publice* Ajunul Bobotezei – 5 ianuarie
(* in ziua care precede Boboteaza – 6 ianurie
sarbatorile publice, Paste – de joi pâna luni, inclusiv
programul de lucru se Walpurgii – 30 aprilie
incheie la ora pânzului) Ziua internationala a muncii – 1 mai
Ziua nationala – 6 iunie
Ajunul Midsummer – ultima vineri a lunii iunie
Craciun – 24,25,26 decembrie
Ajunul Anului Nou – 31 decembrie

4 PROFIL ECONOMIC
Suedia este în prezent printre natiunile cele mai bogate si mai avansate
tehnologic din lume, insa nu a fost intotdeauna astfel; Suedia a fost o societate
saraca, în mare parte agrara, inainte de a se transforma intr-un centru al
industriei grele, în secolele XIX-XX. Acum, tara are o influenta ridicata asupra
mediului global de afaceri, iar companii de origine suedeza, cum ar fi IKEA,
H&M, Ericsson, Electrolux sau Volvo, sunt printre cele mai cunoscute pe plan
international.
Suedia ocupa în mod constant locurile de varf in clasamentele internationale de
competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie: „Taxele sunt
mari, dar strazile sunt curate”.
Principalele tinte ale politicilor economice urmarite de guvernele social-
democrate care au guvernat Suedia dupa 1930 au fost: mentinerea unui nivel
scazut al somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei
distributii echilibrate a veniturilor in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru
economic la nivel regional si asigurarea stabilitatii preturilor.
Dezvoltarea economiei suedeze s-a bazat pe resursele bogate de minereu de
fier, lemn si pe energia hidro-electrica. Principalele sectoare industriale sunt:
silvicultura, telecomunicatiile, industria auto si farmaceutica. Astazi, Suedia este
una dintre cele mai bogate10 tari din lume raportat la PIB pe cap de locuitor, un
statut sustinut de nivelul ridicat de educatie si de forta de muncă inalt calificata,
de comunicatiile interne si externe excelente si de una dintre cele mai înalte rate
de acces la internet.
Industria prelucratoare detine o pozitie importanta datorita existentei materiei
prime, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din acest sector.
Totusi, sectoarele traditionale, precum agricultura si industria forestiera, si-au
pierdut in timp din importanta, la nivelul anului 2013 mai putin de 2% din totalul
fortei de munca activând in aceste domenii.
Urmare politicii economice a guvernelor suedeze care, dupa criza de la inceputul
anilor ‟90, au promovat transformari profunde ale economiei, Suedia este, in
prezent, una dintre cele mai puternice economii la nivelmondial, axata pe
dezvoltarea de tehnologii, precum IT&C (16% dintre companiile suedeze
activeaza in acest sector, care ocupa 3,9% din totalul angajatilor).
Desi, la inceputul secolului XX, Suedia era considerata drept o tara europeana
saraca, in prezent, ea are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C,
microelectronica, telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat
politicii de neutralitate pe care a adoptat-o in cursul secolului XX, dar si gratie
fortei de munca educate/instruite si extrem de disciplinate.
Dupa criza economica de la inceputul anilor „90, urmare procesului de reforma
adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt
pus pe seama dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui
farmaceutic. Totusi, dupa 2000, Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si
alcelei industriale datorita cererii slabe la nivel international pentru produsele
sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT.

Industria suedeza este, in principal, o industrie de “asamblare”, dependenta de
importurile de materii prime si componente.
Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este delocalizarea productiei
industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia pastrându-se, in special, serviciile
conexe productiei de bunuri (C&D, proiectare, design, etc).
Un alt domeniu care a devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este
sectorul serviciilor, 74% din forta de munca activând in companii apartinând
acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in industriile “creative”
(design, muzica, moda), acestea asigurand Suediei o sursa buna de venituri din
exporturi.
Contributia diverselor sectoare economice la formarea PIB (2014):

- serviciile publice si private: 74,31% ;
- industrie: 24,19%;
- agricultura: 1,5%.
In Suedia erau inregistrate, in 2013, 1.148.125 companii; din acestea, 97% sunt
mici, cu un numar de angajati situat intre 1-10; 2,1% din companii au intre 10 si
20 de angajati, si numai 1,9% au mai mult de 20 de angajati.
Distributia companiilor in Suedia, in functie de domeniul de activitate
Industrie Altele 1,9%

5,3%
Comert
12%
Agricultura,
silvicultura,
piscicultura Servicii publice
21,1% si private
59,6%
In cursul anilor ‟70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile

suedeze s-au dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent Suedia
sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare, care au prezenta
internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat
este din afara Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul
companiilor suedeze, dar au ca angajati aproximativ 50% din forta de munca
suedeza.

4.1 Industria
4.1.1 Engineering / constructoare de masini

Aceasta ramura industriala s-a dezvoltat in ritmul cel mai rapid, volumul
productiei bunurilor din aceasta categorie crescând de peste 4 ori in ultimii 20 de
ani. In 1900, masinile si echipamentele aveau o pondere de numai 9% din totalul
productiei industriale, in 1945 circa 23%, iar in 1997 circa 47%. Firmele din
aceasta ramura, cu peste 1000 de angajati, reprezinta circa 1,5% din totalul
companiilor din sector si angajeaza 48% din totalul fortei de munca. Companiile
din acesta industrie sunt concentrate la Stockholm, Goteborg si Malmo.
Outsourcing-ul / externalizarea reprezinta unul din femonele dinamice la nivelul
companiilor mari din domeniu, in general 30% din productie fiind destinata
procesarii ulterioare.
Suedia are unul din cele mai competitive sectoare la nivel mondial, iar acest
lucru a putut fi atins prin investirea unor sume urase in C&D (3,7% din PIB a avut
aceasta destinatie in 2013, locul 3 in lume, dupa Israel si Finlanda).
Productia de echipamente electrice reprezinta 14,6% din totalul productiei
sectorului, iar 70% din productie se exporta. Cele mai importante categorii de
produse sunt: sisteme de telefonie, generatoare electrice, echipamente pentru
transmisie si echipamente electrice pentru industrie – inclusiv automatizari,
electronica militara si spatiala, aparatura electrica pentru uzul casnic.
Industria auto produce automobile, camioane si autobuze, dar si o gama foarte
variata de parti si accesorii. Are o pondere importanta in sectorul constructiilor de
masini, reprezentand aproximativ 13%. Importanta industriei este totusi mai mare
decât o arata cifrele, pentru ca toate companiile din domeniu au un numar foarte
mare de furnizori sau subfurnizori care apartin si altor domenii (atât productie
industriala, cât si servicii). Aceasta industrie este dominata in prezent de Volvo
Trucks si Volvo Cars, Scania si SAAB Automobile. De altfel, productia de
automobile apartine in totalitate unor investitori straini (Renault, Geely). Toate
companiile din domeniu folosesc pe scara larga outsorcing-ul / externalizarea,
având un numar foarte mare de furnizori de componente atât in Suedia, cât si in
afara tarii.
Industria aviatica este, de asemenea, bine reprezentata. Dezvoltata initial pentru
nevoile interne, ea a devenit internationala in cursul anilor ‟90. Productia in
domeniu este impartita intre Volvo (motoare), SAAB (structura aparatelor de
zbor) si companiile principale din domeniul telecomunicatiilor – in special
Ericsson.
Cele mai mari companii in domeniul engineering, al constructiilor de masini, sunt:
Volvo, Ericsson, Scania, Sandvik, SKF, Atlas Copco, Autoliv, ABB Suedia, Saab
Automobile. Aceste companii exporta mai mult de 85% din productia pe care o
realizeaza in Suedia.
De altfel, exportul de produse apartinând acestei industrii reprezinta aproximativ
56% din exportul total al Suediei.

4.1.2 IT&C
Dezvoltarea acestui sector a inceput intr-un ritm alert in partea a doua a anilor
‟90, Suedia ajungând rapid in plutonul fruntas la nivel mondial in domeniul
tehnologiilor de vârf, loc pe care il pastreaza si in prezent, chiar daca, dupa criza
de la inceputul anilor 2000, industria suedeza de IT&C creste intr-un ritm mult
mai scazut decât la inceputuri. De altfel, Suedia detinea in 2003 locul de cea mai
avansata tara la nivel mondial in materie de IT (Information Society Index –
IDC/World Times). Studiile OCDE demonstreaza ca Suedia ocupa primul loc la
nivel mondial in ceea ce priveste economia digitala - utilizarea internetului, e-
commerce si utilizarea la nivelul corporatiilor a tehnologiilor IT&C. 74% din
populatia Suediei cu vârste intre 16-74 de ani foloseste computerul, iar 83%
internetul, 58% au propria adresa de e-mail si 6% propriul web-site (sursa: SCB).
Cresterea in sectorul IT a fost de 10% anual in a doua parte a anilor ‟90 si de
numai 3% in perioada de dupa 2000.
Suedia are aproximativ 32.000 companii in domeniul IT care au cca. 167.000 de
angajati. Aproximativ 1.500 de companii produc interactivemedia, multimedia si
servicii internet, potrivit unor studii realizate de Royal Institute of Technology din
Stockholm.
Prezenta unor companii de renume, cum ar fi Ericsson, TeliaSonera, Volvo
Information Technology, IBM, Siemens, Oracle, fac din Suedia una dintre
naţiunile cele mai avansate în domeniul IT&C. În ultimii ani, produse cum ar fi
Skype şi Spotify au demonstrat lumii intregi succesele continuitatii spiritului
suedez inovatorşi intreprinzator in domeniul IT.
Principalii investitori internationali in domeniu sunt China, Japonia, Coreea si
Germania.
4.1.3 Celuloza si hârtie

Suedia este una din cele mai mari puteri la nivel mondial in aceasta industrie (al
patrulea exportator de celuloza si hârtie si al doilea exportator de lemn de esenta
moale).
Este a doua tara din Europa in acest domeniu (dupa Finlanda) si se bucura de
un avantaj competitiv greu de atins. Productia industriala in domeniul celulozei
este extrem de concentrata, cele mai mari 6 fabrici detinând 60% din capacitatea
de productie. Productia anuala atinge 11,4 milioane tone.
In domeniul hârtiei, situatia este asemanatoare: 12 companii detin 65% din
productie. Productia anuala este de 11,5 milioane tone.
De remarcat este continua diversificare a producatorilor suedezi, dar si tendinta
lor de a acoperi anumite nise ale domeniului.
Cele mai mari companii suedeze din sector sunt: SCA, Stora Enso, Holmen,
Sodra Skogsagarna, Sveaskog.

