I.

Introducere

Energia electrică este un suport logistic esenţial al societăţii moderne, iar datorită
faptului că nu poate fi stocată trebuie produsă în fiecare moment la nivelul cererii.
Întreruperile în alimentare cu energie au în multe situaţii consecinţe grave pentru utilizatori.
Pentru sistemul energetic însuşi pot apărea situaţii periculoase, chiar “căderi” totale, atunci
când consumul sistemului depăşeşte capacitatea operaţională a sistemului.
Industria energiei, alcătuită dintr-o serie de elemente componente de bază (resurse,
producere, transport, distribuţie, consum), reprezintă, în general, prin fiecare din aceste
elemente considerate separat, dar şi prin ansamblul lor, un sector strategic pentru economia
unei ţări, vital pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. Caracteristicile energiei
electrice şi ale industriei energiei electrice au determinat companiile din domeniu, guvernele
şi alte organizaţii interesate să acorde o atenţie particulară planificării atât a dezvoltării
sistemului energetic, cât şi a funcţionării acestuia.
Industria energiei electrice este capital-intensivă, costul echipamentului având o
pondere ridicată în costul total al energiei. Ţinând seama că este nevoie de perioade relativ
mari de timp pentru extinderea capacităţilor de producere – transport – distribuţie, capitalul
investit poate fi afectat negativ de incertitudinile privind evoluţia cererii de energie, a
preţurilor, a tehnologiilor. Absenţa sau, în cazurile fericite, întârzierea reacţiilor favorabile
consumatorului în situaţiile de criză apărute în perioada funcţionării cu caracter monopolist a
sectorului energetic, a condus la decizia de liberalizare a acestui sector. Chiar şi în ţările foarte
dezvoltate, cu mare tradiţie în domeniul pieţei libere, procesul de liberalizare a sectorului
energetic se realizează cu dificultăţi şi chiar cu tendinţe evidente de menţinere a unor
manifestări de tip monopolist.
Evoluţia fenomenelor din sectorul energetic demonstrează că în nici o ţară din lume nu
se manifestă fenomene de regres sau stagnare a consumului de energie electrică, ci
dimpotrivă. Cele 15 ţări ale UE de dinainte de extinderea din 2004 au prevăzută o evoluţie pe
perioada 2001-2020 cu o creştere economică cu un ritm mediu de 2,1%/an corelată cu o
creştere consumului de energie de circa 0,5%/an. În aceste condiţii eficienţa energetică din
aceste ţări creşte cu un ritm de circa 1,6%/an. Ţinând cont însă că în ţara noastră intensitatea
energetică este de câteva ori mai mare decât cea din aceste ţări, România este confruntată cu
provocarea unei reduceri mult mai rapide a acesteia, respectiv cu circa 2,5-3%/an. Ceea ce se
constată în acelaşi timp este că finanţarea de către sectorul public a proiectelor energetice este

3
în declin şi nu asigură, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, creşteri semnificative ale
investiţiilor, constatându-se în acelaşi timp şi creşterea concurenţei în obţinerea de finanţări în
general. Pentru ca acest lucru să nu conducă la constrângeri ale dezvoltării economice este
absolut necesar ca, atât în sectorul energetic, cât şi în sectoarele mari utilizatoare de energie,
să se dezvolte politici de economisire a energiei.
Dezvoltarea economică, în același timp este asociată cu creşterea consumurilor
energetici, trebuie să ţină cont şi de conceptul de dezvoltare durabilă în sensul de creştere a
capitalului naţional în condiţiile creşterii eficienţei utilizării acestuia cu respectarea, protejarea
şi conservarea mediului ambiant şi a resurselor. Acţiunea asupra eficienţei energetice este una
din cele mai rapide şi mai eficiente căi de a susţine îmbunătăţirea performanţei unei firme în
raport cu protecţia mediului.
Managementul energiei reprezintă aplicarea unor tehnici profesioniste în utilizarea
energiei. Există în principiu aceleaşi tehnici ca şi cele aplicate în finanţare, producţie,
marketing sau administraţie pentru a face şi a menţine o firmă viabilă şi profitabilă. Se poate
constata că energia este unul din cele mai controlabile costuri pentru că orice economie de
energie se contabilizează direct în profituri. Pentru ca un program de management al energiei
să funcţioneze corect el trebuie efectiv integrat în programele şi procedurile de management
general. Managementul energiei se bazează pe oameni – cu cât sunt implicaţi mai mulţi
oameni şi mai motivaţi, cu atât mai eficient este programul. Implicare lor trebuie oricum
structurată şi planificată. Totuşi managerul energetic este elementul cheie, el trebuie format
pentru a cunoaşte modul în care trebuie să acţioneze concret în cadrul firmei, dar trebuie şi
susţinut de conducerea firmei în realizarea obiectivelor ce ţin de utilizarea eficientăa energiei.

● Gestiunea electrică. Noțiuni.

O dată cu creşterea considerabilă a preţurilor la combustibilii de bază după anul 1973,

reducerea consumurilor de energie a devenit o prioritate pentru instituţiile guvernamentale
din România.
Începând din acel moment s-au conceput şi s-a încercat punerea în aplicare a două
tipuri de politici:
• reorientarea şi îmbunătăţirea eficienţei filierelor de producere a energiei electrice
şi termice;
• reorientarea şi diminuarea consumurilor energetice.

