Concordia va respinge bugetul pe 2024:

Nu au existat consultări cu industria

Confederația patronală Concordia a anunțat că va aviza negativ în Consiliul Social și Economic bugetul pe
anul 2024 și măsurile fiscal-bugetare, conform unui comunicat remis Energynomics.

”Concordia va aviza negativ în Consiliul Social și Economic de astăzi bugetul pe anul 2024 și măsurile
fiscal-bugetare. Ar fi iresponsabil să facem altfel. Nu a existat niciun fel de consultare și discuție cu nicio
industrie, dialogul social este din nou o formă care bifează o cerință legală și nimic mai mult, iar dintr-o
primă analiză vedem un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor. ANAF își propune
să colecteze 30 de miliarde în plus anul viitor deși anul acesta este cu 12 miliarde sub ce și-a propus.
Guvernul se așteaptă la intrări din fonduri europene și PNRR de peste 60 de miliarde de lei deși din cele
55 de miliarde pe care și le-a propus în 2023 va realiza puțin sub 29 de miliarde. Cele 12 miliarde în plus
pe care Guvernul consideră că le va colecta suplimentar din CASS, după extinderea bazei, sunt și ele cu
un semn de întrebare în lipsa unei fundamentări din care să înțelegem cum s-a ajuns la această cifră”,
susține Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.

”Experiența acestui an ne-a arătat că deși Guvernul are autoritatea politică de a propune ce buget
dorește dacă el este construit pe estimări și prognoze nerealiste în privința veniturilor, oalele se sparg
repede în capul bunilor plătitori de taxe și impozite. Aceștia vor fi chemați din nou să achite un deficit
mai mare decât cel estimat, în ciuda promisiunilor că în 2024 nu vor exista creșteri de taxe și impozite.
Unele dintre măsurile fiscal-bugetare din jurul acestui buget ridică și ele semne de întrebare: Guvernul
dorește să restrângă din nou aria de deductibilitate a sponsorizărilor deși acest sistem a generat foarte
multe beneficii sociale la costuri foarte mici; fondul de tranziție deși alimentat din supraimpozitarea
companiilor din energie este gol în proiectul de buget; plafoanele pentru Rabla scad semnificativ
descurajând aceste programe deși banii din Fondul de Mediu nu pot fi realocați spre alte zone bugetare;
impozitul pe cifra de afaceri rămâne cu neclarități semnificative și vedem inclusiv decizii fiscale care vor
avea efect retroactiv. Se înăspresc pedepsele pentru evaziune, ceea ce în sine este foarte bine, dar în
lipsa reformării și digitalizării ANAF ne temem că instituția va deveni mai opresivă tot cu bunii
contribuabili, nu cu evazioniștii”, a mai spus Burnete.

”Dialogul social și consultarea ar fi rezultat într-un buget mai realist de care mediul de afaceri și
societatea să nu se teamă, dar asta nu se poate face în cele 24 de ore pe care le-am avut la dispoziție.
Guvernul continuă să nu-i ia în serios pe cei care produc până la urmă bunăstarea din România, angajații
și angajatorii. Noi ne luăm în serios rolul și vom publica în perioada următoare propriile analize și opinii
chiar dacă măsurile și bugetul vor fi fost adoptate deja”.
Concordia to reject 2024 budget: There has
been no consultation with industry
The employers' confederation Concordia has announced that it will approve negatively in the Social and
Economic Council the budget for the year 2024 and the fiscal-budgetary measures, according to a
statement sent to Energynomics.

"Concordia will approve negatively in the Social and Economic Council today the budget for 2024 and
fiscal-budgetary measures. It would be irresponsible to do otherwise. There has been no consultation
and discussion with any industry, social dialogue is again a form that ticks a legal requirement and
nothing more, and from a first analysis we see excessive and unjustified optimism about the level of
income. ANAF aims to collect 30 billion more next year, although this year it is 12 billion below what it
proposed. The government expects inputs from European funds and PNRR of over 60 billion lei,
although of the 55 billion it proposed in 2023, it will achieve just under 29 billion. The additional 12
billion that the Government believes it will collect additionally from CASS, after the expansion of the
base, are also with a question mark in the absence of a substantiation from which to understand how
this figure was reached", claims Radu Burnete, the director executive of the Concordia Employers'
Confederation.

