OPTIMIZAREA CONSUMULUI DE

ENERGIE ELECTRICA IN CADRUL

FIRMEI SC.ROMBEL.SRL

SZABO JANOS-FERENCZ
IMDEL I
 1.Consideratii generale:
Este necesară o examinare de ansamblu a sistemelor de gestionare a
energiei pentru a ne asigura că vor fi analizate şi optimizate cât mai multe
activităţi importante. Gestionare orientată către eficienţă energetică şi
satisfacerea cererii - înseamnă o abordare globală sau integrată, având
scopul de a influenţa volumul şi ritmul consumului de energie electrică în
vederea reducerii consumului de energie primară şi a vârfurilor de sarcină,
prin acordarea de prioritate investiţiilor în măsuri de eficienţă energetică sau
în alte măsuri, cum ar fi contractele de furnizare întreruptibilă, faţă de
investiţiile pentru creşterea capacităţii de producere, în cazul în care primele
reprezintă opţiunea cea mai eficientă şi economică, luându-se în considerare
efectul pozitiv al reducerii consumului de energie asupra mediului, precum
şi aspectele legate de siguranţa alimentării şi costurile de distribuţie conexe;
Înţelegerea şi cunoaşterea consumului de energie al unei societăţi
conduce la economii de până la 10 % fără investiţii de capital.
In prezent, multe companii si industrii au adoptat strategia de Total
Quality Management (TQM, management total al calităţii) pentru
îmbunătăţirea activităţii lor.
Orice sistem TQM trebuie să includă o componentă de gestionare a energiei
pentru a reduce costurile energiei.

2.Obiective:
2.1.Obiectivul principal al gestionării energiei este de a
maximiza profiturile sau de a minimiza costurile.

Orice program de gestionare a energiei include câteva subobiective:

a) Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi reducerea consumului energetic,

reducând astfel costurile.
b) Cultivarea unei bune comunicări pe probleme de energie.
c) Dezvoltarea şi menţinerea unor strategii eficiente de monitorizare,
raportare şi gestionare pentru utilizarea raţională a energiei.
d) Găsirea unor modalităţi noi şi mai bune de a creşte beneficiile
investiţiilor din domeniul energiei prin cercetare şi dezvoltare.
e) Dezvoltarea interesului şi devotamentului pentru un program de
gestionare a energiei pentrutoţi angajaţii.
f) Reducerea impactului diminuărilor, deranjamentelor sau a oricăror
întreruperi în alimentarea cu energie.
 Deşi economisirea energiei este, cu siguranţă, o parte importantă a
gestiunii energiei, aceasta nu este singura componentă.
Planificarea pentru diminuările neprevăzute nu este de economisire, şi
nici cele legate de îmbunătăţire a factorului de putere.
A ne concentra exclusiv pe economisirea energiei ar însemna să
excludem unele dintre cele mai importante activităţi care ar constitui adesea
cele mai mari oportunităţi de pentru realizarea de economii.

3.Cum se poate realiza o gestionare eficientă a

consumurilor de energie?
Consumurile de energie trebuie să fie gestionate în interiorul unei
organizaţii la fel ca oricare altă resursă (de exemplu, materiile prime) a cărei
cantitate depinde de volumul producţiei. Aplicarea unei metode sistematice
de management presupune, însă, în primul rând: Angajamentul conducerii şi
al personalului de a desfăşura o serie de acţiuni specifice, pe o perioadă de
timp determinată, în scopul obţinerii de beneficii maxime din cheltuielile
făcute cu energia.
Se observă atât din definiţia anterioară, cât şi din barierele
prezentate, că nu este uşor să se aprecieze cantitativ calitatea
managementului în procesul de gestiune eficientă a consumurilor de
energie dintr-o instituţie. Se va prezenta varianta propusă şi aplicată în
Marea Britanic sub denumirea de matricea managementului energetic, fig.
1.1..

