Care este, în opinia dvs, soluția cea mai bună pentru rezolvarea situației furnizorilor?

Care este rezultatul discuțiilor cu băncile din ultima perioadă?

Orice problemă își găsește rezolvarea dacă există un dialog real, transparent și cu toate datele
pe masă. În cele mai multe situatii și, cu precădere, în situații de criză, multe din deciziile pe
care autoritățile le iau nu au la bază analizele de impact necesare. Deci prima premisă pentru
rezolvarea situației este să fim ascultați cu adevărat și să purtăm un dialog constructiv, bazat pe
cifre și estimări realiste.

Statul a impus furnizorilor de energie să prefinanțeze schema de sprijin pentru clienți. Este un
model de protecție mai puțin practicat în țările UE. Dacă statul dorește să mențină plafonarea
prețurilor până în 31 martie 2025, atunci trebuie să asigure resursele necesare de la buget,
dacă soldul din Fondul de tranzitie nu este suficient. Și mai trebuie să facă plățile în termenul
legal de 45 de zile. Furnizorii nu pot fi condiționați la plata deconturilor pentru reducerile aplicate
deja clienților, de sumele colectate în Fondul de tranziție. Momentan întârzierile la plată se
mențin la 4-5 luni. Plățile se fac în hopuri, timp în care furnizorii acumulează costuri financiare
din ce în ce mai mari pentru împrumuturile pe care le-au contractat pentru a putea pre-finanța
schema de sprijin și pentru a putea plăti mai departe pe lanț serviciile operatorilor care fac
posibilă alimentarea cu energie. Aceste costuri financiare nu au fost avute în vedere când s-a
stabilit marja reglementată pentru activitatea de furnizare. Astăzi, avem un cost reglementat. De
exemplu, pentru o factură de 120 lei la energie electrică, costul de furnizare este de
aproximaativ 8 lei. Restul banilor se distribuie de către furnizor pe lanț – tarife de transport,
distribuție, costul de achiziție a energiei, taxe, TVA, accize etc.

Fondul de Tranziție ca mecanism de finanțare a schemei nu funcționează. Am avertizat asupra

acestui risc încă de la instituirea lui, în toamna anului trecut. Sumele care se strâng în fond nu
au cum să fie suficiente pentru acoperirea plafonării tuturor consumatorilor de energie electrică
și a consumatorilor de gaze (cu excepția celor care consumă peste 50.000 MWh anual). Din
start planificarea bugetară pentru 2023 a fost greșită plecându-se de la premisa că prețurile
istorice din 2022 se vor menține și că statul va colecta din impozitele și taxele impuse
operatorilor din energie la fel de mulți bani. Ceea ce nu s-a întâmplat. Deci baza de impozitare
este mult mai mică față de 2022.

UE recomandă, în mod explicit, soluții de sprijin pentru accesul la finanțare pentru furnizorii de
energie. Totuși, România este singura țară de la nivelul UE care a dispus în mod unilateral, ca
efect al legii, expunerea furnizorilor de energie la înregistrarea unor pierderi generate de
nerecunoașterea costurilor reale și neplata la timp a facilităților acordate clienților finali.
Furnizorii de energie suportă riscurile de credit și fluxul de numerar pentru finanțarea costului
real al pachetului de măsuri adoptat de statul roman.

Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 arată că în cazul în care
veniturile obținute direct din punerea în aplicare a plafonului pe veniturile de pe piață pe teritoriul
lor și veniturile obținute indirect din acorduri transfrontaliere sunt insuficiente pentru a sprijini în
mod adecvat clienții finali de energie electrică, statelor membre li se permite să utilizeze alte
mijloace adecvate, cum ar fi resursele bugetare, în același scop și în aceleași condiții. Comisia
Europeană subliniază faptul că este important ca prețurile de vânzare cu amănuntul
reglementate să nu facă discriminări între furnizori și să nu le impună costuri inechitabile. Prin
urmare, furnizorii ar trebui să fie compensați în mod echitabil pentru costurile pe care le suportă
pentru furnizarea la prețuri reglementate.

Am avansat autorităților mai multe soluții ca să ajungem cu plățile la zi. Apreciem preocuparea
Ministerului Energiei de a analiza ce soluții sunt fezabile din variantele propuse de industrie.

2. Cât de justificată este, în continuare, menținerea actualei scheme de plafonare și

compensare și a mecanismului MACEE? Cum vedeți posibila revenirea la piața liberă?

Principiul după care funcționează MACEE este unul strict de natură administrativă. Se alocă
cantitățile stabilite la un preț de 450 RON/MWh, preț peste care, oricum, s-ar aplica un impozit
suplimentar. Totuși, este o măsură cu caracter temporar, iar ieșirea din MACEE trebuie deja
pregătită. Nu se poate face peste noapte. Piața angro nu mai este lichidă. Tranzacțiile pe
termen lung sunt sporadice. Soluția de revenire la piața liberă trebuie să fie sustenabilă pentru
consumatori și trebuie să avem o decizie în acest sens curând. Cu minim șase luni înainte de
primăvara anului 2025, când se încheie schema de sprijin. Trebuie să avem în legislație
mecanisme flexible de piață, care să permită protejarea clienților de fluctuații de preț nedorite.
Ieșirea din schema de sprijin trebuie să se facă coroborat cu reevaluarea gradului de sărăcie
energetică și identificarea clienților vulnerabili, care trebuie să beneficieze în continuare de un
sprijin acordat direct. Vedem că se perfectează acest sistem de vouchere pentru plata energiei.
Este un punct bun de plecare pentru a sprijini direct o plajă mai largă de consumatori, în funcție
de venit.

