EVOLUTII in PIATA BANCARA in luna aprilie 2013

Cuprins: 1. REZULTATE ale SISTEMULUI BANCAR ..... pag. 2 1.1. Profitabilitate si active 1.2. Creditare 1.3. Economii 1.4. Rezerve 2. SONDAJE, STUDII, ANALIZE, OPINII, TENDINTE, ESTIMARI si PREVIZIUNI pag. 6 2.1. Aderarea la EUR 2.2. Cursul de schimb 2.3. Inflatia 2.4. Dobanzi 2.5. Credite 2.6. Economii 2.7. Carduri 2.8. Alte produse si servicii 2.9. CRM 2.10. Sistemul bancar 3. DOMENIUL OPERATIONAL ....... pag. 20 3.1. Credite 3.2. Economii 3.3. Carduri 3.4. Alte produse si servicii 3.5. CRM 3.6. Metale pretioase 3.8. Sistemul bancar 4. ACTIVITATEA BNR ............. pag. 42 5. LEGISLATIE si REGLEMENTARI ......... pag. 45 6. MONITORIZAREA COMPETITORILOR de pe PIATA BANCARA .. pag. 53 Surse: www.banknews.ro; www.bankingnews.ro; www.conso.ro; www.wall-street.ro; www.ghiseulbancar.ro; www.finzoom.ro; www.banisiafaceri.ro; www.money.ro; www.riscograma.ro; www.clubafaceri.ro;

Marius COZMA

1.) REZULTATE ale SISTEMULUI BANCAR 1.1. Profitabilitate si active 1.) Cifrele cu care bncile se ludau acum 5 ani (04.03.2013) Mostenirea anilor de aur 2006-2008 n sistemul bancar romnesc:

2.) Cel mai prost an pentru bnci (10.04.2013) Rezultatele financiare preliminare ale celor 40 de institutii de credit de pe piata romneasc indic pierderi-record cumulate, de 2,12 miliarde lei, pentru anul trecut, aproape triple fat de 2011. n 2008, sistemul raportase cele mai mari cstiguri din istorie, peste 4,4 miliarde lei. Anul trecut a fost al treilea an la rnd n care sistemul bancar a nregistrat un rezultat negativ, aducnd cea mai mare crestere a volumului pierderilor. Aceasta a fost consecinta agravrii procesului de deteriorare a calittii portofoliilor de credite, dar si a scderii soldului creditelor, n conditiile n care productia de credite noi s-a prbusit, iar multe bnci au vndut pachete de active devenite neperformante. Rezultate negative au nregistrat deopotriv bnci mari si mici. n 2011, pierderile cumulate ale bncilor au nsumat 777 milioane lei, iar n 2010 circa 516 milioane lei. La pierderi de 2,1 miliarde de lei, rentabilitatea capitalului din sistem a rmas n teritoriul negativ, cu un minus de 5,4%. Ca si n anii precedenti, BNR a continuat s preseze actionarii bncilor cu rezultate negative s aduc sume suplimentare la capital, astfel nct solvabilitatea medie pe sistem s-a mentinut la 14,6% la sfrsitul anului. n prima sa analiz a strii de sntate a sistemului financiar din Uniunea European, FMI consider c blocul comunitar a fcut unele progrese n solutionarea crizei financiare, ns, cu toate acestea, au rmas unele vulnerabilitti si de aceea este nevoie de intensificarea eforturilor. Riscurile rmn ridicate, n special n contextul cresterii economice modeste si al consolidrii fiscale, se arat n analiza consiliului director al FMI. Este nevoie de noi pasi pentru a reconstrui ncrederea si a ajunge la o stabilitate financiar de durat n 2

regiune, se mai arat n raportul FMI. n opinia Fondului, principala prioritate pentru UE o constituie consolidarea bncilor prin curtarea bilanturilor si supunerea lor la mai multe teste de stres. n al doilea rnd, UE trebuie s finalizeze procesul de armonizare a supravegherii financiare n Europa, prin punerea n practic a supervizorilor bancari si a uniunii bancare. Europenii intentioneaz s pun la punct un organism unic de supraveghere bancar n zona euro, ce va fi deschis si altor state din UE care vor dori s participe si care, n principiu, ar urma s fie operational de la 1 martie 2014. Pe lng organismul de supervizare, FMI le-a adresat un apel liderilor europeni s creeze rapid o autoritate care s poat nchide bncile cu probleme si s pun la punct circumstantele n care Mecanismul European de Stabilitate (MES) va putea mprumuta bani n mod direct bncilor. n absenta unui sistem de gestionare a bncilor cu probleme, n perioada care a trecut de la colapsul Lehman Brothers n 2008 si pn n prezent, cele 27 de state membre UE au injectat 1.700 miliarde de euro n sistemele lor bancare, arat datele Comisiei Europene. Bncile care au participat la Initiativa Viena 1 si-au redus expunerea pe Romnia cu 8%, mai spune Popa. Initiativa Viena sau Viena 1 a fost creat la nceputul anului 2009 de ctre bncile centrale si guvernele din Europa Central si de Est, autorittile UE, alturi de FMI, Banca Mondial, BERD, Banca European pentru Investitii, pentru a preveni eventuale retrageri masive de capital de pe pietele est-europene, dup criza global provocat de falimentul Lehman Brothers.Procesul de dezintermediere controlat continu. Cea mai recent cifr, care cred c este pentru 11 luni, era de 8% reducere a pasivelor