"This year's experience has shown us that although the Government has the political authority to
propose whatever budget it wants, if it is built on unrealistic estimates and forecasts regarding
revenues, the pots break quickly in the heads of good tax payers. They will again be called upon to pay a
larger deficit than estimated, despite promises that there will be no tax increases in 2024.
Some of the fiscal-budgetary measures around this budget also raise question marks: the Government
wants to narrow again the area of deductibility of sponsorships even though this system has generated a
lot of social benefits at very low costs; the transition fund, although fed from the overtaxation of energy
companies, is empty in the draft budget; the ceilings for Rabla decrease significantly, discouraging these
programs even though money from the Environmental Fund cannot be reallocated to other budget
areas; turnover tax remains with significant uncertainties and we also see tax decisions that will have
retroactive effect. The punishments for evasion are being tightened, which in itself is very good, but in
the absence of ANAF reform and digitization, we fear that the institution will become more oppressive
even with good taxpayers, not with evasionists," Burnete said.

"Social dialogue and consultation would have resulted in a more realistic budget that the business
environment and society would not be afraid of, but that cannot be done in the 24 hours we had at our
disposal. The government continues not to take seriously those who ultimately produce the welfare of
Romania, the employees and the employers. We take our role seriously and will publish our own
analyzes and opinions in the next period, even if the measures and the budget have already been
adopted."
Prima centrală fotovoltaică MET din
Spania începe producția
Puerto Real 3, primul parc fotovoltaic deținut de MET Group în Spania, anunță începutul operațiunilor
comerciale. Proiectul se întinde pe o suprafață de 130 de hectare, pe care au fost instalate peste 88.000
de panouri solare.
În 2022, compania elvețiană MET Group achiziționa pachetul integral de acțiuni dintr-un proiect
fotovoltaic de 50 MWp din Spania, aflat în stadiul de „ready-to-build”. Puerto Real 3 este un proiect
amplasat în regiunea Andaluzia, cunoscută pentru nivelurile ridicate de iradiere solară. Centrala
fotovoltaică încorporează cele mai noi tehnologii și are o durată de viață preconizată de cel puțin 30 de
ani.
MET Group este prezentă pe piața din Spania de peste șapte ani, prin filiala MET Energía España. MET a
achiziționat, de asemenea, în 2021 compania COGEN Energía España, operator integrat și furnizor de
servicii, activ pe segmentul centralelor prin cogenerare din Spania.
„Avem în acest moment în operare șase centrale fotovoltaice în Ungaria, la care se adaugă două parcuri
eoliene în Bulgaria. Acestea sunt completate de diverse proiecte verzi, în curs de dezvoltare sau de
implementare pe piețele din Italia, Germania, România, Polonia și Elveția. Portofoliul actual de active
verzi are o capacitate de 400 MW în exploatare, incluzând aici și proiectul Puerto Real 3, recent finalizat.
În Europa, divizia MET Green Assets se concentrează preponderent pe producția de energie din surse
fotovoltaice și eoliene”, a declarat Christian Hürlimann, CEO pentru regenerabile al MET Group.