4
 Programele care au fost concepute şi aplicate în aceste direcţii de acţiune s-au desfăşurat
cu mai mult sau mai puţin succes. Absenţa unor rezultate satisfăcătoare poate fi pusă pe
seama faptului că sistemul economic de până în 1989 nu permitea decât manevrarea unor
pârghii administrative pentru atingerea lor.
în condiţiile economiei de piaţă, derularea de acţiuni în cele două direcţii a devenit o necesitate
pentru cea mai mare parte a societăţilor economice şi a instituţiilor publice. Aceasta deoarece
funcţionarea ineficientă din punct de vedere energetic se răsfrânge direct în balanţa financiară a
organizaţiei respective şi poate pune în pericol viabilitatea acesteia.
Scopul principal al acestei cărţi îl constituie prezentarea metodelor performante de
gestiune mai eficientă a energiei, în vederea reducerii consumurilor de energie.
Metoda descrisă în acest curs a fost concepută şi aplicată mai întâi în Marea Britanic,
ceea ce explică o parte dintre referinţele făcute în text.
Şi în Marea Britanic interesul pentru reducerea consumurilor de energie din industrie
şi din instituţiile publice datează tot de la începutul anilor 70. începând de atunci, au avut loc
multe transformări în cadrul companiilor, toate vizând economisirea energiei, cu rezultate pozitive
privind creşterea eficienţei energetice. Acestea au fost cauzate de creşterea pronunţată a
preţurilor la agenţii energetici şi de necesitatea îmbunătăţirii competitivităţii. Guvernul Marii
Britanii a realizat, totuşi, la începutul anilor 80, că problema consumurilor energetice este privită
în mod eronat. Aceasta era tratată doar sub aspect tehnic. Majoritatea eforturilor fuseseră orientate
pentru a se găsi soluţii tehnice, care să îmbunătăţească eficienţa energetică a instalaţiilor
energetice şi liniilor tehnologice insa o importanta la fel de mare ca si dotarea tehnica o are
factorul uman care exploatează utilajele din societatea sau instituţia respectivă. Este o afirmaţie
care nu are nevoie de argumente, fiind intuită cu uşurinţă de oricine. în acest domeniu se făcuseră o
serie de eforturi, dar într-un mod nesistematizat. Aceasta, mai ales deoarece calitatea exploatării
instalaţiilor tehnologice este dificil de exprimat sub o formă cantitativă.
Pentru a se remedia acest neajuns, s-a conceput metoda de urmărire şi evaluare continuă a
eficienţei energetice sau de "Monitoring and Targeting" (prescurtat "M&T"). Aceasta reprezintă de
fapt aplicarea în domeniul consumurilor de energie a unor metode care sunt specifice "gestiunii
sistematizate" (managementului) resurselor unei companii. Aceste metode fuseseră iniţial aplicate
consumurilor de materii prime şi materiale.
S-a ajuns astfel la noţiunea de management ("gestiune sistematizată") al
consumurilor energetice.
Managementul (gestiunea) consumurilor de energie prin metoda M &T presupune punerea la
punct a unei structuri organizatorice precise în cadrul societăţii respective, care să desfăşoare

5
regulat o serie de acţiuni bine definite. Scopul final îl constituie funcţionarea cu o eficienţă
energetică mai ridicată a instalaţiilor tehnologice.
Argumentele în sprijinul realizării unei gestiuni eficiente a consumurilor de energie
pot fi clasificate în funcţie de tipul efectelor generate în diverse domenii:
• efecte asupra mediului înconjurător, dintre care cea mai mare parte se manifestă
într-o zonă de timp şi spaţiu mai largă decât cea a procesului analizat, denumite
şi efecte la scară globală;
• efecte de natură economică şi socială, cu implicaţii la scară naţională;
• efecte care sunt limitate la scara organizaţiei sau a companiei în care sunt consumate
formele respective de energie.

• Efecte la scară globală

Efectele globale sunt legate de impactul asupra mediului înconjurător al proceselor de
producere a energiei electrice şi termice. Sunt vizate în primul rând filierele de producere a
energiei care au la bază arderea combustibililor fosili. Acestea generează emisii de CO2, NOX,
SOX şi alte noxe care au impacturi ecologice majore în cel puţin două direcţii:
• accentuarea fenomenului de efect de seră;
• acidificarea soiului şi a mediului acvatic.

în condiţiile României:
• aproape întreaga cantitate de energie termică
• peste 60 % din cantitatea de energie electrică sunt produse pe baza arderii
combustibililor fosili. Acest lucru înseamnă că orice economie de energie provoacă reduceri
însemnate ale cantităţilor de noxe emise în mediul înconjurător.

• Efecte la scara națională

Atunci când resursele interne nu sunt suficiente, energia, sau combustibilii
energetici, pot reprezenta o proporţie semnificativă din importurile ţării respective. Cantităţile
în care se fac aceste importuri joacă un rol important în balanţa de plăţi a ţării respective,
influenţând semnificativ evoluţia cursului de schimb al monedei.
Efectele sunt importante mai ales în cazul ţărilor care, precum România în etapa actuală, au
un deficit aproape cronic al balanţei de plăţi.
Eficienţa gospodăririi consumurilor de energie influenţează viabilitatea economică a
companiilor şi, prin aceasta, securitatea locurilor de muncă pentru angajaţii acestora.

6
 • Efecte la scara organizaţiei
Efectele care se manifestă la scara organizaţiei în care se consumă energia sunt legate de
influenţa costului acesteia în balanţa financiară. Importanţa costului energiei depinde de domeniul
de activitate al societăţii. De exemplu, în industria metalurgică, de celuloză şi hârtie, sau în cea a
sticlăriei, acest cost joacă un rol important. Pentru alte sectoare industriale sau organizaţii,
cum ar fi instituţiile publice sau centrele comerciale, costurile cu forţa umană pot fi mai
importante decât cele cu energia .
Există, însă, un potenţial ridicat de economisire a energiei în cea mai mare parte a
sectoarelor de activitate economică şi în cele mai multe instituţii. Economisirea energiei este
adesea o cale "nedureroasă" de reducere a cheltuielilor de funcţionare. Aceasta nu implică
pierderea locurilor de muncă pentru angajaţi, iar investiţiile cerute sunt de multe ori reduse şi au
risc minim.

