Stiri

Hidroelectrica
SERV
Raport Monitorizare
07 aprilie 2014
Presa centrala
1 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV
CUPRINS
Piata energiei
1. Bursa: ANRE a mai acreditat patru proiecte fotovoltaice si o centrala pe biogaz
2. Capital: Doi ani cu Victor Ponta - taxe, balbe si risipa (Nr. 14)
3. Bursa: SAR: Tara noastra nu are nevoie, deocamdata, de gazele de sist
4. Bursa: Negocierile de fuziune Holcim Lafarge ridica bursele europene
5. Bursa: Presedintia a cumparat energie de la Electrica Furnizare
6. Capital: Piata caramizilor este pusa la zid (Nr. 14)
7. Bursa: Tinmar IND livreaza energie pentru irigatii
8. Bursa: Titlurile "Altur" crestere de 27,87%
9. Romania Libera: Raport SAR: Cresterea economica va fi mai mica decat in 2013
10. Azi: South Stream, ferita de UE
11. Evenimentul Zilei: Riscam sa ramanem fara apa calda
12. Tribuna Economica: Burse-Fonduri-Banci (Nr. 12)
13. Forbes Romania: Previziunile unui specialist (Nr. 121)
14. Bursa: Avocatul Irina Sarcane: "Companiile ar putea fi creditate din stadiul incipient al insolventei"
15. Academia Catavencu: ,Astazi, nimeni nu-si mai face iluzii despre intentiile Moscovei
16. Romania Libera: Viktatura Orban si consecintele asupra Romaniei
17. Ziarul Financiar: Hidroelectrica a luat 13,1 mil. euro de pe bursa de energie
18. Ziarul Financiar: Studenti si cercetatori romani fac o noua casa independenta energetic
19. Nine O Clock: Ucraina intentioneaza sa apeleze la arbitraj in cazul in care Rusia nu reduce pretul gazului
20. Azi: Agresiune... gazifera!
21. Puterea: Rusia ataca economic Ucraina
22. Nine O Clock: Lafarge, Holcim se inteleg asupra planului de fuziune
23. Puterea: Zaher Iskandarani s-a evaporat
24. Business Magazin: Planurile celui mai mare transportator (nr 466)
25. Business Magazin: Cum sa traiesti fara gaz rusesc (nr 466)
26. Puterea: PDL cere capul lui Oprescu
27. Business Magazin: O disputa cu miza de miliarde (nr 466)

28. Ziarul Financiar: ZF Mobilio 14: Cat mai creste piata de internet mobil?
29. Capital: Nicio oferta pentru Oltchim. Termenul de privatizare, amanat (Nr. 14)
30. Ziarul Financiar: Romgaz vrea sa vanda jumatate din cota detinuta la doua proiecte petroliere din Polonia
31. Ziarul Financiar: Schema Subventii pentru 20 de joburi: statul suporta o parte din cheltuielile salariale pentru
1.500 de firme daca infiinteaza 30.000 de slujbe
32. Ziarul Financiar: Cu dobanzi de pana la 6,5% pe an, obligatiunile listate la bursa au ajuns atat de pretioase incat
nimeni nu vrea sa le vanda
33. Ziarul Financiar: Blocata dinspre vest, Rusia va cauta in est tehnologie, bani si clienti pentru gaze naturale
34. Ziarul Financiar: Electromagnetica si-a bugetat profit mai mic cu 44% si afaceri in scadere
35. Nine O Clock: Disponibilizari la CFR Marfa, somaj tehnic la Azomures
36. Ziarul Financiar: Dupa propunerile de dividende investitorii au inceput sa se uite la bugete
37. Bursa: Lichiditate de 3,5 milioane euro
Piata energiei
1. ANRE a mai acreditat patru proiecte fotovoltaice si o centrala pe biogaz
Comitetul de reglementare al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE ) a acreditat, la
finele saptamanii trecute, patru proiecte fotovoltaice si o centrala pe biogaz pentru aplicarea sistemului de
promovare prin Certificate verzi , potrivit unui document postat pe site-ul institutiei. Proiectele de producere a
energiei din surse regenerabile au ajuns la o capacitate totala de 4.582 MW la finele lunii februarie 2014, cu 170 de
MW in plus fata de sfarsitul lunii ianuarie, conform datelor Transelectrica . In sistem existau proiecte eoliene cu o
putere de 2.792MW, parcuri fotovoltaice cu o capacitate totala de 1.149 MW, microhidrocentrale de 542 MWsi
proiecte pe baza de biomasa cu o putere cumulata de 99 MW. La 31 ianuarie, in sistem erau instalate capacitati de
productie a energiei regenerabile de 4.412MW, informeazaAgerpres. Producatorii de energie regenerabila primesc
subventii sub forma certificatelor verzi, pe care le platesc toti consumatorii, inclusiv cei casnici, si care sunt reliefate
separat in factura lunara la electricitate . Pentru a tempera cresterea facturilor,Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, sa
amane pentru perioada 2017 2020 acordarea unui numar de Certificate verzi . Potrivit OUG 57/2013, proiectele
fotovoltaice primesc doar patru Certificate verzi pe MWh, fata de sase certificate, cum era pana la 1 iulie 2013.
Proiectele eoliene beneficiaza doar de un certificat din doua, iarmicrohidrocentralele, de doua certificate din trei.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: A.G.
Pagina: 12
2. Doi ani cu Victor Ponta - taxe, balbe si risipa (Nr. 14)

In aprilie 2012, Victoi Ponta venea la putere dupa o motiune de cenzura cel putin controversata, in ciuda declaratiilor
triumfaliste lansate dinspre Palatul Victoria, viata in Romania nu s-a schimbat in bine in aceasta perioada. PIB-ul a
crescut in 2013 cu 3,5% fata de anul anterior, inregistrand, astfel, al treilea an consecutiv pe plus. Potrivit Bancii
Nationale, investitiile straine au ajuns anul trecut la 1,1 miliarde de euro, cu 27% mai mult decat in 2012. Rata
inflatiei a scazut la un nivel-record, de numai 1,55% pe an, in timp ce exporturile au atins in 2013 un nivel-record, de
aproape 50 de miliarde de euro, valoarea lor majorandu-se cu circa 10% fata de 2012. Aparent sunt motive
suficiente pentru a cataloga drept pozitiva politica economica a guvernului Ponta. Iar premierul nu a ezitat sa o faca.
Vreai sa salut faptul ca suntem pe primu loc in UE la crestere economica si sa multumesc tuturor celor care, in tara
noastra, au muncit pentru ca aceste rezultate sa apara. Este un trend pozitiv pe care in mod sigur trebuie sa il
pastram in perioada imediat urmatoare", a declarat el. Asta desi multi experti pun sub semnul intrearii cifrele
oficiale. Un rezultat atat de apropiat de ritmul potential de crestere de 4% nu ar fi putut sa fie acompaniat de o
reducere a inflatiei atat de ampla, justificata si justificabila in mentinerea unui deficit de cerere important", explica
analistul economic Lucian Isar. Ponta s-a mai mandrit si cu faptul ca salariul mediu net a ajuns, in ianuarie 2014
(ultima luna pentru care exista informatii), la 1.625 de lei comparativ cu 1.553 de lei, cat era acesta in momentul
instalarii sale la guvernare,ara a spune insa ca, din cauza deprecierii cursului de schimb, leafa medie a crescut in
aceasta perioada cu doar patru euro (de la 355 la 359 de euro). Mult mai putin vorbeste insa Victor Ponta despre
numarul somerilor, care este azi cu 100.000 mai mare fata de momentul in care a venit la putere. Despre ritmul inca
sustinut in care companiile intra in insolventa. Sau despre faptul ca atat de mult laudata crestere economica nu se
prea vede in buget. Oglinda economiei incasarile totale ale statului, de pilda, s-au majorat anul trecut cu 3,6%
comparativ cu 2012. Daca luam in calcul si rata inflatiei, de 1,55%, rezulta ca, de fapt, veniturile bugetare au scazut.
Lucru recunoscut si de statisticile oficiale de la 32,9% din PIB in urma cu doi ani am ajuns la 32% din PIB in 2013. Cele
mai mari scaderi s-au inregistrat la veniturile nefiscale (-0,4% din PIB) si TVA (-0,3% din PIB). Si in primele doua luni
din 2014 bugetul da semne ca are probleme in continuare. Veniturile au crescut cu 4,1% fata de aceeasi perioada a
lui 2013 (adica, din nou, avem de-a face cu o scadere in termeni reali, de la 4,7%. la 4,6% din PIB). Daca incasarile din
TVA, accize sau CAS au avut evolutii modeste, cu plus 3%-5%, incasarile din impozitul pe venit au scazut cu 5,2%,
veniturile nefiscale s-au redus cu 13,5%, iar sumele primite de la UE in contul platilor efectuate sunt cu mai mult de
25% mai mici in ianuarie-februarie 2014 fata de aceleasi luni ale anului trecut. in acelasi timp, au crescut semnificativ
cheltuielile cu bunuri si servicii (cu 15,6%) si subventiile (cu nu mai putin de 52%). Cu alte cuvinte, sunt semne ca
restrictiile bugetare impuse institutiilor publice s-au mai relaxat (spre fericirea firmelor abonate la contracte cu
statul), iar administratia locala a primit unda verde la ajutoare cu substrat electoral. Guvernul nu a uitat de deficitul
bugetar, asa ca pentru a nu iesi din tinta agreata cu creditorii internationali a taiat fara mila din bugetele de investitii.
in 2012, acestea scazusera deja cu 4%, in 2013 si-au continuat diminuarea (-4,1%), iar in primele doua luni ale lui
2014 s-au prabusit fata de aceeasi perioada a anului trecut (-24,3%). Cum se traduce in economia reala filosofia
bugetara a cabinetului Ponta? Simplu: santiere parasite, firme in dificultate, mii de oameni trimisi in somaj. Avem
mai multe contracte in derulare cu institutii publice si in absolut toate avem probleme cu finantarea. A trebuit sa
oprim lucrul si sa trimitem o buna parte din angajati acasa. Cand am stabilit pretul cu care am participat la licitatie
ne-am facut niste calcule, iar atunci totul s-a dat peste cap, astfel incat probabil vom iesi pe pierdere", spune Tudor
P., directorul unei firme de constructii din Timisoara. Avalansa de impozite Ceea ce ar fi ironic, daca nu ar fi de-a
dreptul tragic pentru multi contribuabili, este ca evolutia proasta a incasarilor la buget vine dupa ce, in primii doi ani
de guvernare, cabinetele conduse de Victor Ponta au introdus sau majorat peste 35 de taxe si impozite. Printre cele
noi se numara impozitul pe veniturile din agricultura, CAS pentru chirii si arenda, taxa pe constructii speciale (taxa
pe stalp") sau acciza suplimentara la carburanti. La capitolul majorari intra numeroase accize, dar si taxele locale..
Totul s-ar fi putut evita (ba mai mult, am fi putut asista la scaderi de impozite) daca autoritatile si-ar fi facut treaba,
crede deputatul democrat-liberal Andreea Paul: Romanii pierd anual 10 miliarde euro la bugetul de stat din cauza
faptului ca statul nu colecteaza corect TVA, ci o lasa in buzunarele infractorilor. in realitate, statul incaseaza acum din
taxa pe valoarea adaugata echivalentul unei TVA de 13% colectata corect." La randul lor, investitorii straini ameninta
ca ar putea sa-si faca bagajele din cauza politicii fiscale a Guvernului. Lipsa de consultare in ceea ce priveste
adoptarea unor noi taxe va conduce in mod cert la mentinerea opiniei conform careia mediul fiscal romanesc este
dominat de o lipsa acuta de predictibilitate atat de necesara proceselor de planificare investitionala pe termen
mediu si lung, generand mai departe o reconsiderare a pozitiei pe piata autohtona din partea investitorilor, in sensul
redirectionarii investitiilor prezente si viitoare in jurisdictii care ofera o anumita stabilitate fiscala, cel putin pe
termen scurt si mediu", a precizat Consiliul Investitorilor Straini intr-un comunicat de presa. Haos la Palatul Victoria
Dincolo de politica fiscala rapace, guvernele conduse de Ponta s-au mai remarcat prin cevam uite decizii
controversate au fost anuntate, apoi amanate sau chiar anulate fara ca publicul sa primeasca explicatii credibile, in
timp ce altele au fost luate peste noapte, chiar daca premierul sau vreun alt oficial se jurasera cu putin timp inainte
ca nu vor fi adoptate. Din prima categorie fac parte impozitul forfetar pentru anumite acrivitati economice (anulat),
acciza suplimentara la carburantii auto (amanata cu trei luni), proiectul autostrazii Pitesti-Sibiu (care, dupa ce a fost
tras pe dreapta sub diverse motive timp de doi ani, a redevenit brusc prioritar), pachetul de legi pentru reforma
sanatatii (amanat sine die) sau proiectul Rosia Montana. Tot bile negre primeste premierul si pentru modul in care a
gestionat privatizarile esuate ale Oltchim si CFR Marfa, dar si pentru modul in care si-a selectat subalternii. De la cei
acuzati de probleme la CV sau de plagiat la cei cu dosare penale pe rol (ministrul transporturtilor, Relu Fenechiu,
fiind condamnat la cinci ani de inchisoare in prima instanta pe cand se afla inca in functie). Dar poate cea mai mare
problema a lui Ponta este credibilitatea externa. Cand una spui la Washington si alta faci la Bucuresti, cand te
mandresti cu o fotografie in care apari alaturi de Victor lanukovici si un demnitar nord-coreean, cand predici
parteneriate strategice cu Rusia si China cu putin timp inainte de invadarea Crimeei, nu mai poti sa astepti sa te mai
ia cineva in serios in Occident. 0,53 milioa ne de someri are in prezent Romania, cu peste 100.000 mai multi decat in
aprilie 2012. in conditiile in care am iesit de mult din recesiune
Data: 07.04.2014
Publicatia: Capital
Autor: Razvan Amariei
Pagina: 8, 9
3. SAR: Tara noastra nu are nevoie, deocamdata, de gazele de sist

Situatia de dependenta energetica a tarii noastre este mult exagerata si nu avem nevoie, deocamdata, sa recurgem
la explorarea si exploatarea gazelor de sist, arata un raport al Societatii Academice Romane (SAR). Astfel, tara
noastra poate astepta descoperirea unei tehnologii mai putin nocive pentru exploatarea gazelor de sist, afirma
specialistii SAR. Pana atunci, explorarile nu ar trebui permise decat daca exista un consens al comunitatii locale in
acest sens, mai noteaza raportul. Cresterea redeventei ar elimina arbitrajul de acest tip si ar aduce banii direct in
buzunarul public, potrivit acestora. La capatul unei astfel de strategii, Romania s-ar afla intr-o postura privilegiata in
regiune, cu excedent de productie de gaz pentru domeniile pe care le considera critice si cu importuri neconditionate
politic. De asemenea, o astfel de postura relaxeaza dezbaterea despre oportunitatea exploatar i i gazelor de s i s t ,
mutand-o de la ideea de a exploata imediat pentru a creste productia la ideea de-a exploata gradual, pentru a inlocui
rezervele epuizate. In plus, ar fi mai mult timp pentru ca tehnologia sa se confirme sau infirme, deciziile sa se bazeze
pe fundamente de piata, iar drepturile comunitatilor locale sa fie afirmate si respectate, se mai arata in raportul
SAR. Potrivit Societatii Academice Romane, cel putin un miliard de euro din buzunarul public au fost "sifonati" sau
risipiti an de an din cauza strategiilor corupte sau incompetente in domeniul energiei: Contextul este acum favorabil
pentru ca aceasta gaura sa fie astupata definitiv. Risipa de pana acum numai poate continua, in conditiile in care nu
se vede inca o iesire usoara din criza energetica. Jocul geopolitic iscat pe marginea ei a devenit atat de periculos incat
deciziile negandite pot avea consecinte teribile. Romania are, anul acesta, ocazia sa isi ia rentele pierdute inapoi si sa
externalizeze riscurile. Simultan, Romania poate sa foloseasca redeventa ca parghie de rationalizare a consumului.
Analistii organizatiei sustin ca, pentru inceput, este urgenta includerea, pe langa parametrii tehnici, a
consimtamantului comunitatii locale ca pas prealabil pentru obtinerea avizului de mediu. Compensatia oferita
comunitatii locale trebuie stabilita prin negociere si se presupune ca acopera externalitatile si riscurile, fiind separata
de redeventa datorata statului, al carei rost este sa compenseze transferul efectiv de proprietate asupra resursei.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: A.T
Pagina: 2
4. Negocierile de fuziune Holcim Lafarge ridica bursele europene

Bursele europene au crescut vineri, dupa ce Holcim Ltd. a confirmat ca poarta negocieri avansate pentru o fuziune
cu Lafarge SA, dar si in baza datelor pozitive anuntate de SUA privind crearea de locuri de munca. Titlurile
Holcim, al doilea mare producator mondial de ciment, au urcat cu 6,9%, la 80,02 franci elvetieni, iar cele ale
rivalului mai mare Lafarge cu 8,9%, la 64,09 euro. Actiunile producatorului francez de bauturi spirtoase Remy
Cointreau SA au crescut cu 3,6%, la 61,20 euro, in urma aparitiei informatiei potrivit careia Brown-Forman Corp. a
luat in calcul o oferta pentru achizitia acestei companii. Titlurile Deutsche Lufthansa AG, cea mai mare companie
aeriana din Germania, au castigat 2,8%, ajungand la 20,17 euro. Societatea estimeaza ca greva de trei zile pe care au
organizat-o pilotii sai, saptamana trecuta, o va costa intre 35 si 75 de milioane de euro. Actiunile Banco Popular din
Spania s-au apreciat cu 1,1%, la 5,92 euro. Banca poarta negocieri pentru achizitia unor operatiuni locale ale
Citibank. Titlurile companiei aeriene britanice low-cost EasyJet Plc, a doua ca marime din Europa, au consemnat
un avans de 2%, la 1.827 pence. Operatorul de transport a anuntat ca a avut un trafic de 5,1 milioane de pasageri in
martie anul acesta, fata de 4,9 milioane in aceeasi luna din 2013. Actiunile companiei olandeze de coletarie TNT
Express NV au scazut cu 3%, la 7,02 euro. Societatea a informat ca directorul sau financiar, Bernard Bot, a
demisionat din functie, astfel ca a lansat procedura de cautare a unui succesor al acestuia. Titlurile EdP -Energias de
Portugal SA s-au depreciat cu 2,6%, la 3,22 euro. Jose de Mello SGPS SA a instrainat 2,59% din companie,
ramanand cu o detinere de 2%. Indicele CAC40 al pietei din Paris a crescut cu 0,8%, la 4.484,55 puncte, DAX al Bursei
din Frankfurt cu 0,7%, la 9.695,77, FTSE al celei din Londra cu 0,7%, la 6.695,55. Scaderi in SUA In SUA, actiunile au
scazut vineri, investitorii vanzand actiuni din sectorul tehnologic. Titlurile Google Inc. s-au depreciat cu 4,6%, la
545,25 dolari, iar cele ale rivalului Yahoo! Inc. cu 4,2%, la 34,26 dolari. Actiunile Facebook Inc., compania care
detine site-ul de socializare online cu acelasi nume, au coborat cu 4,6%, la 56,75 dolari celmai redus nivel din
ianuarie. Titlurile Microsoft Corp., cel mai mare producator mondial de software, au consemnat un declin de 2,8%,
la 39,87 dolari. Actiunile lantului de restaurante fast-food McDonalds Corp. au urcat cu 0,2%, la 97,87 dolari.
Compania si-a suspendat activitatea in Crimeea, din cauza unor probleme de productie. Indicele Standard & Poors
500 a scazut cu 1,3%, la 1.865,09 puncte, Dow Jones Industrial Average cu 1%, la 16.412,71, Nasdaq Composite cu
2,6%, la 4.127,73. Fluctuatii la bursele asiatice In Asia, actiunile au fluctuat vineri, investitorii asteptand datele
privind piata muncii din SUA. Titlurile LG Innotek Co., producator sud-coreean de componente de telefonie, au
crescut cu 5,8%, la 109.500 woni (pretul maxim al ultimilor trei ani). Samsung Securities Co. si-a majorat cu 27%
estimarea pentru pretul actiunilor companiei. Actiunile LG Electronics Inc. s-au apreciat cu 2%, la 66.900 woni, insa
cele ale Samsung Electronics Co. au scazut cu 0,7%, la 1,380 milioane woni. Tot in sectorul electronicelor, titlurile
SonyCorp. din Japonia au urcat cu 0,2%, la 1.994 yeni, iar cele ale rivalului local Panasonic Corp. au inregistrat un
declin de 0,3%, la 1.219 yeni. Actiunile Singapore Exchange Ltd., operatorul Bursei din Singapore, au scazut cu
0,1%, la 7,03 dolari singaporezi. Bursa coopereaza cu Autoritatea Monetara si Departamentul pentru Afaceri
Comerciale din Singapore in cadrul unei anchete extinse privind tranzactiile suspecte cu actiuni ale unor companii din
sectorulmateriilor prime, ale caror titluri au scazut puternic in octombrie 2013. IndiceleKospi alBursei din Seul a
scazut cu 0,3%, la 1.988,09 puncte, StraitsTimes al celei dinSingapore cu 0,2%, la 3.212,72.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: Alina Vasiescu
Pagina: 16
5. Presedintia a cumparat energie de la Electrica Furnizare

Administratia Prezidentiala a organizat o licitatie pentru achizitia a 1,8 milioane kWh. Potrivit datelor publicate pe
SEAP, castigatorul licitatiei este Electrica Furnizare. Presedintia a primit, in total, sapte oferte. Valoarea contractului
este de 780.535,8 de lei. Electrica Furnizare a castigat, recent, o licitatie pentru livrarea de energie catre Serviciul
de Telecomunicatii Speciale (STS). Cantitatea achizitionata prin licitatie este de 45.538 MWh, iar pretul de
adjudecare este de 161,46 de lei/MWh. Contractul va fi pe 12 luni si a inceput de la 1 aprilie 2014.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: A.T.
Pagina: 12
6. Piata caramizilor este pusa la zid (Nr. 14)