Spain's first MET photovoltaic plant begins

production
Puerto Real 3, the first photovoltaic park owned by MET Group in Spain, announces the start of
commercial operations. The project covers an area of 130 hectares, on which more than 88,000 solar
panels have been installed.
In 2022, the Swiss company MET Group acquires the entire stake in a 50 MWp photovoltaic project in
Spain, which is in the "ready-to-build" stage. Puerto Real 3 is a project located in the region of Andalusia,
known for its high levels of solar radiation. The photovoltaic plant incorporates the latest technologies
and has an expected lifetime of at least 30 years.
MET Group has been present on the Spanish market for over seven years, through the subsidiary MET
Energía España. MET also acquired in 2021 the company COGEN Energía España, an integrated operator
and service provider active in the segment of cogeneration plants in Spain.
"We currently have six photovoltaic power plants in operation in Hungary, to which we add two wind
farms in Bulgaria. These are complemented by various green projects, under development or
implementation in the markets of Italy, Germany, Romania, Poland and Switzerland. The current
portfolio of green assets has a capacity of 400 MW in operation, including the recently completed
Puerto Real 3 project. In Europe, the MET Green Assets division focuses mainly on the production of
energy from photovoltaic and wind sources," said Christian Hürlimann, CEO for renewables of the MET
Group.

IFC-BM: România și-ar putea crește ținta

pentru regenerabile de la 30,7 la 45%
Bogdan Tudorache
Actuala țintă a României, de a obține 30,7 percent (în curs de revizuire) din consumul final de energie
din surse regenerabile până în 2030, va fi cel mai probabil crescută la 45 de procente - obiectivul revizuit
al UE, se arată într-un nou studiu al IFC și Băncii Mondiale consultat de Energynomics.
Astfel, noul studiu pentru Diagnosticul Sectorului Privat prevede și că potențialul de resurse regenerabile
(ER) al României este considerabil, ridicându-se la 54 GW din energie solară, 16 GW din energie eoliană
offshore și 11 GW din energie hidroelectrică.

”Pentru a-și realiza potențialul considerabil privind ER și pentru a îndeplini obiectivele ambițioase de
decarbonizare ale UE, România trebuie să își intensifice semnificativ investițiile în ER. UE și statele sale
membre și-au revizuit semnificativ obiectivele privind clima, odată cu introducerea în 2020 a „Pactului
verde european", care stabilește obiective de consum net egal cu zero în 2050, cu adoptarea pachetului
„Pregătiți pentru 55" în iulie 2021 și cu planul RePowerEU, prezentat în mai 2022. Statele membre,
inclusiv România, trebuie să își revizuiască planurile naționale privind energia și clima până în 2023.
Actuala țintă a României, de a obține 30,7 percent (în curs de revizuire) din consumul final de energie
din surse regenerabile până în 2030, va fi cel mai probabil crescută la 45 percent - obiectivul revizuit al
UE. Potențialul de ER al României este estimat a fi considerabil, ridicându-se la 54 GW din energie solară,
16 GW din energie eoliană offshore și 11 GW din energie hidroelectrică. Banca Mondială a estimat
recent potențialul tehnic de dezvoltare a energiei eoliene offshore la un total de 76 GW. Cu toate
acestea, după 2015 și în ciuda creșterii prețurilor la energie în 2022-23, investițiile în ER la scară de
utilitate au fost oprite. Capacitatea totală instalată rămâne de 3 GW pentru energia eoliană offshore și
de 1,5 GW pentru energia solară”, se arată în studiu.
IFC-BM: Romania could increase its target
for renewables from 30.7 to 45%
Bogdan Tudorache
Romania's current target of achieving 30.7 percent (under review) of its final energy consumption from
renewable sources by 2030 will most likely be increased to 45 percent - the revised EU target, according
to a new IFC and World Bank study consulted by Energynomics.
Thus, the new study for the Country Private Sector Diagnostic (CPSD) also provides that Romania's
renewable resources (RE) potential is considerable, amounting to 54 GW of solar energy, 16 GW of
offshore wind energy and 11 GW of hydroelectric energy.