mam-fiic pentru subsidiarele cu capital strin, cele aferente sistemului Viena 1, acele bnci strine care mpreun au undeva la dou treimi din sistemul bancar. O anumit reducere se cunoaste. Aceast reducere este fat de martie 2009. Din martie 2009 fat de sfrsitul anului 2012, respectiv luna noiembrie 2012, reducerea este de 8%, a spus Popa. Potrivit acestuia, scderea este partial compensat de faptul c unele dintre liniile de finantare anterior disponibile au fost transformate n credite subordonate, care sunt elemente de rang 2.Contribuie la capitalizarea sistemului bancar ntr-o manier direct. Nivelul de solvabilitate a sistemului este de 14,7% la nivelul lunii septembrie 2013. Este o cifr influentat si n 2012 si n 2013 de aplicarea filtrelor prudentiale. Dac aceste cifre nu ar fi prezente pe sistem IFRS, solvabilitatea ar fi mai mare cu circa 3 puncte procentuale, a mai afirmat Popa. 3.) Bancile romanesti, sufocate de restante (24.04.2013) Peste 700.000 de romani aveau mai mult de un milion de restante la banci, la finele lunii februarie 2013. Romanii se gandesc de doua ori inainte de a mai incerca sa ia un credit. Mai mult, teama de viitor ii face sa economiseasca din ce in ce mai mult. La finele lunii februarie 2012, soldul depozitelor depasea deja cu peste 20 de miliarde de euro volumul de credite din bilanturile bancilor. Volumul creditului acordat gospodariilor populatiei a scazut in luna februarie 2013 la 102,898 miliarde lei, fiind cu 0,2% mai mic decat cel din ianuarie 2013, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Din aceasta suma, peste 36,971 miliarde lei reprezentau creditele pentru locuinte. Volumul acestora a crescut cu 0,37% fata de cel inregistrat la finele lunii ianuarie 2013. Volumul creditelor populatiei pentru consum si alte scopuri a scazut cu 0,65%, din ianuarie, ajungand la finalul lunii februarie 2013 la 65,927 miliarde lei. Din acest volum, peste 32,165 miliarde lei erau in lei, 25,358 miliarde lei in euro si circa 8,403 miliarde lei in alte valute. Volumul total al depozitelor populatiei a crescut, in februarie 2013, cu 0,5% fata de nivelul de la finalul lunii ianuarie 2013, ajungand la 123,419 miliarde lei. Din luna februarie a anului 2012 si pana la finele aceleiasi luni din 2013, volumul a crescut cu 6,5%. Din cele peste 123 miliarde lei, circa 23,187 miliarde lei sunt depozite overnight, iar peste 100,227 miliarde lei depozite la termen. In aceeasi perioada, depozitele atrase de la societatile nefinanciare au scazut cu 1%, la 58,919 miliarde lei, din care peste 29,267 miliarde lei erau depozite overnight si 29,652 miliarde lei la termen. Depozitele constituite de administratia publica au crescut, in februarie 2013, la peste 40,902 miliarde lei, volumul fiind cu 7,1% mai mare decat cel de la finalul lunii ianuarie 2013. Numarul restantierilor, persoane fizice, la banci si IFN-uri, cu restante mai mari de 30 de zile a scazut cu 6,7%, la 705.742 in luna februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013. In luna februarie a anului precedent numarul restantierilor se ridica la 708.450. Numarul total al restantelor a scazut cu 6,11%, la 969.887, in a doua luna a acestui an. In februarie 2012, numarul restantelor era de peste un milion. In ceea ce priveste sumele restante, volumul total a crescut cu 1,5%, la peste 9,662 miliarde lei. Comparativ cu situatia din februarie 2012, suma este mai mare cu 25,6%. Din aceasta suma, peste 3,6 miliarde lei erau restante in lei, la finele lunii februarie 2013, 3,973 miliarde lei restante in euro, 31,2 milioane lei in dolari si circa 2,057 miliarde lei in alte valute. Peste 6,937 miliarde lei reprezentau intarzieri mai mari de 90 de zile. 3

Potrivit unor calcule provizorii ale bncii centrale, la sfrsitul anului trecut rata creditelor neperformante din sistem a urcat la 18,2%, cu aproape patru puncte procentuale peste nivelul din anul precedent. Cresterea nu este surprinztoare, avnd n vedere c economia nu si-a revenit, au continuat s apar cazuri de insolvent printre companii, iar multe dintre creditele restructurate n primii ani de criz au ajuns s acumuleze noi restante, redevenind neperformante. De asemenea, piata bancar a fost zdruncinat de o serie de cazuri de fraud care nc sunt n anchet, iar nivelul ridicat al neperformantei sugereaz si slbiciuni la nivelul sistemelor de evaluare a riscului. Cresterea restantelor nu se opreste nici anul acesta.Nivelul creditelor neperformante va continua s creasc pe termen scurt, existnd presiuni n acest sens, spune Cristian Popa, viceguvernatorul Bncii Nationale a Romniei (BNR). Depinde de perspectivele de crestere pe termen scurt ale economiei, de ncrederea consumatorilor corporativi si persoane fizice, dar si de disponibilitatea bncilor de a mai da credite. Dac se relanseaz creditarea ntr-o manier sustenabil, acest raport al creditelor neperformante va tinde s se erodeze n timp. 1.2. Creditare 1.) 