CONTRACTIE Pe varful bulei imobiliare, cuptoarele a peste 40 de fabrici de caramida mergeau la foc continuu. Astazi,
cei zece producatori care mai au fabrici functionale sunt sugrumati de costurile mari de productie si de un consum
aflat la doua treimi din capacitatea instalata a pietei. Din 2008 si pana acum s-au inchis majoritatea fabricilor
detinute de producatori mici. Acum mai sunt pe piata patru concurenti mari, inca trei sau patru de talie medie, si
ceilalti asteapta sa vina sezonul ca, eventual, sa mai porneasca instalatiile, dar nu stiu daca o sa mai apuce anul
acesta. La ora actuala stiu de zece producatori care au fabrici functionale, descrie situatia sumbra a pietei Claudiu
Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii din Romania (APMCR). Fabricile de
caramida din Romania au o capacitate de productie instalata de circa 6,6 milioane de metri cubi, iar la nivelul actual
al consumului, estimat anul trecut la 4,4 milioane de metri cubi, acestea functioneaza la circa 60%-70% din potential.
Majoritatea producatorilor opresc fabricile cate 4-6 saptamani in fiecare an, de regula in decembrie si ianuarie,
perioada in care comenzile sunt slabe, incercam sa oprim atunci cand este strict necesar. incercam sa ne organizam
activitatea asa incat sa nu trebuiasa sa oprim in mijlocul sezonului, pentru ca sunt linii de productie unde dureaza
cateva zile pana temperezi cuptorul, il racesti, il pornesti dupa o perioada de mentenanta si acestea au un cost fix pe
care trebuie sa-l suporti", spune Corneliu Fecioru, membru in Consiliul de Administratie al Wienerberger, cel mai
mare producator de blocuri ceramice din Romania si din lume. Piata materialelor de zidarie, impartita aproape egal
intre blocuri ceramice si BCA, a cunoscut anul trecut o crestere de 1%, segmentul caramizilor consemnand o crestere
de 3%. Claudiu Georgescu pune aceasta imbunatatire statistica a consumului pe seama majorarii de preturi, insa
producatorii se agata de aceasta cifra pentru a sesiza o stabilizare a pietei, dupa cinci ani de scaderi. intr-un ritm de
crestere de 3%-4% pe an, fabricile actuale vor produce la capacitate maxima abia peste zece ani. O perspectiva nu
prea imbucuratoare. Lista celor care nu mai sunt este lunga. Au fost mici intreprinderi care faceau parte din ceea ce,
in trecut, se numea industria mica, locala. Aproape ca nu a fost judet care sa nu aiba o mica fabrica de caramida, dar
cu o tehnologie care a ramas la nivelul anilor 1950: cu cuptoare Hoffman, cu mici camere de ardere; o tehnologie
adecvata din perspectiva calitatii produsului, dar care consuma foarte multa energie si manopera", spune Feciorii.
Acesta gaseste doua explicatii pentru disparitia jucatorilor locali: una este legata de piata si cealalta de tehnologie.
Practic, Wienerberger, Ceramica Iasi, Cemacon, Euro Poroton, Soceram, Macofil si Siceram, principalii producatori de
blocuri ceramice din Romania, au linii de productie construite in ultimii zece ani. Cresc preturile in ultimii ani,
sectorul s-a confruntat cu o crestere continua a preturilor materiilor prime, energiei si combustibilului, cresteri ce nu
s-au regasit in pretul de vanzare, ca urmare a contextului competitiv de pe piata de caramida, caracterizata de
supracapacitate de productie la nivel national. Modificarile fiscale de la 1 ianuarie 2014, precum si calendarul
liberalizarii preturilor energiei, intrate in linie dreapta in 2014, pun o puternica presiune pe structura de costuri si vor
avea ca impact majorarea preturilor medii pentru materialele de constructii in 2014", se arata in ultimul raport
financiar al Cemacon. Presiunea taxelor asupra costului de productie s-a facut simtita inca de la inceputul anului
trecut, cand s-a introdus o suprataxa de 0,5% pe veniturile obtinute din exploatarea resurselor minerale. De la
inceputul acestui an, redeventa miniera pentru argila si nisip s-a majorat cu 25% si a intrat in vigoare taxa pe
proprietate de 1,5% aplicata la valoarea de inregistrare contabila pentru cladiri speciale. Platformele de depozitare,
o constructie foarte simpla, pe care tinem o marfa foarte ieftina, paleti cu caramida, este constructie speciala. Caile
de acces, racordarile la utilitati, cosurile de fum, toate acestea sunt taxate cu 1,5%", spune Corneliu Fecioru. La
acestea se adauga acciza la carburanti de 0,07 euro/litru, aplicata de la inceputul acestei luni, si cresterea de 18% a
pretului gazelor prognozata pentru 2014. in plus, inflatia cumulata din ultimii patru ani a fost de peste 16%, perioada
in care pretul blocurilor ceramice a fost in scadere. Anul trecut, preturile au fost relativ stabile, insa marjele de
profit sunt foarte mici. Toti producatorii fac eforturi sa produca aceeasi cantitate de caramizi cu un consum mai mic
de gaz, cu o utilizare mai buna a timpului de lucru. Exista totusi niste limite fizice, dincolo de care nu putem trece.
Dupa ce vom vedea care va fi impactul acestor noi majorari vom vedea ce este de facut, insa ne asteptam la cresteri
de preturi", mentioneaza reprezentantul Wienerberger. Perspective proaste Acestui val de scumpiri i se adauga si
scaderile consemnate de piata rezidentiala, singura care absoarbe blocurile ceramice produse. Anul trecut au fost
receptionate circa 40.000 de locuinte in Romania, cu aproximativ 2.500 de unitati mai putine decat in 2012, conform
datelor anuntate de Institutul National de Statistica. in aceeasi perioada, s-au eliberat circa 38.000 de autorizatii de
construire pentru cladiri rezidentiale, in scadere cu 0,2% fata de 2012. ' Sansele de revenire ale sectorului
rezidential sunt inca mici pentru urmatorii ani. Asta e realitatea crunta. Eu nu sunt dezvoltator imobiliar sa spun ca o
sa explodeze piata. Noi ne uitam la ce se cere in piata, Ia curba demografica, din Vest nu vine nimeni in Romania sa
se mute, politica de ocupare a teritoriului in Romania este ciudata", comenteaza presedintele APMCR. Corneliu
Fecioru se asteapta la o crestere a afacerilor Wienerberger de l%-3%, pentru acest an, in concordanta cu evolutia
pietei, si la o revenire a numarului de locuinte finalizate la nivelul de 41-42.000 de unitati. Potrivit acestuia, piata
locuintelor ar primi un imbold daca am asista la o cat de mica majorare a veniturilor populatiei, in contextul in care
finantarea ipotecara s-a imbunatatit din a doua parte a anului trecut. Cu alte cuvinte, producatorii de caramida sunt
tributari evolutiei pietei rezidentiale locale, atata timp cat de exporturi nu poate fi vorba, in contextul in care un
camion de caramida costa cat un laptop bun, iar costul de transport este mult mai mare ca valoarea marfii.
Corneliu Fecioru: Suntem departe de a atinge un nivel de consum care sa justifice proiecte noi Capital: Anul trecut
ati anuntat ca vedeti posibila demararea constructiei fabricii de la Razboieni, judetul lasi, in 2014. Este cuprinsa o
asemenea investitie in planul companiei pentru acest an? Corneliu Fecioru: In momentul de fata, pe subiectul
investitiei de la lasi nu pot nici confirma, nici infirma nimic. Nu pot sa comentez in niciun fel. Am spus ca in 2014
probabil o sa revedem dosarul proiectului si am mai spus ca nivelul consumului vizavi de capacitatea instalata nu
justifica o linie noua de productie. Capital: La consumul actual s-ar justifica 0 noua capacitate de productie? C.F.: Noi
vedem o crestere a consumului de 1 % in 2013 comparativ cu 2012. Crestere . care este in marja de eroare. Exista un
studiu de piata care sugereaza ca blocurile ceramice ar fi crescut cu 3%, iar intreaga piata de zidarie ar fi crescut cu 1
%. in momentul de fata, suntem departe de a atinge un nivel de consum care sa justifice proiecte noi. Capital: Cat
dureaza constructia unei fabrici de caramida? C.F.: Ambele proiecte greenfield" pe care le-am facut noi, atat fabrica
de la Gura Ocnitei, cat si cea de la Menii de Jos, au durat circa un an. Capital: in acest caz, un proiect demarat astazi
ar fi pus pe piata in 2015. Sa inteleg ca nu va asteptati ca in 2015 sa se reduca semnificativ decalajul dintre consum si
capacitatea instalata? C.F.: E corect. Daca un jucator ar avea linie de finantare, acces la echipamente, knowhow si tot
ce ii trebuie, ar putea sa faca in circa un an o fabrica. Multe grupuri internationale au genul acesta de dezvoltari. Nu
e nimic neobisnuit ca, in momentul in care inchizi un an financiar si iti faci bugetul, sa revezi si proiectele propuse.
Daca am avea lucruri de comunicat in privinta proiectului de la lasi, le-am comunica. Capital: Terenul de 41 ha pe
care ar trebui construita fabrica a fost inchiriat Nu aveti conditii impuse din partea Primariei Ion Neculce in ceea ce
priveste demararea lucrarilor de constructie? C.F.: Avem niste termeni suficient de largi ca sa nu puna presiune.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Capital
Autor: Alexandru Urzica
Pagina: 14, 15
7. Tinmar IND livreaza energie pentru irigatii

Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare (ANIF) a cumparat energie de 34,2 milioane de lei de la furnizorul privat
Tinmar IND. Potrivit datelor publicate pe SEAP, la licitatie au fost, in total, trei ofertanti. Energia este necesara pentru
functionarea sistemului de irigatii. Potrivit Ministerului Agriculturii, faptul ca ANIF a devenit jucator pe piata de
energie a adus irigatiilor energie mai ieftina cu 25-30% decat in urma cu un an. Pretul pentru energie reprezinta
80% din tariful pe care-l platesc fermierii pentru apa.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: A.T.
Pagina: 12
8. Titlurile "Altur" crestere de 27,87%

Actiunile companiei "Altur" Slatina (simbol ALT) s-au apreciat cu 27,87%, raportat la moneda euro, in perioada 3
martie 3 aprilie 2014. Titlurile ALT au urcat in perioada analizata, de la 0,0402 lei per actiune, la 0,0509 lei/actiune.
Compania producatoare de piese si motoare pentru autovehicule a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 100,6
milioane lei, in scadere fata de anul 2012 (112,1 milioane lei), conform unui raport prezentat pe site-ul companiei.
De asemenea, societatea a obtinut un profit net in scadere, de la 5,3 milioane lei in 2012, la doar 842.400 lei in 2013.
Profitul net a fost obtinut de companie prin inregistrarea unor venituri in valoare de 118.253.221 milioane lei si a
unor cheltuieli totale in suma de 117.464.399 lei. Actionarii companiei "Mecanica Rotes" (simbol METY) au aprobat
lansarea ofertei publice de preluare a actiunilor "Altur" Slatina (simbol ALT), in cadrul Adunarii Generale a
Actionarilor din data de 2 aprilie 2014. Potrivit celor mai recente raportari, omul de afaceri Catalin Chelu controleaza
indirect, prin trei firme din Galati, peste 52% din actiunile Mecanica Rotes. Firma Amicosottis are 22,25% din actiuni,
Redont putin peste 20% din titluri, iar Amirastar Trading detine 10,2%. Recent, ASF a dispus sa fie initiata o oferta de
preluare la Altur de catre firmele Mecanica Rotes Targoviste, Celule Electrice Bailesti, Revan Com Galati, Galgros
Galati, Surexcomp Braila, New Dezvolt Consulting Slatina, Metalica Oradea si persoanele cu care actioneaza in mod
concertat. Potrivit ASF, firmele mentionate detin peste 33% din actiunile Altur, pragul la care legislatia pietei de
capital impune lansarea unei oferte de preluare pentru titlurile detinute de ceilalti actionari. Actiunile "Calipso" au
inregistrat cel mai mare avans de pe Bursa Titlurile companiei "Calipso" Oradea (CAOR) au crescut in perioada 3
martie 3 aprilie 2014 cu 60,10%, raportat la moneda euro, inregistrand cel mai bun randament de pe Bursa de Valori
Bucuresti (BVB). Brokerii de pe piata precizeaza faptul ca o actiune este atractiva pentru investitori doar atunci cand
lichiditatea este ridicata, iar pretul creste datorita acestui fapt. In rest, astfel de cresteri, cum au fost cele ale titlurilor
CAOR, sunt pur speculative, neavand un fundament real. Compania a inregistrat anul trecut o pierdere neta de 6,2
milioane lei, dupa o pierdere de 3,7 milioane lei in 2012. In schimb, cifra de afaceri neta aproape s-a dublat in anul
2013, ajungand la 12,5 milioane lei. In urma titlurilor "Calipso" s-au situat actiunile companiei "Alumil" (ALU), care sau apreciat in perioada analizata cu 43,54%, raportat la euro. Potrivit lui Adrian Simionescu, director general la
"Vienna Investment Trust", cresterea titlurilor ALU s-a datorat deciziei companiei de a acorda dividende actionarilor,
neavand nicio legatura cu activitatea acesteia". Indicii bursieri au trecut pe plus Indicele BET, al celor mai lichide zece
companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), s-a apreciat cu 5,34%, raportat la moneda euro, in perioada 3
martie 3 aprilie 2014, iar indicele BET-XT, a inregistrat un avans de 4,12%, in aceeasi perioada de timp. Pe ambii
indici bursieri, titlurile "Transelectrica " (TEL) au obtinut cel mai bun randament, urcand cu 11,34%, raportat la euro.
De asemenea, BET-FI, indicele celor cinci SIF-uri plus Fondul Proprietatea, a crescut cu 0,73% in perioada analizata,
SIF5 Oltenia inregistrand cel mai mare avans (+6,71%). Pe segmentul fondurilor de investitii, FDI Carpatica Global s-a
apreciat cu 1,96%, avand cel mai mare avans de pe bursa. Locul secund in topul fondurilor a fost obtinut de FDI
Carpatica Obligatiuni, dupa o crestere de 1,53% in perioada analizata, iar podiumul a fost intregit de fondul You
Invest Active (+1,52%). "Marfin Bank" a asigurat cel mai bun randament in privinta depozitelor in euro (0,21%), in
perioada 3 martie 3 aprilie 2014, in timp ce depozitele in lei au consemnat cea mai mare crestere la "MKB Nexte
Bank" (1,33%). Aurul s-a depreciat cu 4,15% Metalul pretios a inregistrat o scadere de 4,15% fata de moneda
europeana in perioada 3 martie 3 aprilie 2014, continuandu-si trendul descendent pe care se afla. In schimb,
moneda nationala s-a apreciat fata de euro cu 0,99% in aceeasi perioada de timp, cotatia eur/ron ajungand la
valoarea de 4,4726. Precizare Randamentele plasamentelor analizate la aceasta rubrica sunt raportate la moneda
europeana. Randamentele calculate sunt cele mai bune pe fiecare categorie de plasament fara a fi luata in calcul
lichiditatea tranzactiilor. Piata Rasdaq nu este luata in calcul. Articolul nu reprezinta o sugestie de investitii. Valorile
unitare ale fondurilor mutuale utilizate in analiza sunt cele aferente perioadei precizate in grafic. Materialul contine
un grafic in care sunt mentionate: FDI Carpatica Global, FDI Carpatica Obligatiuni, You Invest Active, Calipso, Alumil,
Altur, CNTEE Transelectrica , SIF Oltenia, MKB Nexte Bank, Marfin Bank.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: Adrian Draghici
Pagina: 5
9. Raport SAR: Cresterea economica va fi mai mica decat in 2013

Performantele din acest an vor fi limitate la cel mult 2,75% din PIB, in timp ce inflatia se va situa la un nivel minim,
afirma expertii Societatii Academice Romane in Raportul anual de analiza si prognoza pentru 2014. Economia
Romaniei va avea in acest an o evolutie mediocra, accentuata de procesul electoral, sustin expertii Societatii
Academice Romane (SAR). Cresterea economica va fi mica (cel putin inferioara celei din 2013), cauzele urmand sa fie
alegerile care de obicei in Romania duc la instabilitate politica, dar si un context european defavorabil. Nici un
analist din panelul nostru de experti nu a prezis o crestere mai mare de 2,75% , valoare inferioara celei de anul trecut
de 3,5% si mult sub performanta ultimului trimestru din 2013, arata SAR in raport. Fara presiuni de o crestere
economica care ar fi insotita inevitabil si de majorarea cererii interne, inflatia si deficitul vor ramane in limitele
convenite cu institutiile internationale. Rata inflatiei, in pofida majorarilor semnificative de taxe si a majorarii
preturilor la energie , este prognozata sa ramana la o medie de 2,73% (in conditiile in care nici cel mai pesimist
expert consultat nu a mizat pe o inflatie mai mare de 3,5%), ceea ce inseamna ca politicile dezinflationiste ale Bancii
Nationale ale Romaniei sunt creditate de specialisti a se incadra in tintele anuntate. O prognoza medie similara se
inregistreaza pentru deficitul bugetar, care nu va urca mai mult de 2,25%, in conditiile acordului cu Fondul Monetar
International (FMI), spun economistii SAR. Aceasta nu inseamna ca Romania va indeplini conditionalitatile
acordului. Ce este mai putin cert este indeplinirea intr-un an electoral a conditionalitatilor din acord, de vreme ce o
majoritate fragila va trebui sa rasplateasca sprijinul in Parlament si sa aloce resurse catre localitatile care beneficiaza
de sprijin politic de la centru, se arata in raport. Piata imobiliara, marea necunoscuta Divergentele expertilor privind
diferitele evolutii economice par a fi maxime cand vine vorba de piata imobiliara. Revenirea nu se va petrece,
probabil, in 2014. Consensul (pe medie) al unei cresteri apropiate de 0,31% (adica aproape inexistenta) ascunde si el
divergente majore intre analistii consultati. Cei mai multi (experti n. red.) au mizat pe o crestere zero, cei mai
pesimisti au mizat pe o scadere cu 7%, in timp ce optimistii au vazut o crestere posibila de pana la maximum 5-7%. In
lipsa reluarii creditarii, sectorul imobiliar va continua sa aiba o evolutie apropiata de zero, cu multe proiecte
inghetate si cu blocarea in mare masura a noilor investitii pana la reluarea ciclului de creditare, spun expertii SAR.
Creditarea nu se va relua in 2014, spun acestia. Cauzele sunt increderea redusa a investitorilor si consumatorilor in
perspectivele economiei, directivele date de bancile-mama din strainatate filialelor lor din Romania de a limita
creditele locale, rolul marginal detinut de BNR in repornirea creditarii din Romania. Pentru a ajuta relansarea
creditarii trebuie obtinuta in primul rand finantare si pe canale alternative, in afara de sectorul bancar: listari la
bursa, bani din fonduri structurale, bani de la bugetul de stat (schemele de ajutor de stat) sau chiar sumele propuse
pentru garantare si contragarantare. Canalele alternative ar trebui sa primeasca rangul de prioritati nationale,
recomanda expertii SAR. Absorbtia slaba a fondurilor UE Romania se afla pe ultimul loc la absorbtia fondurilor
europene, in perioada 2007-2013, arata un raport al Societatii Academice Romane (SAR). Astfel, sustin expertii SAR,
tara noastra risca sa piarda fonduri substantiale din cauza gestionarii slabe din aceasta perioada. In perioada 20072013, Romania a platit catre bugetul UE 9,2 miliarde euro, dar a primit prin intermediul tuturor tipurilor de fonduri
nerambursabile peste 21 miliarde euro. Dintre acestea, se deduc dezangajarile automate substantiale in cazul
unor Programe Operationale adica bani pierduti definitiv din cauza incapacitatii de a transmite la timp declaratiile
de cheltuieli pentru a fi rambursate de catre Comisia Europeana, arata Raportul Anual al SAR pe 2014. Astfel,
fondurile structurale si de coeziune care ar fi putut fi folosite in mod real pentru a sustine dezvoltarea socioeconomica pe termen scurt, mediu si lung reprezinta sub 6 miliarde euro pentru toata perioada 2007-2013, deci sub
un miliard euro pe an pana in 2012 si 2013 cand, insumat, s-a atras suma de 4 miliarde euro.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Romania Libera
Autor: Doru Cireasa
Pagina: 1, 9
10. South Stream, ferita de UE

Parlamentul din Bulgaria a aprobat, vineri, modificarea legii energiei astfel incat statutul gazoductului South Stream
a fost schimbat in cel de interconector de retea, fapt ce permite ca acesta sa iasa de sub incidenta legislatiei Uniunii
Europene. Dupa trei ore de dezbateri, parlamentarii au mai aprobat ca tronsonul de conducta din apele teritoriale
bulgaresti, care va masura circa 14 kilometri, va obtine un statut juridic de netraversare a teritoriului european.
Aceste modificari aduse legii energiei elimina obligativitatea ca Bulgaria sa ofere accesul unor terte parti la tronsonul
South Stream de pe teritoriul sau si scot segmentul de gazoduct de sub incidenta reglementarilor reunite in asanumitul Third energy Package. Decizia Parlamentului, adoptata cu 115 voturi pentru, 64 impotriva si patru
abtineri, a fost sustinuta de toti parlamentarii Partidului Socialist Bulgar si partenerii lor din Miscarea pentru Drepturi
si Libertati, dar si de ultra-nationalistii Ataka. Unul dintre initiatorii amendamentelor, Iavor Kuiumdziev, a facut o
paralela intre constructia conductei si calatoria cu un avion, afirmand ca in cazul unui avion nu se considera ca
aterizeaza intr-o tara numai pentru ca zboara deasupra ei. Aprobarea amendamentelor a avut loc in pofida unei
scrisori din partea comisarului european Gunther Oettinger, care a cerut explicatii in legatura cu intentiile Bulgariei
fata de statutul juridic al South Stream .
Data: 07.04.2014
Publicatia: Azi
Autor: Pagina: 7
11. Riscam sa ramanem fara apa calda