4.1.4 Biotehnologie
Cresterea importantei biotehnologiei si a sectorului farmaceutic la nivel mondial a
fost in avantajul Suediei, permitându-i sa atinga niveluri mari de crestere in
aceste domenii.
In prezent exista 700 de companii activând in acest domeniu, care angajeaza
peste 40.000 persoane. Succesul a fost asigurat de o bogata traditie in domeniul
cercetarii, consolidarea sectorului farmaceutic, activitati antreprenoriale intense si
aport de capital strain (de altfel, 70% din industrie apartine unor investitori
straini). Cele mai insemnate centre in domeniul cercetarii sunt Uppsala,
Goteborg si Lund.
Cele mai importante companii din domeniu sunt: AstraZeneca (cu aprox. 25% in
totalul angajatilor in acest sector), Swedish Orphan Biovitrum, Gambro, GE
Healthcare, Pfizer, Fresenius Kabi (medicamente, biotehnologie si echipamente
medicale).
4.1.5 Industria metalurgica

Aceasta este ramura industriala traditionala, Suedia fiind pe primul loc in Europa
la exportul de produse metalurgice, in ultimii 20 de ani. Exploatarea minereurilor
de fier este dominata de compania suedeza LKAB in proportie de 90%,
principala lor destinatie fiind siderurgia germana. Exportul de minereu de fier a
inceput sa scada in anii 70, dar Suedia se afla inca in topul primilor 10 exportatori
mondiali. Producatorii suedezi de otel si-au concentrat atentia catre otelurile
speciale.
4.2 Agricultura
In ultimii 100 de ani, Suedia a evoluat de la o tara eminamente agrara la o tara in
care in prezent numai 1,5% din forta de munca este angajata in agricultura.
Principalele produse agro-alimentare oferite de acesta ramura economica sunt
lactatele, carnea, unele cereale si cartofii, care acopera necesarul consumului
intern, cu perspectiva cresterii productiei in vederea exportului.
Din punct de vedere al consumului, consumatorii suedezi prefera produsele
agro-alimentare de origine suedeza, in general, observându-se o tendinta a
producatorilor autohtoni de a specifica pe etichetele produselor “produs de
origine suedeza”. Consumatorii au fost educati de-a lungul timpului sa aiba
aceasta preferinta, date fiind normele de igiena pe care trebuie sa le
indeplineasca industria agro-alimentara autohnona, norme mult mai drastice
decât cele comunitare, ceea ce ofera un plus de siguranta si incredere
consumatorilor.
Productia agricola suedeza acopera in proportie de aproape 100% nivelul
consumului, ceea ce face ca importurile de produse agro-alimentare sa fie destul
de reduse.

5 RELATII COMERCIALE EXTERNE
Economia Suediei poate fi caracterizata ca fiind de dimensiuni mici dar deosebit
de deschisa. Este puternic dependenta de schimburile internationale, comertul
exterior contribuind in ultimii ani cu peste 50% la realizarea PIB. Marile grupuri
industriale suedeze sunt puternic internationalizate, având o mare parte din
capacitatile lor de productie in strainatate, in special in tarile membre ale UE. In
ciuda numarului mic de locuitori, contributia Suediei la comertul international
este destul de mare.
Cu numai 0,2% din populatia totala a globului, aceasta tara acopera 2% din
comertul mondial.
5.1 Uniunea Europeana

La 1 ianuarie 1995 Suedia a devenit membra a Uniunii Europene cu toate
drepturile si obligatiile privind politica comerciala comuna de comert exterior si
de realizare a pietei unice (Common Commercial Policy - CCP). Aceasta
inseamna ca intreg comertul sau exterior, cu bunuri si servicii, inclusiv incheierea
de acorduri comerciale cu alte state, se supune legislatiei comunitare. In relatiile
din cadrul OMC, Uniunea Europeana trateaza problematica comerciala in
numele tuturor statelor membre.
Politica comerciala a Uniunii Europene este in unele cazuri restrictiva in relatiile
cu statele terte; aceste restrictii se refera in primul rând la importul in Uniune a
produselor agricole, dar si la masurile de protectie comerciala anti-dumping, in
cazul in care se constata practici de sub-facturare. Embargourile comerciale
impuse de ONU sunt respectate cu stictete.
In primavara anului 1998, Uniunea Europeana a decis formarea Uniunii
Monetare Europene - UME, la care au aderat 11 din cele 15 state membre,
incepând cu 1 ianuarie 1999. Ulterior a aderat la UME si Grecia.
În 2003, suedezii au ales în urma unui referendum sa nu adere la Euro. Suedia
şi-a revenit din criza financiară si recesiunea recentă mai rapid si mai puternic
decât multe alte tări industrializate, analiştii remarcând finantele publice
sănătoase şi moneda nationala puternica.
5.2 Comertul exterior al Suediei
După ce în anul 2013 Suedia a obținut un sold favorabil al balanței comerciale

de 51,8 mld coroane (peste 6 mld euro), previziunile guvernului în 2014 mizau
pe o creștere ușoară de 6-7%, prognoză infirmată de cifrele statistice oficiale,
care arată că în 2014, excedentul comercial a fost de 21,1 mld coroane (cca 2,2
mld euro), cu 60% mai mic decât în anul anterior.
În 2014 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.126,9 miliarde coroane

(cca 120 mld euro), în timp ce importurile s-au situat la un nivel de 1.105,8
miliarde coroane (117,8 mld euro), cu un excedent de 21,1 miliarde coroane,
ceea ce reprezintă o evoluție negativă semnificativă față de 2013, când s-a

obținut un excedent de 51,8 mld coroane și față de 2012 când soldul favorabil a
fost de 58,8 mld coroane.
În anul 2014 exporturile suedeze au sporit cu 3%, în timp ce importurile au fost

cu 6% mai mari, comparativ cu anul anterior.
Se poate constata că în perioada 2012-2014 a avut loc o reducere constantă a

excedentului balanței comerciale a Suediei, evoluție negativă pentru o țară cu o
piață internă relativ redusă, care iși bazează strategia de creștere economică pe
expansiunea externă, prin exporturi și investiții.
Trendul manifestat de comerțul exterior suedez in ultimii ani, în special în 2014,

generează îngrijorare la nivelul mediilor de afaceri locale, mai ales pe fondul
incertitudinii generate de dificultățile întâmpinate de noul guvern suedez, care
fiind minoritar în parlament, nu poate promova propriile politici economice și
trebuie să recurgă la negocieri și compromisuri permanente cu opoziția.
Se remarca, de asemenea, faptul ca în comerțul cu țările UE, Suedia continuă să

înregistreze un deficit semnificativ, acesta fiind în anul 2014 de 105,9 mld
coroane, după ce a fost de 90,8 mld coroane în 2013 și de 88,3 mld coroane în
2012, deci un spor de 20% în ultimii trei ani.
Exporturile totale ale Suediei pe relația cu statele membre UE au fost în anul

2014 de 659 mld coroane, față de 630 mld coroane în 2013, cu o creștere de
4,6%, în timp ce importurile au fost de 764,9 mld coroane în 2014, față de 720,8
mld coroane în 2013, mai mari cu 6,1%.
În comerțul extracomunitar, Suedia a obținut rezultate mai bune, având exporturi

de 467,9 mld coroane și importuri de 340,9 mld coroane, deci un sold pozitiv de
127 mld coroane, ceea ce a permis menținerea unei balanțe comerciale
excedentare, în pofida deficitului rezultat în relațiile intra-comunitare.
Primele zece produse din nomenclatorul de export al Suediei sunt: petrol rafinat
(6,2%), aparate de telefonie (5,2%), medicamente (4,4%), autovehicule (3,6%) şi
piese, părţi auto (3,3%), hârtie caolin (2%), lemn (1,9%), minereu de fier (1,9%),
camioane marfă (1,7%) şi motoare cu combustie (1,4%).
Cele mai importante 10 destinaţii ale exportului suedez sunt: Germania (9,9%),
Marea Britanie (6,7%), Danemarca (6,7%), Norvegia (6,6%), SUA (6,3%),
Finlanda (6%), Olanda (4,9%), Belgia-Luxemburg (4,9%), Franţa (4,6%) şi Italia
(3,3%).
Din analiza structurii pe destinaţii a exporturilor Suediei se remarcă faptul că
România, reprezintă 0,20% din totalul exporturilor suedeze, faţă de 2,44% cât
deţine Polonia, 0,66% Estonia, 0,59% Republica Cehă şi 0,38% Ungaria.
Primele 10 produse din nomenclatorul de import al Suediei sunt: petrol brut
(7,9%), autovehicule (4,8%), petrol rafinat (4%), piese şi părţi auto (3,4%),
aparate de telefonie (2,4%), calculatoare (2,3%), medicamente ambalate (1,9%),
circuite integrate (1,8%), echipamente audio-video (1,7%) şi nitrogen heterocidic
(1,1%).

