Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CLUJ - NAPOCA
STUDIU DE CAZ
DE LA “TIGRUL CELTIC” LA “MICUL PISOI”
1
CAP. I. DATE ECONOMICE
Desi Irlanda are o populatie de doar 4,5 milioane lucuitori ea are un PIB de
aproximativ 170 miliarde de euro (mai mult decât România şi Bulgaria
adunate) si un PIB/cap locuitor de 38.000 Euro (acesta find unul din cele mai
mari din Vestul Europei). Economia Irlandei este bazată în mare parte pe
exporturi, ele depasind 90% din PIB.
Irlanada se poate considera un adevarat model de creştere economică
pentru Tarile democratice. Are o politică de atragere a investiţiilor străine –
un impozit pe profitul 12,5%, cel mai scazut din vestul Europei- procentaj
considerat de tari precum Franta si Germania, dumping fiscal. Irlanda s-a
transformat din cel mai sărac stat vestic, intr-unul din cele mai bogate din
perspectiva PIB pe locuitor (mai bogat chiar decât marele vecin şi adversar de
secole, Marea Britanie). Pentru populatia Irlandei, odată cu bogatia, statutul
de subordonare a dispărut şi creşterea economică a fost văzută ca o victorie
morală, politică şi socială. De aceea, acest împrumut care va trebuii luat este
văzut ca o înfrângere. Pentru a inapoia acest împrumut masiv, este foarte
probabil ca Irlanda să fie nevoită să-şi modifice politica fiscală şi, odată cu ea,
modelul de creştere economică.
Venituri iluzorii
Intre 2003-2007 sistemul bancar irlandez a lucrat cu bani din exterior. A
importat fonduri echivalente cu peste 50 la suta din PIB pentru a finanţa o
iluzie de boom imobiliar. Veniturile fiscale generate de acest boom imobiliar
erau oarecum iluzorii, mare parte venind din câştigurile de capital pe
proprietate, taxa de timbru pe tranzactiile imobiliare, taxa pe valoarea
adăugată materialelor de construcţii şi impozitul pe venit de la muncitorii care
optau sa puna umarul la dezvoltarea "tigrului". Potrivit Guvernatorului Bancii
2
lor Centrale,13 locuri de munca dintr-o suta din Irlanda erau ocupate de
straini.
Timp de 10 ani, Irlanda a avut un buget excedentar, ajungadu-se in
situatia in care nimeni nu se mai gandea sa reduca din cheltuieli.
Acest „Boom” a facut ca statul Irlandez sa fie dependent de impozitul pe
profit, de taxa de timbru şi de impozitul pe câştigurile de capital ca surse de
venituri. Odată cu prăbuşirea acestor venituri, sporirea cheltuielilor Guvernului
a dus la apariţia bruscă în Irlanda a unui deficit fiscal ascuţit, după ani de
excedente. Ca rezultat a acestui deficit fiscal, era nevoie sa se faca niste taieri
din cheltuieli care au fost pe masura- echivalentul a 14% din PIB, un procent
mare pentru o economie modernă.
Criza bancara
La venirea crizei, veniturile la buget au fost aspru corectate dupa ce
imobiliarele au cazut, si Irlanda a ramas fara muncitori deoarece strainii au
plecat iar banacile aveau un munte de credite neperformante. Guvernul
Irlandez a trecut la nationalizarea unor banci si au infintat Agenţia de
gestionare a activelor –NAMA, care avea functia de prelua cele mai mari
credite neperformante.
3
anunţa reducerea cheltuielilor publice cu încă 15 miliarde de lire, în plus faţă
de cele 14,5 miliarde pe care le-au tăiat deja.
Insa ei, Economiştii irlandezi, sunt însă de părere că aceste reduceri sunt doar
inceputul faţă de "premiul" de 70 de miliarde de lire, alocat salvării sistemului
bancar. Astfel, în următorii şase-şapte ani, aproape fiecare cent din taxele
plătite de irlandezi va acoperi pierderile băncilor.
În condiţiile de fata, investitorii si demnitarii europeni se tem că Irlanda va
ajunge la niste cheltuieli mai mari decât s-a prevăzut pentru a-şi salva
sistemul bancar, în timp ce deficitul bugetar al ţării a ajuns deja la 32% din
PIB. Ţările din Uniunea Europeana se tem că modelul Greciei se va repeta în
cazul Irlandei, iar boala va fi raspandita şi la alte ţări, cum ar fi Portugalia şi
Spania. La fel ca in cazul Greciei, Irlanda a negat multa vreme cum ca ar avea
nevoie de ajutor din partea altor state.
Rep. Irlanda a aprobat in urma cu cateva zile cel mai dur plan de
austeritate din istoria sa. În pragul unei crize asemănătoare crizei Greciei,
executivul irlandez a anunţat că are ca obiectiv realizarea unor economii de 15
miliarde de euro până în 2014. Condiţie necesara pentru acordarea unui ajutor
din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional de aproximativ
85 de miliarde de euro. Suma nu este însă una stabilită, iar negocierile între
cele trei părţi încă sunt în derulare.
Pe irlandezi îi aşteaptă vremuri grele. Premierul Brian Cowen a dezvăluit un
plan de austeritate pentru următorii patru ani, menit să ajute ţara să iasă din
criză. Aproximativ 24 de mii de irlandezi şi-ar putea pierde slujbele în perioada
următoare. Guvernul are în vedere şi introducerea unui impozit pe proprietate
pentru prima dată în Irlanda. În paralel, Taxa pe Valoarea Adăugată va fi
majorată de la 21% în prezent la 23% în 2014. Totodată, Irlanda va menţine
impozitul pentru companii la 12,5%, măsură deja condamnată de populaţie.
4
Salariul mediu in sectorul - S-a majorat - S-a majorat cu 200%
public cu peste 50%
Evolutia datorie publice - A crescut cu - A crescut cu 160% (de
184% (de la la 12,6 miliarde la 32,6
44 la 125 miliarde Euro)
miliarde
Euro)
Se poate observa in tabelul de mai sus si graficul de mai jos ca, in cazul
ambelor tari, atat timp cat economia crestea, cele doua tari nu au avut
probleme cu acoperirea acestor cheltuieli. Dar in 2009 insa, in cazul Irlandei
PIB-ul scade la 166 mld de la 187 mld Euro, iar veniturile bugetare se reduc
semnificativ, astfel incat, de la un excedent bugetar de 5,2 miliarde de euro in
2006 se ajunge la un deficit de 23 miliarde in 2009.
5
Ca si concluzie se poate observa ca Romania are cam acelasi traseu al
datoriilor publice ca si Irlanda. Romania nu se afla deocamdata in cazul
Irlandei deorece noi nu am avut probleme masive in sistemul bancar-problema
principala a crizei irlandeze.
CONCLUZIE