Punctele termice care incalzesc apa livrata populatiei functioneaza deficitar si oricand se pot produce scurtcircuite.
La RADET este haos, sustine chiar viceprimarul Capitalei, Marcel Nicolaescu Sefii Regiei Autonome de Distribute a
Energiei Termice Bucuresti (RADET) au discutat ore intregi in ultima sedinta a Consiliului de Adnunistrafie al Regiei
despre situatia dezastruoasa. Saptamana trecuta am cerut evaluarea managementului. Nu se poate. Nu se fac
achizitii ca sa se repare ce este de reparat. La orice ploaie sunt infiltratii de apa in punctele termice si se poate
produce scurtcircuit, iar sistemul ar putea ceda. La aceasta ora nu exista nici macar un plan de revizie pus pe hartie",
a declarat, pentru ziarul ,,Evenimentul zilei", viceprimarul Capitalei, Marcel Nicolaescu. El a explicat ca 40 de cladiri,
in care functioneaza puncte termice, sunt la pamant", iar celelalte vor ajunge in aceeasi situajie, daca nu se vor face
investtyii cat mai repede. Nici teava de schimb nu avem, este haos, pentru ca nimeni nu isi asuma in prezent un
program de achizitii" a mai spus viceprimarul, care a adaugat ca se impune o discujie serioasa daca conducerea
Regiei si-a facut treaba sau nu. Potrivit unor surse din cadrul RADET, reprezentanjii Primariei Capitalei iau in calcul, in
urmatoarea perioada, $i verificarea achiziSiilor facute in ultimii ani, atat in ceea ce priveste materialele necesare
pentru reparajii, dar si in ceea ce priveste materialele de consum. Motivul: in prezent, abia mai exista hartie si chiar
tonere la imprimante, desi banii alocafi s-au cheltuit. Facturi uriase pentru bucuresteni S-a discutat in sedinfa CA
inculsiv sa se taie si din banii necesari achizu;ionarii hartiei, dar asta ar insemnaca RADET sa nu mai emita facturi, ca
ele trebuie tiparite. Abia avem bani de tonere, nu mai zic de arte material necesare funcfionarii instituSiei. Bani au
fost, dar nu au fost gestionati cum trebuie", au explicat, pentru EVZ, surse din cadrul Regiei. Contactati de EVZ,
consilierii generali ai Capitalei, in subordinea carora de afla instituia care livreaza caldura si apa calda populatiei, au
explicat ca vor analiza situajia din RADET in urmatoarea perioada. 5unt datorii uriase la Regie, pe care Executivul a
prom is ca le va sterge odata cu fuzionarea ELCEN-ului cu RADET. De doi ani tot spun ca vor reduce pierderile, ca
populafia nu va mai plati a$a mult la intrefinere. Nu s-a intamplat nimic, iar bucurestenii au achitat facturi uriase la
caldura i in aceasta iarna. Se impune evaluarea managementului de la RADET in urmatoarea perioada, iar cine a
greit sa plateasca" este de parere consilierul general Silviu Vaduva. Le fel au reacjionat si colegii acestuia din
Consiliul General, atat democrat-liberalii, cat $i liberalii fi social-democratii.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Evenimentul Zilei
Autor: Antoaneta Etves
Pagina: 22
12. Burse-Fonduri-Banci (Nr. 12)

# saptamana 17-21 martie 2014 # PIATA BURSIERA ACTIVITATEA de tranzactionare de la Bursa dc Valori Bucuresti s-a
redus saptamana trecuta, pe fondul diminuarii numarului si valorii tranzactiilor de tip "Deal". Indicii bursieri au reusit
totusi sa inregistreze cresteri, care s-au situat intre +0,97% pentru BET-FI si +1,68% pentru BET. Piata bursiera pare a
fi intrat intr-o perioada in care investitorii sunt ceva mai prudenti si prefera sa analizeze atent posibilele implicatii ale
adoptarii sau respingerii propunerilor pe care conducerile companiilor listate la BVB le-au avansat spre aprobare in
cadrul adunarilor generale ale actionarilor din luna aprilie, adunari ale caror convocatoare au inceput deja a fi
publicate. TEX a pierdut vineri castigurile realizate in prima parte a saptamanii trecute INDICELE Tribunei economice
a incheiat ziua de luni in crestere, tendinta care s-a consolidat in urmatoarele trei sedinte tranzactionare. Unele
dintre simbolurile aflate in componenta TEX au marcat insa vineri scaderi importante, cum ar fi titlurile BVB si BRD,
ceea ce a readus indicele Tribunei economice la valoarea de 1.750 de puncte, cu numai0,08% sub nivelul de start al
saptamanii trecute. Nuclearelectrica a incheiat un contract de vanzare de energie de aproape 2,3 milioane MWh
SOCIETATEA Nationala Nuclearelectrica S.A. (simbol bursier: SNN) a anuntat ca, in urma unei licitatii organizate pe
piata OPCOM , a incheiat un contract de vanzare de energie Electrica catre societatea comerciala GEN-I Bucharestelectricity Trading and Sales S.R.L Contractul a fost negociat la data de 20 martie 2014, pe Piata Centralizata a
Contractelor BilateralePCCB. Livrarea de energie Electrica prevazuta de contract va avea loc intre 28.03.2014 si
31.03.2016, la o putere constanta de 130 MW, totalizand un volum de 2.293.070 MWh. Valoarea totala a tranzactiei
este de 381.039.442 lei, corespunzator pretului de inchidere a licitatiei de 166,17 lei/MWh. Plata energiei livrate se
va efectua lunar, anticipat, cu 2 zile calendaristice inainte de inceperea lunii de livrare. Actiunea BVB va aduce in
acest an investitorilor un dividend brut de 1,1777 lei/titlu CONDUCEREA Bursei de Valori Bucuresti a publicat
saptamana trecuta convocarea unei adunari generale a actionarilor pentru data de 24 aprilie 2014, cand urmeaza sa
fie discutata propunerea ca 95% din profitul realizat anul trecut de operatorul bursier sa fie acordat actionarilor sub
forma de dividende. Valoarea dividendului ar urma astfel sa fie de 1,1777 lei/actiune. Data de inregistrare propusa
pentru identificarea actionarilor care ar urma sa aiba dreptul sa primeasca acest dividend este 15 mai 2014.
Actionarii Fondului Proprietatea vor decide pe 28 aprilie daca aproba diminuarea capitalului social FRANKLIN
Templeton Investment Management Ltd. United Kingdom Sucursala Bucuresti, in calitate de administrator unic si
societate de administrare a investitiilor, a publicat saptamana trecuta convocarea pentru data de 28 aprilie 2014 a
adunarilor generale extraordinare si ordinare ale actionarilor Fondul Proprietatea S.A. Printre subiectele care vor fi
discutate se afla aprobarea repartizarii profitului net pentru anul financiar 2013, dar si aprobarea tuturor
formalitatilor care sa permita admiterea la tranzactionare a actiunilor FP prin intermediul unor detineri directe sau
indirecte (cum ar fi certificate de depozit: GDR sau Depositary Interests) sau alte forme de proprietate indirecta pe
bursa de valori din Londra, London Stock Exchange. De asemenea, actionarii FP vor discuta si reducerea capitalului
social subscris al Fondul Proprietatea S.A., ca urmare a anularii unui numar de 1.100.950.684 actiuni proprii
dobandite de catre fond, precum si ca efect al dimunarii valorii nominale a unei actiuni FP de la 1 leu/actiune la 95
de bani/actiune. Un alt punct de maxim interes pentru actionarii care vor participa la AGA din data de 28 aprilie se
refera la aprobarea autorizarii Fondului Proprietatea de a demara un nou program de rascumparare de actiuni FP.
Acest nou program are in vedere achizitionarea unui numar maxim de 990.855.616 actiuni FP sau 10% din valoarea
capitalului social subscris al fondului. Rascumpararea se va efectua la un pret care nu poate fi mai mic de 0,2
RON/actiune sau mai mare de 2 RON/actiune. Tranzactia poate avea ca obiect doar actiuni platite integral.
Programul de rascumparare are drept scop o noua reducere a capitalului social. BET-FI a urcat cu +0,97% TITLURILE
SIF au avut saptamana trecuta evolutii oscilante si extrem de neomogene, care au permis totusi ca indicele sectorial
BET-FI sa fie calculat la finalul zilei de vineri pentru 28.868 de puncte, cu aproape un procent peste nivelul de start.
Cotatiile SIF4 au pierdut aproape patru procente, dar efectul lor negativ asupra indicelui sectorial BET-FI a fost
integral compensat de aprecierea titlurilor SIF2 cu peste patru procente si de cresterea cu +3,6% consemnata in
dreptul SIF3. PIETELE BURSIERE INTERNATIONALE mm INDICII bursieri internationali au marcat cresteri, dar reactia
pozitiva a investitorilor la unii indicatori ai economiei SUA s-ar putea sa nu dureze daca nu va fi sustinuta de noi vesti
bune pentru economie. PIATA FUTURES MM VINERI a marcat ziua de scadenta pentru contractele futures cu
maturitatea in luna martie, dar volatilitatea ceva mai ridicata a cotatiilor nu a generat o crestere notabila a
lichiditatii. PIATA OBLIGATIUNILOR mm ACTIVITATEA din ^ piata de obligatiuni de la BVB a fost saptamana trecuta
foarte redusa: o singura tranzactie, cu o valoare de 20 mii lei. PIATA VALUTARA I LEUL s-a apreciat usor saptamana
trecuta fata de euro, dar a pierdut cativa pips in raport cu dolarul american. PIATA MONETARA mm DOBANZILE din
piata monetara interbancara s-au mentinut si saptamana trecuta la niveluri extrem de reduse. BNR a publicat vineri
niveluri de 0,28% pe an pentru ROBID si de 0,78% pe an pentru ROBOR. Marian STOICA expert bursier Indicele TEX
sintetizeaza evolutia cotatiilor principalelor 12 titluri tranzactionale pe piata de capital din Romania. Ceea ce confera
unicitate indicelui TEX este faptul ca pune alaturi de actiuni emise de societati din zona afacerilor petroliere,
bancare, petrochimice sau farmaceutice si titluri ale societatilor de investitii financiare (SIF), depasind limitele
obisnuite ale unui index bursier. De retinut! Simbolurile bursiere din cosul indicelui TEX al Tribunei economice sunt:
OMV Petrom (SNP), BVB, BRD, Banca Transilvania (TLV), Fondul Proprietatea (FP), SIF5, Impact (IMP), Erste (EBS),
Antibiotice (ATB), Transelectrica (TEL), BIO, CMP Top 5 BVB dupa evolutia preturilor de referinta: Electroputere,
Sinteza, Calipso, Electroarges, Electroaparataj. Dobanzile oferite de banci la depozitele in lei: Banca Comerciala
Romana, BRD, Alpha Bank, CEC, Banca Transilvania, Banca Comerciala Carpatica.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Tribuna Economica
Autor: Marian Stoica
Pagina: 47, 48
13. Previziunile unui specialist (Nr. 121)

FAPTUL CA PIATA CONSTRUCTIILOR A FOST PUTERNIC LOVITA IN ULTIMII ANI NU ESTE UN SECRET, INSA CEI PE CARE
CRIZA NU I-A DOBORAT SE GANDESC. DEJA. LA CRESTERI. Valentin Visoiu, prezent in cea mai recenta editie a topului
Forbes 500 Miliardari, cu o avere estimata la 38 de milioane de euro, este unul dintre oamenii de afaceri care au
mizat pe diversificarea business-ului. Este cunoscut pentru afacerile imobiliare pe care le-a dezvoltat cu firma sa,
Conarg Real Estate, parte a grupului Conarg, insa, pentru a limita scaderea de ansamblu a afacerilor, care a devenit
inerenta dupa declansarea crizei, in 2008, a investit si in energia regenerabila. Astfel, a dezvoltat doua parcuri
fotovoltaice, in care a investit 13 milioane de euro. Pentru anul 2014, spera sa inregistreze o usoara crestere a cifrei
de afaceri, tinta fiind de zece procente. In ceea ce priveste profitul, nu cred intr-o evolutie spectaculoasa a marjei,
dat fiind ca se mentine in continuare o piata a clientilor, ceea ce induce o concurenta acerba intre constructori si,
deci, preturi foarte mici. Speram totusi ca situatia sa intre pe un fagas normal intrucat anii de criza au erodat
continuu bonitatea firmelor de profil. Consider ca o marja bruta de 6-7 procente este o valoare rezonabila si corecta,
neaparat necesara mentinerii si dezvoltarii afacerii", explica antreprenorul pitestean. Spune ca piata con tructi i lor in
2014 nu va fi fundamental diferita fata de 2013, mai ales ca proiectele de infrastructura incepute sunt foarte putine
si reduse valoric, iar multe se afla in faze incipiente de derulare exproprieri, precalificari, licitatii sau in litigiu ori
contestatie, deci demararea acestora este incerta". Mai mult, antreprenorul anticipeaza ca miza va fi in continuare
infrastructura de transport mare, cum ar fi drumurile, podurile, caile ferate sau aeroporturile care sunt tributare
finantarilor din fonduri publice si europene". De aceea, spune ca un procent de crestere realist in domeniul
constructiilor in acest an ar fi de 2-2,5%. In aceste conditii, pragul psihologic de 10 miliarde de euro al pietei din
Romania va ramane inca neatins, un deziderat de realizat in urmatorii 3-5 ani", argumenteaza Valentin Visoiu. Daca
ar face o analiza retrospectiva a anului trecut, antreprenorul spune, in primul rand, ca a reusit sa isi redefineasca
strategia si directiile de dezvoltare. Apoi, si-a securizat un portofoliu satisfacator de contracte si a pus in functiune
capacitatile de productie a energiei din surse regenerabile (fotovoltaice si hidro). Si nu in ultimul rand, spune ca
vanzarile de unitati locative au fost satisfacatoare anul trecut, dar si ca partenerii de afaceri s-au dovedit a fi seriosi.
ConargReal Estate a creat in ultimii cinci ani 1.250 de apartamente, iar la jumatatea anului 2013 avea vandute peste
o mie dintre acestea. Pe de alta parte, nu se poate inca vorbi de faptul ca momentul crizei a fost depasit, in conditiile
in care si Valentin Visoiu a fost nevoit, anul trecut, sa reduca numarul angajatilor, dupa cum marturiseste. Mai mult,
spune antreprenorul, pe lista punctelor negre" ale anului trecut se mai numara si rentabilitatea inca scazuta a
afacerilor, saracia sau incertitudinea informatiilor pentru stabilirea business planurilor pe termen mediu si lung4'. De
altfel, in opinia antreprenorului, la nivelul pietei, In 2013, unul dintre evenimentele care au marcat negativ domeniul
a fost iesirea gigantului rus Mechel din Romania. Apoi, se mai adauga continuarea expectativei investitionale
private autohtone si straine, lipsa investitiilor publice, mentinerea la un nivel ridicata numarului de insolventesi
falimente" Totusi, pentru 2014, omul de afaceri estimeaza ca printre factorii care vor influenta pozitiv piata se
numara revenirea pietei de fuziuni si achizitii, imbunatatirea perspectivelor pietei imobiliare, dar si continuarea sau
demararea unor proiecte publice, tinand cont ca este un an electoral. Ceea ce ar putea inclina balanta spre estimari
mai putin optimiste ar fi taxarea ridicata, in general, si taxarea muncii, in particular cresterea impozitelor si taxelor,
a accizelor scaderea increderii in economia tarii si in clasa politica, in programele guvernamentale, lipsa
disponibilitatii bancilor de a sustine sectorul IMM (servicii si productie), scaderea numarului de firme nou infiintate,
scaderea puterii de cumparare", n Pragul psihologic de 10 miliarde de euro al pietei din Romania va ramane inca
neatins, un deziderat de realizat in urmatorii 3-5 ani" VALENTIN VISOIU. CONARG
Data: 07.04.2014
Publicatia: Forbes Romania
Autor: Cristina Dobreanu
Pagina: 68, 69
14. Avocatul Irina Sarcane: "Companiile ar putea fi creditate din stadiul incipient al
insolventei"
Astfel de imprumuturi bancare ar avea "super-prioritate" la plata si ar salva mai multe companii de la faliment
Uniunea Europeana (UE) doreste sa dea un imbold reorganizarilor prin procedura insolventei si recomanda statelor
membre sa faciliteze finantarea companiilor aflate in dificultate ca sa nu ajunga in faliment. Doamna avocat Irina
Sarcane, coordonatorul consortiului care a elaborat noul Cod al Insolventei a declarat: "UE a recomandat, recent,
statelor membre sa dea companiilor aflate in dificultate sansa unui nou inceput. O metoda este sa asiguri finantarea
din timpul procedurii insolventei, pentru a evita falimentul. In prezent, legislatia actuala faciliteaza creditarea
companiilor doar in perioada reorganizarii, acordand finantatorilor prioritatea garantata la plata. In cadrul
dezbaterilor noului Cod al Insolventei din Camera Deputatilor, a fost luata in calcul recomandarea UE si s-a discutat
despre posibilitatea bancilor de a finanta companiile aflate in stadiul incipient al procedurii insolventei, respectiv in
perioada de observatie. Un astfel de credit va avea super-prioritate la plata". Domnia sa ne-a explicat ca perioada de
observatie a procedurii insolventei este foarte importanta si face diferenta intre reorganizare si faliment. Un credit
dat inca de la inceputul insolventei se face cu garantii ferme (active negrevate de sarcini) si in urma unei analize
economice temeinice nefiind o obligatie pentru creditorii respectivei companii. Doamna avocat Sarcane ne-a mai
spus ca bancile sunt reticente la aceasta propunere de modificare a cadrului legislativ actual, dar pe de alta parte
sunt constiente ca o astfel de masura ar spori sansele si gradul de recuperare a datoriilor. "Bancile ar trebui sa
conceapa produse speciale pentru astfel de situatii", a conchis sursa citata. Dezbaterile din Parlament au prilejuit
alesilor, mediului de afaceri si specialistilor din domeniu sa ajunga la un acord si asupra procedurilor de coordonare a
insolventei la nivel de grup. De asemenea, au fost propuse si agreate modificari asupra termenelor administrative de
control, astfel incat sedintele judecatorilor sindici sa fie eficientizate. Irina Sarcane apreciaza: "Pericolul cel mai mare
ramane ca statul sa reintroduca in Cod prevederea ca Fiscul sa faca executari silite paralele in cadrul procedurii
insolventei. Acest lucru ar distruge conceptul de insolventa". In cadrul dezbaterilor, s-a mai agreat ca perioada
maxima de reorganizare sa nu depaseasca patru ani. * Deputatul Adam: "Debitorii cu datorii mai mari de 60 de zile,
sa intre direct in faliment" Deputatul Ioan Adam, membru al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor, a declarat ca
parlamentarii au facut o prima citire a proiectului de Cod si ca s-a dezbatut intens, impreuna cu specialistii din piata
de profil, cu mediul de afaceri, cu bancile si reprezentanti ai statului posibilitatea evitarii "tepelor" prin insolventa.
Domnul Adam ne-a explicat: "Creditorii vor sa controleze mai mult procedura insolventei. Am propus ca debitorul
care cumuleaza datorii curente in perioada insolventei mai mari de 60 de zile sa intre direct in faliment. Sunt multi
care si-au bagat firmele in insolventa, nu au platit nimic creditorilor, dupa care au falimentat firma si au luat-o de la
capat. In perioada de observatie se fac datorii imense sub promisiunea reorganizarii. Vrem sa stopam aceste tepe si
sa inchidem fabricile de cumulat datorii la stat". Parlamentarul considera ca perioada de observatie nu trebuie sa
depaseasca un an. * Deputatul Cupsa: "PNL vrea ca noul Cod sa includa si legea falimentului personal" PNL isi
doreste ca acest nou Cod al Insolventei sa includa si legea falimentului personal, a declarat deputatul Ioan Cupsa.
"Deocamdata se tergiverseaza lucrurile, dar noi insitam sa fie reglementat si acest aspect", a subliniat domnia sa.
Parlamentarul ne-a mentionat ca nu considera oportuna limitarea la un an a perioadei de observatie, care nu este
suficienta pentru o companie mare, cum ar fi Oltchim , adaugand: "Scopul principal al acestei legi ar trebui sa fie
protejarea interesului creditorilor si apoi maximizarea sanselor de reorganizare. Cat despre restantele curente din
procedura insolventei, cu peste 60 de zile vechime, lucrurile nu trebuie tratate simplist. Trebuie stabilit clar un prag
valoric al acestor restante, iar in cazul furnizarii de energie si gaze situatia este diferita de la caz la caz". Ioan Cupsa
afirma ca este vital pentru reorganizarea cu succes a unor companii sau pentru maximizarea recuperarii creditelor,
sa continue furnizarea utilitatilor. Domnia sa a spus ca dezbaterile din Comisia Juridica a Camerei Deputatilor au atins
si problema transformarii creantelor in actiuni, care ar fi benefice in cazul unor companii. * Aura Deleanu, Rovigo:
"Economicul trebuie sa prevaleze juridicului" Casa de insolventa Rovigo, care participa activ la dezbaterile Codului
din Parlament, a propus mai multe amendamente printre care si introducerea unui al 14-lea principiu fundamental al
procedurii insolventei, respectiv principiul prevalentei economicului asupra juridicului. Aura Deleanu, managing
partner in cadrul Rovigo, a declarat: "Avand in vedere precedentul judiciar creat de Curtea Suprema a SUA,
instantele judecatoresti romane investite cu solutionarea diferitelor cauze, pot face aplicarea, intr-o anumita
masura, a principiului prevalentei economicului asupra juridicului. Instantele pot folosi acceptiunea lato sensu a
acestui principiu, fiind chemate sa tina seama nu atat de realitatea economica, cat si de aparenta juridica, nefiind
vorba de o substituire, ci de o juxtapunere a celor doua notiuni". Domnia sa ne-a explicat ca in virtutea rolului activ,
prevazut de dispozitiile art. 22 din Noul Cod de Procedura Civila, judecatorul sindic este nevoit sa tina seama de
realitatile economice ale societatii aflate in dificultate, consecintele fiecarei decizii pronuntate trebuind sa fie rodul
impartialitatii, obiectivitatii, echitatii si bunei credinte.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: Alina Toma Vereha
Pagina: 1, 13
15. ,Astazi, nimeni nu-si mai face iluzii despre intentiile Moscovei
Fost ambasador, fost ministru, fost presedinte (de zi al PSD si de noapte al Romaniei), Mircea Geoana vrea sa ne
demonstreze ca nu si-a spus inca ultimul cuvant in politica mioritica. Sa zicem ca de maine sunteti presedintele
Romaniei. Cum ati incepe un discurs pe tema ultimelor evenimente din Ucraina si Crimeea? Ar fi bine sa boicotam
importurile de vodca si gaz rusesc? As incepe discursul asa: Buna ziua! Dragi compatrioti, Romania, membru NATO
si UE, este in siguranta" si apoi ar urma discursul. As incerca sa invit la calm sau la un pahar de vodca cu ardei iute
sau cu piper, care e al dracului de tare si de aspra, in ton cu situatia. Si, daca ma intrebati de expornirile de vodca,
oricand va pot spune ca Absolut si Finlandia sunt peste vodca ruseasca in privinta aspectului comercial si al
rafinamentului" in prezentare si savoare, dar cea ruseasca ramane lider prin traditie si piata de desfacere. O blocare
a importurilor de vodca ruseasca i-ar ustura pe rusi la portofel, dar sunt sigur ca ar imbogati cativa oligarhi care ar
gasi ei modalitati de penetrare a blocadei. Dupa '89 ne-am bucurat ca au venit, in sfarsit americanii si ca ne-a
luminat Marele Licurici. Acum, insat vine iar lumina de la Rasarit? Chestia cu Marele Licurici va rog sa o atribuiti
corect celui care a lansat-o, adica lui Traian Basescu. America este si va ramane principalul aliat strategic al Romaniei.
E ireverentios, neadevarat si contraproductiv sa intaresti, prin astfel de licente de stil, sentimentul unei subordonari
absolute fata de o superputere cum este America. Pentru prima oara in istorie, Romania poate avea toti vecinii sai
parte a aceluiasi sistem politic si de valori. Apropierea Moldovei, Ucrainei, Serbiei si Georgiei de Europa este
sinonima cu interesul nostru national. Dupa revenirea Rusiei la instinctele sale imperiale, Romania este mai relevanta
strategic decat oricand. Va fi sarcina Guvernului si a viitorului presedinte sa faca din Romania o tara puternica
economic, militar, increzatoare si respectata in Europa si in lume. Fuhrerul" Putin a reusit un Anschluss cu Crimeea.
Chiar credeti ca sansele ca scenariul sa se repete si in Transnistria sunt atat de mici? Nu exista o diferenta de fond
intre doctrina Tarului Petru cel Mare, cea a lui Brejnev si cea a lui Putin. Ea este rezultatul constant al geografiei
locurilor. Da, preluarea Austriei si a Sudetenland in 1938 seamana cu ce s-a intamplat in Crimeea. Dar, oricate
pretentii expansioniste ar putea avea. Moscova trebuie sa se gandeasca la nota de plata" care ar fi exorbitanta. Nu
mai este vorba de baxuri de vodca si kilograme de caviar, e vorba de consecinte economice serioase ce ar arunca
Rusia intr-un marasm economic greu de stapanit. Daca rusii ar lua totusi si Transnistria plus Gagauzia, ce i-ar mai opri
sa-si doreasca si Moldova? incercarile de centrifugare, inclusiv de federalizare, a Ucrainei, R. Moldova si Georgiei din
partea fortelor pro-rusc vor continua. Victoria fortelor proeuropenc din Moldova la alegerile din acest an este vitala.
Asa cum este vital ca UE si SUA sa ramana unite in gasirea imui raspuns coerent, urgent si energic in fata unor
eventuale noi gesturi ostile la adresa acestor state. Situatia poate redeveni extrem de inflamabila, exact ca un pahar
de vodca. Trebuie ca noi, Romania, intreaga Europa, sa aratam pentru Republica Moldova, Ucraina si Georgia
solidaritate deplina si terminarea ambiguitati cu privire la destinul european al acestor state. Daca la Washington sar fi aflat un republican si nu un democrat, credeti ca golanul din Est" ar fi fost disciplinat mai repede? Mai mult,
daca s-ar bate parte-n parte", cine ar castiga? La Washington exista nuante si stiluri diferite, dar nu optiuni radical
diferite fata de tipul de reactie intre democrati si repubUcani. Actiunea Rusiei va produce consecinte, poate nu
imediate, asa cum arata presedintele Obama la Haga dupa Sumnutul SUA-UE: re-pivotarea catre Europa, finalizarea
acordului transatlantic de parteneriat si comert (TTIP) si revitalizarea NATO. Toata lumea se asteapta ca lupta asta sa
fie un fel de wrestling sau un meci de Kl, cu picioare in gura si pumni impartiti cu darnicie, ori lucrurile nu stau tocmai
asa. Niciodata nu ii vei vedea pe Obama si Putin in rol de Rocky IV, luptandu-se "parte-n parte". Putin este un judoka,
un ex-KGB si un jucator de sah. Obama este absolvent de Harvard, insa John Kerry si Chuck Hagel sunt veterani ai
razboiului din Vietnam. Diferenta de forta economica si militara intre SUA si Rusia este uriasa, de peste 10 la 1, iar
daca adaugam si Europa, disproportia devine covarsitoare, chiar si pentru cel mai bun sahist sau judoka. Pe termen
mediu si lung, Rusia va pierde din acest puseu de orgoliu imperial. Colaborarea, si nu confiimtarea cu Vestul, este
colutia. Exista vreo diferenta intre Hitler si Putin? Adica da, unul nu are mustata, dar in rest? Senatorul John McCain
nu a facut o comparatie intre personajele Hitler si Putin, ci intre actiunile acestora. Nu stiu daca asemenea
comparatii servesc cauzei generale. Aici nu e vorba daca Putin seamana cu Hitler ca actiuni, ca fizic. Chiar si
dumneavoastra, cu un layout bun, o sa reusiti sa transformati pe oricine in Hitier. Este important sa vedem daca
actiunile publice, politice si de drept international contravin normelor actuale si comunitatea internationala trebuie
sa intervinain loc sa aplice masuri dure. Europa a cam ars gazul. A facut-o de teama c-o lasa rusii fira gaze? Pentru
Rusia, evolutiile din Ucraina, Moldova si Georgia arata hmitele evidente ale unei politici de vecinatate bazate, in
principal, pe presiune economica si strategica. Rusia nu se mai invecineaza, ca in bancuri, cu cine vrea ea". Este
absolut urgenta adoptarea noii strategii energetice a Romaniei, vizand independenta si securitatea energetica si
transformarea Romaniei intr-un hub regional de energie . Romania poate sa devina independenta din punct de
vedere energetic, printr-o gestionare mai eficienta a propriilor resurse. CinC ar putea sa-l mai tempereze pe Putin:
servieta diplomatilor sau valiza nucleara? Nu e vorba aici de valize, valijoare, bagaj de mana sau bagaj de cala, e
vorba de ceva mult mai important. In actualul context geopolitic, se simte nevoia stringenta ca Europa, Canada si
SUA sa devina un bloc omogen, in ultimii ani, a fost asa, ca la dansurile contemporane, unul in stanga, altul in
dreapta, altii pe centru, toti pe aceeasi scena, dar fiecare in legea lui. S-a vazut clar ca a aparut o desincronizare intre
America si Europa, iar in clipa in care, la Summit-ul NATO de la Bucuresti, tari europene au spus nu" Americii, s-a
produs pentru prima oara o fractura. Astazi trebuie sa mergem la ortoped, sa vedem ca fractura e urata si nu se mai
po&te face patinaj pe gheata. Evenimentele recente din Ucraina si Crimeea ne impun sa gandim la o Europa
puternica, inclusiv din-punct de vedere mihtar, cu o politica externa consoUdata si o relatie transatlantica ferma.
Oameni apropiati USL-ului ni-l dadeau prin 2012 pe Putin drept un exemplu de om politic. Din ce stiti, regreta ca au
spus asta? Au existat pana si lideri americani care au crezut ca este posibil un reset" in relatia cu Rusia. Altii au fost
poate atrasi de imaginea de om forte pe care Vladimir Putin si i cultivat-o in mod constant. Azi masca a cazut si
nimeni nu isi mai face iluzii despre intentiile Moscovei la periferia imperiului. Candidati la tegerile prezidentiale de
anul acesta? Daca nu, pe cine sustineti, pe actualul sef al PSD, ori pe fostul aliat si prieten din 2009? Ar fi nefiresc si
nedemocratic ca principalul partid al tarii sa nu aiba propriul candidat. Cine va fi acela, vom decide in mod intelept si
rational dupa 25 mai.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Academia Catavencu
Autor: Radu Uszkai
Pagina: 3
16. Viktatura Orban si consecintele asupra Romaniei