Cele mai importante surse de provenienţă a importurilor suedeze sunt: Germania
(18,2%), Danemarca (9,56%), Norvegia (9,14%), Olanda (6,2%), Marea Britanie
(5,9%), Finlanda (5,75%), Franţa (5,18%), Rusia (4,47%), Belgia-Luxemburg
(3,98%) şi China (3,48%).
În totalul importurilor Suediei se remarcă faptul că România reprezintă cca

0,30%, faţă de ţări precum Polonia cu 3,37%, Republica Cehă 1,31%, Ungaria
0,70%, Estonia 0,68%, Lituania 0,58%, Letonia 0,52% şi Slovacia 0,40%.
Cele mai mari 20 de companii suedeze, în conformitate cu cifra de afaceri

înregistrată în 2013 sunt:
Volvo si Volvo Personvagnar, Ericsson, Vattenfall, Skanska,
Hennes&Mauritz, Electrolux, Preem, TeliaSonera, Sandvik, ICA, Atlas
Copco, Nordea, Svenska Cellulosa, Aktiebolaget, Scania, Securitas,
Nordstjernan, SKF, ABB Norden Holding şi Sony Mobile.
Firmele care au realizat cel mai mare export în anul 2013 au fost:
Ericsson (13 mld euro), Volvo Personvagner (11 mld euro), Volvo AB (9
mld euro), Preem (6 mld euro), Astra Zeneca (5 mld euro), SSAB (3,8 mld
euro), Sandvik (3 mld euro), LKAB (2,5 mld euro), Tetra Pak (1,6 mld
euro), SAAB (1,4 mld euro), ST 1 Energy (1,2 mld euro), Sodra
Skogsagarna (1,1 mld euro), SCA (1,1 mld euro), Siemens Ind.
Turbomacinery (1,1 mld euro), Pharmacia Holding (1 mld euro),
BilllerudKorsnas (0,9 mld euro), Husqvarna (0,9 mld euro).
6 INVESTITII
6.1 Domeniile-cheie pentru investitii
Suedia este cunoscută ca una din naţiunile cele mai industrializate, care acordă
o importanţă deosebită globalizării şi inovării. Descoperirile tehnologice au făcut
fiecare sector industrial un domeniu sigur pentru investitori.
Unele dintre sectoarele industriale cu cea mai rapidă creştere a atragerii
investitiilor sunt: productia de automobile, tehnologiile ”curate” (cleantech) si
ştiinţele vieţii (life sciences), IT&C. Suedia are, de asemenea, un potenţial ridicat
pentru investiţii în mediu, energie şi constructiile „verzi”, urmare a interesului
guvernului suedez pentru creşterea eficienţei energetice şi a resurselor
alternative de energie.
Sectoarele care atrag cele mai multe investitii straine sunt: chimie si industria
medicamentelor (19%), servicii financiar-bancare si de asigurari (10%), masini si
echipamente (10%), serviciile de alimentare cu energie si apa (9%), comertul de
marfuri (9%).
6.1.1 Politica de atragere a investitiilor straine directe

Guvernul suedez si-a reorientat politica de investiţii în anul 1993, cand a fost
realizata tranzitia catre o politica mai deschisa si liberala, in ciuda restricţiilor
complexe. De asemenea, reforme structurale si economice majore au fost
efectuate în momentul in care Suedia a devenit membru al Uniunii Europene.

Unele dintre acestea includ dereglementarea sectoarelor energetic şi de trafic
aerian şi atragerea de investiţii străine în domeniul telecomunicaţiilor.
6.1.2 Stimulente speciale

Avand in vedere importanta investitiilor straine si beneficiile pe care acestea le
aduc la dezvoltarea economiei per ansamblu, guvernul suedez face tot posibilul
pentru a incuraja investitiile straine in Suedia. Pentru aceasta, au fost luate o
serie de masuri in trecut si este dispus să continue sa ia toate masurile necesare
pentru a elimina problemele care ar putea împiedica afluxul de investitii straine.
In anul 2003 au fost desfiintate impozitele pe castigurile de capital pentru a
atrage mai multe investitii straine. De asemenea, Legea Societăţilor Comerciale
intrata in vigoare in anul 2006 oferă investitorilor straini o putere de decizie
sporita asupra afacerilor lor. Pe langa acestea, Suedia are unul dintre cele mai
scazute nivele aletaxei corporative din Uniunea Europeană.
In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; este liber
transferul in strainatate al profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de
investitii, royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de companii.
O filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara
Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de
cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii, precum
dividende, dobânzi, etc pot fi transferate liber in strainatate.
O firma suedeza cu capital strain poate primi credite de la compania mama sau
de la orice alte institutii financiar-bancare straine.
6.1.3 Nivelul si ponderea ISD in Suedia

Investiţiile străine totale în Suedia se ridică la valoarea de 379 miliarde euro, iar
investiţiile suedeze în exterior sunt de circa 408 miliarde euro, Suedia fiind deci
un investitor net în exterior.
Prin faptul ca Suedia si-a creat o imagine de pionier in adoptarea tehnologiilor de

vârf, cu o populatie educata, destul de diversificata din punct de vedere etnic si
foarte receptiva, Suedia este vazuta de multe companii internationale ca o piata-
test pentru noile produse.
In 2014 existau in Suedia 15.017 companii straine, avand un total de peste700
mii angajati (1/4 din totalul angajatilor suedezi din sectorul privat).
Ponderea, pe tari de provenienta, intotalul ISD in Suedia:
- investitiile din tările UE-28 sunt in crestere, de la aprox. 60% în2000 la
aprox. 70% în 2014;
- investitiile provenite din Statele Unite ale Americii sunt in scadere, de la
aprox. 23% la aprox. 8%;
- investitiile din celelalte tari nordice sunt in crestere, reprezentand 20%.
Cele mai importante investitii provin din: Olanda (454 mld. SEK), Luxemburg
(357 mld. SEK), Marea Britanie (301 mld. SEK), Finlanda (230 mld. SEK),
Danemarca (173 mld. SEK), SUA (158 mld. SEK), Norvegia (129 mld. SEK),
Germania (125 mld. SEK), Belgia (114 mld. SEK).

6.2 Tipuri de companii
In vederea efectuării de activităti economice, persoanele fizice si persoanele

juridice se pot asocia si pot constitui societăti comerciale, intr-una din
următoarele forme:
 societăti cu actionar unic;
 societăti cu răspundere limitată;
 sucursale (filiale) ale unei companii străine;
 societăti in comandita simplă sau pe actiuni;
 societăti cooperative (asociatii de afaceri).
Capitalul social minim necesar unei societăti este 50.000 SEK, in cazul
societătilor private si de 500.000 SEK in cazul celor publice.
In general, investitorii straini infiinteaza in Suedia companii cu raspundere
limitata sau filiale ale companiei mama. O filiala a unei companii internationale,
conform legislatiei suedeze, este tratata ca o companie suedeza. Acelasi regim
juridic se aplica atât companiilor ai caror actionari sunt straini, cât si celor cu
actionari suedezi.
6.3 Fiscalitate
6.3.1 Regim fiscal aplicat companiilor

Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 26,3%, in general, in anumite
situatii putând ajunge la numai 25%.
Toate veniturile unei companii sunt taxate cu 28%, inclusiv câstigurile din capital.
Determinarea venitului impozabil se face in baza bilantului anual, contul de profit
si pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele contabile in
conformitate cu GAAP (principiile contabile general acceptate). De altfel,
legislatia interna privind taxarea urmareste indeaproape GAAP in ceea ce
priveste evaluarea bunurilor curente/activelor circulante (current assets).
Dividendele si câstigurile din capital rezultate in urma vânzarii de actiuni sunt
exceptate de la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a introdus
“participation exemption rules” in ceea ce priveste dividendele si câstigurile din
capital aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de afaceri.
6.3.2 Regim fiscal aplicat angajatilor

Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (de
la 32% la 57% in functie de nivelul venitului).
Se pot deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca depasesc
9000 SEK; de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de 1000 SEK,
daca se prezinta dovezile necesare.

Impozitul aplicat pentru dividende, câstiguri de capital si veniturilor din proprietati
imobiliare este de 30%.
6.3.3 Taxe si impozite indirecte

Taxa pe valoare adaugata (TVA) este 25%. Pentru anumite categorii de produse
TVA este redusa la 12% sau 9% (in special produse agro-alimentare si tiparituri,
servicii hoteliere). Alte taxe se percep pentru benzina, alcool, tutun, energie,
loterie, jocuri de noroc si vehicule cu motor.
7 IMPORTUL DE PRODUSE IN SUEDIA

Din momentul aderarii la Uniunea Europeana au devenit operationale si
aplicabile toate regulile si reglementarile UE in materie de import, tariful de
import al UE din tari din afara Uniunii fiind aplicabil si in Suedia.
Odata cu aderarea României la UE, produsele românesti pot fi importate liber in
Suedia, fara nici un fel de restrictii.
7.1 Taxa pe valoare adaugata - TVA

Bunurile importate in Suedia sunt supuse platii taxei pe valoarea adaugata
(TVA). Nivelul general al TVA este 25%. TVA pentru produsele agro-alimentare
si diversi aditivi pentru industria alimentara este de 12%. Pentru ziare si alte
materiale cu caracter documentar si informativ TVA este 9%. Pentru
medicamente cota TVA este zero. TVA se calculeaza luându-se ca baza valorea
in vama (CIF) la care se adauga valoarea taxei vamale si alte taxe specifice, in
cazul in care acestea exista (suprataxe de import, accize etc).
7.2 Alte taxari si taxe de import