3.1.Aprecierea calităţii managementului energetic

al întreprinderilor cu ajutorul matricei
managementului energetic

Matricea managementului energetic prezentată în figura 1.1,

reprezintă un model structurat ce corelează diferite niveluri ale
managementului energetic cu principalele direcţii posibile de acţiune legate
de modul de gestiune al consumurilor de energie dintr-o organizaţie. Au fost
luate in considerare următoarele direcţii mai importante: politica energetică,
organizarea, motivarea, sistemul de informare, marketing-ul, şi investiţiile.
Aceste niveluri de acţiune pot fi folosite ca şi calificative pentru
stabilirea calităţii managementului consumurilor de energie în cadrul
organizaţiei. Situaţia ideala este aceea în care se atinge nivelul cel mai înalt
pentru fiecare din aspectele enumerate pe coloane.

Fig 1.1 Matricea managementului energetic

3.2.Personalul implicat într-un sistem de
management energetic
Un sistem structurat de management al consumurilor de energie
nu poate fi aplicat într-o organizaţie doar de către şeful serviciului
energetic, sau doar de către consultanţii externi. Adesea, cel mai dificil
aspect al implementării sistemului este faptul că în cadrul său trebuie
să fie implicate persoane de la diverse niveluri ale întreprinderii.
Aceste persoane sunt menţionate în tabelul 1.2, împreună cu atribuţiile
care le sunt rezervate. În plus faţă de cele menţionate în tabelul 1.2,
managerii instituţiei trebuie să sprijine recunoaşterea materială a
eforturilor individuale în acest domeniu. Este de asemenea de aşteptat
şi o susţinere a măsurilor de reducere a consumurilor prin politica de
investiţii a instituţiei.

Tabelul 1.2. Persoanele implicate intr-un sistem de management al

consumurilor de
Energie

Directorul General Sprijin, coordonare in raport cu stratcgia

institutiei.
Directorul Tehnic Coordonarea generala a sistemului de
management.
Inginerul Sef Sprijin in problemele ce tin de echipamentele
tehnologice.
Seful Serviciului Coordonatorul direct al sistemului.
Energetic
Salariati Sarcini specifice de urmarire, analiza a
consumurilor, de generare si aplicare masurilor
de ameliorare.

3.2.1. Sarcinile managerului energetic

Principalele sarcini ale managerului energetic in cadrul unui sistem

structurat de management sunt:
• controlul indeplinirii sarcinilor atribuite fiecarei persoane implicate in
functionarea sistemului de management;
• evaluarea calitatii activitatilor depuse de catre aceste persoane;
• informarea regulata a conducerii, prin intermediul unui sistem de raportare;
• recompensarea persoanelor ale caror actiuni au condus la obtinerea de
economii;
• promovarea in fata conducerii companiei a rezultatelor obtinute.
In consecinta managerul energetic va trebui sa isi asume o serie de atributii
noi legate de o serie de aspecte enumerate in continuare.

□ Coordonarea activitatilor
Trebuie sa coordoneze generarea si aplicarea tuturor actiunilor de
imbunatatire a eficientei energetice.
□ Monitorizare
Managerul energetic este responsabil de colectarea tuturor
inregistrarilor privind utilizarea energiei in toate sectiile de productie. Daca
exista un sistem de monitorizare si evaluare continua a eficientei energetice,
el este responsabilul acestui sistem.
□ Consiliere
Managerul energetic ocupa pozitia de consilier al conducerii privind
realizarea de economii de energie prin introducerea de noi tehnologii, sau
prin cresterea responsabilizarii si motivarea salariatilor.
Aceasta consiliere se poate referi si la echipamentele care normal sunt
afectate Serviciului Energetic (cazane, compresoare de aer, statii de racire
etc.).
In concluzie, aplicarea unui sistem de management energetic nu
presupune doar activitati pe linie tehnica ci si, mai ales, pe linie
organizatorica. Introducerea acestor noi interactiuni intre salariati presupune
eforturi, atat din partea conducerii institutiei, cat si din partea salariatilor.
Directiunea trebuie sa demonstreze angajament si dorinta de
implicare. De asemenea, tot rolul sau este de a defini o politica precisa a
institutiei in privinta consumurilor de energie.
Managerul energetic joaca un rol foarte important in coordonarea
activitatilor, in urmarirea performantelor realizate si in alegerea obiectivelor
concrete in fiecare etapa. Este important ca managerul energetic sa decida
anumite prioritati, deoarece este dificil sa se abordeze concomitent toate
problemele care apar, mai ales la scara unei institutii complexe.
La demararea unui program de management sistematizat, managerul
energetic trebuie sa:
 • cunoasca toate formele sub care se distribuie, transforma, utilizeaza
energia in unitate;
• compare performantele realizate cu cele din trecut si sa dezvolte
masuri de corectie (daca se impune) in functie de marimile care influenteaza
consumurile de energie (de exemplu, nivelul productiei sau conditiile
climatice);
• raporteze periodic rezultatele catre conducerea superioara;
• recompenseze pe cei implicati in aceasta activitate cu rezultate bune,
pentru a le mentine entuziasmul si motivatia;
• promoveze reusitele in fata conducerii societatii, pentru a obtine
fonduri si sprijin.