"To realize its considerable RE potential and to meet the EU's ambitious decarbonisation targets,
Romania must significantly step up its RE investments. The EU and its member states have significantly
revised their climate targets with the introduction in 2020 of the "European Green Deal", which sets net-
zero consumption targets in 2050, with the adoption of the "Get Ready for 55" package in July 2021 and
with the RePowerEU plan, presented in May 2022. Member States, including Romania, must review
their national energy and climate plans by 2023. Romania's current target of achieving 30.7 percent
(under review) of final consumption of energy from renewable sources by 2030, will most likely be
increased to 45 percent - the revised EU target. Romania's RE potential is estimated to be considerable,
amounting to 54 GW of solar energy, 16 GW of offshore wind energy and 11 GW of hydroelectric
energy. The World Bank recently estimated the technical potential for offshore wind energy
development to total 76 GW. However, after 2015 and despite rising energy prices in 2022-23,
investment in utility-scale RE has stalled. Total installed capacity remains at 3 GW for offshore wind and
1.5 GW for solar,” the study says.

Guvernul a uitat să includă în buget sursele

de finanțare pentru schema de plafonare
Bogdan Tudorache
Bugetul pentru anul 2024 nu include nici o sursă de finanțare pentru schemele de sprijin pentru
consumatorii de energie, în contextul în care restanțele la plată sunt deja de peste 3 miliarde de lei,
susțin oficialii Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE).

”Riscul imposibilității asigurării energiei este unul real, extrem de grav și inevitabil, acesta conducând la
colapsul sistemului energetic național”, au avertizat oficialii ACUE, după ce s-a constatat că guvernul a
uitat pur și simplu să menționeze sursele de finanțare în noul proiect de buget pentru 2024.

Surse contactate de Energynomics au refuzat să comenteze situația, însă refuzul unor actori din Consiliul
Național tripartit de a aproba noile măsuri ar putea constitui o imposibilitate pentru Guvern de a
determina exact pe ce fonduri se bazează, în lipsa unei taxări clare. De pildă, Confederația patronală
Concordia nu va aviza noul proiect de buget.

”Concordia va aviza negativ în Consiliul Social și Economic de astăzi bugetul pe anul 2024 și măsurile
fiscal-bugetare. Ar fi iresponsabil să facem altfel. Nu a existat niciun fel de consultare și discuție cu nicio
industrie, dialogul social este din nou o formă care bifează o cerință legală și nimic mai mult, iar dintr-o
primă analiză vedem un optimism excesiv și nejustificat în privința nivelului veniturilor”, a declarat
directorul executiv Radu Burnete.

Deocamdată, piața este din nou bulversată pe final de an, deja o cutumă pentru guvernele din ultima
perioadă.

”ACUE constată cu mare îngrijorare că fondurile alocate pentru finanțarea reducerilor de preț acordate
clienților casnici și noncasnici de energie sunt cvasi inexistente, la Fondul de Tranziție figurând suma de
0 lei. În consecință, Federația solicită Guvernului României să confirme dacă suma alocată de 0 lei
reprezintă decizia de a renunța la schemele de sprijin pentru consumatorii de energie. În cazul
menținerii schemelor de sprijin, solicităm asigurarea surselor de finanțare”, spun oficialii ACUE.

“Bugetul de Stat pentru 2024 trebuie să includă sursele de finanțare pentru schemele de plafonare a
prețului energiei în anul 2024 și pentru plățile restante din 2023. Ministerul Finanțelor Publice a ales să
ignore problema existentă și riscul real al unei situații extrem de periculoase pentru toți cetățenii
României - imposibilitatea de fi alimentați cu energie”, subliniază Daniela Dărăban, Directorul Executiv al
ACUE, Federația care reunește o parte dintre cei mai mari furnizori de energie din România.

În momentul de față sunt 1,9 miliarde de lei în așteptare la plată la Ministerul Energiei și încă 1,8
miliarde de lei la ANPIS, pentru care nu există surse de finanțare. În același timp, trebuie bugetate
sursele de finanțare aferente reducerilor de preț, care vor fi aplicate în anul 2024, în cazul în care
Guvernul României decide menținerea schemelor de sprijin.