O taxa anti-dumping poate fi pereceputa in cazul in care unele produse sunt
importate la preturi mai mici decât pretul lor normal. Aceasta taxa se plateste
peste taxa vamala ordinara. Accizele sunt taxe aplicate unui anumit gen de
produse importate din afara UE si se aplica la alcool, tigari si tutun, energie si
unii combustibili. Alte taxe de import pot fi percepute pentru controlul calitatii
produselor, pentru unele plante sau produse proaspete destinate consumului
local. Aceste taxe pot fi mult mai ridicate decât cota TVA.
Datorita necesitatii de a creste competitivitatea prin pret, se practica pe scara
extinsa vânzarea de la importator direct catre retailer, evitându-se vânzatorii en-
gross.
7.3 Documente
Inainte de livrarea marfurilor in Suedia, exportatorul trebuie sa verifice cu
importatorul sau transportatorul marfii daca sunt necesare documente speciale
de vamuire. Principalele documente ce trebuie puse la dispozitie de exportator in

vederea vamuirii sunt factura comerciala si conosamentul sau alt document de
transport. Potrivit regulilor suedeze de vamuire, factura comerciala trebuie sa
cuprinda urmatoarele date:
* numele si adresa exportatorului (vânzatorului)
* numele si adresa importatorului (cumparatorului)
* numarul facturii si data intocmirii
* numarul si felul ambalajului (lazi, cartoane, containere)
* greutatea bruta, marcajul si numarul coletelor
* denumirea marfii si cantitatea, conform termenilor comerciali generali,
precum si pretul fiecarui produs (unitar si total)
* rabaturi de pret si conditii de livrare si plata.
In factura comerciala se va mentiona greutatea neta si valuta de facturare.
Documentele de transport se recomanda a fi intocmite in limba engleza.
Conosamentul (B/L) sau scrisoarea de transport aerian (AWB) sunt suficiente.
Documentele de transport intocmite „la ordin” (to order) sunt acceptate.
Certificatul de origine este esential in cazul importurilor la care sunt aplicate taxe
vamale preferentiale.
Alte documente pot fi necesare in cazul unor importuri de marfuri speciale.
Licentele de import sunt necesare in cazul unor produse agricole.
Livrarile de animale vii si plante in vegetatie trebuie insotite de certificate sanitar-
veterinare sau fito-sanitare.
Transporturile de produse alimentare trebuie directionate catre autoritatea
suedeza de frontiera insarcinata cu controlul importurilor acestui gen de marfuri,
in baza unei cereri formulate anterior livrarii. Produsele alimentare de origine
animala (carne, peste, lapte etc) sunt acceptate numai daca provin din tari
agreate de UE si de ”Swedish Board of Agriculture”. Carnea, inclusiv cea de
pasare, este obligatoriu supusa controlului privind infestarea cu „salmonella”.
Toate produsele alimentare destinate vânzarii cu amanuntul trebuie
inscriptionate in limba suedeza. Importurile unor produse alimentare continând o
serie de aditivi interzisi sunt prohibite. O serie de produse alimentare de origine
ne-animala pot fi importate cu aprobarea ”National Food Administration Office of
Sweden”; acestea sunt: alunele de pamânt, nucile braziliene, smochinele, cacao,
nuca de cocos, cele continând soya si apa direct de la sursa.
7.4 CITES
Diverse specii de fauna si flora, pe cale de disparitie, precizate de ”Washington
Convention” (CITES) nu pot fi importate fara existenta unei aprobari de export
din tara de origine si respectiv a unui permis de import eliberat de ”Swedish
Board of Agriculture”. Unele produse care intra in aceasta categorie sunt pantofii
si curelele din piele de crocodil de Nil.
7.5 Restrictii la import

Sunt interzise la importul in Suedia urmatoarele produse:
- mercurul si orice produse continând mercur (de ex. termometre);
- produse continând PCB si PCT (de ex. ulei de transformator);
- produse continând CFC si HCFC (de ex. spuma de cauciuc);
- produse care au suprafata tratata cu cadmiu sau continând cadmiu.
Un numar limitat de produse, precum arme, explozivi, droguri, otravuri, pot fi
importate pe baza de licenta sau aprobari speciale; de asemenea, unele produse
metalurgice importate din afara UE, ca de exemplu din Norvegia, Elvetia,
Islanda.
7.6 Ambalaje si etichetare

In Suedia, ca de altfel in marea majoritate a tarilor europene, ambalajul face
parte integranta din produs. Ambalajul contribuie la facilitarea transportului si
manipularii, oferind siguranta produsului. Functia de baza a ambalajului este
aceea de a facilita distributia, protejând continutul si permitând o manipulare
rationala a marfurilor. De asemenea, ambalajul trebuie sa corespunda conditiilor
de depozitare si sa ofere informatiile minime necesare privind continutul. O mare
parte a marfurilor importate in Suedia se livreaza ambalate pe paleti si/sau in
containere.
Reguli de etichetare care trebuie respectate:
 bunurile de consum trebuie etichetate in limba suedeza;
 eticheta si marcarea produsului trebuie sa descrie fidel continutul
ambalajului;
 daca este cazul, greutatea si alte masuri trebuie exprimate in sistemul
metric;
 daca este cazul, trebuie incluse informatii privind utilizarea produsului;
 eticheta produselor agro-alimentare trebuie sa indice tara de origine.
7.7 Brevete
Tratatul International de Cooperare pentru Brevete (The Patent Cooperation
Treaty - PCT) ofera posibilitatea protectiei brevetului unei inventii intr-un numar
mare de tari prin simpla completare a unei cereri. In Suedia, institutia
specializata, membra a PCT, este „Swedish Patent and Registration Office”
(PRV).
Conventia Europeana pentru Brevete (The European Patent Convention-EPC)
este un acord de protejare a brevetelor incheiat intre circa 20 de tari vest-
europene. Conform acestui Acord, cererile de inregistrare a unor brevete se trimit
la „European Patent Office” (EPO), organizatie multinationala cu sediul la
Munchen. Cererile de inregistrare a brevetelor sunt examinate de aceasta
institutie, acceptarea lor oferind protectia necesara pe teritoriul tuturor statelor
membre EPC, inclusiv in Suedia.

7.8 Drepturile de autor (Copyright)
Suedia este semnatara a unor diferite conventii multilaterale pentru protectia
drepturilor de autor, inclusiv a Conventiei de la Berna din 1971 si a Conventiei de
la Roma din 1961. Legislatia suedeza privind drepturile de autor protejeaza
programele de computer si bazele de date.
7.9 Marci comerciale (Trade Marks)

Marca comerciala este un simbol de identificare utilizat pentru a distinge
produsele/serviciile oferite de un comerciant de cele similare oferite de alt
comerciant.
Protocolul de la Madrid este un Acord privind inregistrarea internationala a
marcilor de comercializare. Acordul a intrat in vigoare la 1 decembrie 1995, limba
de lucru fiind engleza. Acesta ofera cetatenilor statelor membre posibilitatea
protectiei internationale a marcilor comerciale prin trimiterea unei cereri la Biroul
International al WIPO (World Intellectual Property Organization) din Geneva (in
cazul României, prin Oficiul National Român pentru Inventii si Marci). Cererea va
avea la baza inregistrarea nationala prealabila a marcii si va specifica tarile in
care aceasta urmeaza a fi protejata; fiecare tara specificata in cerere are la
dispozitie circa 12-18 luni pentru acceptare sau respingere.
Reglementarile privind marcarea cu sigla comerciala EC pentru produsele
comercializate in UE au intrat in vigoare in 1993. Oficiul pentru inregistrarea
cererilor de marcare cu sigla EC se afla in localitatea Alicante, in Spania. Cererile
de acceptare a marcarii produselor cu sigla EC se transmit prin Oficiul National
de Patente si Marci direct la Alicante.
8 STRUCTURA PIETEI SUEDEZE

Un potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte principale
strâns legate, respectiv (1) cum poate penetra piata suedeza si (2) cum se poate
mentine pe aceasta piata.
Strategia privind aceste obiective trebuie construita inainte de efectuarea
primelor exporturi, in scopul evitarii comiterii unor greseli costisitoare care pot
intrerupe vânzarile sale pe aceasta piata. Exista mai multe optiuni deschise,
fiecare presupunând o serie de consecinte particulare. Daca optiunea de a
deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta constituind o solutie
costisitoare, exista, in principiu, doua alternative principale: vânzarea directa
catre un importator sau vânzarea printr-un agent. Este dificil sa se faca o
recomandare privind alegerea optiunii privind cele doua alternative. Totul
depinde de capacitatea exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce
profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si cât control doreste sa obtina si sa
aiba pe piata produsului respectiv.
Succesul vânzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare
dintre exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la
activitatile de promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul de
vânzari.

8.1 Organizatiile suedeze de comert
Potentialii exportatori in Suedia se pot adresa mai multor institutii in scopul
obtinerii unor informatii de piata si contacte cu companii suedeze.
8.1.1 Federatia Suedeza de Comert (The Swedish Federation of Trade)

Federatia Suedeza de Comert (www.svenskhandel.se) este principala
organizatie centrala a importatorilor, angrosistilor si detailistilor din Suedia. Cea
mai mare parte a activitatii de import si comert interior este desfasurata de peste
20000 de firme membre ale acestei organizatii. Din organizatie mai fac parte
circa 60 de asociatii profesionale de ramura, orientate catre bunurile de larg
consum si produsele industriale.
8.1.2 Camerele de Comert

Asociatia Camerelor de Comert suedeze (cu sediul central in
Stockholm) este una dintre cele mai mari organizatii de afaceri
din Suedia. Fondata în anul 1902, este constituita acum din
11.000 de companii membre, care provin din toate sectoarele
economiei.
Camerele de comert furnizeaza, contra cost, informatiile cele
mai importante cu privire la situatia pietei suedeze pentru
anumite produse. Potentialii exportatori sunt invitati sa publice
ofertele lor pe website-ul www.chambertrade.com.
In Suedia exista 11 camere de comert:
1. Camera de comert a regiunii Norrbotten (Luleå)
2. Camera de comert a regiunii Västerbotten (Skellefteå, Umeå si Lycksele,
aprox. 300 de companii membre)
3. Camera de comert a Suediei Meridionale (Sundsvall, Örnsköldsvik si
Östersund)
4. Camera de comert a Suediei Centrale (Gävle si Falun)
5. Camera de comert a regiunii Värmland (Karlstad)
6. Camera de comert a regiunii Mälaren (Örebro si Västerås)
7. Camera de comert Stockholm (Stockholm si Uppsala)
8. Camera de comert a Suediei de Est (acopera regiunile Östergötland,
Södermanland si Gotland, cu sediul central in Norrköping)
9. Camera de comert si industrie a Suediei de Vest (Göteborg)
10. Camera de comert a regiunii Jönköping (Jönköping)
11. Camera de comert si industrie a Suediei de Sud (Malmö)
8.1.3 Asociatia Suedeza a Agentilor