4.Metode de economisire a energiei

Metodele de economisire a energiei pot fi grupate în patru categorii

generale, după cum urmează:
a) Măsuri de rutină. Economiile de energie se pot obtine printr-o mai bună
de întreţinere şi exploatare. Astfel de măsuri includ: deconectarea
echipamentelor neutilizate; îmbunătăţirea gestionării cererii de energie
electrică; reducerea setărilor de temperatură de iarnă; deconectarea
iluminatului, eliminarea pierderilor de căldură, abur si aer comprimat.
Lubrifierea corectă a echipamentelor, curăţarea corespunzătoare şi înlocuirea
filtrelor în echipamente, precum şi curăţarea periodică şi înlocuirea becurilor
în sistemele de iluminat va duce la utilizarea optimă a energiei în instalaţiile
existente.
b) Modificarea echipamentelor şi proceselor. Acestea pot fi aplicate
echipamentelor existente (retehnologizare/retrofit) sau încorporarea de noi
echipamente în proiect.
Exemplele includ utilizarea unor componente mai durabile sau mai
eficiente;
punerea în aplicare a unor concepte de proiectare noi, mai eficiente; sau
înlocuirea unor procese existente cu altele care utilizează mai puţină
energie.

c) O mai bună utilizare a echipamentelor. Acest lucru poate fi realizat prin

examinarea atentă a proceselor de producţie, a orarelor de functionare, şi a
modurilor de operare. Instalaţiile industriale sunt de obicei complexe,
cuprind mai multe tipuri de echipamente, care au evoluat urmare a unor
operaţiuni independente fără a lua în considerare eficienţa energetică
generală a întreprinderii.
Ameliorarea eficienţei energetice a organizatiilor poate fi obţinută
printr-o derulare mai bună a operaţiunilor de proces, rearanjarea graficelor
de utilizare echipamentelor de proces pentru a realiza perioade de
funcţionare continuă, în scopul minimizării pierderilor asociate cu pornirilor
repetate; planificarea operaţiunilor de proces în afara perioadelor de vârf
ale cererii de energie electrică; şi conservarea energiei în timpul perioadelor
de vârf ale cererii de energie.
Organizatiile comerciale vor realiza economii de energie de obicei
prin înlocouirea corpurilor de iluminat, instalarea de unităţi cu viteză
reglabilă în sistemele de ventilaţie, şi prin luarea în considerare a efectelor
solare.

d) Reducerea pierderilor prin anvelopa construcţiilor. Reducerea pierderilor

de caldura se poate realiza prin adăugarea izolare suplimentară, prin
închiderea usilor, reducerea evacuărilor de căldură, utilizarea caldurii din
procesele de productie, etc.
Conducerea ar trebui să ofere motivaţii eficiente personalului, prin
planificare şi administrare pentru a realiza economii de energie
semnificative. Instituirea unei responsabilităti gestionare a energiei este
extrem de necesară pentru a
concentra eforturile pe direcţia necesară. O atributie de gestionare a energiei
oferă conducătorilor ierarhici instrumentele necesare pentru a-si face treaba.
Conducătorii de subunităti trebuie să cunoască consumurile de energie şi
costurile, rezervele de energie necesare şi costurile lor, dificultătile sau
oportunitătile privind energia, precum şi soluţiile alternative necesare.