Fig. 1.1 Schema generală a unei rețele electrice

7
 Obiectivul central

Obiectivul central al politicii de conservare a energiei este obţinerea aceluiaşi efect

util cu consumuri reduse de energie. .
Conservarea energiei nu are nici o legătură cu austeritatea energetică, fără a
implementa ceva nou şi nu înseamnă vre-un sacrificiu impus unor categorii de consumatori
prin limitarea sau întreruperea limitării cu energie în anumite perioade de timp.
Conceptele de bază ale conservării energiei ce stau la baza activităţii complexe a
managementului de energiei sunt: :
a) Economisirea energiei, măsuri sau rezultate ale acţiunilor întreprinse de
producătorii şi utilizatorii de energie pentru a evita risipa (spre exemplu, limitarea mersului în
gol a utilajului, evitarea supraîncălzirii spaţiilor de locuit), utilizarea raţională a energiei de
către consumatori în modul cel mai potrivit, pentru realizarea obiectivelor, cu luarea în
considerare a restricţiilor sociale, politice, economice, ecologice (realizarea unui management
adecvat, spre exemplu, încălzirea prin sisteme de producere combinată a energiei electrice şi
termice.
b) Substituirea unor forme de energie şi procese, măsuri ce se referă la schimbări
făcute liber ca parte a unei politici energetice în afara motivelor economice. Spre exemplu,
substituirea prafului de cărbune cu gazele naturale la furnalele metalurgice.
Odată cu reorientarea politicii energetice spre principiul conservării energiei se
constată scăderea importanţei indicatorilor cantitativi, precum sunt producţia (consumul) de
energie pe locuitor sau rata de creştere a producţiei consumului, cât şi reorientarea spre
indicatori calitativi, exprimaţi în unităţi fizice, cum este consumul specific, sau exprimaţi
valoric, cum este intensitatea energetică (raportul între consumul intern brut (consumul final
energetic) şi produsul intern brut). Intensitatea energetică este unul din factorii de dezvoltare,
însă nu determină nivelul de dezvoltare a unei ţări. .
Valori similare a consumului energetic pa cap de locuitor au niveluri de dezvoltare
foarte diferite, ceea ce dovedeşte calitatea diferită a consumului energetic. Calitatea
consumului depinde de nivelul industrializării, managementul resurselor, situaţia politică,
implementarea tehnologiilor noi. Spre exemplu, Japonia are un nivel înalt de dezvoltare şi,
respectiv, valoare înaltă a produsului intern brut (PIB) la un consum mic de energie. În
Europa Centrală şi de Est pentru acelaşi PIB pe locuitor ar fi necesară o cantitate de energie
mai mare de câteva ori. Intensitatea energetică a României este de 2,0 - 2,8 ori mai mare decât
a ţărilor Uniunii Europene. .

8
 Aceste exemple reflectă nivelul tehnologic scăzut al ţărilor în curs de dezvoltare faţă
de cele industrializate. .
Un alt element important pentru o comparaţie corectă este puterea de comparare
(calculată de regulă în dolari) care este variabilă în diferite ţări. Tendinţa politicilor energetice
a ţărilor este creşterea puterii de comparare, adică mai mică pieţei de energie, unde
propunerile economice şi ecologice avantajoase vor fi prioritare.

Politica de eficienţă energetică

Esenţa politicii energetice constă în realizarea unei echilibru între cererea şi oferta de
energie în condiţii suportabile din punct de vedere social şi ecologic.
Structura politicii de eficienţă energetică conţine ca elemente centrale următoare obiective:
- creşterea motivaţiei pentru investiţii;
- stimularea iniţiativelor de creştere a eficienţei energetice în toate domeniile
(industrie, rezidenţial, terţiar, transporturi);
- educarea consumatorilor industriali şi casnici;
- conştientizarea efectelor asupra mediului a reducerii consumurilor energetice.
Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare următoarele acţiuni promoţionale:
- iniţiative legislative;
- sprijin financiar pentru acţiuni demonstrative;
- promovarea cercetării;
- asistenţă tehnică gratuită;
- elaborarea unei strategii pentru conservarea energiei;
- diseminarea rezultatelor obţinute;
- instruirea personalului;
- analize şi bilanţuri energetice;
- relaţii şi contacte internaţionale.
Studiile şi analizele efectuate au pus în evidenţă patru tipuri de bariere importante:
 bariere tehnice:
- lipsa de echipamente, inclusiv aparate de măsură;
- lipsa de cunoştinţe şi experienţă în gestiune;
- lipsa cadrului adecvat pentru cercetare şi transfer tehnologic;

9
  bariere economice:
- preţuri ale purtătorilor de energie care nu reflectă costurile;
- sistemul de control al preţurilor şi neconsiderarea preţurilor marginale;
- deformarea participaţiei energiei în preţul de cost al produselor;
 bariere financiare:
- fonduri limitate în economia de energie;
- lipsa unor licitaţii financiare şi fiscale pentru investiţii;
- alte priorităţi adiţionale pentru investiţii energetice;
 bariere instituţionale, manageriale:
- structura decizională inadecvată la nivel local şi naţional;
- legislaţie şi reglementări incomplete pentru eficienţă energetică;
- neconştientizarea potenţialului de conservare a energiei;
- lipsă consultanţă economică şi bancară în domeniu;
- lipsă management energetic modern în întreprinderi.