Intreprinderilor mici si mijlocii, care doresc sa intre pe piata Suediei pentru prima
data, li se recomanda sa utilizeze agenti comerciali. Circa 700 de agenti
comerciali suedezi sunt membri ai Asociatiei Suedeze a Agentilor „The
Federation of Commercial Agents of Sweden” (www.agenturforetagen.se);

jumatate din acestia sunt implicati in afaceri cu produse textile. Ceilalti sunt
implicati in comertul cu incaltaminte, produse electrice si electronice si agro-
alimentare. 90% din totalul agentilor sunt firme mici cu pâna la 10 salariati. Ele
actioneaza ca agenti comerciali si/sau distribuitori exclusivi in comertul exterior.
Asociatia editeaza o publicatie periodica (newsletter), impreuna cu un supliment,
in care se pot publica anunturi privind oportunitati de afaceri, in scopul facilitarii
realizarii de contacte cu agenti, importatori sau angrosisti suedezi. Aceste
publicatii se distribuie catre toti membrii asociatiei.
8.1.4 Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert (The Swedish Research

Institute of Trade)
Institutul (www.hui.se) poate furniza informatii de piata privind comertul en-gros
si en-detail din Suedia. Natura informatiilor oferite acopera arii specifice (de
exemplu: statistici privind piata incaltamintei, etc.; numarul companiilor prezente
pe piata cu un anumit produs; numele celor mai mari companii prezente pe piata
si cifra lor de afaceri, numarul de magazine de care dispun, etc.).
8.2 Canale de distributie

Sistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit deosebit de rafinate si
se caracterizeaza in prezent printr-un nivel foarte ridicat al eficientei. Aproximativ
doua treimi din totalul importurilor suedeze sunt realizate prin angrosisti-
importatori. Bunurile de consum si materialele industriale (materiile prime) sunt
de regula importate prin aceste canale. Cele mai importante centre de distributie
sunt in Stockholm, Göteborg, Malmö si Helsingborg.
Stockholm este capitala si centrul principal de afaceri din Suedia.
Göteborg este principala poarta maritima si unul din centrele industriale
principale ale industriei auto si produselor petrochimice.
Malmö si Helsingborg sunt situate in sudul Suediei, in apropiere de Danemarca,
fiind, de asemenea, porturi comerciale importante. In 2001 a fost dat in
exploatare podul Malmö-Copenhaga, care leaga practic nordul Europei de
vechiul continent.
Cu toate ca doua treimi din teritorilul suedez (situat in partea de nord) sunt foarte
slab populate, si in aceasta zona exista activitate industriala, in special in
domeniile exploatarii/prelucrarii lemnului, minerit, productia de energie hidro-
electrica etc; cele mai importante centre populate din partea nordica a Suediei
sunt Sundsvall, Skellefteå, Luleå si Umeå.
8.3 Comertul cu amanuntul

Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata
bunurilor alimentare si de convenienta (58%) si piata bunurilor specializate
(42%). Bunurile specializate cuprind trei domenii principale, respectiv
imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si produsele de agrement
(29%).

Pe parcursul ultimilor decenii, unul dintre cele mai importante procese care a
caracterizat comertul cu amanuntul a fost micsorarea ponderii consumului privat.
Această tendinta este determinata în special de faptul ca datorita veniturilor in
crestere, consumatorii isi permit sa cumpere diverse servicii.
In anii 2000, comertul cu amanuntul a fost marcat de doua tendinte puternice, si
anume tehnologia informatiei si profesionalizarea. Tehnologia informatiei a avut o
dezvoltare rapida datorita e-commerce-ului, care creste anual cu aproximativ
30%, precum si unui nou mod de abordare a clientilor. Câteva exemple de
servicii si solutii noi oferite sunt cardurile de loialitate, serviciile bancare si o
segmentare mai inteligenta a consumatorilor. Profesionalizarea constă într-o
tendinta de a angaja mai multi oameni educati si de a investi mai multe resurse
in recrutarea si dezvoltarea personalului.
Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari
grupuri specializate: ICA Group, Konsum Cooperative (Coop) si D&D Dagligvaror
AB (Ax Food, Hemköp, Willy‟s). Oficiile lor de achizitii sunt localizate pe intreg
teritoriul Suediei. In plus, ele coopereaza cu peste 300 de companii mici si
mijlocii care actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de
produse sau pe grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu
amanuntul a produselor alimentare in mâna unui grup restrâns de companii a
condus la aparitia unor mari angrosisti, foarte puternici in relatiile lor cu
producatorii (exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu un nou produs
alimentar, in marea majoritate a cazurilor, poate avea sanse de reusita daca se
negociaza cu un numar limitat de angrosisti.
Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in
proportie de 90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si 20% din
piata bunurilor specializate.
Comercializarea en-gros si en-detail a bunurilor specializate difera sensibil de
comertul cu produse alimentare. Piata acestor produse este caracterizata prin
existenta unui numar mare de companii specializate pe tipuri de produse. In
general, acestea sunt situate in jurul marilor orase, fiind organizate ca mari
societati cu retele proprii de magazine, lanturi voluntare, precum si magazine
individuale.
Tele-marketingul este relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi lansate
prin posta sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingul direct este
utilizat, de asemenea, in vânzarea cu amanuntul a cartilor si revistelor.
Companiile specializate in livrari prin comanda ocupa un loc din ce in ce mai
important in comercializarea cu amanuntul a bunurilor specializate.
Comercializarea cu amanuntul prin comenzi lansate prin internet este in crestere.
Companiile implicate in acest tip de comert livreaza atât produse alimentare cât
si bunuri specializate. De regula, marile companii de comert cu amanuntul au
recurs si la introducerea sistemului de comercializare prin internet.
Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vânda produsele printr-unul din
marii angrosisti, el trebuie sa insiste pentru identificarea unui angrosist mai mic,
bine specializat in piata produsului respectiv. Este, de asemenea, posibil sa
poata vinde loturi en-gros direct catre departamente si lanturi de magazine,
cooperative de consum, companii mari de vânzari cu amanuntul sau grupuri
voluntare de achizitii. Aceste alternative vizeaza marfurile ieftine.

8.4 Preturi
Competitia libera de piata este principiul de baza al industriei si comertului
suedez. Legile pietei determina nivelul preturilor, cu exceptia celor la locuinte si
ferme agricole. Preturile sunt stabilite individual de catre companii. Potrivit legii
concurentei (care corespunde reglementarilor in materie ale UE), nu este
permisa practicarea preturilor de cartel. Toate bunurile si serviciile sunt
purtatoare de TVA.
La stabilirea preturilor,companiile trebuie sa tina cont de trei factori de baza:
- costurile de productie;
- dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;
- preturile produselor similare.
Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de elemente esentiale
determinante in efortul de patrundere pe piata suedeza, precum eventualul cost
ridicat al transportului din tara de origine, taxele vamale si alte taxe specifice
indigenizarii marfii, nivelul TVA, dar si de salariile ridicate, in cazul procesarii
marfii sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul. Alti factori ce pot influenta
pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de marketing si desigur,
tipul produsului.
In cazul unei cooperari pe termen lung, devin naturale eforturile comune de
marketing si distributie ale exportatorului si importatorului.
Este foarte important ca exportatorul sa cunoasca toate elementele privind
competitivitatea produsului sau pe piata si in special nivelul preturilor practicate
de concurenta. Asociatia Camerelor de Comert suedeze elaboreaza studii privind
piata unui anumit fel de produse.
8.5 Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)

Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista linii
maritime cu legaturi rapide care leaga porturile suedeze de cele din Germania,
Olanda, Marea Britanie; transporturile feroviare si rutiere, asistate de feriboturi,
sunt de asemenea, foarte utilizate.
Liniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. Exista facilitati excelente de
depozitare ce asigura conditii propice pentru produse agricole si orice alte
marfuri, in conditii de umiditate si temperatura controlate, inclusiv depozite
frigorifice (congelatoare). Distribuitorii interni dispun de retele eficiente si dotari
ce asigura transportarea marfurilor in cel mai indepartat colt al tarii, in cel mai
scurt timp.
Transportul de marfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv si
eficient. Modalitatea de transport cea mai eficienta va fi stabilita impreuna de
exportator si importator.
De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in conformitate cu
regulile „Incoterms” elaborate de Camera Internationala de Comert de la Paris
(ICC). Aceste reguli sunt international, unanim acceptate in comertul exterior, ele
aratând si momentul transferului riscurilor si proprietatii de la exportator la

importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI Paris, intr-o limba de
circulatie internationala, dar poate fi cumparata, tradusa in limba româna, de la
toate camerele de comert din România sau de la Centrul Român pentru Comert
Exterior din cadrul Departamentului de Comert Exterior aflat in subordinea
Guvernului României.
Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in asociatia denumita
„Swedish International Freight Association”, institutie afiliata la FIATA (Federation
of International Freight Forwarders). Fara responsabilitati ca transportator, casele
de expeditii pot executa servicii de vamuire, manipulare si marketing, asigurari
ale marfurilor transportate si intocmirea documentelor de transport, putând asista
exportatorii si importatorii la incasarea pretului marfurilor livrate (in conditia de
livrare CCD) si la depozitarea acestora, de cele mai multe ori in propriile
depozite.
8.5.1 Comunicatiile
Sistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele mai
performante din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii instruirii,
atât in scoli cât si institutiile publice, in domeniul IT&C.
In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii, in
prezent existând pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu cele
mai multe posturi telefonice pe cap de locuitor.
Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua
scandinava de telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din
gospodariile suedeze au cel putin un telefon mobil si cel putin 40% din acestia
utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.
Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat
rapid introducerea noilor tehnologii si servicii IT&C.
De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere pe cap
de locuitor. Inca de la incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un
computer performant, jumatate din acestea fiind conectate la Internet.
In prezent, peste 70% din populatia Suediei, cuprinsa intre 16 si 64 ani, utilizeaza
in mod regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii publici folosesc
computerul in activitatea profesionala.
9 CULTURA DE AFACERI
Pentru a intra cu succes si pe termen lung pe piata Suediei, un exportator trebuie
sa cunoasca o serie de elemente; dintre acestea amintim filozofia de afaceri a
firmelor suedeze si practicile comerciale, cunoasterea limbii suedeze constituind
un avantaj. Orice exportator care tinteste piata suedeza pe termen lung trebuie
sa cunoasca situatia produsului sau pe piata, acordând o atentie sporita
actiunilor sale de marketing. Utilizarea limbii engleze este practic generalizata.
Cumparatorii suedezi sunt foarte pretentiosi si in general conservatori. De regula
ei pretind lucruri de calitate ridicata, durabile, cu aspect atractiv, ambalalaj
corespunzator si livrari prompte. Componenta ecologica a devenit un factor

important in optiunea de a alege intre doua produse egale. Libera competitie este
principiul de baza al industriei si comertului. Importatorii si distribuitorii
profesionisti sunt experti in operatiuni de comert exterior, cunoscându-si foarte
bine interesele.
Preferintele consumatorilor difera semnificativ pe categorii de vârsta si origine
etnica. Optiunea pentru produse de calitate este relativ generalizata, tineretul si
populatia urbanafiind insa mai pretentiosi. Din circa 4 milioane de angajati,
femeile reprezinta 48%. Egalitatea intre femei si barbati este un principiu
important, valabil si in sfera afacerilor. Familiile sunt in general mici, cu 1-2 copii.
9.1. Filozofia de afaceri a importatorilor suedezi

