header: utilități / utilities

ACUE: Deciziile autorităților trebuie să se bazeze pe cifre și estimări

realiste

Dana Dărăban
Director Executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din
Energie (ACUE)

Marile companii de utilități energetice resimt în continuare impactul nefast

al schemelor de sprijin introduse de autorități. În același timp, operatorii de
distribuție sunt chemați să crească masiv volumul investițiilor pentru a
încuraja apariția prosumatorilor. Am discutat aceste chestiuni cu Dana
Dărăban, Director Executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități
din Energie (ACUE).

Bogdan Tudorache

Care este situația aplicării schemei introduse de autorități în sprijinul

clienților finali și în ce măsură sunt afectate companiile de furnizare?
Orice problemă își găsește rezolvarea dacă există un dialog real,
transparent și cu toate datele pe masă. În cele mai multe situații și, cu
precădere, în situații de criză, multe din deciziile pe care autoritățile le iau
nu au la bază analizele de impact necesare. Deci prima premisă pentru
rezolvarea situației este să fim ascultați cu adevărat și să purtăm un dialog
constructiv, bazat pe cifre și estimări realiste.
Statul a impus furnizorilor de energie să prefinanțeze schema de sprijin
pentru clienți. Este un model de protecție mai puțin practicat în țările UE.
Dacă statul dorește să mențină plafonarea prețurilor până în 31 martie
2025, atunci trebuie să asigure resursele necesare de la buget, dacă soldul
din Fondul de Tranziție nu este suficient. Și mai trebuie să facă plățile în
termenul legal de 45 de zile. Furnizorii nu pot fi condiționați la plata
deconturilor pentru reducerile aplicate deja clienților de sumele colectate în
Fondul de Tranziție. Momentan, întârzierile la plată se mențin la 4-5 luni.
Plățile se fac în hopuri, timp în care furnizorii acumulează costuri financiare
din ce în ce mai mari pentru împrumuturile pe care le-au contractat pentru
a putea pre-finanța schema de sprijin și pentru a putea plăti mai departe pe
lanț serviciile operatorilor care fac posibilă alimentarea cu energie. Aceste
costuri financiare nu au fost avute în vedere când s-a stabilit marja
reglementată pentru activitatea de furnizare. Astăzi, avem un cost
reglementat. De exemplu, pentru o factură de 120 lei la energie electrică,
costul de furnizare este de aproximativ 8 lei. Restul banilor se distribuie de
către furnizor pe lanț – tarife de transport, distribuție, costul de achiziție a
energiei, taxe, TVA, accize etc.
Fondul de Tranziție ca mecanism de finanțare a schemei nu funcționează.
Am avertizat asupra acestui risc încă de la instituirea lui, în toamna anului
trecut. Sumele care se strâng în fond nu au cum să fie suficiente pentru
acoperirea plafonării tuturor consumatorilor de energie electrică și a
consumatorilor de gaze, cu excepția celor care consumă peste 50.000
MWh anual. Din start planificarea bugetară pentru 2023 a fost greșită
plecându-se de la premisa că prețurile istorice din 2022 se vor menține și
că statul va colecta la fel de mulți bani din impozitele și taxele impuse
operatorilor din energie. De fapt, baza de impozitare este mult mai mică
față de 2022.

Care este abordarea acestei chestiuni la nivel european?

UE recomandă, în mod explicit, soluții de sprijin pentru accesul la finanțare
pentru furnizorii de energie. Totuși, România este singura țară de la nivelul
UE care a dispus în mod unilateral, ca efect al legii, expunerea furnizorilor
de energie la înregistrarea unor pierderi generate de nerecunoașterea
costurilor reale și neplata la timp a facilităților acordate clienților finali.
Furnizorii de energie suportă riscurile de credit și fluxul de numerar pentru
finanțarea costului real al pachetului de măsuri adoptat de statul roman.
Regulamentul UE 1.825 din 6 octombrie 2022 arată că în cazul în care
veniturile obținute direct din punerea în aplicare a plafonului pe veniturile
de pe piață pe teritoriul lor și veniturile obținute indirect din acorduri
transfrontaliere sunt insuficiente pentru a sprijini în mod adecvat clienții
finali de energie electrică, statelor membre li se permite să utilizeze alte
mijloace adecvate, cum ar fi resursele bugetare, în același scop și în
aceleași condiții. Comisia Europeană subliniază faptul că este important ca
prețurile de vânzare cu amănuntul reglementate să nu facă discriminări
între furnizori și să nu le impună costuri inechitabile. Prin urmare, furnizorii
ar trebui să fie compensați în mod echitabil pentru costurile pe care le
suportă pentru furnizarea la prețuri reglementate.
Am avansat autorităților mai multe soluții ca să ajungem cu plățile la zi.
Apreciem preocuparea Ministerului Energiei de a analiza ce soluții sunt
fezabile din variantele propuse de industrie.

Se justifică menținerea actualei scheme de plafonare și compensare

și a mecanismului MACEE? Cum vedeți posibila revenirea la piața
liberă?
Principiul după care funcționează MACEE este unul strict de natură
administrativă. Se alocă cantitățile stabilite la un preț de 450 de lei/MWh,
preț peste care, oricum, s-ar aplica un impozit suplimentar. Totuși, este o
măsură cu caracter temporar, iar ieșirea din MACEE trebuie deja pregătită.
Nu se poate face peste noapte. Piața angro nu mai este lichidă.
Tranzacțiile pe termen lung sunt sporadice. Soluția de revenire la piața
liberă trebuie să fie sustenabilă pentru consumatori și trebuie să avem o
decizie în acest sens cât de curând, cu minim șase luni înainte de
primăvara anului 2025, când se încheie schema de sprijin. Trebuie să
avem în legislație mecanisme flexibile de piață, care să permită protejarea
clienților de fluctuații de preț nedorite. Ieșirea din schema de sprijin trebuie
să se facă coroborat cu reevaluarea gradului de sărăcie energetică și
identificarea clienților vulnerabili, care trebuie să beneficieze în continuare
de un sprijin acordat direct. Vedem că se perfectează acest sistem de
vouchere pentru plata energiei. Este un punct bun de plecare pentru a
sprijini direct o plajă mai largă de consumatori, în funcție de venit.