Viktor Orban si partidul sau, Fidesz, sunt marii favoriti ai alegerilor legislative din Ungaria, singura miza fiind daca isi
va pastra sau nu supermajoritatea de doua treimi care ii va permite sa guverneze discretionar tara si sa-si
consolideze regimul populist. Romania a reusit sa gestioneze fara mari probleme relatia bilaterala in precedentul
mandat Orban, dar apropierea tot mai vadita a Budapestei de Moscova poate crea tensiuni in conditiile postCrimeea din Europa Centrala si de Est. Romania se vede inconjurata de sateliti sau acoliti ai Rusiei, ceea ce o face
principalul pilon al Occidentului in regiune. Budapesta n-a mai cunoscut o astfel de atmosfera pro-rusa din anii 50.
Jobbik, partidul euroasianist apropiat de national-bolsevicii de la Moscova si suspectat de finantare ruseasca a
calificat referendumul din Crimeea drept un model exemplar de autoderminare politica si nu mai conteneste sa
ridice in slavi virtutile de lider ale lui Vladimir Putin. Jobbik este cotat intre 14% si 20% in sondaje, iar liderul sau,
Gabor Vona, este un apropiat al lui Aleksandr Dugin, cel mai la moda guru politic de la Moscova si inventator al
national-bolsevismului si al doctrinei eurasianismului pe care se bazeaza proiectul Uniunii Eurasiatice a lui Putin.
Partidul lui Gabor Vona si membrii altor formatiuni extremiste maghiare au incercat recent sa provoace conflicte
intre romani si maghiari la Targu Mures, determinandu-l pe presedintele Traian Basescu sa solicite guvernului
interzicerea prezentei Jobbik pe teritoriul Romaniei. Intoarcerea cu fata spre Rasarit Spre deosebire de Jobbik, Fidesz
nu este atat de vocal in sustinerea Moscovei. Dimpotriva, pe parcursul crizei ucrainene, Orban de altfel foarte
elocvent si charismatic atunci cand doreste a fost cat se poate de sters. Pe tot parcursul crizei din Crimeea nu a facut
nici o declaratie publica de condamnare si, atunci cand totusi a facut-o, s-a multumit sa declare ceva ininteligibil
despre faptul ca Ungaria nu este parte in conflict si sa se pronunte contra sanctiunilor Uniunii Europene impotriva
Rusiei. Sloganurile electorale al FIDESZ sunt de un populism frust si nerusinat: Ungaria o duce mai bine si Am
scazut preturile la utilitati. Si intr-adevar, guvernul Orban a redus sau va reduce preturile la utilitati cu 20% sau chiar
mai mult. Este vorba in primul rand de preturile la gaze si electricitate . Cum Ungaria depinde intr-o proportie care
evolueaza in jurul a 70% din consum de gazul rusesc, adica de Gazprom, nu este greu de identificat sursa acestei
reduceri. In 2007, Orban il ataca pe premierul de atunci, socialistul Ferenc Gyurcsany, de tradare nationala pentru ca
vroia sa transforme Ungaria in cazarma Gazprom. Cand a iesit la iveala tentativa OMV de preluare agresiva a
companiei ungare MOL, Orban a atins culmea retoricii antirusesti, OMV fiind banuita de multi ani ca ascunde
adevarata pondere a gigantului rus in structura actionariatului sau. Aceasta retorica anti-rusa s-a diminuat pe masura
ce crestea prapastia dintre Ungaria si Uniunea Europeana ca urmare a asaltului guvernului Orban la statul de drept si
s-a incheiat printr-o intoarcere cu fata spre Rasarit a premierului ungar in aceasta iarna. In patru ani de mandate,
Orban nu a fost invitat nici macar o data la Washington performanta unica in istoria postcomunista a Ungariei dar
in ianuarie s-a dus la Moscova, unde a fost primit cu mare caldura de Vladimir Putin. In cursul acestei vizite scurte,
dar fructuoase, a fost anuntat un imprumut rusesc in valoare de 10 miliarde de euro pentru extinderea
capacitatilor de productie a centralei nucleare de la Paks, imprumut care se va intoarce la compania ruseasca
Rosatom, careia guvernul Orban i-a incredintat in mod direct contractul, fara a tine seama de normele europene care
cereau organizarea unei licitatii. De aici provine reducerea pretului le electricitate . Cat priveste reducerea pretului la
gaze, ea vine din asigurarile date cu acelasi prilej de Orban privind angajamentul Ungariei in privinta constructiei
gazoductului South Stream pe teritoriul ungar. Asigurarile au venit la cateva saptamani dupa ce Comisia Europeana
declarase ca toate contractele bilaterale semnate de tarile membre cu Gazprom incalca legislatia europeana,
ameninta cu sanctiuni si propunea un format de negociere coordonat de la Bruxelles. Politica botezata Deschiderea
spre Est a Budapestei este descrisa de guvernul Fidesz drept o optiune pragmatica si nimic mai mult.
Pragmatismul ungar ia insa forme uneori sinistre. Intr-o analiza dedicata schimbarii de politica externa a Budapestei,
realizata de Euronews, este amintit un episod relevant. Dupa ce, in 2011, Orban a renuntat la acordul cu FMI, s-a
reorientat masiv spre banii orientali recuperarea originilor orientale ale ungurilor parand a fi una dintre trasaturile
care unesc FIDESZ si Jobbik si a vandut obligatiuni de stat in China, Arabia Saudita si Azerbaidjan. Azerii au fost
convinsi sa cumpere datoria guvernului ungar dupa ce guvernul Orban a hotarat sa extradeze in Azerbaidjan un
militar azer care, in cursul unui exercitiu NATO cu tarile Parteneriatului pentru Pace, care a avut loc in Ungaria, i-a
taiat capul in somn unui coleg armean cu un topor. Desi oferise garantii ca militarul va face inchisoare pe viata la
Baku, imediat ce a ajuns in tara, acesta a fost eliberat si guvernul Aliev a decis ca obligatiunile ungare sunt cel mai
bun plasament. Acest pragmatism al guvernului Orban ridica insa mari semne de intrebare asupra predictibilitatii
politice a lui Orban. Viktatura Opozitia de la Budapesta a inventat pentru guvernarea Orban formula Viktatorship
pentru motive intemeiate. In patru ani de mandat, acesta a modificat Constitutia slabind pana la disparitie separatia
puterilor in stat si sistemul de checks and balances, care i-a permis sa reduca puterile Curtii Constitutionale, sa isi
plaseze oamenii in toate institutiile de reglementare si control, de Procuratura Generala, la Banca Centrala, la
Consiliul Concurentei, Curtea de Conturi sau Autoritatea Electorala. A infiintat si un soi de organism de stat de
reglementare a mass-media, un soi de CNA unguresc pentru presa, format din oamenii Fidesz, care au asigurat
monopolul guvernului Orban asupra mass media de stat si intimidarea celor private, pentru ca in Ungaria, sub Orban,
a fost adoptata o lege in care calomnia este pedepsita cu trei ani de inchisoare. Cum parchetul este sub control
guvernamental, este lesne de inteles cat de libera este presa ungara. Controlul asupra parchetelor si media a produs,
recent, un incident extrem de favorabil perspectivelor electorale ale FIDESZ. Gabor Simon, fost vicepresedinte al
Partidului Socialist, a fost arestat pentru evaziune fiscala si fals in acte publice. Ca si la Bucuresti, imediat au aparut si
stenograme incriminatoare in presa. Potrivit unui diplomat citat de revista The Economist, Fidesz a castigat alegerile
din momentul in care stirea despre arestarea lui Simon a fust difuzata public. Diferenta, fata de Budapesta, este ca
la Bucuresti guvernul nu controleaza DNA, care aresteaza oamenii puterii, nu pe cei ai opozitiei si ca stenogramele nu
apar in presa controlata de putere ca in Ungaria. Voturile din Transilvania, vitale Fidesz a fost cotat intre 33% si 47%,
in functie de sondaj, iar coalitia de opozitie Unitatea, formata din cinci partide de stanga si centru, intre 19% si 29%,
diferentele neobisnuite explicandu-se prin caracterul puternic partizan al autorilor acestor sondaje. In 2010, Fidesz a
obtinut putin sub 53% din voturi, ceea ce i-a permis sa obtina o majoritate de 66% in Parlament. Acum, aceasta tinta
este la limita si de aceea Orban a avertizat ca fiecare vot conteaza. In acest context, voturile din diaspora conteaza si
mai mult. De aceea, pentru Orban sunt vitale voturile venite din tarile cu minoritati maghiare semnificative precum
Romania sau Slovacia. In Romania exista in jur de 200.000 de persoane cu dubla cetatenie, romana si maghiara, care
au drept de vot in alegerile de maine. Pentru o tara mica asa cum este Ungaria, 200.000 de voturi pot face diferenta.
Romania inconjurata de prietenii rusilor Consolidarea regimului lui Viktor Orban in Ungaria, complica pozitia
Romaniei in regiune, dar ii si subliniaza importanta. O stire difuzata ieri de agentiile bulgare si preluata de Mediafax
informeaza ca Parlamentul din Bulgaria a aprobat vineri modificarea legii energiei astfel incat statutul gazoductului
South Stream a fost schimbat in cel de interconector de retea, fapt ce permite ca acesta sa iasa de sub incidenta
legislatiei Uniunii Europene. Dupa trei ore de dezbateri, care au avut loc joi, si votul de vineri, parlamentarii au mai
aprobat ca tronsonul de conducta din apele teritoriale bulgaresti, care va masura circa 14 kilometri, va obtine un
statut juridic de netraversare a teritoriului european. Aceste modificari aduse legii energiei elimina obligativitatea
ca Bulgaria sa ofere accesul unor terte parti la tronsonul South Stream de pe teritoriul sau si scot segmentul de
gazoduct de sub incidenta reglementarilor reunite in asa-numitul Third energy Package. Decizia Parlamentului,
adoptata cu 115 voturi pentru, 64 impotriva si patru abtineri, a fost sustinuta de toti parlamentarii Partidului
Socialist Bulgar si partenerii lor din Miscarea pentru Drepturi si Libertati (reprezentand minoritatea turca, n.n) dar si
de ultra-nationalistii Ataka. Cu alte cuvinte, guvernul socialist de la Sofia a decretat ca interesele rusesti in Bulgaria
nu se supun reglementarilor europene. Este ca si cum cei de la Gazprom ar fi scris acest amendament cu mana lor si
o dovada despre loialitatea socialistilor bulgari fata de Moscova. Or, in acest moment, Romania pare prinsa in
increngatura intereselor rusesti. Bulgaria, inclinata spre Moscova, Serbia, practic un satelit rusesc in Balcani, Ucraina,
cu un viitor incert si Moldova sub amenintare. Consolidarea puterii lui Orban la Budapesta pare sa desavarseasca
aceasta incercuire. Daca adaugam si legaturile stranse dintre Grecia si Cipru cu Rusia, Romania iese in relief ca o oaza
nu numai de latinitate, dar si de angajament occidental in regiune. Exista similitudini usor de observat intre
demersurile anti-occidentale si anti-Stat-de-Drept ale Fidesz-ului lui Orban si cele ale guvernarii USL, mergand de la
modificarea Constitutiei, anihilarea separatiei puterilor in stat si a rolului Curtii Constitutionale si incheind cu
tentativele de torpilare a statului de drept. In pofida retoricii sale anti-Orban, guvernarea ultimilor trei ani si Victor
Ponta par sa fi urmat modelul ungar indeaproape, inclusiv in politica de Deschidere fata de Est. Si aceasta este o
vulnerabilitate in plus pentru Romania in noua realitate post-Crimeea. P.S. Potrivit grupului de informatii militare
Jane's, Ungaria a achizitionat in urma cu cateva zile trei elicoptere rusesti la mana a doua Mil Mi-8T 'Hip-C', contra a
noua milioane de dolari si care ar fi fost deja livrate, potrivit unor surse militare de la Budapesta. Ungaria ar fi trebuit
sa deschida o licitatie publica pentru achizitionarea de elicoptere militare in valoare de 469 milioane de dolari, care a
fost insa amanata, pentru ca nu respecta reglementarile europene. Achizitionarea celor trei elicoptere rusesti a fost
oferita de un intermediar ungar drept solutie a problemelor identificate de rusi intr-un contract de mentenanta in
care scopul era tranzitia de la aparate rusesti la aparate NATO. In acest fel, guvernul Orban nu numai ca amana
tranzitia, dar consolideaza influenta intermediarilor ungari (oameni cu trecut in serviciile secrete comuniste)
asupra comertului de armament intre Ungaria si Rusia.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Romania Libera
Autor: Cristian Campeanu
Pagina: 1, 4
17. Hidroelectrica a luat 13,1 mil. euro de pe bursa de energie