Majoritatea companiilor suedeze prefera sa intre in afaceri cu firme straine ce
dispun de personal calificat in sfera afacerilor internationale. Specialistii din
firmele suedeze implicati in operatiuni de import au putere directa si rapida de
decizie, fara a mai fi necesara consultarea superiorilor.
Companiile suedeze negociaza atât cu firme agent cât si direct cu producatorii,
optiunea fiind in sarcina furnizorilor. Când un exportator prefera sa lucreze printr-
un agent suedez, acesta trebuie sa fie in contact permanent cu cumparatorul.
Principalii factori determinanti de competitie sunt pretul, calitatea, termenele de
livrare prompte si asigurarea service-ului. Unii cumparatori suedezi sunt de
asemenea interesati sa cunoasca costurile totale ale furnizorului (TCOO - Total
Cost of Ownership). Managementul lanturilor de distributie impune adesea
furnizorilor externi participarea la rezolvarea tuturor aspectelor legate de procesul
de distributie.
In general, suedezii ce activeaza in zona afacerilor nu sunt dispusi sa abordeze
discutii despre viata lor particulara sau pe alte teme in afara subiectului de
afaceri, ceea ce nu inseamna ca sunt limitati sau ignoranti; de regula ei sunt
extrem de ocupati si de aceea evita risipirea timpului de tratative.
Cumparatorii suedezi doresc o comunicare deschisa totala cu exportatorii, livrari
prompte fara lipsuri cantitative si defecte de fabricatie. Serviciile post vânzare,
precum reparatiile, intretinerea si montajul sunt factori determinanti in mentinerea
pe piata.
De regula, importatorii suedezi solicita informatii sau fac investigatii privind
potentialul si capabilitatea exportatorului, sistemele sale de control al calitatii,
aspecte ecologice, capacitatea de dezvoltare a productiei dar si situatia sa
financiara. Se recomanda ca si exportatorul sa faca asemenea investigatii in
legatura cu importatorul.
9.1.1 Punctualitatea
Punctualitatea nu este numai un semn de respect ci si un semn al eficientei
activitatii, suedezii dovedind lipsa de intelegere cu privire la variatiile de cultura
privitoare la acest aspect. Punctualitatea in sosirea la intâlniri de afaceri poate fi
apreciata si ca standard privind punctualitatea in livrarea marfurilor. Stresul
generat de factorul „timp” este adesea prezent in contactele de afaceri. In

general, nu este considerata o impolitete fixarea unei date limita pâna la care se
solicita un raspuns sau luarea unei decizii.
Punctualitatea este importanta nu numai in relatiile de afaceri dar si in alte
imprejurari; un suedez invitat la un dineu la ora 8, va sosi cu exactitate la acea
ora.
9.2 Structura companiilor suedeze

Companiile suedeze sunt mai putin rigide decât companiile din alte tari. Suedezii
incearca adesea sa rezolve problemele aparute, in mod informal si pragmatic,
trecând peste parerile avocatilor sau altor autoritati executive. Aceeasi atitudine
este adoptata si in schimbul de informatii. Daca se cunoaste situatia reala,
negocierile progreseaza rapid, creându-se relatii de incredere si motivatia
continuarii afacerilor.
Companiile suedeze au, de regula, o structura profilata pe un anumit gen de
afaceri, cu spirit de echipa si cu putine niveluri de conducere (decizie). Aceasta
structura conduce la un proces decizional simplu, direct si rapid. Statutul
personalului angajat este de importanta minora in viata suedeza de afaceri.
Directorii se fac simtiti foarte rar, iar angajatii nu se simt inferiori acestora. Un
semn al nediscriminarii ierarhice il constituie modul in care se adreseaza in
relatiile de munca, folosindu-se numele de botez.
Cu toate ca persoanele cu raspundere executiva sunt dispuse sa-si asume
riscurile, deciziile importante se iau in echipa, dupa o analiza foarte atenta.
Consensul in luarea unei decizii este deosebit de valoros. Dezbaterile aprinse in
intâlnirile de afaceri sunt neuzuale iar criticile sunt prezentate de o maniera
impersonala si foarte diplomatica. Datorita educatiei, oamenii de afeceri suedezi
accepta solutiile de compromis.
In contrast cu marea majoritate a tarilor in care promovarea se face pe criterii de
vârsta, in Suedia trendul actual este de promovare a tineretului in functii de
raspundere. Egalitatea dintre femei si barbati pentru ocuparea unor pozitii in
ierarhia managementului este un alt principiu promovat de firmele suedeze.
9.3 Etica in afaceri

Chiar daca poporul suedez nu este deosebit de religios, totusi Protestantismul
(Lutheran) a afectat si cultura de afaceri. Coruptia a fost privita ca o problema
foarte importanta, iar in scopul prevenirii ei s-a infiintat, in 1923, „Institutul pentru
Prevenirea Platilor Ilicite”. Este considerata corupta „orice persoana care da,
promite sau ofera mita sau foloase necuvenite”. La nivel national, beneficiile
(cadourile) ce depasesc 300-500 SEK (35-60 euro) sunt considerate ca fiind
improprii. Aceasta valoare se refera si la cadourile oferite cu ocazia unor
sarbatori (Craciun, Paste, zi onomastica etc). Legea suedeza nu face exceptii
privind asa-zisele plati preferentiale. In relatiile internationale, interpretarea
acestei reglementari este mai ingaduitoare.
In Suedia, cadourile de afaceri, vis-a-vis de partenerii straini, pot fi acceptabile in
limita practicilor din comunitatea de afaceri vest-europeana.

Suedia este membru al „International Centre for the Settlement of Investment
Disputes” si semnatar al „Conventiei de la New York” privind recunoasterea si
punerea in aplicare a sentintelor curtilor de arbitraj straine. Institutul de Arbitraj
de pe lânga Camera de Comert Stockholm este una din instantele de prestigiu
din lume. Un acord intre Asociatia Americana de Arbitraj si Camera de Comert a
Federatiei Ruse, incheiat in 1993, prevede ca arbitrajele si sentintele date in
Suedia dupa regulile Comisiei Natiunilor Unite privind Legea Comertului
International, de catre Instanta arbitrala a Camerei de Comert Stockholm, sunt
definitive si executorii.
9.4 Comertul si protectia mediului

Companiile suedeze trateaza cu foarte mare atentie problematica protejarii
mediului inconjurator, considerând-o ca obiectiv strategic in politica lor de
supravietuire si dezvoltare. Neglijarea acestui aspect in politica de management
poate avea consecinte negative asupra competitivitatii activitatii firmei. Partenerii
de afaceri straini care doresc sa patrunda sau sa se mentina pe piata Suediei
trebuie sa respecte cu strictete normele internationale de protectie a mediului, in
caz contrar riscând pierderea afacerilor in Suedia.
9.5 Comunicarea in marketing si promovarea vânzarilor

Alocati timp suficient pentru investigarea pietei in scopul cunoasterii ei in
amanunt. Nu colectati informatii numai despre importatori sau agenti, ci si despre
obiceiurile si preferintele consumatorilor finali, precum si despre activitatile
intermediarilor din lanturile de distributie. Culegeti toate informatiile despre
produse, dar si despre compania cu care intrati in afaceri. Importatorii, la rândul
lor, sunt interesati sa obtina informatii despre capacitatea exportatorului de a livra
marfa contractata in cantitatile si la termenele convenite. Daca negocierile se
poarta cu un importator suedez capabil, atunci toate aspectele legate de costuri
si preturi vor fi de la inceput foarte bine definite.
Suedia este cunoscuta ca fiind o „piata a cumparatorului”. Firmele suedeze nu
schimba cu usurinta furnizorii cu care au deja stabilite relatii traditionale. Desigur,
acesta este un avantaj al exportatorilor care si-au creat aceasta pozitie, in
comparatie cu un nou venit pe piata, care trebuie sa depuna eforturi initiale
sustinute pentru a câstiga increderea intregului lant de distributie. Cumparatorii
suedezi apreciaza sinceritatea, in general, dar mai ales in relatiile de afaceri. In
relatiile cu cumparatorii suedezi este periculos sa prezinti faptele intr-o lumina
mai favorabila decât ele sunt in realitate. Daca vânzatorul nu este capabil sa-si
indeplineasca obligatiile asumate inca de la prima comanda, atunci este mai mult
ca sigur ca nu va mai primi alta.
Inainte de lansarea unor eforturi extensive si costisitoare de marketing, trebuie
avuta in vedere capacitatea de productie si dezvoltare, competitia de pe piata,
precum si o strategie adecvata de marketing. Vânzarea personala si stabilirea de
relatii directe este de departe cea mai importanta si eficienta metoda de abordare
a pietei. Atunci când vânzatorul si cumparatorul pot gasi impreuna raspunsuri
rapide la intrebari, multe probleme pot fi rezolvate in cel mai scurt timp.
Deplasarile in Suedia ofera oportunitatile necesare cercetarii competitiei. Vizitele
personale trebuie tratate ca investitii si trebuie bine planificate si pregatite cu mult

timp inainte (circa 6 luni). Este recomandabila concentrarea vizitei pe un numar
restrâns de piete, cu evaluarea cât mai corecta a costurilor si sanselor oferite de
fiecare piata.
9.5.1 Publicitatea
Publicitatea joaca un rol foarte important in viata comerciala suedeza. In acest
scop sunt disponibile toate tipurile de media. Cotidienele si alte publicatii
specializate din presa scrisa sunt cele mai importante mijloace de reclama in
media, ocupând mai mult de jumatate din totalul acestei activitati. Publicitatea
directa prin posta este al doilea mod important de desfasurare al acestei
activitati, urmat de radio si televiziune. Alte forme, specifice fiecarui tip de
produs, sunt reclamele vizuale din locurile de comercializare aglomerate - scrise
sau sub forma de fotografii (postere), panouri etc.
Principalele cotidiene suedeze, cu circulatie nationala, sunt Dagens Nyheter,
Svenska Dagbladet si Dagens Industri. Cele mai importante ziare regionale sunt
Göteborgs Posten in zona Göteborg si Sydsvenskanin zona Malmö.
Exportatorii isi pot face reclama pentru produsele lor si pe web-site-ul Camerei
de Comert:www.cci.se.
9.6 Târguri si expozitii