700.000 de romani au restante la credite de 2,2 mld. euro (10.04.2013) Peste 700.000 de persoane fizice inregistrau la finalul lunii februarie 2013 restante mai mari de 30 de zile in contul creditelor contractate de la banci si institutii financiare nebancare (IFN), sumele intarziate la plata urcand la 9,7 miliarde de lei (2,2 mld. euro), potrivit datelor BNR. Volumul restantelor a crescut cu mai mult de 25% in ultimul an, doar pe parcursul primelor doua luni din acest an volumul restantelor majorandu-se cu echivalentul a 40 mil. euro. Clientii cu credite in valuta dau cele mai mari batai de cap bancherilor. Volumul restantelor la creditele in euro, de exemplu, a crescut cu o treime fata de aceeasi perioada a anului trecut, pana la echivalentul a 900 mil. euro. La acestea se adauga restante de echivalentul a 470 mil. euro la imprumuturile in franci elvetieni. Spre comparatie, restantele la creditele in lei au crescut cu circa 17% in ultimul an si au ajuns la 3,6 miliarde de lei. Cea mai mare parte a restantelor la credite - respectiv 6,9 miliarde de lei -sunt intarzieri la plata mai mari de 90 de zile, acestea fiind trecute de bancheri in categoria pierdere si provizionate integral, ceea ce inseamna ca sansele de recuperare a banilor sunt practic nule. De multe ori aceste credite, mai ales daca nu au garantii in spate, sunt vandute recuperatorilor de creante la discounturi de pana la 90% din valoarea nominala. In aceste conditii, reticenta pentru credite este absolut explicabila, mai ales ca pierderile provizionate de banci au ajuns la 36,6 miliarde de lei. Romanii se gandesc de doua ori inainte de a mai incerca sa ia un credit. Mai mult, teama de viitor ii face sa economiseasca din ce in ce mai mult. La finele lunii februarie 2013, soldul depozitelor depasea deja cu peste 20 de miliarde de euro volumul de credite din bilanturile bancilor. Volumul creditului acordat gospodariilor populatiei a scazut in luna februarie 2013 la 102,898 miliarde lei, fiind cu 0,2% mai mic decat cel din ianuarie 2013, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Din aceasta suma, peste 36,971 miliarde lei reprezentau creditele pentru locuinte. Volumul acestora a crescut 0,37% fata de cel inregistrat la finele lunii ianuarie 2013. Volumul creditelor populatiei pentru consum si alte scopuri a scazut cu 0,65%, din ianuarie 2013, ajungand la finalul lunii februarie 2013 la 65,927 miliarde lei. Din acest volum, peste 32,165 miliarde lei erau in lei, 25,358 miliarde lei in euro si circa 8,403 miliarde lei in alte valute. 2.) Restantele nu se mai opresc (10.04.2013) Numarul restantierilor, persoane fizice, la banci si IFN-uri, cu restante mai mari de 30 de zile, a scazut cu 6,7%, la 705.742 in luna februarie 2013, comparativ cu ianuarie 2013 . In luna februarie a anului precedent numarul restantierilor se ridica la 708.450. Numarul total al restantelor a scazut cu 6,11%, la 969.887, in a doua luna a acestui an. In februarie 2012, numarul restantelor era de peste un milion. In ceea ce priveste sumele restante, volumul total a crescut cu 1,5%, la peste 9,662 miliarde lei. Comparativ cu situatia din februarie 2012 , suma este mai mare cu 25,6%. Din aceasta suma, peste 3,6 miliarde lei erau restante in lei, la finele lunii februarie 2013, 3,973 miliarde lei restante in euro, 31,2 milioane lei in dolari si circa 2,057 miliarde lei in alte valute. Peste 6,937 miliarde lei reprezentau intarzieri mai mari de 90 de zile. Potrivit unor calcule provizorii ale bncii centrale, la sfrsitul anului trecut rata creditelor neperformante din sistem a urcat la 18,2%, cu aproape patru puncte procentuale peste nivelul din anul precedent. Cresterea nu este surprinztoare, avnd n vedere c economia nu si-a revenit, au continuat s apar cazuri de insolvent printre companii, iar multe dintre creditele restructurate n primii ani de criz au ajuns s acumuleze noi restante, redevenind neperformante. 4