“Ignoranța demonstrată prin proiecția de buget supusă dezbaterii publice va fi plătită de consumatorii
de energie din România. Riscul intrării în insolvență al furnizorilor de energie este unul major și va afecta
tot sectorul energetic. În numele clienților din portofoliile membrilor noștri, avertizăm cu toată
responsabilitatea că există amenințarea iminentă de a fi în imposibilitatea asigurării energiei necesare,
un colaps al sistemului energetic național fiind cât se poate de real”, a mai adăugat Daniela Dăraban.
Lipsa bugetelor corespunzătoare compensării schemelor de plafonare destabilizează grav capacitatea
furnizorilor de a asigura achiziția de energie și, implicit, continuitatea alimentării în siguranță cu
electricitate și gaz a gospodăriilor și companiilor în plină iarnă, reprezentând o încălcare a legislației
naționale și europene.

Gov’t forgot to include in the budget the

funding sources for the capping scheme
Bogdan Tudorache

The budget for the year 2024 does not include any source of funding for support schemes for energy
consumers, in the context where payment arrears are already over 3 billion lei, claim the officials of the
Federation of Associations of Energy Utility Companies (ACUE).

"The risk of the impossibility of securing energy is real, extremely serious and inevitable, leading to the
collapse of the national energy system", ACUE officials warned, after it was found that the government
simply forgot to mention the sources of funding in the new budget draft for 2024.

Sources contacted by Energynomics refused to comment on the situation, but the refusal of some actors
in the tripartite National Council to approve the new measures could constitute an impossibility for the
Government to determine exactly which funds are based on, in the absence of a clear charge. For
example, the Confederation of Employers Concordia will not approve the new budget project.

"Concordia will approve negatively in the Social and Economic Council today the budget for 2024 and
fiscal-budgetary measures. It would be irresponsible to do otherwise. There was no consultation and
discussion with any industry, social dialogue is again a form that ticks off a legal requirement and
nothing more, and from a first analysis we see an excessive and unjustified optimism about the level of
income," stated executive director Radu Burnete.

For the time being, the market is once again turbulent at the end of the year, already a habit for the
governments of the last period.

"ACUE notes with great concern that the funds allocated to finance the price reductions granted to
household and non-household energy customers are almost non-existent, with the Transition Fund
amounting to 0 lei. Consequently, the Federation requests the Government of Romania to confirm
whether the allocated sum of 0 lei represents the decision to abandon the support schemes for energy
consumers. In the case of maintaining the support schemes, we request the assurance of funding
sources," say ACUE officials.
"The State Budget for 2024 must include the funding sources for the energy price capping schemes in
2024 and for the outstanding payments from 2023. The Ministry of Public Finance has chosen to ignore
the existing problem and the real risk of an extremely dangerous situation for all citizens Romania - the
impossibility of being supplied with energy", emphasizes Daniela Dărăban, Executive Director of ACUE,
the Federation that brings together some of the largest energy suppliers in Romania.

At the moment there are 1.9 billion lei pending payment at the Ministry of Energy and another 1.8
billion lei at ANPIS, for which there are no funding sources. At the same time, the funding sources
related to the price reductions, which will be applied in 2024, should be budgeted, if the Romanian
Government decides to maintain the support schemes.

"The ignorance demonstrated by the budget projection submitted to public debate will be paid for by
energy consumers in Romania. The risk of insolvency of energy suppliers is a major one and will affect
the entire energy sector. On behalf of the customers in our members' portfolios, we warn with all
responsibility that there is an imminent threat of being unable to provide the necessary energy, a
collapse of the national energy system being as real as possible", added Daniela Dăraban.

The lack of budgets corresponding to the compensation of capping schemes seriously destabilizes the
ability of suppliers to ensure the purchase of energy and, implicitly, the continuity of the safe supply of
electricity and gas to households and companies in the middle of winter, representing a violation of
national and European legislation.