Hidroelectrica , companie aflata in insolventa, a vandut vineri pe bursa OPCOM energie Electrica de 58,46
milioane lei (13,1 milioane de euro), obtinand un pret cu 6,5% mai bun comparativ cu nivelul de pornire a licitatiilor.
Compania a vandut toate pachetele de energie puse la vanzare, care totalizeaza o cantitate de 352.470 MWh de
electricitate . Cele mai multe pachete de energie au fost cumparate de Electromagnetica , reiese din datele OPCOM
. Principalele activitati ale Electromagnetica sunt furnizarea si productia de energie in cele zece microhidrocentrale
pe care le detine, productia de corpuri de iluminat si de echipamente de distributie si masurare a energiei.
Hidroelectrica mai are programate in 8 aprilie alte licitatii pe OPCOM , prin care vrea sa vanda aproape 1 TWh de
energie , la un pret de pornire de 150 milioane de lei (33,6 milioane de euro). Pachetele de energie vandute vineri si
cele puse in vanzare pentru 8 aprilie echivaleaza cu 9,1% din productia de electricitate estimata pentru acest an, de
13,9 TWh de energie . Capitalul social al Hidroelectrica este detinut de stat (80,05% din actiuni) si Fondul
Proprietatea (19,95%).
Data: 07.04.2014
Publicatia: Ziarul Financiar
Autor: Carol Dan
Pagina: 11
18. Studenti si cercetatori romani fac o noua casa independenta energetic

O mana de studenti ingineri si arhitecti vor construi, in urmatoarele doua luni, in parcarea centrului comercial
Baneasa Shopping City, casa EFdeN, proiectul cu care Romania va participa in acest an la competitia internationala
Solar Decathlon Europe 2014, o intrecere intre universitati pentru a concepe si a construi casa cu cea mai mare
eficienta energetica . Ideea din spatele proiectului EFdeN este de a recicla fostele spatii industriale din Bucuresti si
de a le da o noua destinatie, de cartiere rezidentiale cu o amprenta redusa asupra mediului. Casa gandita de
studentii romani este o casa net zero, adica produce mai multa energie decat consuma, fiind dotata cu panouri
fotovoltaice si solare. Particularitatea acestui proiect este insa sera interioara, care nu numai ca aduce spatiul verde
in casa, dar joaca un rol esential in incalzirea locuintei. Iarna soarele intra in sera si incalzeste aerul, pe care apoi il
extragem si il ventilam in casa, a spus Mihai Toader-Pasti, coordonatorul proiectului. In plus, peretii exteriori sunt
construiti din materiale cu schimbare de faza. Aceste substante absorb caldura din casa pe timpul zilei, iar noaptea,
cand temperatura ambientala scade, o degaja inapoi in casa. Prototipul casei, cu care echipa va participa la concurs,
va costa 200.000 de euro, finantarea fiind acoperita in prezent in proportie de circa 80%. Proiectul este sprijinit de
companii precum Romstal, Saint Gobain si Schneider Electric, care au oferit atat echipamente din product ia proprie,
cat si suport tehnic.
Data: 07.04.2014
Autor: Radu Bostan
Pagina: 3
19. Ucraina intentioneaza sa apeleze la arbitraj in cazul in care Rusia nu reduce pretul
gazului
Ukraine warned on Saturday it would take Russia to an arbitration court if talks with Moscow failed to roll back hikes
in the price of natural gas that Kiev called an act of economic aggression, the Voice of America informs. Russia nearly
doubled the price Ukraine pays for its gas this week, forcing Kiev, whose economy is in chaos, to enter into
emergency talks with European neighbors to boost cheaper imports from the West. Ukraine accuses Russia of using
the price hikes as a tool of economic pressure after popular protests in Kiev ousted pro-Russian president Viktor
Yanukovich in February, souring relations between the two former Soviet republics. "Our Russian neighbors have
carried out yet another form of aggression against Ukraine aggression through its gas supplies. This price is the
highest on European territory and it is not an economic but a political price," said Prime Minister Arseny Yatseniuk at
a cabinet meeting. Ukraine is still in talks with Russia to cut the gas price, which Moscow raised to $485 per 1,000
cubic meters from a previously discounted price of $268.50, making it now by far the highest price paid in Europe for
Russian gas. The Russian gas export monopoly Gazprom says that on average it charges its European customers
between $370 and $380 per 1,000 cubic meters. Ukraine imports more than half its gas needs from Russia. Alexei
Miller, Gazprom's chief executive officer, said in a Rossiya 24 television interview recorded on Friday and aired on
Saturday that Ukraine had accepted the new price. "The gas price included in Ukraine's budget is the price that is
already at work today, $485, and this confirms one more time that Ukraine recognizes it as a market spricet,
recognizes the current agreement and is ready to pay that price for our gas," Miller said. According to a 2009
contract, the price is calculated on the basis of several fuel product prices and Yatseniuk said there were no
economic grounds to increase prices for gas. In raising the price, Russia scrapped two discounts. One was introduced
in 2010 when Ukraine agreed to extend terms for Russia's Black Sea Fleet in Crimea until 2042 and the second was
agreed in December after Yanukovich scrapped a trade deal with the EU in favor of closer ties to Russia. Currently
around 40 percent of Russia's exports to Europe flow through Ukraine, with the rest sent to Germany via the Nord
Stream pipeline under the Baltic Sea and via the Yamal Europe pipe through Belarus and Poland. Yatseniuk said the
reverse gas could save Ukraine, which is on the brink of default, between $120 and $150 per 1,000 cubic meters.
Ukraine consumed 50 billion cubic meters in 2013. The Ukraine must pay back the full discount it has been granted
on Russian gas over the past four years, worth $11.4 billion, Russian energy giant Gazprom's deputy chairman,
Alexei Miller, said Saturday, according to timesofisrael.com. Miller said this week's annulment of the socalled Kharkiv
accords, which gave Ukraine cutprice Russian gas until 2017 in exchange for access to the Crimea's port facilities,
means that Kiev should pay the sum total of this discount back. "The sum of the discount granted in the time that
the Kharkiv accords were valid was $11.4 billion (8.32 billion euros). That is the sum that the Russian government,
the Russian budget did not receive," Miller told Russian television. The discount was a de-facto advance payment by
Moscow for the future lease on Black Sea Fleet's facilities in the Crimean port of Sevastopol - annexed by Russia with
the rest of the peninsula - and so must be paid back, he added. CHANCELLOR MERKEL WARNS In another
development, German Chancellor Angela Merkel says the EU is ready to hit Russia with harsher sanctions should it
further violate Ukrainian sovereignty. Her words come as her party begins its campaign for the European
parliamentary elections, Deutsche Welle reports. Merkel used her speech to a congress of her Christian Democratic
Union (CDU) party on Saturday to affirm Europe's readiness to impose more severe sanctions on Russia, if it takes
further steps to infringe the territorial integrity of Ukraine.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Nine O Clock
Autor: Pagina: 8
20. Agresiune... gazifera!

Ucraina nu accepta noul pret la gaze naturale pe care vrea sa i-l impuna Rusia, de aproape 500 de dolari mia de
metri cubi, a declarat sambata premierul ucrainean Arseni Iateniuk. Denuntand o agresiune gazifera si economica,
dupa ce Moscova a anuntat o crestere cu 80% a pretului livrarilor la gaze pentru Ucraina, Iateniuk a dat asigurari,
intr-o sedinta de Guvern, ca presiunea politica (este) inacceptabila, iar noi nu vom accepta pretul de 500 de dolari.
Rusia a esuat sa cucereasca Ucraina prin agresiune armata. Ea lanseaza acum planul de a cuceri Ucraina prin
agresiune gazifera si economica, a adaugat premierul interimar, indemnand Guvernul sa fie pregatit ca Rusia sa
restranga sau sa opreasca livrarile de gaze naturale catre Ucraina. Ministrul ucrainean pentru energie , Iuri Prodan,
a declarat ca, in lipsa unui acord asupra pretului gazelor, Kievul va sesiza Curtea de Arbitraj, asa cum prevede
contractul de livrare a gazelor rusesti. Moscova a anulat, saptamana trrecuta, doua reduceri acordate Ucrainei
pentru livrari de gaze naturale, de care Kievul este foarte dependent. In 72 de ore, pretul a crescut de la 268 la 485
de dolari pentru 1.000 de metri cubi, unul dintre cele mai mari preturi din Europa. Ministrii de Externe ai statelor
membre UE au avertizat sambata Rusia cu privire la riscul unei prabusiri economice a Ucrainei, din cauza cresterii
asimilate unei sanctiuni cu 80% a pretului la achizitia de gaze naturale rusesti. Rusia are tot interesul ca Ucraina sa
nu se prabuseasca pe plan economic si politic, a declarat seful diplomatiei germane FrankWalter Steinmeier, intr-o
reuniune informala cu omologii sai din cadrul UE, la Atena. Rusia joaca un rol important deoarece stabilizarea
economica a Ucrainei depinde in parte de preturile energiei furnizate de catre Moscova, a subliniat Steinmeier. De
aceea este necesar sa dialogam cu Rusia, chiar daca avem divergente, a adaugat ministrul german, ale carui
ingrijorari erau impartasite de mai multi dintre omologii sai reuniti in capitala greaca. Rusia nu a reusit sa puna
mana pe Ucraina prin agresiune armata. Ea lanseaza acum planul de a controla Ucraina prin agresiune gazifera si
economica , a acuzat premierul ucrainean, Arseni Iateniuk
Data: 07.04.2014
Publicatia: Azi
Autor: Pagina: 7
21. Rusia ataca economic Ucraina

Rusia a inceput sa terorizeze Ucraina cu pretul gazelor. In cateva zile, pretul cerut a ajuns la aproape 500 de dolari
mia de metri cubi de gaz. Sefii diplomatiilor din UE au avertizat, deja, Rusia cu privire la riscul unei prabusiri
economice a Ucrainei, din cauza majorarii excesive a pretului la gaze naturale rusesti. Cancelarul Angela Merkel a
transmis un nou avertisment Moscovei in privinta unor noi sanctiuni economice. Daca se va intinde din nou mana
asupra integritatii teritoriale a Ucrainei, vom trebui sa procedam la sanctiuni economice, a declarat Merkel, cu
ocazia unei reuniuni a partidului conservator CDU, relateaza Mediafax. Cancelarul german a afirmat ca nimeni nu
trebuie sa se insele in privinta capacitatii tarilor europene de a ajunge la un acord in astfel de masuri. Dupa ce a
alipit Crimeea, Rusia mizeaza in prezent pe presiuni economice asupra Ucrainei, intre care dublarea pretului la gazele
livrate. De la 268 la 485 de dolari Ucraina a transmis ca nu accepta noul pret la gaze naturale pe care vrea sa i-l
impuna Rusia, de aproape 500 de dolari mia de metri cubi. Denuntand o agresiune gazifera si economica, dupa ce
Moscova a anuntat o crestere cu 80% a pretului livrarilor la gaze pentru Ucraina, premierul Arseni Iateniuk a dat
asigurari, sambata, intr-o sedinta de Guvern, ca presiunea politica (este) inacceptabila, iar noi nu vom accepta
pretul de 500 de dolari. Rusia a esuat sa cucereasca Ucraina prin agresiune armata. Ea lanseaza acum planul de a
cuceri Ucraina prin agresiune gazifera si economica, a adaugat premierul, indemnand Guvernul sa fie pregatit ca
Rusia sa restranga sau sa opreasca livrarile de gaze naturale catre Ucraina. Ministrul ucrainean pentru energie , Iuri
Prodan, a declarat ca, in lipsa unui acord asupra pretului gazelor, Kievul va sesiza Curtea de Arbitraj, asa cum prevede
contractul de livrare a gazelor rusesti. Moscova a anulat saptamana aceasta doua reduceri acordate Ucrainei pentru
livrari de gaze naturale, de care Kievul este foarte dependent. In 72 de ore, pretul a crescut de la 268 la 485 de dolari
pentru 1.000 de metri cubi, unul dintre cele mai mari preturi din Europa. Sabotori prorusi Ministrii de Externe ai
statelor membre UE au avertizat sambata Rusia cu privire la riscul unei prabusiri economice a Ucrainei din cauza
cresterii pretului la achizitia de gaze naturale rusesti. Rusia are tot interesul ca Ucraina sa nu se prabuseasca pe plan
economic si politic, a declarat seful diplomatiei germane, Frank-Walter Steinmeier, intr-o reuniune informala cu
omologii sai din cadrul UE, la Atena. Rusia joaca un rol important deoarece stabilizarea economica a Ucrainei
depinde in parte de preturile energiei furnizate de catre Moscova, a subliniat Steinmeier. Confruntarea nu este doar
in planul gazului. Serviciile ucrainene de securitate (SBU) au anuntat sambata ca au arestat un grup de 15 sabotori
si au confiscat arme in regiunea Lugansk (est), la frontiera cu Rusia, transmite Mediafax. Grupul planuia, se arata
intr-un comunicat postat pe site-ul SBU, sa atace joi, pe 10 aprilie, o cladire care apartine administratiei locale si sa
sperie populatia cu arme si explozivi. Serviciile de securitate afirma ca au confiscat 300 de pusti de asalt, un
lansator de grenade antitanc si diverse tipuri de grenade. SBU nu a oferit precizari cu privire la o eventuala afiliere
politica a grupului. Regiunile din estul Ucrainei, situate in apropiere de Rusia si populate de numerosi rusofoni, s-au
confruntat cu tensiuni de la indepartarea de la putere, la sfarsitul lui februarie, a presedintelui prorus Viktor
Ianukovici.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Puterea
Autor: Anca Hriban

Pagina: 15
22. Lafarge, Holcim se inteleg asupra planului de fuziune

The worlds two largest cement makers, Frances Lafarge and Switzerlands Holcim, on Saturday agreed on the terms
of a merger that would create a company with a stock market value of around USD 55 billion, French newspaper Le
Figaro reported on its website. Holcim representatives confirmed the information. The two companies had already
issued dual statements on Friday announcing they were in advanced talks to merge, a deal which would help them
slash costs, trim debt and better cope with the soaring energy prices and weaker demand that have hurt the sector
since the 2008 economic crisis. If successful, the combined entity will be based in Switzerland but will have
operational headquarters in both Switzerland and France.
Data: 07.04.2014
Autor: Pagina: 5
23. Zaher Iskandarani s-a evaporat

Printul Banatului, sirianul Zaher Iskandarani, s-a evaporat" dupa ce a fost condamnat definitiv la cinci ani inchisoare
cu executare. Contrabandistul a fost dat in urmarire generala. Iskandarani a fost acuzat de contrabanda cu tigari si
gasit vinovat de Curtea de Apel Bucuresti dupa opt ani de proces. Oficiali din Politia Romana au declarat ca
.afaceristul" a fost de negasit la locuinta sa din Timis, dupa ce a fost emis mandatul de punere in executare a
sentintei pronuntate vinerea trecuta de CAB. Lui Iskandarani, caruia i se imputa un prejudiciu de circa doua milioane
de lei, i-au mai fost restranse si unele drepturi, in dosarul de contrabanda cu tigari in care a fost judecat. in acelasi
dosar au fost condamnate, la cate trei ani de inchisoare cu executare, alte doua persoane de origine araba. Cei trei
condamnati din dosar trebuie sa plateasca aproape 1,9 milioane de lei. plus dobanzile aferente acestei sume, catre
ANAF. Zaher mai este cercetat de procurorii DIICOT Timisoara si intr-un dosar privind furtul de energie Electrica .
Data: 07.04.2014
Publicatia: Puterea
Autor: G.P.
Pagina: 2
24. Planurile celui mai mare transportator (nr 466)

De la doar cateva sute de metri de capatul autostrazii Bucuresti-Pitesti, omul de afaceri Ion Lazar controleaza in
prezent cel mai mare transportator de pe piata locala, business de peste 90 milioane de euro, cateva sute de angajati
si peste 1.000 de camioane. Daca ne uitam la numarul de vehicule de transport avem cele mai multe din tara. Daca
adunam camioanele de la Lazar International, peste 400 de camioane, cu cele 22-23 de la Lazar Junior, mai adaugam
30-40 de camioane de la BAT, impreuna cu cele 500 de ansamble de la celelalte companii unde suntem actionari
majoritari, la care se adauga 80 de la Hoedlmayer-Lazar, divizia de transport pentru transport de automobile (unde
anul acesta vom ajunge la 100), depasim 1.000 de unitati, detaliaza seful grupului International Lazar structura fl
otei sale, cea mai mare de pe piata in acest moment. Expansiunea si diversifi carea portofoliului reprezinta strategia
de crestere a grupului condus de Ion Lazar, grup fondat in urma cu 20 de ani in Pitesti si care s-a dezvoltat in acelasi
ritm cu Dacia. Cu Dacia, la nivel de grup, avem cam 15-20% din cifra de afaceri. Pentru ei noi facem distributia de
piese de schimb la nivel national pentru dealeri, dar si exporturi si importuri de componente, a spus Lazar. Spre
exemplu, pentru Dacia exista transport feroviar de tabla de la Kosice din Slovacia, de unde se importa tabla produsa
de cei de la US Steel, iar din depozitul Lazar din Pitesti este incarcata pe camion si pleaca la Dacia. Grupul Lazar este
alcatuit din sapte companii unde Ion Lazar este actionar, grup care a rulat anul trecut afaceri de aproximativ 94
milioane de euro, dintre care aproape jumatate reprezinta businessul International Lazar Company, fi rma de
transport a omului de afaceri. Noi facem acum si transport si logistica, vrem acum sa facem transport intermodal,
atat rutier, cat si feroviar. Vrem sa investim intr-un astfel de terminal. Noi am investit in extinderea caii ferate pana
in depozitul de la BAT Bascov. Terenurile din aceasta zona au fost achizitionate din 2002 tocmai pentru a face
conexiunea pe calea ferata, a spus Ion Lazar. In 2008 Ion Lazar a construit in Bascov, langa Pitesti, primul depozit de
logistica, activitate conexa celei de transport, depozit care in prezent este transformat in fabrica de cablaje de cei de
la Leoni. Din august 2010 pana la 1 aprilie 2011 a fost mai mult liber dupa plecarea Pirelli si dupa aceea l-am
inchiriat celor de la Leoni pe patru ani. Le-am mai construit 19.000 mp si avem acum 27.000 mp inchiriati pana in
2019. Acolo se fac acum cablaje auto. In depozit au facut fabrica si, mai mult, acum mai vor dezvoltare. Inchiriind
acest depozit, am investit intr-un altul nou, dar si cu legatura feroviara, deoarece am avut un client ce dorea
transport pe calea ferata, a spus Lazar. Strategia grupului in acest moment este de a reactiona rapid si in functie de
oportunitati. Motiv pentru care Ion Lazar cauta de fi ecare data oportunitati de a cumpara la preturi cat mai bune
inclusiv utilaje si camioane, astfel incat presiunea fi nanciara asupra companiei sa fi e cat mai mica. Din acest motiv,
compania a preluat camioane inclusiv din cele reposedate din fl ota edy Spedition sau din utilitarele utilizate de
Mercadia, compania controlata de Dinu Patriciu ce detinea lantul de magazine Mic.ro. Din fl ota edy am luat 101
Volvo de la BCR Leasing si 33 de Mercedes-Benz de la Mercedes-Benz Financial Services, care au fost reposedate, dar
si masini de distributie din lotul lui Dinu Patriciu, povesteste Ion Lazar. Decizia de a achizitiona utilaje reposedate de
fi rmele de leasing a fost luata din motive de costuri, acestea avand preturi mai mici sau mult mai mici comparativ cu
cele achizitionate de la un dealer specializat. Eu sunt mai precaut si econom in ceea ce priveste banii in aceasta
perioada. Noi ne-am invatat lectia in 2008, cand am cumparat camioane de 10 milioane de euro. Am luat 100 de
cupluri in toamna lui 2008 si ne-a fost foarte greu sa le platim la acea vreme si nu am dat niciuna inapoi. In 1998 am
facut prima oara leasing, cu 30% avans si am cumparat sase camioane DAF de la grupul E van Wijk. De atunci si pana
acum am contractat leasinguri de cel putin 48 milioane de euro, iar acum mai avem capital nefacturat de numai 3,5
milioane euro, spune Ion Lazar. Tocmai din acest motiv, grupul a investit intr-un service ce permite reconditionarea
camioanelor, iar pe masura ce vehiculele sunt readuse in stare buna de functionare, sunt vandute sau reiau
activitatea de transport. Am cautat in perioada aceasta tulbure sa cautam toate bresele de castig si acum ne
ocupam inclusiv de reconditionarea camioanelor second-hand. Noi le cumparam, le refacem si le vindem. Pe langa
camioanele din leasing am mai cumparat 100-200 de masini de la fi rme de leasing de la recuperari. Acum am
cumparat din Slovenia 114 containere pentru transport intermodal si 31 de semiremorci pentru containere, a
adaugat Ion Lazar. Cu toate acestea, atat pentru efi cienta, cat si pentru imagine, International Lazar are in plan si
achizitia de noi camioane de ultima generatie. Vom cumpara camioane noi Euro 6 in acest an. Avem deja un camion
Mercedes-Benz, a mai venit unul de la Renault Trucks, mai vin doua DAF-uri si un Volvo. Acum avem 30-40 de
camioane care nu au soferi si comercializam si masini second-hand. Varsta medie a parcului International Lazar este
de patru-cinci ani, iar pe masura ce camioanele cresc in varsta, sunt vandute si inlocuite de unele mai noi. In prezent,
80% din transporturile realizate de International Lazar Company sunt internationale, iar restul de 20% reprezinta
activitatea de transport in tara. Printre destinatiile din afara se numara si tari din afara Uniunii Europene precum
Rusia sau Maroc si chiar Iran, unde sunt transportate componente pentru automobilele Logan. Noua ne plac
provocarile si am fost printre primii care au calcat in Africa. La Tanger eu am fost inainte ca Renault sa bata tarusul.
Am vazut si autostrada, terminalul de containere. Transportam frecvent si catre Iran, dar dupa embargo am lipsit o
perioada. Acum s-ar putea sa se reia. In Rusia nu suntem competitivi deoarece ei au motorina mai ieftina si
intotdeauna ies cu 500-600 de euro mai ieftin. In Maroc mergem frecvent, acum vom semna un contract pentru
2014-2015 pentru cele doua uzine, spune seful grupului Lazar. Unul dintre visele lui Ion Lazar este sa se construiasca
autostrada de la Pitesti la Sibiu, care sa inlocuiasca traseul actual cu o banda pe sens de pe Valea Oltului, unul dintre
cele mai periculoase din tara. Autostrada Pitesti-Sibiu este un subiect sensibil pentru mine. In toate discutiile mi-am
exprimat parerea. De autostrada asta se vorbeste de cand eram eu adolescent. Este o mare eroare pentru guvern sa
nu ia in calcul acest tronson ca unul prioritar. Noi am economisi 40 km daca aceasta autostrada ar exista si ar iesi
direct dincolo de munti, la Talmaciu. In plus, este vorba de timp. Dacia este cel mai mare exportator, dar, pentru a
produce masina, ei au nevoie si de componente, a spus omul de afaceri. In ceea ce priveste viitorul International
Lazar, Ion Lazar spune ca a luat o decizie buna atunci cand a decis sa nu vanda actiuni catre fondurile de investitii si el
va ramane in continuare cel care va controla grupul. Din 2006 am fost curtat de fonduri de investitii. Ultima a fost o
fi rma din Cehia, au venit imbracati la costum sa ne explice noua cum stau lucrurile, dar le-am spus un pret sufi cient
de mare pentru a ma asigura ca nu vor cumpara. Daca faceam si eu cum au facut edy si Dumagas, eram si eu tot ca
ei. Eu am sustinere, copii care sunt mari si angajatii, a spus Lazar. Ion Lazar se refera la faptul ca la Dumagas Mihai
Dugaesescu, fondatorul companiei, a ramas actionar, dar nu mai face parte din conducerea activa a grupului, iar la
edy Spedition, companie care in prezent este in insolventa si cu un sfert din fl ota de 1.000 de camioane din 2008,
conducerea a fost preluata de o echipa speciala. O noua ramura de extindere a lui Lazar o reprezinta agricultura, prin
compania Lazar Natural Fruits. Eu prima data m-am remarcat vanzand prune in piata cand aveam 16 ani si vreau sa
investesc din nou in produse naturale. Noi acolo nu am avut terenurile la colectiv inainte de '89 si totul este natural,
de la fructe la ciupercile din padure. Acum ii sustinem pe oameni sa nu foloseasca ingrasaminte chimice, ci numai
ingrasamant natural. Inclusiv crengile copacilor taiati noi le tocam si le transformam in ingrasamant pentru pomii
fructiferi. In prezent, prin noua fi rma Ion Lazar are peste 200 de hectare de padure si 10 hectare de terenuri
agricole. Pentru inceput compania a demarat exploatarea forestiera de salcam, iar urmatoarea tinta o reprezinta
cultivarea de fructe. Vrem fructe ecologice, de la prune, cirese, visine, dar si ciuperci de padure. Momentan am
construit platforma in care am investit aproximativ 1 milion de euro, iar in viitor incercam sa atragem fonduri
europene si sa facem o fabrica de sortare, refrigerare si prelucrare a fructelor. Acum avem 25 de angajati si vom
ajunge spre 100. Principalii clienti: Automobile Dacia, Renault, ArcelorMittal, Procter & Gamble, Bergenbier, Arctic,
Ikea, Pirelli, Bridgestone, Lafarge, Michelin si Leoni.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Business Magazin
Autor: Bogdan Alecu
Pagina: 38, 39, 40, 41
25. Cum sa traiesti fara gaz rusesc (nr 466)