De asemenea, piata bancar a fost zdruncinat de o serie de cazuri de fraud care nc sunt n anchet, iar nivelul ridicat al neperformantei sugereaz si slbiciuni la nivelul sistemelor de evaluare a riscului. Cresterea restantelor nu se opreste nici anul acesta. Nivelul creditelor neperformante va continua s creasc pe termen scurt, existnd presiuni n acest sens, spune Cristian Popa, viceguvernatorul Bncii Nationale a Romniei (BNR). Depinde de perspectivele de crestere pe termen scurt ale economiei, de ncrederea consumatorilor corporativi si persoane fizice, dar si de disponibilitatea bncilor de a mai da credite. Dac se relanseaz creditarea ntr-o manier sustenabil, acest raport al creditelor neperformante va tinde s se erodeze n timp. Asteptm s nceap s se ntmple acest lucru, dar pe termen scurt asteptm s existe presiuni pentru cresterea creditelor neperformante, a spus Popa. Valoarea total a pierderilor provizionate de institutiile de credit din activitatea de creditare a crescut cu 22,7% din februarie 2012 pn n februarie 2013, ajungnd la 36,646 miliarde lei. Fat de luna ianuarie 2013, cresterea este de 2,6%. De asemenea, totalul provizioanelor pentru toate categoriile de credite ndoielnice, pierderi, substandard, n observatie si standard depseste 40,120 miliarde lei, n crestere cu 1,5% fat de luna precedent. La sfrsitul lunii februarie 2013, creditele considerate ndoielnice reprezentau 2,78 miliarde lei, n timp ce 5,899 miliarde de lei totalizau creditele substandard, 8,357 miliarde lei creditele n observatie si 38,539 miliarde lei creditele standard. Pierderea brut este de peste 50,009 miliarde lei, cu circa 0,9% mai mare dect nivelul nregistrat la finalul lunii ianuarie 2013. 3.) BNR: Creditul neguvernamental a crescut cu 0,5 la suta in termeni reali, in martie 2013 (24.04.2013) Creditul neguvernamental a crescut 0,5 la suta, in termeni reali, in luna martie 2013, fata de luna februarie 2013, pana la nivelul de 223,883 miliarde lei, a anuntat, pe 24.04.2013, Banca Nationala a Romaniei /BNR/. Creditul in lei a scazut cu 0,3 la suta (-0,3 la suta in termeni reali), iar creditul in valuta, exprimat in lei, s-a majorat cu 1 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a scazut cu 9,7 milioane euro). La 31 martie 2013, creditul neguvernamental a inregistrat o reducere de 0,2 la suta (-5,2 la suta in termeni reali), fata de 31 martie 2012, pe seama majorarii cu 3,4 la suta a componentei in lei (-1,8 la suta in termeni reali) si a diminuarii cu 2,3 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 3,1 la suta). Creditul guvernamental a scazut in luna martie 2013 cu 3,4 la suta, pana la 73,171 miliarde lei. La 31 martie 2013, creditul guvernamental a inregistrat o diminuare de 9,6 la suta (-14,1 la suta in termeni reali), fata de 31 martie 2012. 1.3. Economii 1.) Mai multe depozite (10.04.2013) Volumul total al depozitelor populatiei a crescut, in februarie 2013, cu 0,5% fata de nivelul de la finalul lunii ianuarie 2013, ajungand la 123,419 miliarde lei. Din luna februarie a anului 2012 si pana la finele aceleiasi luni din 2013 , volumul a crescut cu 6,5%. Din cele peste 123 miliarde lei, circa 23,187 miliarde lei sunt depozite overnight, iar peste 100,227 miliarde lei depozite la termen. In aceeasi perioada, depozitele atrase de la societatile nefinanciare au scazut cu 1%, la 58,919 miliarde lei, din care peste 29,267 miliarde lei erau depozite overnight si 29,652 miliarde lei la termen. Depozitele constituite de administratia publica au crescut, in februarie 2013, la peste 40,902 miliarde lei, volumul fiind cu 7,1% mai mare decat cel de la finalul lunii ianuarie 2013. 2.) Depozitele la cele noua sucursale straine reprezinta 8% din totalul depozitelor din Romania (12.04.2013)

Depozitele la cele nou sucursale ale bncilor strine totalizau la sfrsitul primului trimestru din acest an 24,4 mld. lei (5,5 mld. euro) si reprezentau aproximativ 8% din totalul sumelor depuse la bncile din Romnia, reiese din datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Totalul depozitelor la bncile de pe teritoriul Romniei a ajuns la finele lunii martie 2013 la 303,6 mld. lei, iar sumele la institutiile de credit garantate de Fond erau de 279,2 mld. lei. La sfrsitul perioadei ianuarie martie din acest an existau 32 de bnci persoane juridice romne, participante la FGDB, si nou sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre. Cele mai mari bnci locale care functioneaz ca sucursale sunt ING (Olanda), Citi (Irlanda) si Italo-Romena (Italia). Sucursalele bncilor strine nu mai sunt membre ale FGDB de la 1 ianuarie 2007, data aderrii Romniei la Uniunea European, fiind incluse n schemele de garantare a depozitelor din trile de origine. n cazul supravegherii sucursalelor deschise de bncile strine atributiile BNR sunt limitate n principal la monitorizarea indicatorilor de solvabilitate si a constituirii rezervelor minime obligatorii. Depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro pe deponent/pe banc sunt garantate la nivel europen. Dac n 