Potenţialul de creştere a eficienţei energetice

Industria reprezintă unul dintre principalii consumatori de energie ai societăţii umane:

o ponderea industriei la nivelul Uniunii Europene variază între 30 – 40% din consumul total
de resurse energetice primare;
 costurile cu energia au o pondere importantă, aceasta fiind diferită în funcţie de
sectorul industrial, putând atinge cote de până la 70% din costurile totale.
În tabelul 1.1. este prezentată cota parte a costurilor energetice din costurile totale
pentru unele sectoare industriale.
Tabelul 1.1.
Sectorul industrial Cota parte a costurilor
energetice din costurile totale
Producerea de frig 70 %
Industria cimentului 55 %
Industria producerii amoniacului 50 %
Industria producerii aluminiului 30 %
Industria siderurgică 30 %
Industria sticlei 30 %

10
 Industria de îngrăşăminte chimice 25 %
Industria hârtiei 25 %
Industria ceramicei 20 %
Industria metalurgică 15 %
Industria textilă 12,5 %
Industria alimentară 10 %
Industria petrolieră 7,5 %

Tabelul 1.2. prezintă potenţialul estimativ de economie de energie pentru unele

sectoare industriale. Se observă o variaţie a potenţialului de creştere a economiei de energie
cuprinsă între 10-50%.
Tabelul 1.2.
Sectorul industrial Potenţialul estimativ de
economie de energie
Industria metalurgică 20 – 45 %
Industria chimică 25 – 40 %
Industria petrolieră 30 – 45 %
Industria cimentului 10 – 50 %
Industria alimentară 25 – 45 %
Industria de fabricare a sticlei 30 – 40 %

Efectele creşterii eficienţei energetice

Creşterea eficienţei energetice are efecte pentru:

 societatea care o implementează - o eficienţă energetică mai ridicată înseamnă
profitabilitate mai mare, ceea ce implică creşterea competiţiei în piaţă şi a calităţii produselor;
 întreaga societate umană - utilizarea eficientă a energiei constituie, în contextul
dezvoltării durabile, un aspect al preocupării generale de utilizare eficientă a resurselor
materiale de orice fel, determinată de conştientizarea caracterului epuizabil al acestora.

11
 Barierele în calea promovării eficienţei energetice

În majoritatea ţărilor, mai mult sau mai puţin dezvoltate, se constată că atât investiţiile,
cât şi o serie de alte măsuri sunt, de regulă, îndreptate spre creşterea producţiei de energie şi
mai puţin spre creşterea eficienţei de utilizare a ei. Studiile şi analizele efectuate au pus în
evidenţă patru tipuri de bariere importante în calea promovării eficienţei energetice:
1) bariere tehnice - lipsa echipamentului, cunoştinţei şi experienţei, lipsa unui cadru
adecvat pentru cercetare şi transfer tehnologic;
2) bariere economice - preţurile purtătorilor de energie nu reflectă costurile reale, lipsa
unui sistem de control al preţurilor, cât şi deformarea participaţiei energiei în preţul
produselor;
3) bariere financiare - fonduri limitate pentru investiţii în economia energetică, lipsa
unor licitaţii pentru investiţii;
4) bariere instituţionale, manageriale - lipsa legislaţiei şi a reglementărilor pentru
eficienţa energetică, structura decizională inadecvată la nivel local şi naţional, lipsa
standardelor, neconştientizarea potenţialului de conservare a energiei, lipsa managementului
modern la întreprinderi.
Depăşirea unor bariere prioritare pot contribui la limitarea altora. Spre exemplu,
depăşirea problemelor de ordin instituţional, legislativ şi managerial poate contribui la apariţia
investiţiilor străine sau poate beneficia de un suport financiar din partea unor programe ale
Uniunii Europene sau altor organisme internaţionale, care sunt interesate de asigurarea
stabilităţii economice a ţărilor în tranziţie şi de reducerea poluării atmosferice în special a
emisiilor de CO2 rezultate din unele procese.

12
 II. Scurt istoric și activitate a societății

S.C. GRICON S.R.L. a fost înfiinţată în 10 iunie 2003, începându-şi activitatea cu 10

angajați și 3 utilaje. Pe parcursul acestor ani, firma s-a dezvoltat în fiecare an considerabil, în
momentul de faţă ajungând la un număr de peste 115 de angajaţi, o staţie de betoane
performant, o serie de gatere pentru prelucrarea lemnului , în localitatea Tg. Lăpuș. Staţia de
betoane și gaterele sunt dotate cu aparatură de ultimă generaţie care contribuie la asigurarea
unei calităţi incontestabile a produselor oferite, beneficiind de o echipă de profesionişti în
prepararea betonului și prelucrarea lemnului.
Pe parcursul acestor ani firma a încercat să pună pe primul loc cerinţele clienţilor, ceea
ce consideră că a ajutat la dezvoltarea firmei, S.C. GRICON S.R.L. În acest moment ne
bazam pe următoarele categorii de servicii, pe care le desfășurăm în mai multe localități pe
plan intern, cât și servicii la nivel extern.

● Date economice SC GRICON S.R.L. (tabel 2.1).