La intalnirea cu sefa politicii externe europene, Catherine Ashton, secretarul de stat american John Kerry a cerut
Rusiei sa nu foloseasca livrarile de energie drept arma in criza ucraineana si a afi rmat sprijinul SUA pentru eforturile
UE de a se elibera de dependenta fata de gazul rusesc, dar s-a abtinut sa foloseasca el insusi energia drept arma,
intrucat n-a promovat pur si simplu solutia unor exporturi masive de petrol si gaz american spre Europa, preferand
sa faca aluzie la propriile resurse energetice ale UE. Slabiciunea Europei, recunoscuta de Catherine Ashton, este insa
ca piata europeana a energiei nu este sufi cient integrata din perspectiva retelelor de distributie si transport, desi, ca
efect al evenimentelor din Ucraina, Consiliul European a repus aceasta problema in fruntea problemelor de rezolvat
pana la fi nele anului. Un studiu al fi rmei americane Sanford C. Bernstein a evaluat deja ca Europa va trebui sa
cheltuiasca in total 215 mld. dolari daca va decide sa nu mai cumpere gaze din Rusia si chiar si asa va trebui sa-si
scada cererea de gaz. Ucraina ramane deocamdata primul test direct al capacitatii europene de actiune pe acest
teren: Gazprom a scumpit gazul cu 44% pentru Ucraina, la 385 dolari/1.000 mc de la 1 aprilie, din cauza datoriilor
restante ale Naftogaz, apoi la 485 dolari/1.000 mc, dupa introducerea unei taxe de export. Seful Naftogaz a declarat
ca Ucraina e gata sa cumpere gaz de la oricine ar putea oferi gaz la preturi mai mici, ceea ce inseamna o manusa
aruncata Bruxelles-ului, de unde tocmai venisera in martie asigurari ca Ucraina, care asteapta deja o scadere
economica de 3% in acest an ca efect al programului dur de austeritate cu FMI, va fi ajutata in caz ca Gazprom
scumpeste gazul. Cat despre replica Rusiei la incercarea europeana de repliere economica, autoritatile din Kazahstan
au anuntat deja ca pana in mai va fi semnat tratatul intre Rusia, Kazahstan si Belarus care pune bazele Uniunii
Economice Eurasiatice, un vis mai vechi catalizat acum de criza ucraineana.
Data: 07.04.2014
Autor: Crenguta Nicolae
Pagina: 8
26. PDL cere capul lui Oprescu

Unica salvare a Capitalei este demiterea primarului general Sorin Oprescu, sustine consilierul PDL, Mircea Raicu. El a
anuntat ca organizatia PDL Bucuresti declanseaza o campanie de strangere de semnaturi impotriva primarului
panglicar, transformat in primarul faliment in cel de-al doilea mandat. Democrat-liberalii spera ca si
reprezentantii PNL din Consiliul General sa se ralieze acestui demers. Sorin Oprescu este numele celui mai
dezastruos primar pe care l-a avut Bucurestiul in istoria sa. Sorin Oprescu pentru Bucuresti este sinonimul lui Victor
Viorel Ponta pentru Romania, a afirmat consilierul PDL Mircea Raicu. El a anuntat ca democrat-liberalii din Capitala
demareaza campania de strangere de semnaturi pentru demiterea primarului general, care a ruinat si a jefuit
Capitala. Este posibil ca PDL sa declanseze si o petitie online pentru a aduna cele 450.000 de semnaturi necesare
pentru declansarea unui referendum. Potrivit lui Mircea Raicu, bilantul activitatii lui Sorin Oprescu, in primul sau
mandat, s-a rezumat la taierea panglicilor pentru proiectele predecesorilor sai. In cel de-al doilea, am asistat la
jefuirea si ruinarea Capitalei. Dovada stau costurile majorate ale proiectelor incepute de Videanu si finalizate de
Oprescu, a aratat Raicu. La acestea a adaugat afacerea imobiliara privind cumpararea sediului din Splaiul
Independentei, platile ilegale de 2,6 milioane de euro constatate de Curtea de Conturi si cresterea numarului de
maidanezi de pe strazi, care ataca tot mai des oamenii si copiii. Infrastructura, ca inainte de 2000 In perioada 20002008, cu finantarea BEI si BERD, peste 90% din strazile si bulevardele aflate in administrarea Primariei Generale a
Capitalei (PMB) au fost modernizate, de la structura de rezistenta a drumului si reteaua edilitara, pana la suprafata
de rulare. In acelasi interval, au fost finantate din credite externe si au inceput lucrarile la Pasajul Basarab, National
Arena, Statia de Epurare a Apelor Uzate Glina Etapa I, modernizarea scolilor, a teatrelor, a centrului istoric,
programul de plantare a 200 de mii de platani. RATB si RADET, aproape de insolventa In perioada 20002008, a fost
modernizata si calea de rulare pentru tramvaie, au fost puse in functiune doua linii rapide de metrou usor si au fost
cumparate 1.000 de autobuze Mercedes si urmau sa fie cumparate inca 200 de troleibuze si 300 de tramvaie.
Bugetul companiei era echilibrat si nu existau datorii. In acest moment, RATB are datorii la furnizori de aproape 100
milioane de euro, autobuzele nu au cauciucuri de iarna si piese de schimb. Oprescu crede ca salveaza RATB printr-un
program nou de circulatie care vizeaza marirea intervalului orar intre doua autovehicule si a timpului de asteptare
pentru bucuresteni. Compania se afla in pragul insolventei, a afirmat consilierul PDL. Programul de contorizare a
blocurilor din perioada 2000-2008 a fost realizat pe banii primariei, care a automatizat toate punctele termice si a
inceput investitii in reteaua de termoficare . Datoriile erau de 70 de milioane de euro, in conditiile in care subventia
era de 130 de milioane de euro pe an. Astazi, compania are datorii de peste 500 de milioane de euro, din care
jumatate sunt penalitati, fiind practic in faliment a spus Mircea Raicu. El a subliniat ca bugetul municipalitatii pentru
RADET a fost si a ramas la aproximativ 900 de milioane de euro. Majorarea costurilor: plus 1,6 miliarde de euro
Stadionul National Arena: in mandatul lui Videanu 115 milioane euro, in mandatul lui Oprescu 217 milioane euro;
Acoperisul National Arena in mandatul lui Videanu 5 milioane euro, in mandatul luiOprescu 17 milioane de euro;
Pasajul Basarab in mandatul luiVideanu 120 milioane de euro, in mandatul lui Sorin Oprescu 230 milioane euro;
Consolidarea sediului Primariei in mandatul lui Videanu 10 milioane euro, in mandatul lui Oprescu 27 de milioane
euro; Inchiderea inelului median de nord in mandatul lui Videanu 700 milioane euro, in mandatul lui Oprescu 1,6
miliarde euro.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Puterea
Autor: Gabriela Dinescu
Pagina: 5
27. O disputa cu miza de miliarde (nr 466)

Schimbarile climatice au consecinte tot mai severe in intreaga lume, iar impactul acestora va deveni mult mai grav
pana la sfarsitul secolului daca omenirea nu va reduce emisiile de gaze cu efect de sera , avertizeaza Organizatia
Natiunilor Unite si American Association for the Advancement of Science in rapoarte publicate recent, care au
revigorat dezbaterea privind incalzirea globala. Cele mai vulnerabile sunt tarile cu economii emergente unde
industrializarea accelerata din ultimii 20 de ani a fost realizata iresponsabil, in contextul unor norme de mediu
relaxate sau inexistente si ocolite cu usurinta din cauza coruptiei, dar si statele sarace, neindustrializate, care au o
contributie modesta la fenomen, insa sufera cel mai mult de pe urma cresterii nivelului marilor si oceanelor si a
fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta. Raportul comisiei interguvernamentale privind schimbarile
climatice (IPCC) din cadrul ONU arata ca incalzirea globala reprezinta o amenintare tot mai serioasa la adresa
sanatatii, perspectivelor economice si surselor de alimentare cu hrana si apa potabila a miliarde de oameni din
intreaga lume. Efectele fenomenului au potentialul sa genereze foamete sau dezastre naturale si risca sa provoace
tensiuni sociale, violente si chiar razboaie, avertizeaza oamenii de stiinta. Lumea, in multe cazuri, este prost
pregatita pentru riscurile generate de schimbarile climatice, se arata in comunicatul publicat la inceputul saptamanii
trecute de agentia ONU, care avertizeaza totodata ca accentuarea fenomenului incalzirii globale creste
probabilitatea aparitiei unor efecte la scara larga, greu de anticipat si posibil ireversibile. IPCC estimeaza ca o
crestere cu 2 grade Celsius a temperaturilor medii ar putea cauza o incetinire cu 0,2 2 puncte procentuale a
productiei economice globale. Multe guverne considera aceasta prognoza drept una conservatoare. In urmatoarele
decenii, schimbarile climatice vor avea efecte predominant negative. Cei saraci si vulnerabili vor fi cei mai afectati,
spune secretarul general al Organizatiei Mondiale a Meteorologiei, Michel Jarraud. El a identificat riscuri mai severe
in ceea ce priveste poluarea din mediile urbane, alimentarea cu apa potabila si deteriorarea unor ecosisteme.
Raportul prezinta masurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera drept o polita de asigurare globala. Cei
mai expusi sunt locuitorii zonelor de coasta si ai insulelor mici, unde furtunile violente, inundatiile si cresterea
nivelului marii pot avea consecinte severe, de la dislocarea comunitatilor pana la pierderea de vieti. Avertismentele
au fost luate in serios de inalti ofi ciali. Daca nu actionam dramatic si urgent, stiinta ne spune ca conditiile climatice
si modul nostru de viata sunt in pericol. Dezmintirea stiintei reprezinta malpraxis. Din unele directii auzim ca nu ne
putem permite sa actionam. De fapt, nu ne permitem sa asteptam. Costurile letargiei sunt catastrofale, a declarat
secretarul american de stat John Kerry intr-un comunicat. Incalzirea globala va inrautati riscurile la adresa sanatatii
publice, va afecta agricultura si va produce inundatii in multe zone ale lumii, avertizeaza IPCC. Totodata, fenomenul
poate agrava saracia si poate accentua tipurile de socuri economice care conduc la confl icte. Inainte de a se angaja
la investitii de miliarde de dolari in energie regenerabila sau infrastructura de protectie impotriva inundatiilor si
fenomenelor meteorologice extreme, multe tari asteapta ca stiinta sa produca rezultate mai concludente, care sa
arate cu certitudine evolutia incalzirii globale si contributia omului la schimbarile climatice. Raportul IPCC arata ca
exista o probabilitate de cel putin 95% ca incalzirea globala sa fi e cauzata de om, fata de cifra de 90% inaintata in
2007. Credibilitatea IPCC a fost pusa insa sub semnul intrebarii dupa ce unul dintre rapoartele agentiei, publicat in
2007, a prezentat estimari exagerate privind topirea ghetarilor din zona Himalaya. Evaluarile ulterioare au indicat ca
eroarea nu dezminte concluziile cheie ale raportului. Totodata, unul dintre autorii raportului publicat recent,
profesor la Universitatea Sussex din Anglia, s-a retras recent din echipa de contribuitori, considerand ca concluziile
sunt prea alarmiste.Grupul american Exxon Mobil, cea mai mare companie petroliera din lume, a publicat simultan
doua rapoarte proprii privind schimbarile climatice. Compania admite ca emisiile de gaze poluante, precum dioxidul
de carbon generat de arderea combustibililor fosili (petrol, gaze naturale, carbune), contribuie intr-adevar la
cresterea temperaturilor, insa subliniaza in acelasi timp nevoia de energie , in special in tarile afl ate in curs de
dezvoltare, dar si costurile nerealiste presupuse de o reducere semnifi cativa a emisiilor. Exxon Mobil anticipeaza ca
guvernele nu vor lua masuri drastice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera , deoarece orice astfel de
decizie ar majora cu mii de dolari pe an tarifele suportate de cosumatorul casnic. Compania subliniaza, intr-un mesaj
catre actionari, ca valoarea comerciala a propriilor active zacaminte de petrol si gaze din intreaga lume nu va fi
afectata vizibil de masuri de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. O alta mare companie petroliera, Royal Dutch
Shell, pregateste de asemenea propriul raport privind schimbarile climatice si emisiile de gaze cu efect de sera .
Grupul francez Total, unul dintre cei mai importanti jucatori din Europa, va anunta in curand propria pozitie asupra
problemei. Alte companii, precum Chevron si BP, au respins insa apelurile actionarilor pentru astfel de analize.
Departe de interese politice, voci din mediul academic descalifica dezbaterea privind schimbarile climatice si
incalzirea globala drept simpliste, nesustinute stiintific si perpetuate din diverse motive, de la miliardele de dolari
cheltuite anual pe lobby, studii si proiecte in acest sens pana la dorinta politicienilor de a castiga popularitate afi
sandu-se drept lideri responsabili, care nu pierd din vedere binele generatiilor viitoare. Atmosfera planetei
traverseaza cicluri milenare de incalzire si racire, iar clima a fost in perpetua schimbare pentru milioane si milioane
de ani, fara interventia omului. Ecologistul canadian Patrick Moore, unul dintre membrii fondatori ai Greenpeace, a
afi rmat in luna februarie, in timpul unei audieri in Senatul SUA, ca nu exista dovezi stiintifi ce ca incalzirea globala ar
fi cauzata de om. El a fost membru al Greenpeace in perioada 1971-1986 si este cofondator al companiei de
consultanta Greenspirit Strategies din Vancouver, unde lucreaza in prezent ca presedinte si om de stiinta. Nu exista
nicio dovada stiintifi ca ca emisiile de dioxid de carbon cauzate de om ar fi cauza dominanta a trendului minor de
incalzire a atmosferei Pamantului in ultimii 100 de ani. Daca ar exista astfel de dovezi, ar fi puse negru pe alb si
prezentate lumii intregi. Nu exista dovezi reale, asa cum este inteles termenul din punct de vedere stiintifi c, a afi
rmat Moore in februarie. El a precizat ca exista o anumita corelare a evolutiilor, insa putine dovezi, fi e si
circumstantiale, care sa sustina o relatie directa, de-a lungul istoriei, intre cantitatea de dioxid de carbon din
atmosfera si temperaturi. Faptul ca planeta a inre gistrat atat temperaturi mai ridicate decat in prezent, cat si o era
glaciara in momente cand emisiile de CO2 erau de 10 ori mai ridicate decat sunt acum contrazice fundamental
ipoteza ca emisiile de CO2 cauzate de om reprezinta principala cauza a incalzirii globale, a explicat omul de stiinta.
Moore a precizat ca a parasit Greenpeace dupa ce organizatia a facut o schimbare abrupta de directie catre stanga
esichierului politic. Astfel de opinii sunt in general respinse de comunitatea internationala, care se bazeaza pe
rapoarte universal acceptate, precum cele ale IPCC. Raportul publicat saptamana trecuta de agentia din cadrul
ONU face parte dintr-o serie de patru studii ample privind schimbarile climatice si incalzirea globala. Lucrarile vor
servi liderilor politici drept suport stiintific in 2015, anul cand guvernele lumii s-au angajat sa incheie un pact global
pentru incetinirea schimbarilor climatice.
Data: 07.04.2014
Autor: Vlad Popescu
Pagina: 52, 53, 54, 55
28. ZF Mobilio 14: Cat mai creste piata de internet mobil?