2008 sumele depuse de romni la sucursale ajungeau la aproximativ 12 mld. lei, reprezentnd 5% din totalul depozitelor, n ultimii trei ani valoarea s-a dublat, iar ponderea din total oscileaz n jur de 8%. n timp ce depozitele la sucursalele bncilor strine au crescut n T4 2012 si T1 2013, cele de la bncile romnesti cu capital strin au sczut. Evolutia depozitelor la sucursalele din Romnia ale bncilor strine a fost opus celei la institutiile de credit romne, valoarea acestora majorndu-se n ultimul trimestru de anul trecut cu 0,4 mld. lei n principal datorit sporului depozitelor persoanelor juridice n lei si de valori peste plafonul de garantare, se arat ntr-un raport al Fondului de Garantare. Pe segmentul populatiei, la sfrsitul anului 2012, depozitele la institutiile de credit din Romnia au atins 123,8 mld. lei, cu 1,3% peste valoarea de la finele trimestrului anterior (0,4% n termeni reali), respectiv cu 7,9% n plus fat de perioada similar a anului precedent (2,8% n termeni reali). Cresterea s-a datorat sporului depozitelor populatiei de valori mai mici dect plafonul de garantare la institutiile de credit participante la FGDB, valoarea depozitelor la sucursalele bncilor strine din Romnia consemnnd o crestere de doar 0,1 mld. lei, se mai arat n raportul FGDB. 3.) Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali s-au majorat cu 2,7% fata de februarie 2012, la 200,81 miliarde lei. Economiile in lei ale gospodariilor populatiei s-au cifrat la 76,94 miliarde lei, in crestere cu 2,3%. Fata de martie 2012, au inregistrat o crestere de 2,4% (-2,7% in termeni reali). Depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au majorat cu 4,8%, pana la 50,5 miliarde lei. La 31 martie 2013, depozitele in lei ale persoanelor juridice au scazut cu 3,3% (-8,1% in termeni reali) fata de 31 martie 2012. Depozitele in valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice, exprimate in lei, au crescut cu 1,8%, la 73,36 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele in valuta s-au majorat cu 0,7%, la 16,6 miliarde euro). Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent , depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 17,4% (exprimate in euro, depozitele in valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 16,4%). Depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au crescut cu 17,9% (exprimate in euro, au crescut cu 17%), iar depozitele in valuta ale persoanelor juridice exprimate in lei s-au majorat cu 16,3% (exprimate in euro, au crescut cu 15,3%). 6

1.4. Rezerve 1.) Rezervele valutare au urcat in martie 2013, desi BNR a platit a cincea rata la FMI (01.04.2013) Rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei au urcat usor in martie 2013, cu 40 de milioane euro, la 32,2 miliarde euro, in conditiile unor intrari si iesiri moderate, de circa 800 de milioane euro, potrivit datelor anuntate de banca centrala. In cursul lunii martie 2013 s-au consemnat intrari la rezerva valutara de 864 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene si altele. In acelasi interval, au iesit de la rezerva valutara 825 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta (inclusiv a cincea rambursare de capital si dobanda in suma de circa 249 milioane echivalent euro din imprumutul de la Fondul Monetar International) si altele. Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4,17 miliarde euro. Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 martie 2013 au fost de 36,38 miliarde euro fata de 36,21 miliarde euro la 28 februarie 2013. Platile scadente in luna aprilie 2013 in contul datoriei publice si public garantata denominate in valuta insumeaza 186,67 milioane euro. 2.) Isarescu: Personal nu vreau sa mai creasca rezerva de aur a Romaniei; sunt superstitios (29.04.2013) Rezerva de aur a Romaniei ar trebui sa ramana la circa 100 de tone pentru ca ori de de cate ori a trecut peste acest nivel tara a patit ceva, a declarat, pe 29.04.2013, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), la simpozionul anual de istorie si civilizatie bancara 'Cristian Popisteanu'. "Eu am o invatatura. Este cam pesimista. Deci eu nu vreau sa mai creasca rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru ca sunt superstitios. De cate ori am trecut peste 100 de tone Romania a patit ceva. De data asta sa ramanem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone", a explicat Isarescu. Potrivit acestuia, in 1990 la doua ore dupa ce a fost numit guvernator al Bancii Nationale s-a dus in tezaur. "De ce? Ca sa ating aurul, era si ultima rezerva tangibila a Romanei si ca sa capat incredere. (...) M-a intrebat