Tabel 2.1
Cifra de afaceri 7 689 377 lei
Profitul net 23 505 lei
Profit brut 33 657 lei
Salariați 115 angajați
Datorii total 2 021 222 lei
Cheltuieli totale 9 659 073 lei
Active imobilizate total 1 580 409 lei
Active circulante total 3 185 548 lei
Stocuri 362 940 lei
Creante 2 207 481 lei
Capitaluri 2 744 735 lei
Capital social subscris și vărsat 200 lei

13
 III. Evaluarea performanțelor. Stadiul actual al energiei.

M-am ocupat pentru gestiunea energiei electrice doar pe partea de prelucrare a

lemnului în cadrul firmei SC GRICON S.R.L.
Pentru studiul gestiunii energiei electrice al SC GRICON S.R.L. de prelucrare a
lemnului, precum si a solutionarii unor probleme existente m-am bazat pe intreg anul 2013,
pe consumul de energie electrica activa, precum si consumul de energie reactiva. Pot sa spun
ca in firma regasesc gaterele, având urmatoarele tipuri de consumatori si caracteristicile
acestora tabel 3.1.
Tabel 3.1
Nr. U [Volt] I f P n cosφ Denumire
bucăți [Amper] [Hertz] [kWatt] [rot/min] consumator
2 400/690 52,9/30,6 50 30/36 2950 0,9 Motor asincron
4 400/690 21,5/12,1 50 11 1445/1455 0,89/086 Motor asincron
2 400/690 12,1/7 50 5,5 1410 0,85 Motor asincron
3 230/400 11,9/6,8 50 3 1410 0,84 Motor asincron
2 230/400 8,7/5 50 2,5 2760 0,89 Motor asincron
14 230 50 0,1 Lampă
incandescență
9 230 50 0,4 Lampă Vapori Hg
2 230 50 0,5 Lampă Halogen

Țin să precizez că aceste motoare precum si agregatele pe care sunt montate, nu

functioneaza tot timpul intr-un program de 8 ore/zi pe care il au muncitorii acestei firme, ci
functioneaza doar in momentele cand acestea devin necesare.
Conform spuselor anterioare in graficele ce urmeaza se pot observa consumurile
zilnice ale motoarelor electrice, graficele curbelor de sarcina precum si o statistica economica
cu privire la imbunatatirea si reducerea consumului de energie si un raport aproximativ al
randamentului firmei, consum energie electrica de orice fel si productia in perioada
respectiva.

14
 În tabelul 3.2 este prezentat consumul pe intreg anul 2014, atat consumul de putere
activa cat si consumul de putere reactiva, iar in coloanele din dreapta il reprezinta costul
facturii aferente fiecarei luni pe timpul de energie consumata.
Tin sa precizez ca acest consum a fost realizat pe un program de lucru normal de 8 h/zi
incepand cu orele 8:00 si terminand cu ora 16:00. Exceptie de la cele mentionate o reprezinta
zilele de sambata cand programul obisnuit este de la 8:00 la ora 14:00. Acest interval de
consum este variabil deoarece timpul de functionare al utilajelor nu este acelasi in fiecare zi,
precum nu are nici aceeasi perioada a zilei.

Tabel 3.2
Nr. Luna Consum P RON Consum Q RON
crt. [kWh] [kVARh]
1 Ianuarie 2301,54 1028,09 501,82 100,96
2 Februarie 3902,01 1743,02 1098,98 221,11
3 Martie 7001,12 3127,4 2312,58 465,29
4 Aprilie 6666,01 2977,7 2632,44 529,64
5 Mai 7224,13 3227,01 1797,89 361,73
6 Iunie 7012,11 3132,31 1998,52 402,1
7 Iulie 7801,72 3485,02 3103,56 624,43
8 August 8499,47 3796,71 5687,89 1144,4
9 Septembrie 7689,34 3434,82 5813,63 1169,7
10 Octombrie 6582,82 2940,54 5888,14 1184,69
11 Noiembrie 6699,21 2992,53 4543,78 914,2
12 Decembrie 4321,84 1930,56 2366,74 476,18
13 TOTAL 75701,32 33815,78 37745,97 7594,48
14 TOTAL RON 41410,26

● Preț unitar pe kWh (fără TVA)=0,3603 lei, (cu TVA 24%)=0,4467 lei.
● Preț unitar pe kVARh (fără TVA)=0,1623 lei, (cu TVA 24%)=0,2012 lei.

15
 ● În această societate se lucrează doar pe un schimb, iar consumul este variabil, în
funcție de comanda pe care o au de făcut. Curbele de sarcină sunt prezentate lunar, avem
reprezentat consumul de energie activă.

kWh Ianuarie
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

kWh Februarie
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Ziua

16
 Martie
kWh
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

kWh Aprilie
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Ziua

kWh Mai
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

17
kWh Iunie
500

400

300

200

100

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Ziua

kWh
Iulie
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
Ziua
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

kWh August
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

18
 kWh
Septembrie
600

500

400

300

200

100

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
Ziua

kWh Octombrie
350

300

250

200

150

100

50

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

kWh Noiembrie
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Ziua

19
kWh
Decembrie
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

● În cele ce urmează am să prezint situația consumului de putere reactivă al unității, pe

aceeași perioadă de timp ca cea a consumului de energie activă, pe durata anului 2014.

kVARh Ianuarie
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

20
KVARh
Februarie
120

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 Ziua

kVARh Martie
300

250

200

150

100

50

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

kVARh Aprilie
350
300
250
200
150
100
50
0
Ziua
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

21
kVARh Mai
140
120
100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

kVARh
Iunie
140

120

100

80

60

40

20

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

kVARh
Iulie
350

300

250

200

150

100

50

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

22
kVARh August
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0 Ziua
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

kVARh
Septembrie
700

600

500

400

300

200

100

0
Ziua
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

kVARh Octombrie
400
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

23
kVARh
Noiembrie
350
300
250
200
150
100
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Ziua

kVARh Decembrie
350

300

250

200

150

100

50

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Ziua

În urma graficelor prezentate anterior se poate observa foarte bine consumul lunar atat
al energiei active cat si al energiei reactive, perioadele de noapte cand consumul este doar al
lampilor de supraveghere, al lampilor de avertizare sau lampile de la intrare sau cabina de
paza, precum si consumul din orele programului de munca al muncitorilor, orele de varf, in
sarcina maxima sau in program de odihna.