Mai mult de 20 de speakeri, printre care se numara si Razvan Cotovelea, ministrul societatii informationale, vor
discuta in cadrul conferintei ZF Mobilio 14, care are loc pde 9 si 10 aprilie, despre evolutia pietei locale de internet,
aplicat ii si echipamente mobile. Un tablou actualizat al evolutiilor si tendintelor de pe piata locala de servicii de
telefonie si internet mobil va fi prezentat de Eduard Lovin director executiv in cadrul Autoritatii de Reglementare in
Comunicatii (ANCOM). In luna iunie 2013 numarul de conexiuni mobile la internet ajunsese la 11,2 milioane, fata de
doar 6 milioane la ju ma tatea anului 2011, conform datelor ANCOM. In Romania exista, potrivit celor mai recente
date disponibile, circa 7,5 milioane de smartphone-uri si aproximativ 8 milioane de utilizatori unici ai serviciilor de
internet mobil, iar printre cele mai utilizate aplicatii de pe mobil se numara Facebook (circa 4,8 milioane de
utilizatori) si WhatsApp (intre 1,5 si 2 milioane de utilizatori), potrivit lui Dan Virtopeanu, managing partner al Breeze
Mobile (parte a grupului Leo Burnett) si unul dintre speakerii de la ZF Mobilio 14. ZF Mobilio 14. Cum va evolua
piata de aplicatii si echipamente mobile Peste 20 de speakeri printre care se numara si Razvan Cotovelea, ministrul
societatii informationale, si Eduard Lovin, director executiv in cadrul Au to ritatii de Reglementare in Co muni catii
(ANCOM) vor discuta in cadrul conferint ei ZF Mobilio 14, care se va desfasura in zilele de 9 si 10 aprilie, despre
evolutia pietei locale de aplicatii si echipamente mobile, de la consumul de servicii de divertisment de pe telefon si
tableta pana la shoppingul online, marketingul digital si modali tatile de finantare pentru noul val de antreprenori din
zona digitala. In Romania exista, potrivit celor mai recente date disponibile, circa 7,5 milioane de smartphoneuri si
aproximativ 8 milioane de utilizatori unici ai serviciilor de internet mobil, iar printre cele mai utilizate aplicatii de pe
mobil se numara Facebook (circa 4,8 milioane de utilizatori) si WhatsApp (intre 1,5 si 2 milioane de utilizatori),
potrivit lui Dan Virtopeanu, ma naging partner al Breeze Mobile (parte a grupului Leo Bur nett) unul dintre speakerii
de la ZF Mobilio 14. Piata mobila din Romania va creste intr-un ritm accelerat in viitorul apro piat, cand ne
asteptam la o evo lutie spectaculoasa, spune Virtopeanu. Un tablou actualizat al evolutiilor si ten dintelor de pe
piata locala de servicii de telefonie si internet mobil va fi prezentat de Eduard Lovin director executiv in cadrul
Autoritatii de Regle mentare in Comunicatii (ANCOM). Pe de alta parte, ministrul Eduard Coto velea va discuta
despre prioritatile mandatului sau, dar si despre proiecte precum cel aflat in lucru cu Ministerul Finantelor si ANAF
care prevede introducerea platii de pe mobil a taxelor si impozitelor. Printre speakerii care participa la eveniment se
numara Vasile Voicu, manager managementul produsului core segment business la Romtelecom & Cosmote, Adriana
Nastase, avocat coordonator al departamentului de media, IT si comunicatii al Schoenherr si asociatii SCA, si Theodor
Artenie, managing director al Schoenherr Tax, Adrian Floarea, director comercial al certSIGN, Aurelian Sideri, director
marketing al Enel Romania, Daniel Enescu, fondator al grupului Daedalus, Vladimir Oane, cofondator al UberVu
(companie cumparata anul acesta de canadienii de la HootSuite pentru o suma estimata la 10 mil. euro), Doina
Costache, head of branding la Google, Marius Ursache, cofondator al Grapefruit, Andrei Lopata, CEO al Atypical
Games LLC si Revo Solutions, Andrei Blaj, CEO & cofondator al Makan Studios Ltd, Bobby Voicu, cofondator & CEO al
MavenHut, Sergiu Biris, CEO al Zonga, Andrei Pitis, antreprenor & angel investor in IT, fondator al Tech-Mind si Tech
Lounge si Cristina Popa, country manager al Fashion Days. Conferinta ZF Mobilio 14 se va desfasura in zilele de 9 si
10 aprilie, iar printre temele abordate de cei peste 20 de speakeri vor fi evolutia pietei locale de aplicatii si
echipamente mobile si modalitatile de finantare pentru noul val de antreprenori din zona digitala. Mai multe detalii
pe evenimente.zf.ro. Au participat: DAN VIRTOPEANU, Breeze Mobile ADRIANA NASTASE, Schoenherr si asociatii
RAZVAN COTOVELEA, MCSI ADRIAN FLOAREA, certSIGN DANIEL ENESCU , Daedalus VASILE VOICU, Romtelecom &
Cosmote EDUARD LOVIN, ANCOM DOINA COSTACHE, Google Romania
Data: 07.04.2014
Autor: Adrian Seceleanu
Pagina: 1, 15
29. Nicio oferta pentru Oltchim. Termenul de privatizare, amanat (Nr. 14)
Niciunul dintre cei patru investitori care au cumparat caietul de prezentare pentru privatizarea Oltchim nu a depus
oferta angajanta in termenul-limita, astfel ca administratorul judiciar a prelungit termenul cu inca 45 de zile. Potrivit
administratorului judiciar, doi investitori Baota Petrochemical Group si Junlun Petroleum Co. Ltd. (China), respectiv
SIF Transilvania si Project Management Company, sunt interesati de preluarea la pachet a Oltchim si Arpechim.
Dupa o vizita la Oltchim , ministrul economiei, Constantin Nita, a declarat ca exclude falimentul combinatului.
Data: 07.04.2014
Publicatia: Capital
Autor: Pagina: 2
30. Romgaz vrea sa vanda jumatate din cota detinuta la doua proiecte petroliere din
Polonia
Romgaz Medias (SNG), cel mai mare producator de gaze din tara, se afla in negocieri cu o companie americana careia
sa-i cedeze un pachet de 50% din cota sa de participare la doua perimetre de explorare petroliera in Polonia. Romgaz
doreste sa-si reduca astfel expunerea pe doua perimetre cu rezerve inca nedovedite, iar, in plus, cumparatorul va
plati factura lucrarilor de foraj, de circa 6 milioane de euro pentru fiecare sonda. Romgaz detine din anul 2008 o
participat ie de 30% in perimetrele Cybinka si Torzym din Polonia. Operatorul este San Leon energy , firma cotata la
bursa din Londra si care detine 45% din concesiune, iar restul de 25% este controlat de compania britanica Sceptre
Oil & Gas. Cele doua blocuri ar putea ascunde rezerve de hidrocarburi de 19,8 milioane de barili de petrol si 350
milioane de metri cubi de gaze naturale, potrivit estima rilor San Leon energy . Un deal de 6 mil. euro Compania
romaneasca a inceput anul trecut sa caute un partener caruia sa-i cedeze o parte din cota de participare, in vederea
reducerii riscurilor si a expunerii, dar fara a se retrage complet din Polonia. Aceasta este o practica obisnuita in
industria petroliera, in special in faza de explorare. Ocazia a venit dupa ce operatorul perimetrelor, San Leon energy ,
a anuntat ca va vinde jumatate pachetul sau de 45% catre Horizon General Ltd, o firma detinuta de un holding
american, cu activitati si in Ungaria si Slovenia. Ulterior, cumparatorul a acceptat si sa preia obligatia San Leon de a
finanta lucrarile de foraj a doua noi sonde de explorare in acest an. Aceeasi oferta au primit-o si ceilalti actionari ai
perimetrelor din Polonia. Compania Horizon General Ltd a oferit aceleasi con ditii de finantare, in schimbul cedarii a
50% din cota de participare, fiecarui partener implicat in activitat ile de explorare a perimetrelor Cybinka si Torzym
(San Leon, Sceptre si Romgaz). Horizon urmeaza sa finanteze forajul a cate o sonda de explorare in fiecare perimetru
mai sus mentionat, pana la o suma de 6 mil. euro/sonda, au precizat reprezentantii Romgaz. In eventualitatea in
care costurile cu forajul ar depasi suma de 6 milioane de euro, fiecare partener va suporta costurile suplimentare
conform cotei de participare detinute, adica 15% in cazul Romgaz. La acest moment se preconizeaza ca forajul celor
doua sonde se va incadra in suma de 6 mil. euro/sonda, caz in care Romgaz nu va contribui financiar, au mai aratat
oficialii companiei. Daca toti partenerii accepta oferta Horizon, compania americana va ajunge sa detina o cota de
50% din fiecare perimetru, in timp ce Romgaz va avea 15%, San Leon energy va detine 22,5%, iar Sceptre 12,5%.
Prima sonda va fi forata nu mai tarziu de 31 august 2014, potrivit unui anunt al operatorului. Pe plan extern, Romgaz
este actionar cu 30% in doua perimetre in Polonia si cu 25% in trei blocuri din Slovacia. Participarea la campurile din
Polonia urmeaza sa fie redusa la 15%. Compania Romgaz este cel mai mare producator de gaze din tara.
Data: 07.04.2014
Autor: Radu Bostan
Pagina: 1, 11
31. Schema Subventii pentru 20 de joburi: statul suporta o parte din cheltuielile
salariale pentru 1.500 de firme daca infiinteaza 30.000 de slujbe
Statul va acoperi o parte din cheltuielile salariale pentru aproximativ 1.500 de companii care trebuie sa creeze in
total 30.000 de locuri de munca, bugetul noii scheme de ajutor de stat valabile sapte ani fiind de 2,7 mld. lei (circa
600 mil. euro). Noua schema de ajutor de stat, convenita cu partenerii externi, va fi valabila de la 1 iulie 2014 pana in
2020. Prin noua schema statul va sustine o parte din cheltuielile salariale ale unei companii care creeaza minimum 20
de noi locuri de munca. Firmele va trebui sa respecte insa anumite criterii de eligibilitate, dar si cerint e legate de
capital social sau rentabilitate si sa mentina fiecare loc de munca nou-creat, precum si investitia initiala, pentru o
perioada de cel putin cinci ani, potrivit unui proiect al Ministerului Finantelor. Noua schema de ajutor de stat are in
vedere finantarea sub forma de sume nerambursabile, in limita intensitatii maxime admise, a costurilor salariale, la
nivelul maxim al salariului mediu brut, inregistrate pe o perioada de 2 ani consecutivi, ca urmare a crearii de
minimum 20 de locuri de munca determinate de realizarea unei investitii initiale, se arata in nota de fundamentare
aferenta proiectului de hotarare de guvern. In contextul crizei mondiale, la nivel international s-a intensificat
competitia pentru atragerea investitiilor straine, iar ajutoarele de stat sunt o forma de a atrage capital extern.
Multinationalele iau cele mai multe ajutoare de stat in Romania. Dominanta companiilor cu capital strain in totalul
beneficiarilor de ajutoare de stat reflecta si structura economiei romanesti. In ultimii cinci ani am mai avut scheme
de ajutoare de stat, insa daca ne uitam la rezultatele lor si la indicatorul somaj, nu as spune ca au avut un impact
substant ial. Somajul a crescut, chiar daca economia si-a revenit. Firmele gandesc pe termen lung. Cand ai o
companie care trebuie sa supravietuiasca in conditii de criza, apetitul pentru angajari, chiar cu astfel de scheme de
ajutor de stat, ramane redus. Pe termen lung soarta unei firme depinde de piata, nu de scheme de ajutor de stat.
Masura este binevenita. Dar, daca piata nu da semne de stabilizare, companiile nu iau decizii sa angajeze, doar
pentru ca exista o schema de ajutor de stat, a comentat analistul Aurelian Dochia. Multinationalele reactioneaza cu
mai mare promptitudine si au capacitatea de a se mobiliza mai repede sa indeplineasca toate conditiile, depasind
birocratia, a aratat Dochia. Ce conditii tebuie sa indeplineasca firmele Firmele nou-infiintate vor putea sa beneficieze
de ajutor de stat in baza noii scheme daca la data inregistrarii cererii de acord pentru finantare au capital social
subscris varsat in valoare de minimum 20.000 lei, pe care il mentin pana la sfarsitul perioadei de monitorizare, au
actionari/manageri cu experienta in domeniul pentru care solicita finantare si nu apartin unor actionari care detin
sau au detinut in ultimii doi ani anterior depunerii cererii o alta intreprindere care desfasoara sau a desfasurat
activitatea pentru care solicita finantare. Pe de alta parte, companiile aflate in activitate pot sa primeasca ajutor de
stat in baza noii scheme daca au rentabilitatea cifrei de afaceri mai mare sau egala cu 1% in ultimul exercitiu
financiar incheiat si capitalurile proprii au fost pozitive in ultimul exercitiu financiar incheiat. Concomitent cu aceste
conditii toate companiile care vor sa acceseze ajutoare de stat trebuie sa indeplineasca si opt criterii de eligibilitate.
Ministerul Finantelor avea in analiza in primele doua luni ale acestui an un numar de 22 de proiecte de investitii, pe
schemele aprobate in anii trecuti, in valoare totala de 465,5 mil. euro pentru care au fost solicitate ajutoare de stat
de 165,7 mil. euro. In urma realizarii acestor investit ii urmeaza sa fie create 4.962 de noi locuri de munca. Guvernul
a prelungit pana in iunie 2014 doua scheme de ajutoare de stat care urmau sa expire in 2013, ceea ce reprezinta un
stimulent pentru investitii si crearea de locuri de munca, dupa cum apreciaza analistii. Anul trecut, valoarea totala a
celor 23 de proiecte de investitii aprobate a fost de 680,87 mil. euro, iar in urma realizarii acestor proiecte s-a
anticipat crearea a 7.967 de noi locuri de munca. Pentru aceste proiecte Ministerul Finantelor a aprobat ajutoare de
stat in valoare totala de maximum 215,9 mil. euro. In anul 2013 s-au platit ajutoare de stat de 69,3 mil. euro.
Guvernul acorda ajutor de stat prin trei scheme de finantare HG 1680/2008, HG 753/2008 si HG 797/2012. In baza
primei scheme, 15 companii au primit anul trecut ajutoare de stat de circa 111 mil. euro pentru a realiza investitii de
282 de milioane de euro care creeaza 4.306 locuri de munca. Cea mai mare parte a ajutoarelor de stat au ajuns la
sectorul auto, o industrie cu afaceri de 12,5 miliarde de euro in care lucreaza peste 100.000 de oameni. Ultima
schema sustine utilizarea tehnologiilor noi, iar in baza ei au fost acordate anul trecut ajutoare de stat de 67 de
milioane de euro pentru sapte firme din IT pentru a crea peste 3.151 locuri de munca. In ultimii sase ani in Romania
au fost sustinute investitii de peste 2 miliarde de euro cu ajutoare de stat de aproape 700 de milioane de euro,
marele castigator fiind industria auto. Caracteristicile noii scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investitiilor si
crearea de locuri de munca n Bugetul maxim al schemei este de 2,7 mld. lei, respectiv echivalentul a aproximativ 600
mil. euro, cu posibilitatea suplimentarii. n Perioada de valabilitate a schemei in care se pot emite acorduri pentru
finantare este de 7 ani, respectiv 1 iulie 2014 31 decembrie 2020. n Plata ajutorului de stat se efectueaza in perioada
2015-2025, in baza acordurilor pentru finantare emise, in limita bugetului anual alocat schemei. n Numarul total
estimat al intreprinderilor care urmeaza sa beneficieze de ajutor de stat in baza schemei este de 1.500. Noua schema
de ajutor de stat are in vedere finantarea sub forma de sume nerambursabile, in limita intensitatii maxime admise, a
costurilor salariale, la nivelul maxim al salariului mediu brut, inregistrate pe o perioada de 2 ani consecutivi, ca
urmare a crearii de minimum 20 de locuri de munca determinate de realizarea unei investitii initiale. BILANTUL
AJUTOARELOR DE STAT APROBATE IN PERIOADA 2007-2014.Au fost emise: 55 acorduri de finantare; n Valoarea
totala a investitiilor: 2,29 mld. euro; n Valoarea ajutoarelor de stat aprobate: 684 mil. euro; n Valoarea ajutoarelor
de stat platite: 259,18 mil. euro; n Numarul de noi locuri de munca pe care urmeaza sa le creeze societatile
beneficiare de ajutor de stat ca urmare a realizarii investitiei: peste 19.000; n Valoarea contributiilor la dezvoltarea
regionala: peste 1,7 mld. euro; n Domenii prioritare in care se realizeaza investitiile: auto, fabricarea de material
rulant, aeronautica, servicii IT&C, mase plastice, energie regenerabila, sanatate, turism, industria alimentara,
electrocasnice, celuloza si hartie. n Cadrul legislativ in baza caruia au fost aprobate ajutoarele de stat: H.G. nr.
1680/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltarii economice durabile; H.G.
nr. 753/2008 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind dezvoltarea regionala prin stimularea
investitiilor si H.G. nr. 797/2012 privind instituirea unei scheme de ajutor pentru sprijinirea investitiilor care
promoveaza dezvoltarea regionala prin utilizarea tehnologiilor noi si crearea de locuri de munca; cele trei scheme
sunt in derulare pana la 30 iunie 2014 .LIVIU VOINEA, ministrul bugetului, a discutat vineri la Finante cu
reprezentanti ai confederatiilor sindicale si patronale si ai Consiliului Economic si Social pe tema proiectului privind
noua schema de ajutor de stat
Data: 07.04.2014
Autor: Claudia Medrega
Pagina: 3
32. Cu dobanzi de pana la 6,5% pe an, obligatiunile listate la bursa au ajuns atat de
pretioase incat nimeni nu vrea sa le vanda
Rulajele cu obligatiuni si titluri de stat listate la bursa din Bucuresti s-au prabusit pana la o valoare medie de 560.000
de lei pe zi, nivel similar celui din 2005 Rulajele cu obligatiuni si titluri de stat listate la bursa din Bucuresti s-au
prabusit pana la o valoare medie de 560.000 de lei pe zi, nivel similar celui din 2005, deoarece obligatiunile listate
sunt remunerate cu dobanzi atat de atractive incat nimeni nu vrea sa le vanda, iar cei care le detin in portofoliu sunt
investitori institutionali, fara nevoie de cash pe termen scurt. Astfel, in lipsa unor emisiuni noi, tranzactiile sunt ca
si inexistente. Piata de obligatiuni de la bursa din Bucuresti are toate atributele unui club exclusivist: e dominata
de marii investitori precum bancile, fondurile mutuale si fondurile de pensii, iar poarta de intrare se deschide doar
atunci cand au loc noi emisiuni, avand in vedere ca tranzactiile de zi cu zi de pe piata secundara sunt aproape
inexistente. Drept dovada sunt rulajele din acest inceput de an. Investitorii de la bursa au tranzactionat obligatiuni in
medie de 561.000 lei pe zi in intervalul cuprins intre 1 ianuarie si 4 aprilie. Rulajul este de zece ori mai mic decat
media zilnica raportata anul trecut si la acelasi nivel cu media zilnica raportata in urma cu noua ani, desi in 2005 se
tranzactionau de patru ori mai putine emisiuni. In prezent, la bursa din Bucuresti sunt listate 71 de emisiuni. Dintre
acestea 37 sunt obligatiuni municipale, 28 sunt emisiuni de titluri de stat, patru sunt obligatiuni corporative si doua
sunt obligatiuni emise de institutii financiare internationale din care una, cea emisa de Banca Europeana de Investitii,
va ajunge la maturitate in acest an, in luna mai. Lipsa de lichiditate de pe piata obligat iunilor listate la bursa este
cauzata in principal de faptul ca cei mai mari jucatori de pe aceasta piata sunt bancile, fondurile de pensii si fondurile
mutuale. Acestia sunt investitori pe termen lung si nu sunt dispusi vanda din obligatiuni inainte de a ajunge la
maturitate. Fondurile sunt cei mai mari cumparatori la emisiunile de titluri de stat si de obligatiuni corporative. De
exemplu, in cazul fondurilor de pensii obligatorii, circa 70% din activele lor de 3,2 miliarde de euro sunt plasate in
titluri de stat. Aceste fonduri vor plati prima pensie abia peste 20 de ani, astfel ca nu au niciun fel de presiune de a
vinde si nici nu au nevoie de lichiditati pentru ca lunar le intra in conturi circa 50 de milioane de euro sub forma
contributiilor obligatorii. Mai mult, fondurile, fie ca sunt de obligatiuni, fie ca sunt de pensii private, prefera sa tina
obligatiunile in portofoliu si sa incaseze dobanzile platite de emitenti (de statul roman sau de o companie privata).
Nivelul dobanzilor la obligatiuni este peste cel al depozitelor bancare, astfel ca obligatiunile sunt atractive si nu sunt
scoase la vanzare. Transelectrica , de exemplu, plateste o dobanda de 6% pe an la obligatiuni timp de cinci ani,
UniCredit plateste o dobanda de 6,35% pe an pentru obligat iuni pe cinci ani, iar Raiffeisen o dobanda de 5,5% pe an
pentru obligatiuni emise pe trei ani. Dobanda la depozitele bancare este de circa 3,5% pe an. In momentul de fata,
randamentele la titlurile pe termene lungi se situeaza sensibil peste nivelul de 5%, oferind o marja peste rata
inflatiei, chiar si in ipoteza unui an agricol mai slab care ar duce la o crestere a indicelui preturilor de consum la 4% si
chiar peste acest nivel. In acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca oferta de instrumente locale alternative, in special
obligat iuni emise de companii locale, este una firava si chiar si atunci cand exista oportunitati pe piata primara
lichiditatea de pe piata secundara a unor astfel de instrumente este cvasiinexistenta, a spus Horia Braun, directorul
general al societatii ING Investment Management, care gestioneaza fondul de obligat iuni ING Romania Bond cu
active de circa 250 mil. euro. Lichiditatea scazuta de pe piata obligatiunilor este o problema pentru ca aceasta piata
nu este accesibila investitorilor care nu au participat la oferta de obligatiuni de pe piata primara, desi obligatiunile
sunt o alternativa viabila la depozitele bancare si toate tipurile de investitori ar trebui sa aiba acces la obligat iuni, nu
doar investitorii institutionali. Chiar si fondurile de pensii private si fondurile de obligatiuni au de suferit de pe urma
lichiditatii scazute, pentru ca nu isi pot vinde detinerile pe bursa, ci sunt fortate sa le lichidizeze pe piata
interbancara. Fondurile trebuie sa faca fata si ofertei reduse de titluri de pe aceasta piata. In luna mai, vor iesi de la
la tranzactionare obligatiunile corporative emise de Banca Europeana de Investitii, care vor ajunge la maturitate.
Important este ca in acest an sa se listeze noi emisiuni de obligatiuni pentru a oferi fondurilor oportunitati de
investitii. Obligatiunile listate sunt deja in portofoliile fondurilor. In prezent, la bursa din Bucuresti sunt listate 71 de
emisiuni. Dintre acestea 37 sunt obligatiuni municipale, 28 sunt emisiuni de titluri de stat, patru sunt corporative.
Actionarii Raiffeisen Bank au mai aprobat o emisiune de obligatiuni de 500 de milioane de lei Raiffeisen Bank
Romania va lansa o emisiune de obligatiuni prin care isi propune sa atraga 500 de milioane lei, pe maximum cinci ani,
suma fiind de peste doua ori mai mare fata de cea obtinuta anul trecut printr-o emisiune similara. Lansarea emisiunii
a fost aprobata intr-o AGA derulata la finalul saptamanii trecute, potrivit deciziei AGA publicate vineri pe site-ul
bancii. Detaliile ofertei vor fi stabilite de Directoratul Raiffeisen, iar obligatiunile ar putea fi listate la bursa din
Romania sau pe o piata externa. Raiffeisen Bank Romania a atras 225 de milioane de lei (51 de milioane de euro) in
luna iulie a anului trecut, prin vanzarea de obligatiuni cu maturitate la trei ani si cu dobanda fixa de 5,5% pe an,
printr-un plasament privat adresat investitorilor care au cumparat titluri de cel putin 100.000 de euro. Raiffeisen
este cea mai profitabila banca din Romania, avand anul trecut un profit net de 458 mil. lei, in crestere cu 17%
comparativ cu rezultatul din 2012, cand a obtinut un castig de 393 de milioane de lei. Conducerea bancii a propus
actionarilor distribuirea de dividende in valoare cumulata de 264 mil. lei, suma reprezentand aproape 60% din
profitul net realizat anul trecut si, totodata, similara celei distribuita anul trecut din profitul obtinut in 2012.
Principalul actionar al bancii este grupul austriac Raiffeisen Bank International, care detine 99,49% din actiuni.
Valoarea activelor totale ale Raiffeisen Bank a crescut cu 11%, la 5,92 mld. euro in decembrie anul trecut. Banca a
acordat credite noi in valoare de 1,2 mld. euro in 2013, majoritatea destinate companiilor. ProCredit incearca sa
stranga 110 mil. lei prin vanzarea de obligatiuni Procredit Bank vrea sa atraga 110 de milioane de lei (24,6 milioane
de euro) printr-o emisiune de obligatiuni corporative negarantate, denominate in lei, pentru investitorii din Romania,
titlurile urmand sa fie tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, potrivit unei hotarari a actionarilor. Totodata,
actionarii au decis ca titlurile vor fi neconvertibile, cu o dobanda fixa. Acestia au aprobat admiterea obligatiunilor la
tranzactionare pe bursa, sectorul titluri de capital, categoria obligatiuni corporative. Administratorii bancii au fost
mandatati sa decida care va fi numarul de titluri emise, valoarea nominala a acestora, dobanda oferita si
maturitatea. De asemenea, vor stabili perioada si tipul de oferta si investitorii carora li se adreseaza. ProCredit Bank
este o banca de talie mica cu servicii pentru persoane fizice, intreprinderi mici si producatori agricoli, creditele
pentru ultimul segment de clienti reprezentand circa o treime din portofoliul total de imprumuturi acordate.
Institutia de credit are o retea de 28 de sucursale si agentii la nivel national. ProCredit Bank Romania a fost infiintata
in 2002, avand ca actionari ProCredit Holding si IPC.
Data: 07.04.2014
Autor: Roxana Pricop
Pagina: 1, 5
33. Blocata dinspre vest, Rusia va cauta in est tehnologie, bani si clienti pentru gaze
naturale
Pentru ca economia risca sa-i fie afectata serios de blocajul financiar si diplomatic al statelor occidentale in vest,
Rusia cauta ajutor in Asia, mai precis o piata de desfacere pentru gazele naturale in China, tehnologie din Japonia si
investitii din Coreea de Sud. Aici insa negocierile vor fi mai dure ca in Europa deoarece China va vrea cu siguranta
controlul surselor de energie , chiar daca ele sunt rusesti, iar Japonia va cere la schimb teritorii. Regiunea AsiaPacific este centrul cresterii economiei mondiale. Nu am colaborat cu aceste regiuni atat de activ precum am fi vrut,
a afirmat Aleksei Uliukaev, ministrul rus al economiei, citat de Financial Times. Comertul Rusiei cu China, Japonia si
Coreea de Sud s-a situat anul trecut la 150 miliarde de dolari, de trei ori mai mici com parativ cu relatiile comerciale
cu Eu ropa. Cele trei state asiatice au con tribuit pana la sfarsitul anului 2012 cu doar 6,1 miliarde de dolari la soldul
de 496 de miliarde de dolari al investitiilor directe straine in Rusia. Analistii rusi considera ca tensio narea relatiilor cu
Occidentul va actiona ca un catalizator al apropierii Rusiei de Asia. Presedintele Vladimir Putin vorbeste de mult
timp despre reorientarea catre est. Criza din Ucraina asigura justificare ideologica pentru grabirea pasului, a explicat
Fiodor Lukianov, presedintele Consiliului pentru Politici Externe si de Aparare. Insa aceasta reorientare este mai
dificila decat pare la prima vedere. Avem in fata nimic mai putin decat o reorientare strategica complexa. Elitei
noastre politice ii place sa vorbeasca despre Rusia ca despre o tara care se intinde din Europa pana in Kamceatka, dar
nu s-a interesat niciodata de ceea ce este dincolo de Urali, a prezentat situatia Mihail Titarenko, directorul
Institutului de Studii Orientale al Academiei Rusesti de Stiinte. Primul test practic va fi contractul de mult timp
amanat prin care mo nopolul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom ar trebui sa furnizeze combustibil in
China. Urmatoarea runda de negocieri este progra mata pentru marti. China vrea o colaborare in domeniul energiei
in care sa poata controla participatii la proiecte si nu sa fie doar simplu cumparator Faptul ca Rusia are acum nevoie
de acest contract mai mult ca niciodata va face mai dificile negocierile pentru preturi, spun surse apropiate situatiei.
Acestea sunt increzatoare ca va fi totusi semnat un acord cand Putin va vizita Beijingul luna viitoare. Aceasta
intelegere ar putea fi inclusa intr-un pachet mai mare care cuprinde participarea Chinei la dezvol tarea infra structurii
din Siberia si din Orientul Indepartat, a afirmat un oficial rus. Printre proiectele incluse ar putea fi dezvoltarea a trei
depozite de carbune si modernizarea sistemului invechit de cale ferata din Siberia. Analistii rusi atrag atentia ca
Moscova va trebui sa se obisnuiasca cu un rol mai important al Chinei ca investitor. China vrea o colaborare in
domeniul energiei in care sa poata controla participatii la proiecte si nu sa fie doar simplu cum parator, a explicat
Dmitri Trenin, directorul Carnegie Moscow Centre. Acest parteneriat va fi unul la care Rusia va trebui sa fie foarte
atenta. Rusii sunt reticenti in ceea ce priveste investitiile chinezesti deoa rece China, cel mai populat stat din lume si
cu prea putin teren arabil, ar putea urmari vastele teritorii siberiene, nepopulate si bogate in resurse. Moscova
incearca sa puna in balanta cu China alte state asiatice. Japonia este avuta in vedere ca sursa de tehnologie, iar
Coreea de Sud ca sursa de investitii, spune Trenin. Japonia este cea mai interesata de schimbarile de politica ale
Rusiei deoarece are interese contrare Mos covei in conditiile in care-si disputa cu Rusia suveranitatea catorva insule
din nord. Analistii cred ca situatia actuala ar putea fi o oportunitate pentru cele doua parti sa-si rezolve pro blemele
teritoriale. Dupa ce a anexat Crimeea, Putin isi poate permite sa ofere ceva, a mai spus Lukianov. Gazprom, cea
mai mare companie ru seasca, priveste si ea catre Asia, dar si mai de parte. Aceasta va inceta sa mai caute in vestitori
in SUA si Europa si va incerca sa ga seasca actionari noi si cumparatori de obli gatiuni in Orientul Mijlociu, America de
Sud si Asia, mai ales in China, noteaza Bloomberg.Aleksei Uliukaev, ministrul rus al economiei: Regiunea Asia-Pacific
este centrul cresterii economiei mondiale. Nu am colaborat cu aceste regiuni atat de activ precum am fi vrut.
Data: 07.04.2014
Autor: Ioana Tudor
Pagina: 14
34. Electromagnetica si-a bugetat profit mai mic cu 44% si afaceri in scadere
Electromagnetica Bucuresti (ELMA), companie care face bani din tradingul de energie Electrica , productia de
energie in microhidrocentrale si productia de echipamente electrice , estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri
de 373,5 mil. lei, in scadere cu 7,6% fata de cea realizata anul trecut. Compania estimeaza de asemenea ca va obtine
in acest an un profit brut de 11 mil. lei, fata de un castig net de 19,5 mil. lei consemnat in 2013. In general,
prevederile bugetului pe anul 2014 s-au aliniat prevederilor bugetului din anul anterior, din cauza impredictibilitatii
evolutiei pietei de energie Electrica atat la achizitie (a crescut ponderea de energie vanduta de producatori pe
PZU) cat si la vanzare (exista tendinte de scadere a consumului national de energie si solicitari permanente de la
clienti de a reduce pretul de furnizare)., se arata in bugetul companiei. Electromagnetica si-a propus sa investeasca
in acest an 5,4 mil. euro, din care circa o treime pentru echipamente tehnologice, iar o pondere de 19% in
dezvoltarea productiei de corpuri de iluminat. 39,4% este ponderea activitatii de productie a corpurilor de iluminat
in totalul productiei.
Data: 07.04.2014
Autor: Adrian Cojocar
Pagina: 4
35. Disponibilizari la CFR Marfa, somaj tehnic la Azomures