5.Prezentarea agentului economic:

SC ROMBEL SRL este o firma cu domeniu de activitate in

executarea si finisarea lemnului , fiind reprezentat ca un consumator de
energie electrica, relativ mare. Este monitorizat indeaproape de furnizorul de
energie electrica printr-un grup de masura performant ,cu memorie interna
si care stocheaza masuratori precise atat de energie activa , cat si de energie
reactiva putand releva consumuri instantanee.
Consumatorul este alimentat de la un post de transformare propriu cu
o putere aparenta , S  250 kVA si cu un raport de tarnsformare de 20/0.4kV.
n

Din tabloul general de distributie de pe partea de joasa tensiune a

postului de transformare sunt alimentate 3 tablouri de distributie si
anume:unul pentru alimentarea atelierului de forja si celelalte doua pentru
alimentarea atelierelor de prelucrare (strunguri, raboteze, masini de gaurit,
etc.)
Se pune problema gestionarii orientate către eficienţă energetică şi
satisfacerea cererii.

Pentru monitorizarea consumului de energie s-au prelevat valori ale

consumului lunare in 2014 .In cele ce urmeaza se vor prezenta facturile
integrale de energie electrica lunare ,la final centralizandu-se intr-un tabel
6.Monitorizarea consumului:

Energie Valoare in
Nr.crt. An Luna facturata Cantitate UM lei Total

1 2014 Ianuarie Energie el activa 26481 kWh 10465.26

Energie el
ind.react 12163 kVARh 674.49 11139.75
2 2014 Februarie Energie el activa 27869 kWh 11398.51
Energie el
ind.react 13814 kVARh 792.34 12190.85
3 2014 Martie Energie el activa 32143 kWh 13146.59
Energie el
ind.react 15762 kVARh 904.08 14050.67
4 2014 Aprilie Energie el activa 30747 kWh 12463.95
Energie el
ind.react 15534 kVARh 891 13354.95
5 2014 Mai Energie el activa 22859 kWh 9349.4
Energie el
ind.react 8937 kVARh 512.6 9862
6 2014 Iunie Energie el activa 23288 kWh 9524.86
Energie el
ind.react 8075 kVARh 463.17 9988.03
7 2014 Iulie Energie el activa 24846 kWh 10162.09
Energie el
ind.react 6275 kVARh 359.92 10522.01
8 2014 August Energie el activa 24084 kWh 9835.69
Energie el
ind.react 8216 kVARh 471.25 10306.94
9 2014 Septembrie Energie el activa 21841 kWh 8933.03
Energie el
ind.react 8964 kVARh 514.15 9447.18
10 2014 Octombrie Energie el activa 22099 kWh 9038.56
Energie el
ind.react 12313 kVARh 706.25 9744.81
Energie el
Total 2014 activa 256257 kWh 104317.94
Energie el
ind.react 110053 kVARh 6289.25 110607.2
 In urma masuratorilor factorul de putere mediu este intre 0.7-0.8 fapt
pentru care este necesara o compensare locala cu baterii de condensatoare
pana la o valoare de aproximativ 0.92.
Pentru calculul bateriei de condensatoare , se va considera factorul de
putere , cu cea mai mica valoare:

Q BC  P tg   tg   32  1 ,545  0 ,426 

*
36 kVAr

unde :   factorul de putere mediu

  factorul
*
de putere neutral

Corpurile de iluminat care cu precadere sunt incandescente astfel, s-

ar putea inlocui cu corpuri de iluminat fluorescente cu compensare locala,
corpuri de iluminat cu xenon, led,etc, care dau o lumina de o calitate mai
buna la puteri consumate cosiderabil mai mici.Iluminatul exterior sa fie
automatizat cu senzori de miscare si de lumina.
Trebuie sa se realizeze o instruire a personalului angajat in vederea
exploatarii economicoasa a echipamentelor (sa nu ramana echipamente care
sa functioneze in gol), deconectarea iluminatului in incaperile in care la un
moment dat nu se circula .
Ca urmare este necesar sprijinul angajatilor pentru reusita planului de
economisire a energiei electrice in cadrul societatii.
Respectand aceste investitii minime din partea conducerii societatii,
se poate obtine o reducere consumului de energie electrica cu pana la 30%.

SzaboJanos-
Ferencz
IMDEL I