24
 ● În continuare pentru o mai bună diferențiere am expus graficele anuale ale energiei
active cat si a energiei reactive, si un grafic anual in care apar cele doua forme de energie.

kWh Anual
10000

8000

6000

4000

2000

0 Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

kVARh Anual
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0 Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

25
kWh/kVARh Comparativ Activ/Reactiv
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Luna
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

● Pentru a observa consumurile de energie mai amănunțit o să expun grafice pe ore,

pentru doua momente ale anului si anume consumul de energie activa si energie reactiva
pentru ziua cu cel mai mic consum, din timpul saptamanii, nu duminica, al perioadei de iarna,
cand activitatea este foarte redusa sau chiar inexistenta si grafice de consum de energie activa
si reactiva dintr-o perioada foarte intensa in care productia s-a ridicat la cotele aproape de
valoare maxima in timpul verii-toamnei.
● Consum s-a realizat intr-o zi de sâmbătă pe data de 04.01.2014, perioada de iarna in
care nu s-a muncit deloc.

kWh 04 ianuarie 2014

4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Ora
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

26
kVARh 04 ianuarie 2014
1
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
Ora
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

● Următoarele două grafice prezintă consumul de energie activă și consumul de

energie reactivă, în timpul perioadei celei mai active și este prezentat consumul cel mai ridicat
de energie, precum se poate observa și din orele de pe grafic s-au realizat și ore suplimentare.

kWh 26 august 2014

50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Ora

27
kVARh
26 august 2014
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Ora

Din aceste grafice, ne putem da seama ca exista solutii de imbunatatire a intregului

sistem al firmei, precum si scaderea consumului de energie. Din teorie putem sti ca, cu
ajutorul unei baterii de condensatoare bine dimensionate putem scadea consumul de energie
reactiva. Din grafice mai putem concluziona ca raportul dintre energia activa si energia
reactiva este putin asimetric, ceea ce ne duce cu gandul la un defect.

28
 IV. Soluții de îmbunătățire a sistemului

Datorită neregularitatilor care apar in urma graficelor din acest sistem am hotarat sa
descopăr principalele cauze ale defectelor si sa propun cateva solutii majore pentru
remedierea acestora. Pentru inceput m-am gandit sa las deoparte problemele raspandite
probabil la diverse locuri sau actionari si am luat totul de la inceput.

● Aceasta firma este alimentata de la retea printr-un transformator electric care are
urmatoarele caracteristici din tabelul 4.1.
Tabel 4.1
Puterea Model U [Kv] Reglaj Conex P. in Fe Psc Usc I0
400 TTU- 20/0.4 ±5 Dyn5 0.980 6 Kw 6% 2.8%
KVA NL Kw

Calculand bateria de condensatoare si stiind consumul de energie electrica si energie

reactiva dupa un calcul scurt am ajuns la concluzia ca in sarcina maxima sistemul ar avea
nevoie de un transformator electric de doar 250 KVA, asta pentru a scadea pierderile si pentru
un coeficient de incarcare mai bun. Propun urmatorul tip de transformator ca in tabelul 4.2.
√
Tabel 4.2
Puterea Model U [Kv] Reglaj Conex P. in Fe Psc Usc I0
250 TTU- 20/0.4 ±5 Dyn5 0.680 4.4 Kw 6% 2.9%
KVA NL Kw

Cu acest al doilea tip de transformator s-ar reduce pierderile în fier cu aproximativ 0.3
kW si de asemenea ar functiona la un randament mai bun fiindca ar fi si mai bine incarcat.
Amortizarea costurilor lui s-ar produce intr-un timp indelungat datorita pretului ridicat al
acestuia. Am renuntat la idee si din cauza politicii firmei, si anume se doreste in ca in
urmatorii 10 ani o mica dezvoltare a firmei si probabil si al locatiei, prin urmare un consum
mai mare de energie electrica si necesitatea unui transformator de putere mai mare, cel din
prezent este posibil sa indeplineasca noile necesitati ale firmei.

29
 ● O alta masura luata in considerare, privind asimetria raportului dintre cele doua
tipuri de energii a fost verificarea motoarelor si gradul lor de incarcare in sarcina. Prin urmare
am descoperit ca motorul electric care are o putere de 30 de kW care antreneaza mecansimul
de tăiere a lemnului, conform proiectului, am constatat ca aceasta ar avea nevoie de un motor
electric de doar 22 Kw.
Conform teoriei se poate concluziona ca in acest sens se explica asimetria dintre cele
doua energii si se poate observa din grafice momentul in care acel motor ar functiona, doar
pentru o putere de 60% din capacitatea motorului. În vederea inlocuirii motorului, s-ar investi
intr-un alt motor de doar 22 Kw si 1460 rot/min. Am gasit o oferta ca in tabelul 4.3.
Tabel 4.3
Tip U I Putere Turație Rand. cosφ Masa Preț Poli
200L 400 52,9 30 2950 92 0,9 252 - 2
1-2 [V] [A] [kW] [kg]
180M- 400 [V] 39,1 22 2950 91,3% 0.89 190 670 2
2 [A] [kW] [rot/min] [kg] [euro]

Aceasta investitie ar fi foarte buna pentru interprindere. In urma ofertei am realizat ca

acest motor l-am achizitiona la un pret de 3035 RON la care s-ar adauga cheltuielile de
expediere. Cu aceasta imbunatatire s-ar reduce consumul de energie atat reactiva cat si de
energie activa, iar in urma unor calcule aceasta investitie s-ar amortiza in urmatorii 3-4 ani,
daca facem un raport in ceea ce priveste productia si cheltuielile aferente.