In late March, the Board of Directors of CFR Marfa initiated layoff procedures for 2,500 employees and according to
the agreement concluded with the IMF, a number of 6,376 are expected to remain with the company, a press
release issued by the Ministry of Transport shows. Dan Sova, Minister of Transport, met with representatives of the
International Monetary Fund and the World Bank on Thursday and he was asked to provide updated information
concerning the progress made in privatizing SNTFM CFR Marfa SA and the arrears, Mediafax reports. At present, CFR
Marfa has no arrears to the general consolidated budget or to energy suppliers, Sova pointed out to international
body officials, as noted in the press release. The minister also called attention to the restructuring process taking
place at CFR Calatori. On March 18. 2014, CFR Calatori paid the electricity suppliers of CNCF CFR SA, thus reducing
its debt to the company. In addition, the arrears to CNCF CFR SA will be further diminished by April 15, when CFR
Calatori will make payments from the second installment of a loan granted under Ordinance 8/2013, Sova stated,
according to the release. On another topic, Azomures is likewise experiencing difficulties. Unionists at Azomures
claim that the new gas price imposed by producers will lead to production shutdown and technical unemployment
for c. 3,500 employees, 2,000 of whom work for the plant and the remaining 1,500 work through outsourcing. On
Friday, representatives of Alternativa 2002 trade union at Azomures issued a press release signed by union
president Dumitru Boanta, saying that following recent legislative government changes in gas price regulations, the
producers asking price is the same as the regulated market price, even though they are no longer obligated to
impose it. According to the release, the unionists have asked for a meeting of the Social Dialog Commission at the
Prefects Office in Mures County to be held today, April 7.
Data: 07.04.2014
Autor: Monica Apostol

Pagina: 5
36. Dupa propunerile de dividende investitorii au inceput sa se uite la bugete

BURSA a cunoscut aprecieri usoare saptamana trecuta, in contextul unei lichiditati mai slabe, dupa ce stirile cu
privire la propunerile de dividende s-au terminat, iar interesul investitorilor s-a mutat acum spre bugetele din acest
an ale companiilor, care pot sa ofere indicii cu privire la evolutia vanzarilor si profiturilor in 2014. Principalul indice al
bursei, BET, care urma reste cele mai lichide 10 titluri de pe piata, s-a apreciat saptamana trecuta cu 1,9%, in timp ce
indicele BET-FI, re prezentat de SIF-uri si Fondul Proprietatea, a continuat sa scada, pierzand 0,6%. Pe plan extern,
indicele german DAX si cel francez CAC-40 s-au apreciat cu 1,1% si respectiv 1,2% in acelasi interval. In centrul
atentiei s-au aflat in ultimele zile titlurile firmei de foraj Dafora Medias (DAFR) si ale construc torului de conducte de
gaze Condmag Brasov (COMI), ambele detinute de Gheorghe Calburean, care au castigat saptamana trecuta 27% si
respectiv 21%. Evolutiile au venit pe rulaje de 700.000 de lei si respectiv 622.000 de lei. Investitorii au fost atrasi de
prognozele optimiste ale conducerii grupului Dafora, care si-a bugetat pe 2014 un profit de 26,9 mil. lei (6 mil. euro),
dupa pierderi consolidate de 155,7 mil. lei anul trecut si afaceri mai mari cu 34%. De asemenea, titlurile produca
torului de profile din PVC, Teraplast Bistrita (TRP), au urcat vineri cu 4,4% dupa ce compania si-a publicat bugetul
care indica un profit mai mare cu 48% pentru acest an si vanzari in crestere cu 15,8%. Investitorii institutionali au
preferat in schimb titlurile lichide, precum BRD, Petrom si Banca Transivania, care au marcat cresteri importante
saptamana trecuta, tranzactiile deru lan du-se in principal pe piata de negociere (deal n.red.). Actiunile BRD si Banca
Transilvania au urcat cu 3,8% si respectiv 4,6% in ultima saptamana, in timp ce titlurile OMV Petrom (SNP) s-au
apreciat cu 2,6% in acelasi interval. Ambele banci mizeaza in acest an pe profituri mai bune decat in 2013. Actiunile
Erste Bank (EBS) au sarit de asemenea cu 9% in ultima sapta ma na dupa ce s-au corectat puternic an te rior, iar
tranzactiile au cumulat 2 mil. lei. De cealalta parte, titlurile Fondului Proprietatea au pierdut 1,5% din valoare in
urma unor rapoarte ale analistilor care vad un potential mai mic de crestere pentru aceste titluri in viitor. Actiunile
FP au asigurat 30% din rulajul pietei de saptamana trecuta, care s-a cifrat la 166 mil. lei. Titlurile Alumil Rom Industry
(ALU) au incheiat saptamana trecuta cu un avans de 18%, insa aprecierile s-au temperat in ultimele zile. Vineri
acestea s-au corectat usor, cu 0,1%. 4,6 % este cresterea de saptamana trecuta a actiunilor Bancii Transilvania in
urma publicarii profitului bugetat pe 2014.Actiunea zilei de vineri COMI, pentru o crestere de 5,6% (COMI, lei)
Actiunile Condmag Brasov (COMI) au urcat vineri pe bursa cu 5,6% pe fondul unui rulaj mai ridicat decat de obicei, de
385.000 de lei, dupa ce grupul Dafora, din care face parte, si-a bugetat pentru acest an o revenire pe profit, cu un
castig consolidat de aproape 27 mil. lei, dupa pierderi de 155 mil. lei in 2013. Titlurile Condmag au castigat 21% in
ultimele doua sedinte, dupe ce s-au depreciat aproape continuu in ultimele luni. Anul trecut aceste actiuni au
pierdut 12% din valoare, in timp ce indicele BET s-a apreciat cu 26%. Actiunile Condmag Brasov (COMI) au urcat
vineri pe bursa cu 5,6% pe fondul unui rulaj mai ridicat decat de obicei, de 385.000 de lei, dupa ce grupul Dafora, din
care face parte, si-a bugetat pentru acest an o revenire pe profit, cu un castig consolidat de aproape 27 mil. lei, dupa
pierderi de 155 mil. lei in 2013. Titlurile Condmag au castigat 21% in ultimele doua sedinte, dupe ce s-au depreciat
aproape continuu in ultimele luni. Anul trecut aceste actiuni au pierdut 12% din valoare, in timp ce indicele BET s-a
apreciat cu 26%. Materialul prezinta cele mai tranzactionate actiuni in cadrul sedintei de vineri : Fondul Proprietatea
(FP), OMV Petrom (SNP), TRANSGAZ (TGN), SIF1, Transelectrica (TEL), Banca Transilvania (TLV), SIF3, Condmag
Brasov (COMI), Romgaz SA (SNG), Biofarm (BIO), Rompetrol Well Services (PTR), UAMT (UAM), Teraplast (TRP),
Romcarbon SA (ROCE), Socep SA (SOCP), VES SA (VESY), Turbomecanica (TBM), Electroputere SA (EPT), Prefab SA
(PREH).
Data: 07.04.2014
Autor: Adrian Cojocar

Pagina: 4
37. Lichiditate de 3,5 milioane euro

Ovidiu Dumitrescu, "Tradeville": "Investitorii si-au schimbat perceptia in privinta riscului bursei de la Bucuresti" *
Adrian Ormenisan, "SSIF Broker": "Rasdaq are nevoie de o scanteie pentru a atrage din nou atentia investitorilor"
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a inregistrat vineri o lichiditate de 15,6 milioane lei (aproximativ 3,5 milioane euro),
din care 7,5% au reprezentat "deal"-uri cu "Transelectrica " (680.000) si "SNP Petrom" (440.000 lei). Ovidiu
Dumitrescu, broker la "Tradeville", a declarat: "Pe fondul unei noi zile cu lichiditate redusa, piata a avut o evolutie
mixta, cei mai importanti indici (BET si BET-FI) incheind ziua cu valori usor negative, in timp ce indicele compozit BETC si cel al companiilor energetice, BET-NG, au marcat usoare aprecieri". Domnia sa precizeaza: "Cele mai
tranzactionate (dupa valoarea tranzactiilor) au fost tilturile Fondul Proprietatea (FP), urmate la distanta de actiunile
Petrom, TRANSGAZ , SIF1 Banat Crisana si Transelectrica ". Brokerul este de parere ca o buna parte din investitorii
locali si straini au fost afectati de criza din Ucraina, schimbandu-si perceptia in privinta riscului pietei de la Bucuresti.
"In perioada care urmeaza, bursele europene ar trebui sa atinga noi maxime, pe fondul unui mediu favorabil
activelor cu risc (discursul despre relaxare monetara al BCE, de exemplu)", a adaugat Ovidiu Dumitrescu, care a
completat: "Pentru acest motiv, avem o viziune pozitiva in ceea ce priveste sansele bursei noastre de a produce
randamente pozitive cel putin in urmatoarele cateva saptamani". Indicele BET, al celor mai lichide zece companii
listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), s-a depreciat in sedinta de tranzactionare de vineri cu 0,09%, ajungand la
6.451,61 puncte, iar indicele BET-FI, al celor cinci societati de investitii financiare plus Fondul Proprietatea a scazut cu
0,01%, pana la 28.689,97 puncte. De asemenea, indicele BET-XT a inregistrat vineri o coborare cu 0,03%, cotatia
indicelui extins ajungand pana la 585,49 puncte. In schimb, celalalt indice extins, BET-BK, s-a apreciat cu 0,31%, pana
la 1.209,56 puncte, iar BET-NG a incheiat sedinta de tranzactionare de vineri cu un plus de 0,24%, pana la 657,90
puncte. Fondul Proprietatea (simbol FP) a inchis in stagnare sedinta de vineri, inregistrand, insa, cea mai mare
valoare de tranzactionare de pe piata (4,1 milioane lei). In ceea ce priveste SIF-urile, SIF1 Banat Crisana a inregistrat
o depreciere de 0,71% in sedinta de vineri, iar SIF5 Oltenia a scazut cu 0,26%. SIF2 Moldova s-a apreciat cu 0,16%,
SIF3 Transilvania a crescut cu 0,88%, iar SIF4 Muntenia a urcat cu 0,12%. * Titlurile "Rompetrol Well Services" cel mai
mare avans de pe Bursa Actiunile companiei "Rompetrol Well Services" (PTR) au inregistrat, vineri, cea mai mare
crestere de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), urcand cu 8,33%, cotatia ajungand la 0,52 lei/actiune. In urma lor sau aflat titlurile "Condmag" (COMI), care s-au apreciat cu 5,56% si "UAMT" (UAM) cu un avans de 5,16%. La polul
opus, actiunile "Socep" (SOCP) au scazut cu 7,26%, fiind compania cu cele mai slabe rezultate din ultima sedinta a
saptamanii trecute. Cel mai ridicat volum de tranzactionare din piata, 10,7 milioane actiuni, l-au generat titlurile
companiei "Dafora" (DAFR). Compania mizeaza, in acest an, pe revenirea pe profit, estimand un rezultat pozitiv de
26,9 milioane lei, dupa pierderi consolidate de 155,7 milioane lei, anul trecut. Totodata, afacerile grupului Dafora
sunt anticipate sa urce cu 34% in acest an, la 212,1 milioane lei (47,2 milioane euro). In urma titlurilor DAFR, s-au
clasat titlurile Fondul Proprietatea (5 milioane de actiuni) si Condmag Brasov (4,99 milioane actiuni). Pe piata
Rasdaq, s-au inregistrat tranzactii totale in valoare de 215.325 lei, aproximativ 48.200 euro. Adrian Ormenisan,
directorul de tranzactionare de la "SSIF Broker" a declarat: "Piata Rasdaq are nevoie de o scanteie pentru a atrage
din nou atentia investitorilor".
Data: 07.04.2014
Publicatia: Bursa
Autor: Adrian Draghici
Pagina: 6

Stiri

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stiri

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hidroelectrica

1 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

27. Business Magazin: O disputa cu miza de miliarde (nr 466)

3 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

2. Doi ani cu Victor Ponta - taxe, balbe si risipa (Nr. 14)

3. SAR: Tara noastra nu are nevoie, deocamdata, de gazele de sist

4. Negocierile de fuziune Holcim Lafarge ridica bursele europene

5. Presedintia a cumparat energie de la Electrica Furnizare

6. Piata caramizilor este pusa la zid (Nr. 14)

7. Tinmar IND livreaza energie pentru irigatii

8. Titlurile "Altur" crestere de 27,87%

9. Raport SAR: Cresterea economica va fi mai mica decat in 2013

11 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

10. South Stream, ferita de UE

11. Riscam sa ramanem fara apa calda

12 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

12. Burse-Fonduri-Banci (Nr. 12)

13. Previziunile unui specialist (Nr. 121)

16. Viktatura Orban si consecintele asupra Romaniei

17. Hidroelectrica a luat 13,1 mil. euro de pe bursa de energie

18. Studenti si cercetatori romani fac o noua casa independenta energetic

20. Agresiune... gazifera!

21. Rusia ataca economic Ucraina

Autor: Anca Hriban

22. Lafarge, Holcim se inteleg asupra planului de fuziune

23. Zaher Iskandarani s-a evaporat

24. Planurile celui mai mare transportator (nr 466)

25. Cum sa traiesti fara gaz rusesc (nr 466)

26. PDL cere capul lui Oprescu

27 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

27. O disputa cu miza de miliarde (nr 466)

28. ZF Mobilio 14: Cat mai creste piata de internet mobil?

35 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

35. Disponibilizari la CFR Marfa, somaj tehnic la Azomures

36 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

Autor: Monica Apostol

36. Dupa propunerile de dividende investitorii au inceput sa se uite la bugete

37 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

Autor: Adrian Cojocar

37. Lichiditate de 3,5 milioane euro

38 Raport Mediafax Monitorizare | Hidroelectrica SERV

S-ar putea să vă placă și