Informatii utile privind cerintele pietei, standarde si potentialul general pot fi
obtinute prin vizitarea târgurilor si expozitiilor specializate. Participarea la târguri
ca expozant este o initiativa foarte costisitoare in comparatie cu alte optiuni.
Aceleasi rezultate sau chiar mai bune pot fi obtinute, in special, daca numarul
firmelor de profil, potential partenere, este redus, caz in care contactarea directa
si personala este de preferat.
Vizitarea initiala a unui târg specializat pe profilul de productie al exportatorului,
inainte de a lua decizia participarii ca expozant, poate fi o alternativa la fel de
eficienta; o vizita bine pregatita la un astfel de târg constituie o actiune eficienta
de marketing, care poate fi combinata si cu vizitarea directa a unor companii.
Perioada de dupa efectuarea unor astfel de vizite este deosebit de importanta.
Raspunsurile prompte la cererile de oferta primite sunt apreciate intotdeauna
pozitiv de catre suedezi, chiar daca nu vor fi lansate imediat comenzi. Aceasta
ofera insa o impresie despre seriozitatea exportatorului, incurajându-l sa insiste.
9.7 Redactarea unei oferte

Importatorii suedezi primesc o cantitate mare de oferte de la furnizori straini. De
aceea, trebuie sa fiti siguri ca primele oferte transmise contin toate informatiile
pertinente, importatorii neavând obiceiul sa ceara precizari aditionale.
Este important sa aratam ca importatorii suedezi doresc sa cunoasca de la bun
inceput o serie de elemente minime, precum preturile, termenii si cantitatile
minime ce pot fi livrate.
Redam in continuare elementele minime ce trebuie incluse intr-o oferta transmisa
unei firme suedeze:

1. Produsul:
Descrieti produsul foarte pe larg, aratând toate caracteristicile tehnice posibile.
Anexati brosuri si/sau fotografii. Mostrele sunt totdeauna folositoare, cu atât mai
mult când nu exista alte materiale promotionale. In cazul transmiterii de mostre,
un acord in acest sens trebuie convenit in prealabil cu importatorul. Nu includeti
un numar mare de produse in oferta. Specializarea in productia unui anumit
produs creaza o buna impresie tehnica.
2. Preturile:
Utilizati, in cotatiile transmise, valute liber convertibile; firmele suedeze, agreaza,
in ordinea preferintelor, Coroana Suedeza (SEK), Euro (EUR) si Dolarul
American (USD); cotatiile agreate sunt CIF port suedez sau nord-european,
DDU si CFR. Importatorii de regula nu acorda atentie ofertelor cu preturi speciale
(bargain price); oferiti de la inceput cel mai bun pret posibil, cu mentiunea ca este
ne-negociabil.
3. Conditii de plata:
Nu exista cerinte specifice referitoare la conditiile si termenii de plata. Oricum, in
conditiile unei concurente acerbe, conditiile de plata avantajoase pot favoriza
incheierea afacerii. Daca initial se solicita plata prin acreditiv (L/C) este de dorit a
se mentiona ca in viitor pot fi uzitate si alte modalitati de plata. Platile la 30 sau
90 de zile de la livrare sau incasso-ul documentar sunt preferate, desigur, in
functie de tipul marfii si creditul cumparatorului.
4. Cantitatea:
Aveti in vedere ca Suedia este o piata mica atunci când mentionati cantitatea
minima a unei livrari.
5. Calitatea:
Importatorii sunt foarte precauti la verificarea calitatii marfurilor cumparate,
acestea fiind comparate cu mostrele acceptate si nu admit nici un rabat intre
livrari.
6. Capacitatea de productie:
Importatorii doresc sa cunoasca capacitatea reala de productie a vânzatorului si
cea disponibila pentru productia de export.
7. Ambalaj / Transport:
Ofertele trebuie sa cuprinda toate informatiile referitoare la tipul ambalajului,
materialul din care este compus, dimensiunile si greutatea coletelor, precum si
mijloacele de transport si termenele calendaristice de livrare.

8. Referinte:
Informatii privind banca exportatorului (nume si adresa), pozitia sa pe piata
(asociatiile sau organizatiile din care face parte), dar si experienta anterioara in
export, sunt, de regula, bine venite.
PLANIFICAREA UNEI ACTIUNI INDIVIDUALE DE MARKETING:

 Conveniti intotdeauna intâlnirile in prealabil;
 Prezentati mostre si/sau literatura relevanta;
 Fiti punctuali; anuntati daca intârziati peste 15 minute;
 Pentru a arata respect, intrebati cât timp are la dispozitie
partenerul; daca el este interesat, va continua oricum;
 Aflati toate necesitatile partenerului si conceptul sau de afaceri;
folositi argumente corespunzatoare necesitatilor si conceptului sau
de afaceri;
 Prezentati concentrat obiectivele urmarite de dumneavoastra;
 Concluzionati: se incheie afacerea sau nu, urmeaza o alta intâlnire,
alti pasi ce trebuie parcursi, etc;
 Executati prompt toate obligatiile asumate cu ocazia negocierilor
purtate.
10 RELATII COMERCIALE BILATERALE ROMÂNIA – SUEDIA
10.1 Evoluția schimburilor comerciale româno-suedeze
Evolutia schimburilor comerciale bilaterale, in perioada 2008-2014 se prezinta

astfel:
-milioane euro-
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total 636,46 496,35 557,08 686,28 675,14 773,62 843,18

Export 201,9 246,08 291,99 355,76 390,99 452,33 465,73
Import 434,56 250,28 265,09 330,52 284,15 321,29 377,45
Sold -232,6 -4,2 26,9 25,24 106,84 131,04 88,28
La data de 31 decembrie 2013, valoarea totală a schimburilor comerciale

bilaterale a fost de 773,62 mil. euro, fiind înregistrată o creştere de 11,18%
faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2012.
Acest volum marcheaza inregistrarea unui record istoric în relatia
bilaterala.
Exporturile româneşti în Suedia au atins nivelul de 452,33milioane euro, în
creştere cu 15,81% (peste mediile obținute la nivel global, european și intra-
UE, de 5,07%, 5,11%, respectiv 8,8%) faţă de sfârșitul anului 2012, in timp ce
importurile din Suedia se ridică la nivelul de 321,29 milioane euro, în creştere
cu 5,27%, comparativ cu sfârșitul anului 2012.
Soldul balanţei comerciale la sfârșitul anului 2013 a înregistrat un excedent
de 131,04 mil. euro în favoarea părţii române.
Evoluțiile pozitive înregistrate de exportul românesc pe piața suedeză, în anul
2014, confirmă faptul că s-a reușit consolidarea unei baze solide, care nu mai
depinde în proporție mare de factori conjuncturali, existând premize certe
pentru atingerea în următorii doi ani a unui record absolut de 1 miliard euro, al
schimburilor comerciale bilaterale, cu exporturi românești de peste 550 milioane
euro.
În perioada ianuarie-decembrie 2014, exportul românesc a fost de 465,73
milioane euro, cu o creștere de 3,09% față de anul anterior, reprezentând
0,89% din totalul livrărilor de mărfuri românești în exterior, față de 0,91% cât
era la nivelul anului 2013.
Importul de produse suedeze a ajuns la nivelul de 377,45 milioane euro, ceea
ce înseamnă numai 0,65% din totalul importurilor țării noastre.
Ca urmare a creșterii constante a exporturilor, se remarcă consolidarea
trendului inițiat în 2010 de menținere a balanței comerciale pe un sold pozitiv,
care în 2014 a fost de 88,28 milioane euro, după recordul obținut în 2013, de
131,04 milioane euro.
Datorită rezultatelor bune obținute în comerțul bilateral, Suedia figurează printre
cele 9 țări UE (locul 5) cu care România înregistrează excedente comerciale,
situându-se după Marea Britanie, Franța, Grecia și Bulgaria și înaintea Estoniei,
Croației, Letoniei și Ciprului în această ierarhie.
10.2 Structura schimburilor de mărfuri
Un alt element care face ca schimburile comerciale bilaterale să fie caracterizate

de o eficiență ridicată este structura acestora. Exportul românesc este dominat
de produse cu un inalt nivel de prelucrare, deci o mai mare valoare adăugată,
ceea ce garantează o eficiență ridicată pentru firmele exportatoare. De altfel, cea
mai mare creștere a exportului românesc în 2014, față de 2013, s-a înregistrat
la capitolul vehicule, aeronave, vase, cu un spor de 31,81%.
În același timp, la import se constată că majoritatea produselor suedeze

(peste 60%) sunt mașini, aparate, echipamente, vehicule, aeronave, vase, ceea
ce înseamnă că au fost destinate unor investiții productive, care generează
locuri de muncă și contribuie direct la creșterea economică.