Cât de mult rezolvă actuala compensare-plafonare din sărăcia

energetică?
De plafonare beneficiază toți clienții casnici de energie electrică și de gaze
naturale indiferent de venit. Plafonarea a venit ca soluție la criza energetică
fără precedent din 2022. La cum arată acum schema, nu este o soluție
care să rezolve problemele legate de sărăcia energetică pe termen lung.
Sprijinul trebuie să meargă către cei care au nevoie, iar pentru industriile
care au nevoie de ajutor, trebuie să se facă scheme de sprijin conforme cu
schemele de ajutor de stat.
Principiile susținute de ACUE în dialogul cu autoritățile încă din vara anului
2021 sunt:
  Sprijinul pentru consumatorii casnici să fie acordat direct și în funcție
de venit, și nu de consumul de energie
 Pentru consumatorii vulnerabili, sprijinul să fie însoțit de suport
financiar pentru eficiența energetică a locuinței
 Reevaluarea încadrării gospodăriilor ca vulnerabile în actualul context
al pieței de energie pentru includerea unui număr mai mare de
beneficiari ai sprijinului
 Acordarea de ajutoare de stat permise sectoarelor economice cu un
consum mare de energie, care sunt considerate strategice
 Încurajarea noilor investiții în producția de energie curată în tandem
cu stimularea investițiilor necesare rețelelor de distribuție pentru ca
această energie să poată fi preluată în sistem în condiții de siguranță
 Stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie, IMM-uri și
instituții publice și sociale
Mecanismele de sprijin avute în vedere trebuie să nu afecteze viabilitatea
financiară a operatorilor din sectorul energetic și să respecte măsurile
adoptate la nivelul UE.

Ce soluții ar fi potrivite pentru ca rețelele de distribuție să poată

prelua valul de prosumatori?
Dacă ne uităm la datele publicate de ANRE la luna septembrie constatăm
că ritmul mediu de conectare la rețea pentru primele 9 luni ale acestui an
este de aproximativ 300 de prosumatori pe zi.
Noi susținem necesitatea ca noțiunea de prosumator să fie înțeleasă și
promovată ca o soluție la nevoia de a acoperi consumul propriu și nu ca pe
o oportunitate de derulare a unei activități economice. Oamenii trebuie să
fie corect informați de autorități și operatori deopotrivă.
Sistemul de distribuție nu are o capacitate tehnică nelimitată de preluare a
energiei de la prosumatori, care are un profil fluctuant și greu de
previzionat. Nu dorim să ajungem în situația altor țări care nu mai pot
prelua prosumatori în sistemul de distribuție. Am venit proactiv cu o serie
de propuneri care să ajute la preluarea cât mai multor prosumatori în rețea:
 Crearea unei cadru de reglementare care să asigure creșterea
investițiilor pentru reconfigurarea și întărirea rețelelor de distribuție;
 Simplificarea cadrului legislativ printr-un nou regulament de racordare
a prosumatorilor, care să includă, printre altele, standardizarea
 documentelor întocmite de instalatorii validați / executanții instalațiilor
de producere cu privire la recepționarea și punerea în funcțiune a
instalațiilor, precum și obligația de transmitere a reglajelor
invertoarelor către distribuitori;
 Alinierea normelor tehnice la cele comerciale pentru serviciul de
distribuție;
 Dimensionarea instalației de producție în funcție de istoricul,
respectiv de prognoza de consum a viitorului prosumator și / sau
instalații de stocare;
 Includerea cheltuielilor cu achiziția de instalații de stocare în
programele de finanțare din fonduri nerambursabile.

Există o evaluare a costurilor tranziției energetice pentru rețele?

România nu are o evaluare a costurilor tranziției pentru rețele. PNIESC
revizuit în 2023 nu are un capitol dedicat rețelelor de distribuție. Noi la
ACUE avem în plan să realizăm un astfel de studiu. La o primă evaluare,
pornind de la obiectivele climatice asumate de țara noastră, investițiile în
rețele trebuie să se tripleze față de nivelul realizat în ultimii 6 ani – 13,5 mld
de lei. Nu este fezabil ca aceste investiții să fie susținute exclusiv prin tarif.
Ne trebuie un mix de finanțare. Fondurile europene sunt o soluție ca să nu
avem o presiune atât de mare pe tarif, iar interesul distribuitorilor de a
accesa fonduri europene este unul crescut. La 20 noiembrie, cele 1,1
miliarde de euro alocate prin Fondul de Modernizare pentru extinderea și
modernizarea rețelei de distribuție a energiei electrice erau deja epuizate.
Ne așteptăm la o suplimentare a fondurilor.
Mai este nevoie de un cadru de reglementare modern și flexibil, care să
faciliteze tranziția rețelelor. În acest sens, am inițiat o serie de studii și
dezbateri cu experții ANRE pentru a vedea cum putem să îmbunătățim
legislația secundară în perioada a 5-a de reglementare care începe în
2025.