● Cea mai importanta masura care ar si reduce mult cheltuielile firmei ar fi scaderea
consumului de energie reactiva, prin punerea in circuit a unei baterii de condensatoare. Astfel
am calculat bateria de condensatoare de care ar fi nevoie:
Pc= P*Kc
Pc= 32,5x3+36+2x7,5= 148 [kW]
Qc= Pc*tgφ
Qc= 148*1,37= 197 [kVAR]

√
√

30
 √ √

Qc bat = Pc (tg φm – tg φn) = 148 (1,37 – 0,95) = 62,16 [kVAR]

tg n = 0,95 conform M. Duminicatu, Proiectarea instalațiilor de joasă tensiune,
Editura Tehnică, București, 1975.
Pentru o putere de 62,16 kVAR a bateriei de condensatoare necesara am gasit o oferta
din partea unei firme de specialitate, prezentată in tabelul 4.4.
Tabel 4.4.
Denumire P Nr. Curent Dimensiune PREŢ Preț [lei]
[kVAR] Trepte [A] cutie [mm] [euro] (cu TVA)
L*l*H (fără TVA)
BACD 80 4 115 600*400* 720 4050,99
400V/80kVAr- *800
4A

Cumpararea bateriei de condensatoare o consider ca fiind necesara acestei firme,

pretul cu tot cu TVA in RON este 4050,99 lei. Pot sa precizez ca aceasta baterie este in cutie
metalica si este complet dotata cu tot echipamentul necesar acesteia, urmand doar sa fie
montata in sistem. Avand in vedere ca inaintea instalarii bateriei de condensatoare se plateste
anual energia reactiva aproximativ 7600 RON, dupa instalarea baterie cheltuielile lunare si
anuale ar echivala cu 0 RON, de aceea avand in vedere ca, acest castig de 7600 RON anual se
impoziteaza atunci amortizarea bateriei de condensatoare s-ar produce în aproximativ 1 an.

● Iluminatul interior si exterior este si el de asemenea un mare consumator, am sa

propun inlocuirea unor lampi.
Cele 14 lampi cu incandescenta care functioneaza zilnic aproximativ 2 ore, iar anual
aproximativ 600 de ore/lampa consumand aproximativ 600 kWh anual, sa fie inlocuite cu
lampi economice de 14 W ar insemna prin aceleasi ore de functionare un consum de 84 kWh
anual si un castig de 516 kWh la un pret de 230,49 RON. Costul celor 14 lampi ar fi de
apoximativ 15 RON bucata, total 210 RON, iar furnizorul ofera o garantie de 3000 ore de
functionare, deci 5 ani, iar amortizarea lor s-ar efectua probabil intr-n an de zile. Tot in ceea

31
ce priveste lampile, cele cu vapori de mercur de 400 W au o functionare medie anuala de 8 h
pe zi si un consum de 28,8 kWh zilnic si anual 8640 kWh la un pret de 3859,48 RON.
Am gasit o oferta a unui producator, unde se pot achizitiona lampi de iluminat cu
leduri care sun prezentate in tabelul 4.5.
Tabel 4.5.
Model Putere Pret Luminozitate Culoare Tensiune
temp. Frecvență
TLKF-2U- 14 210 812 2700 240 [V]
-E27 [W] [RON] [lm] [K] 50 [Hz]
HB-073 120 450 13600 3000-5000 240 [V]
[W] [euro] [lm] [K] 50 [Hz]

Costul este de 450 [euro] setul avand 12 bucati. Cu o asemenea investitie de

aproximativ 2041 RON s-ar consuma pe aceasi perioada de functionare 8,64 kWh pe zi, iar
anual 2592 kWh la un pret de 1157,84 RON, astfel economisindu-se pe an 6048 kWh si o
suma de bani de 2701,63 RON.
Amortizarea probabil ca se va realiza dupa aproximativ un an, iar producatorul ofera o
garantie de 3 ani si o functionare de 8000 h.

32
 V. Evaluarea Rezultatelor SC GRICOM S.R.L.
Luand in considerare ca se produce pe comanda nu as putea preciza concret productia
pe ora a societatii, insa estimativ pe o luna la o productie medie sociatatea ar incasa 640 000
RON, iar cheltuielile cu referire la consumul de energie electrica ar fi in momentul acesta in
jur de 6000 RON, iar in urma imbunatatirilor cu un consum de aproximativ 4500 RON.
Tabel 5.1
Nr. Luna Consum Consum TOTAL Consum TOTAL
crt. [kWh] [kVARh] RON îmbunătățit RON
[kWh] îmbunătățit
1. Ianuarie 2301,54 501,82 1129,05 1945 868,83
2. Februarie 3902,01 1098,98 1964,13 3422 1528,6
3. Martie 7001,12 2312,58 3592,69 6450 2881,21
4. Aprilie 6666,01 2632,44 3507,34 6155 2749,43
5. Mai 7224,13 1797,89 3588,74 6801 3038,1
6. Iunie 7012,11 1998,52 3534,41 6500 2903
7. Iulie 7801,72 3103,56 4109,45 7244 3235,89
8. August 8499,47 5687,89 4941,11 7950 3551,26
9. Septembrie 7689,34 5813,63 4604,52 7222 3226,06
10. Octombrie 6582,82 5888,14 4125,23 6088 2719,51
11. Noiembrie 6699,21 4543,78 3906,73 6201 2769,51
12. Decembrie 4321,84 2366,74 2406,74 3832 1711.75
13. TOTAL 75701,32 37745,97 41410,26 69810 31184,13

In tabelul 5.1. este prezentata o situație estimativă a anului pe care s-a efectuat
monitorizarea dacă ar fi fost efectuate toate îmbunătățirile prezentate anterior.