cineva cum am rezistat (atat de mult timp ca Guvernator al BNR n.r.). Probabil ca am luat ceva magie din tezaurul, mic atunci, nu aveam decat vreo 64 tone de aur, suficient ca sa imi dea incredere pentru cativa ani buni, cel putin. In prezent suntem la al doilea ciclu pe care il traiesc de explozie a pretului aurului", a spus guvernatorul BNR. Acesta a mai spus ca acum 133 de ani a fost semnat actul de nastere al BNR, respectiv 17/29 aprilie 1880. "Atunci s-a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. A fost un act pregatit cu mult timp inainte. Au fost mai multe incercari. (...) Sub Bratieni s-a infiintat institutia noastra si as spune ca a fost ultimul act important inaintea Regatului, inainte constituirii Regatului Romaniei care a contribuit la formarea Romaniei moderne", a mai spus Isarescu. Potrivit datelor BNR, rezerva de aur a Romaniei era la la finalul lunii martie 2013 de 103,7 tone, valoarea acesteia situandu-se la 4,178 miliarde euro. 3.) Cu 5,5 grame de aur pe locuitor, Romania este in topul rezervelor (30.04.2013) Romania se numara printre tarile care au cea mai mare cantitate de aur pe cap de locuitor, iar leul este acoperit in proportie de 60-70% de aur, a declarat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR. Rezerva de aur a Romaniei era la finalul lunii martie 2013 de 103,7 tone, valoarea acesteia situanduse la 4,178 mld. euro, conform BNR. Fiecarui roman ii revine o rezerva de 5,5 grame de aur, avand in vedere cifrele preliminare de la recensamant, care indica circa 19 milioane de locuitori. Rezerva de aur reprezenta in martie 2013 aproximativ 11,5% din rezerva internationala totala a BNR. SUA si Germania detin cele mai mari rezerve de aur, care reprezinta 70% din rezervele totale ale bancilor centrale din aceste tari. Daca se analizeaza baza monetara, adica banii emisi de catre BNR si rezervele minime ale bancilor de la banca centrala, Romania are in prezent acoperire a monedei nationale in aur de 6070%, mai mare decat in 1916, potrivit lui Isarescu. "Unii spuneau ca leul, inainte de Primul razboi mondial, era tare pentru ca era acoperit 33% in aur. Pai, leul din prezent este acoperit vreo 60-70% din aur, e si mai tare". 4.) 140 de tone - cea mai mare rezerva de aur din istoria BNR; acum banca centrala detine doar 103 tone (30.04.2013) 7

Romania avea mai putin de 15 tone de aur in rezerva BNR la sfarsitul secolului al XIX-lea , imediat dupa infiintarea institutiei, si a atins recordul istoric in 1940, cand detinea aproape 140 de tone din metalul pretios, ocupand locul al 12-lea in lume. BNR avea in 1940 mai mult aur in rezerva decat bancile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, si usor mai putin decat Japonia, potrivit datelor World Gold Council. De la infiintarea Bancii Nationale a Romaniei, in 1880, rezervele de aur au fluctuat in functie de evenimente istorice - razboaie si decizii politice -, dar si de ciclurile de crestere economica. Astfel, Romania avea in anul 1900, la inceputul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat in urmatorii cinci ani si a ajuns la 22,5 tone in 1905, pentru ca apoi sa urce constant pana in 1940, cand a atins maximul de 139,88 tone. Un important punct de inflexiune este perioada 1915-1920, cand Romania a predat Rusiei tezaurul. Astfel, BNR avea mai putin de 2 tone de aur in 1920, insa rezerva a revenit in urmatorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone in 1925, de la 64,1 tone in 1915, cu un an inainte de semnarea decretului de predare a tezaurului. Dup cel de-Al Doilea Rzboi Mondial urmeaz o perioad de trei decenii n care datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council. Raportrile reapar ns din 1973, la scurt timp dup ce Romnia a devenit membru al Fondului Monetar International. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care au crescut constant pn n 1985, cnd au ajuns la 119 tone. Rezerva s-a njumttit ns n 1987, la 48 de tone, si a continuat s scad n 1988, la 45 de tone, dup decizia lui Nicoale Ceausescu de a vinde aur pentru a rambursa datoria de stat. Spre sfrsitul lui 1989, BNR a cumprat aproximativ 20 de tone, rezerva revenind la 68 de tone. Dup 1989, rezerva de aur a Romniei a crescut constant pn n 1999, fiind mentinut de BNR la 103-105 tone din 2000 pn n prezent. Rezerva de aur a BNR este de 103,7 tone, reprezentnd circa 10% din rezervele internationale totale. Romnia se plaseaz pe pozitia a 33-a n lume dup cantitatea de aur din rezerv. BNR nu a mai cumprat aur din anul 2000, cnd statul a pus TVA pe tranzactiile de acest tip, scumpind practic metalul n raport cu pretul pltit n alte tri.