Se poate afirma că în 2014 structura schimburilor comerciale este asemănătoare
cu cea a ultimilor ani, atât la import cât si la export, predominând produsele din
industria construcţiilor de masini. Spre deosebire de exporturile românesti care
au o tendinta de diversificare in ultimii ani, importurile din Suedia tind sa se
concentreze in special pe echipamente si masini.
La 31 decembrie 2014, structura schimburilor pe grupe de mărfuri apare foarte
puţin modificată faţă de anul precedent.
Structura exportului:
 (17) Vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport – 24,2%
 (15) Metale comune si articole din acestea – 12,5%
 (20) Mobila si articole de mobilier – 8,2%
 (9) Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si lucrari din pluta;
lucrari din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele – 5,6 %
 (11) Materiale textile si articole din acestea – 5,3%
 (7) Materiale plastice si articole din material plastic; cauciuc si articole
din cauciuc – 4,1%
 (16) Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 3,4%
 (18) Instrumente si aparate optice – 2,6%
 (4) Produse alimentare – 2%
Structura importului:
 (16) Masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora –
42,6%
 (15) Metale comune si articole din acestea – 16,3%
 (17) Vehicule, aeronave, vase si echipamente de transport – 12,2%
 (10) Pasta din lemn, deseuri de hartie sau carton – 6,5%
 Produse ale industriei chimice si conexe – 3,9%
 (7) Materiale plastice si articole din material plastic; cauciuc si articole
din cauciuc – 3,6%
 (1) Animale vii si produse ale regnului animal – 3,5% (in majoritate
peşte, crustacee, moluşte)
 (11) Materiale textile si articole din acestea – 2,4%
 (9) Lemn, carbune de lemn si articole din lemn; pluta si lucrari din pluta;
lucrari din impletituri din fibre vegetale sau din nuiele – 1,6%.
11 INFORMATII PRACTICE
11.1 Reglementari privind intarea in Suedia

Incepand cu data de 2 iulie 2007, cetatenii români pot intra si calatori liber pe
teritoriul Regatului Suediei pe baza unui pasaport valabil sau a Cartii de
Identitate românesti valabile.

11.2 Orele de program si concediile
Programul de lucru este in general, de luni pâna vineri, intre orele 8.00 sau 9.00
pâna la ora 17.00. Multe institutii inchid cu o ora mai devreme in perioada
sezonului de vara.
In general, primavara si toamna sunt cele mai propice perioade pentru contacte
de afaceri. Iulie si mare parte din august, precum si perioada Craciunului si
Anului Nou sunt, de obicei, perioade de vacanta.
11.3 Accesul in Suedia

Toate liniile aeriene importante, inclusiv Tarom-ul, au zboruri regulate la
Stockholm. Principalele aeroporturi internationale sunt Arlanda (Stockholm) si
Landvetter (Göteborg). Pentru vizite in sudul Suediei este preferabil a se utiliza
aeroportul din Copenhaga (Danemarca).
11.4 Calatoriile in interiorul Suediei

Suedia se intinde pe o lungime de aprox. 1.600 km. Principalele companii
aeriene interne sunt SAS si Braathens Malmo Aviation, care acopera circa 30
destinatii (orase) din Suedia.
Trenul este al doilea mijloc important de transport intern. Un tren expres
parcurge distanta Malmö-Stockholm in 4 ore, iar distanta Göteborg-Stockholm in
3 ore. Liniile regulate de autobuze inter-city sunt recomandate pe distante mai
mici. Taximetrele sunt destul de costisitoare iar tarifele variaza de la o companie
la alta. Intotdeuna, inainte de utilizarea unui taxi, intrebati care este costul pâna
la destinatia dorita. Inchirierea unei masini este posibila in orice aeroport,
folosind o carte internationala de credit.
12 LEGATURI UTILE
1. AMBASADA ROMÂNIEI: www.stockholm.mae.ro
2. ORGANIZATII GUVERNAMENTALE:
- Guvernul Suediei: www.regeringen.se
- Ministerul Afacerilor Externe: www.ud.se
3. INFORMATII GENERALE:
- Institutul Suedez: www.si.se
- Administratia fiscala: www.skatteverket.se
- Consiliul suedez pentru migratie: www.migrationsverket.se
- Casa Nationala de Asigurari Sociale: www.forsakringskassan.se
- Biroul central de statistica: www.scb.se
- Registrul Comertului / Oficiul pentru patente si marci: www.prv.se
- Bordul national pentru agricultura: www.jordbruksverket.se

- Administratia nationala pentru alimentatie: www.slv.se
- Administratia nationala a pescuitului: www.fiskeriverket.se
- Bordul national de silvicultura: www.svo.se
- Administratia aviatiei civile: www.lfv.se
- Administratia nationala maritima: www.sjofartsverket.se
- Agentia suedeza pentru protectia mediului: www.naturvardsverket.se
- Pagini aurii: www.gulasidorna.se
4. ORGANIZATII DE AFACERI:
- CCI (pentru publicare oferte de export): www.chambertrade.com
- Asociatia camerelor de comert: www.cci.se
- Federatia suedeza de comert: www.svenskhandel.se
- Bordul National de Comert: www.kommers.se
- Consiliul suedez de comert: www.swedishtrade.se
- Federatia agentilor comerciali din Suedia: www.agenturforetagen.se
- Federatia industriei suedeze: www.industriforbundet.se
- Agentia de investitii in Suedia: www.investsweden.se
- Confederatia intreprinderilor suedeze: www.svensktnaringsliv.se
5. TARGURI INTERNATIONALE
- Stockholm International Fairs: www.stofair.se
- Elmia Jonkoping: www.elmia.se
- Targul Göteborg: www.svenskamassan.se
6. BANCI
- Nordea : www.nordea.com
- S E B : www.seb.se
- Handelsbanken: www.handelsbanken.se
7. ZIARE PRINCIPALE
- Svenska Dagbladet: www.svd.se
- Dagens Nyheter: www.dn.se
- Dagens Industri: www.di.se
- Sydsvenska Dagbladet: www.sydsvenskan.se(local Malmö)
- Goteborgsposten: www.gp.se(local Göteborg)
BPCE Stockholm, martie 2015 viorel.predosanu@dce.gov.ro

Indrumar de Afaceri Suedia - Martie2015 - 201546223

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumar de Afaceri Suedia - Martie2015 - 201546223

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMBASADA ROMÂNIEI LA STOCKHOLM

BIROUL CONSILIERULUI ECONOMIC

BPCE Stockholm, martie 2015 2

BPCE Stockholm, martie 2015 3

Informatiile prezentate in aceasta lucrare sunt destinate companiilor românesti

Cu o piață internă relativ mica, dar cu un grad

Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc

BPCE Stockholm, martie 2015 4

Distributia cheltuielilor aferente consumului in 2014

BPCE Stockholm, martie 2015 5

Alianta de centru-stânga (coalitie de guvernamânt formata din

Suprafata: 450.000 km2

Pozitionare geografica In nordul Europei, ocupa partea estica a Peninsulei Scandive

Capitala Stockholm (1,7 mil. locuitori – inclusiv suburbiile)

Principalele orase Göteborg (810.000 locuitori); Malmö (530.000 locuitori)

Educatie 51% din populatie are diploma de liceu

Moneda Coroana suedeza (SEK)

1 Euro = 9,20 SEK (cu variatii intre 9,1-9,6SEK in anul 2014)

BPCE Stockholm, martie 2015 6

BPCE Stockholm, martie 2015 7

Contributia diverselor sectoare economice la formarea PIB (2014):

Distributia companiilor in Suedia, in functie de domeniul de activitate

Industrie Altele 1,9%

In cursul anilor ‟70, urmare a cresterii economice exceptionale, companiile

BPCE Stockholm, martie 2015 8

4.1.1 Engineering / constructoare de masini

BPCE Stockholm, martie 2015 9

4.1.3 Celuloza si hârtie

BPCE Stockholm, martie 2015 10

4.1.5 Industria metalurgica

BPCE Stockholm, martie 2015 11

5.1 Uniunea Europeana

5.2 Comertul exterior al Suediei

După ce în anul 2013 Suedia a obținut un sold favorabil al balanței comerciale

În 2014 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.126,9 miliarde coroane

BPCE Stockholm, martie 2015 12

În anul 2014 exporturile suedeze au sporit cu 3%, în timp ce importurile au fost

Se poate constata că în perioada 2012-2014 a avut loc o reducere constantă a

Trendul manifestat de comerțul exterior suedez in ultimii ani, în special în 2014,

Se remarca, de asemenea, faptul ca în comerțul cu țările UE, Suedia continuă să

Exporturile totale ale Suediei pe relația cu statele membre UE au fost în anul

În comerțul extracomunitar, Suedia a obținut rezultate mai bune, având exporturi

BPCE Stockholm, martie 2015 13

În totalul importurilor Suediei se remarcă faptul că România reprezintă cca

Cele mai mari 20 de companii suedeze, în conformitate cu cifra de afaceri

6.1 Domeniile-cheie pentru investitii

6.1.1 Politica de atragere a investitiilor straine directe

BPCE Stockholm, martie 2015 14

6.1.2 Stimulente speciale

6.1.3 Nivelul si ponderea ISD in Suedia

Prin faptul ca Suedia si-a creat o imagine de pionier in adoptarea tehnologiilor de

BPCE Stockholm, martie 2015 15

In vederea efectuării de activităti economice, persoanele fizice si persoanele

6.3.1 Regim fiscal aplicat companiilor

6.3.2 Regim fiscal aplicat angajatilor

BPCE Stockholm, martie 2015 16

6.3.3 Taxe si impozite indirecte

7 IMPORTUL DE PRODUSE IN SUEDIA

7.1 Taxa pe valoare adaugata - TVA

7.2 Alte taxari si taxe de import

BPCE Stockholm, martie 2015 17

7.5 Restrictii la import

7.6 Ambalaje si etichetare