Cât de mult rezolvă actuala compensare-plafonare din sărăcia energetică?

De plafonare beneficiază toți clienții casnici de energie electrică și de gaze naturale indiferent
de venit. Plafonarea a venit ca soluție la criza energetică fără precedent din 2022. La cum arată
acum schema, nu este o soluție care să rezolve problemele legate de sărăcia energetică pe
termen lung. Sprijinul trebuie să meargă către cei care au nevoie, iar pentru industriile care au
nevoie de ajutor, trebuie să se facă scheme de sprijin conforme cu schemele de ajutor de stat.

Principiile susținute de ACUE în dialogul cu autoritățile încă din vara anului 2021 sunt:
 Sprijinul pentru consumatorii casnici să fie acordat direct și în funcție de venit și nu de
consumul de energie
 Pentru consumatorii vulnerabili, sprijinul să fie însoțit de suport financiar pentru eficiența
energetică a locuinței
 Reevaluarea încadrării gospodăriilor ca vulnerabile în actualul context al pieței de
energie pentru includerea unui număr mai mare de beneficiari ai sprijinului
 Acordarea de ajutoare de stat permise sectoarelor economice cu un consum mare de
energie, care sunt considerate strategice
 Încurajarea noilor investiții în producția de energie curată în tandem cu stimularea
investițiilor necesare rețelelor de distribuție pentru ca această energie să poată fi
preluată în sistem în condiții de siguranță
 Stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie, IMM-uri și instituții publice și
sociale
Orice mecanism de sprijin avut în vedere nu trebuie să afecteze viabilitatea financiară a
operatorilor din sectorul energetic și trebuie să respecte măsurile adoptate la nivelul UE.
Ce soluții ar fi potrivite pentru ca rețelele de distribuție să poată prelua valul de
prosumatori? Există o evaluare a costurilor tranziției energetice pentru rețele?
Dacă ne uităm la datele publicate de ANRE la luna septembrie constatăm că ritmul mediu de
conectare la rețea pentru primele 9 luni ale acestui an este de aproximativ 300 de prosumatori
pe zi.
Noi susținem necesitatea ca noțiunea de prosumator să fie înțeleasă și promovată ca o soluție
la nevoia de a acoperi consumul propriu şi nu ca pe o oportunitate de derulare a unei activități
economice. Oamenii trebuie să fie corect informați de autorități și operatori deopotrivă.
Sistemul de distribuție nu are o capacitate tehnică nelimitată de preluare a energiei de la
prosumatori, care are un profil fluctuant și greu de previzonat. Nu dorim să ajungem în situația
altor țări care nu mai pot prelua prosumatori în sistemul de distribuție. Am venit proactiv cu o
serie de propuneri care să ajute la preluarea cât mai multor prosumatori în rețea:
- Crearea cadrului de reglementare necesar asigurării condițiilor în vederea creșterii
volumului de investiții pentru reconfigurarea și întărirea rețelelor de distribuție în scopul
conectării prosumatorilor/producătorilor RES.
- Simplificarea cadrului legislativ prin elaborarea unui regulament nou de racordare a
prosumatorilor, cuprinzător și clar, care să includă, printre altele, și standardizarea
documentelor întocmite de instalatorii validați/executanții instalațiilor de producere
referitoare la recepționarea și punerea în funcțiune a acestor instalații și obligația de
transmitere a reglajelor invertoarelor către distribuitori;
- Alinierea normelor tehnice la cele comerciale pentru serviciul de distribuție
- Dimensionarea instalației de producție în funcție de istoricul/prognoza de consum a
viitorului prosumator și/sau instalații de stocare.
- includerea în programele de finanţare din fonduri nerambursabile ca fiind eligibile
cheltuielille cu achiziția de instalații de stocare.

România nu are o evaluare a costurilor tranziției pentru rețele. PNIESC revizuit la 2023 nu are
un capitol dedicat rețelelor de distribuție. Noi avem în plan un astfel de studiu. La o primă
evaluare, pornind de la obiectivele climatice asumate de țara noastră, investițiile în rețele
trebuie să se tripleze față de nivelul realizat în ultimii 6 ani – 13,5 mld de lei. Nu este fezabil ca
aceste investiții să fie susținute exclusiv prin tarif. Ne trebuie un mix de finanțare. Fondurile
europene sunt o soluție ca să nu avem o presiune atât de mare pe tarif. Interesul distribuitorilor
pentru accesul la fonduri europene este unul crescut. La data de 20 noiembrie fondurile în
cuantum de 1,1 mld euro, alocate prin Fondul de Modernizare pentru extinderea și
modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice, au fost epuizate. Ne așteptăm la o
suplimentare a fondurilor.
Mai avem nevoie de un cadru de reglementare modern și flexibil, care să faciliteze tranziția
rețelelor. Am inițiat o serie de studii și dezbateri cu experții ANRE în acest sens pentru a vedea
cum putem îmbunătăți legislația secundară în perioada 5 de reglementare care începe în 2025.