2.) SONDAJE, OPINII, STUDII, ANALIZE, ESTIMARI si PREVIZIUNI 2.1. Aderarea la EUR 1.) Morgan Stanley: Urmatorii doi ani, cruciali pentru moneda euro (05.04.2013) Morgan Stanley se arata extrem de preocupat de starea monedei euro dupa evolutiile recente din Cipru, salvarea bancilor, considerand ca in urmatorii doi ani vor fi extrem de cruciali pentru moneda unica. Agentia constata intr-un raport ca mediul ostil pentru moneda euro continua. Incertitudinea din Italia, potrivit Morgan Stanley, este de natura sa tina euro sub presiune pe termen lung! Incertitudinea politica din Italia (care incearca sa-si formeze un guvern, timpul scurt si posibilitatea tot mai accentuata de a avea un nou scrutin) mentin euro in socuri. Cu toate acestea, analistii americani cred ca euro ar putea gasi sprijin la banca centrala a Japoniei, care devine o sursa importanta de lichiditate la nivel mondial. Chiar si in acest caz, perspectivele pentru moneda euro raman negative pe termen lung. Potrivit unui analist de la banca de investitii americana, Hans Redeker, Cipru a ridicat ingrijorari serioase cu privire la euro si sursele financiare ale tarilor din regiune. Intr-adevar, consideram ca peste 2 ani si jumatate, poate chiar mai mult, rata de schimb al monedei euro fata de dolar va cobori dintr-o data, dip, este foarte probabil. 2.) Opinia FMI: Ce se intampla cu moneda euro (08.04.2013) Directorul Fondului Monetar International, Christine Lagarde, spune ca moneda euro nu va disparea, ea urmand sa se stabilizeze dupa ce criza din Cipru va fi rezolvata. Christine Lagarde a participat recent la o conferinta (Boao Forum, tinuta in China) si a spus ca moneda euro are un viitor stabil si va ramane pentru mult timp asa, scrie news.com.au. Cand i s-au pus intrebari legate de situatia grava din Cipru, si-a reafirmat increderea in rezolvarea problemelor financiare ale Europei. 3.) Opinia Patriciu: BNR a creat o scoala de birocrati care habar nu au de economie (15.04.2013) 8

Banca Nationala a creat o scoala de birocrati care habar nu au de economie, a sustinut omul de afaceri Dinu Patriciu, care considera, de asemenea, ca in Europa criza ar putea dura chiar zeci de ani, iar moneda europeana va disparea. "Putem sa imputam Bancii Nationale imbatranirea excesiva si faptul ca a creat o scoala de birocrati care habar nu au de economie. Sunt complet nestiutori in materie economica. In Romania, Banca Nationala este unul dintre marile handicapuri pe care economia romaneasca le are si o stavila in fata progresului", a spus Dinu Patriciu. Omul de afaceri a vorbit si despre prabusirea euro si riscul ca acesta sa dispara. "Criza s-ar putea sa dureze ani sau chiar decenii, asa cum s-a intamplat in alte parti ale planetei. Acum investiiile sunt canalizate catre alte zone ale planetei, America de Sud, Asia de sud-est, China (...) In 1998 spuneam ca moneda unica e ultima mare greseala a clasei politice europene. Azi pot sa va spun ca aceasta afirmatie e inceputul sfarsitului si s-ar putea chiar sa fie o explozie a sistemului. Pentru ca nimeni nu e nebun sa tina bani atunci cand ei sunt in primejdie. Banii sunt lasi, banii fug", a afirmat Patriciu. 4.) Guvernul isi ia gandul de la trecerea la euro. Programul de convergenta nu va include o noua tinta de adoptare a monedei europene (17.04.2013) Guvernul va transmite Comisiei Europene (CE) un program de convergenta care nu va mai include, insa, spre deosebire de ultimii ani, o tinta pentru adoptarea monedei euro, au declarat surse oficiale. "Nu va mai fi o data fixa, iar programul de convergenta va include din nou o astfel de tinta atunci cand Romania va indeplini criteriile reale", au aratat sursele. La inceputul anului 2013, premierul Ponta a anuntat ca intrarea Romaniei in zona euro in 2015 nu mai reprezinta o tinta credibila, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum in jurul anului 2020. 