33
 ● În graficul următor am reprezentat comparativ consumul anual între consumul vechi
și consumul îmbunătățit.

kWh Vechi/kWh Nou

10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Luna

34
 VI. Concluzii

Pentru ca un sistem sa functioneze la un randament foarte bun, el trebuie sa fie foarte

bine dimensionat, incepand cu intrarea in societatea de la nivelul transformatorului si
incarcarea acestuia, la incarcarea si dimensionarea cat mai buna a motoarelor electrice de
angrenare si pana la lampile din interiorul interprinderii sau lampile de iluminare pe timp de
noapte.
In cazul in care aceasta unitate nu este bine dimensionata se poate recurge la o serie de
imbunatatiri, precum ar fi cele amintite mai sus, la inlocuirea lampilor mari consumatori, cu
noua tehnologie LED, sau lămpi ECO, care sunt lămpi mai putin consumatoare si de
asemenea protejeaza natura.
In cazul in care se consuma energie reactiva, pentru inlaturarea consumului exista
solutii de remediere prin adaugarea in circuit a unei baterii de condensatoare, necesara pentru
a nu deforma sistemul electric national.

35
 VII. Protecția muncii

Norme de protecție a muncii în instalații și echipamentele electrice necesare și în atelierul

proiectat sunt următoarele:
 Instalațiile și echipamentele electrice vor fi construite, montate, întreținute și
exploatate în așa fel încât să fie prevenite electrocutările, atât prin atingere directă cât și prin
atingere indirectă, arderile, incendiile și exploziile provocate de curenți de dispersie sau
curenți vagabonzi din instalațiile energetice sau datorită descărcărilor atmosferice.
 Din punct de vedere al normelor de protecție a muncii pentru instalațiile electrice se
disting două categorii de instalații electrice și anume instalații de joasă tensiune și instalații de
înaltă tensiune.
 Executarea, exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor și echipamentelor
electrice se vor face numai de către persoane calificate și autorizate sub aspectul de
cunoaștere a normelor de tehnica securității muncii pentru tipurile de instalații la care au
dreptul să lucreze la joasă sau înaltă tensiune.
 În instalațiile și echipamentele electrice se vor folosi numai mașini, aparate și
dispozitive omologate conform normelor în vigoare.
 Valorile maxime admise ale curenților, considerați nepericuloși pentru un timp mai
mare de trei secunde și arezistenței corpului omenesc de 1000Ω pentru atingerea directă și
3000Ω pentru atingerea indirectă, pentru dimensionarea instalațiilor de protecție, curentul
considerat nepericulos în curent alternativ dat în mA.
 Tensiunile de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portative folosite în locuri
de muncă periculoase și foarte periculoase în ceea ce privește electrocutarea:
 380 V dacă se aplică separarea de protecție sau izolarea suplimentară de protecție
drept mijloc principal de protecție sau sunt îndeplinite simultan condițiile cum ar fi: rețeaua
de alimentare izolată față de pământ, uneltele să fie prevăzute cu protecție prin legare la
pământ care asigură tensiunile de atingere și de pas necesare sau rețeaua de alimentare
prevăzută cu întreruptor de protecție care declanșează la curent minim 30 mA în timpul
maxim de 0.2 s.
 127 V dacă sunt îndeplinite condițiile cum ar fi: rețeaua de alimentare izolată față de
pământ, uneltele prevăzute cu protecție prin legare la pământ care asigură care asigură

36
tensiunile de pas și atingere indicate sau uneltele să fie prevăzute cu izolație întărită sau se
folosesc mijloace electroizolante de protecție individuale.
 48V dacă uneltele sunt prevăzute cu izolație întărită sau 24V dacă uneltele sunt
prevăzute cu izolație normală de lucru.
 În locurile cu pericol de incendiusau explozii se vor lua măsuri de protecție împotriva
descărcărilor electrice datorită acumulărilor de particule electrizate (legarea la pământ a
elementelor metalice, instalarea de dispozitive de neutralizare sau de eliminare a particulelor
electrizate).
 Toate elementele conducătoare de tensiune care fac parte din circuitele tensiunile de
lucru vor fi făcute inaccesibile unei atingeri întâmplătoare ceea ce se va realiza prin mai multe
mijloace cum ar fi izolarea electrică (folosind materiale electroizolante) a elementelor bune
conductoare care fac parte din circuitul tensiunilor de lucru, introducerea echipamentelor în
carcase de protecție prevăzute cu blocarea mecanică și electrică și pentru locuri cu tensiuni
mai mari (înaltă tensiune) prin îngrădirea locului ca să nu permită trecerea persoanelor
neautorizate spre elementele aflate sub tensiune, prevăzute cu blocări mecanice sau electrice.
 Se va face izolarea suplimentară de protecție și izolarea amplasamentelor la locul de
deservire.
 Protecția de suprasarcină și la curent maxim vor fi astfel realizate încât în cazul unui
defect care poate pune în pericol personalul să deconecteze în timp util instalația sau
echipamentul electric respectiv.
 Siguranțele fuzibile deteriorate vor fi înlocuite numai cu siguranțe calibrate și fabricate
de unități specializate.

37
 VIII. Bibliografie

 Dan Călin Peter, Instalații electrice (Curs), 2004-2005;

 M. Duminicatu și alții, Proiectarea instalațiilor de joasă tensiune, Editura Tehnică,
București, 1975;
 http://www.electrotehnica.ro/files/CER%20compensarea%20energiei%20reactive.pdf
(accesat în 05.01.2015);
 http://www.seminee.info/Oferte/Oferte-de-pret-lampi-stradale-cu-leduri.pdf (accesat
în 07.01.2014);
 http://www.cursbnr.ro/ (accesat în 10.01.2015);
 http://www.umeb.ro/upload/files/carti_tehnice/catalog_motoare_romana.pdf (accesat
în 10.01.2015);

38