2.2. Cursul de schimb 1.) UniCredit Tiriac Bank vede cursul in intervalul 4,3-4,5 lei/euro in acest an (02.04.2013) Cursul de schimb se va plasa in intervalul 4,3-4,5 lei/euro in acest an, nivele mai ridicate fiind asteptate in ultimul trimestru din 2013, pe fondul factorilor sezonieri, insa nu este exclus ca deteriorarea contextului sa impinga cursul de schimb catre aceste varfuri chiar mai devreme, considera analistii UniCredit Tiriac Bank. "Pe masura ce cererea investitorilor straini pentru titlurile de stat denominate in lei s-a temperat, cursul de schimb leu/euro s-a intors la nivele de peste 4,40. In plus, lichiditatea in crestere pe piata monetara a redus diferentialul de dobanda dintre euro si leu, ceea ce ar fi putut diminua apetitul pentru moneda nationala. Leul a suferit de asemenea din cauza vestilor negative provenite de la zona euro. Pe masura ce incertitudinea legata de rezolvarea crizei din Ciprului si-a facut simtita prezenta, aversiunea la risc a crescut, cu impact negativ asupra monedelor din Europa Centrala si de Est", se arata in cel mai recent raport lunar al bancii. Cursul s-a stabilizat la sfrsitul sptmnii 25.-31.03.2013 pe palierul de 4,41 lei/euro, unde a urcat n ultimele dou sptmni pe fondul crizei din Cipru. Euro a trecut pragul de 4,4 lei pe 18 martie 2013, imediat dup anuntul privind "taxa" pe depozitele din bncile cipriote, o msur care a speriat investitorii de pe pietele emergente. Banca National a Romniei a publicat pe 02.04.2013 un curs de referint n scdere usoar, la 4,4143 lei/euro. Cursul mediu de schimb este asteptat s se situeze n jur de 4,40 n 2013, n viziunea analistilor UniCredit Tiriac Bank. 2.) Isarescu: BNR nu lasa moneda sa se deprecieze foarte repede pentru ca are impact de contagiune (09.04.2013) Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a precizat pe 08.04.2013, ca nu va lasa sa se deprecieze foarte repede moneda nationala pentru ca are impact de contagiune. "Lucian Croitoru abordeaza atacul speculativ din toamna 2008. A curs la vopsea si cerneala de tiparnita... Initial nici nu a folosit termenul atac speculativ. Era o situatia tensionata si cuvantul speculativ crea alte probleme atunci. Asa cum nu l-am lasat, pentru ca avem flotare controlata, sa se duca spre 2,5 (lei/euro) spre 2, nu lasam nici acum sa se deprecieze foarte repede pentru ca are impact de contagiune, se duce in intregul sistem bancar, deterioreaza pozitia bancilor, pune in pericol economisirile publicului si aceasta este Romania. Nu avem un Dow Jones, din pacate ne uitam cu totii la cursul de schimb ca la un indicator bursier de tip bine sau rau. Urmariti intr-o zi cu volatilitate un pic mai mare a cursului cum se exprima crainicii de la televiziune", a explicat Mugur Isarescu. Acesta a reamintit ca a spus cu mult timp in urma ca in Romania exista banci romanesti cu capital strain. 9

"Cineva scria astazi ca nu a spus nimeni, in special de la Banca Nationala si sa le fie rusine celor de la Banca Nationala, si imi asum aceasta rusine ca depozitele, este adevarat, sunt garantate pana la 100.000 euro, dar ca dupa 100.000 euro fiecare merge pe cont propriu (...) ca aceasta suma nu mai este garantata. Mi se pare suparator. Ce concluzii tragem? Ca in situatii de panica, de durere, judecatile normale nu mai sunt valabile. Atentie, garantat pana la 100.000 euro. Punct, fraza a doua, dupa 100.000 euro nu mai este garantata. Eu credeam ca se subintelege, nu? Mai citesc tot prin presa de astazi, printre altele, ideea ca nu s-a stiut ce este cu sucursalele. Toata presa a prins mult mai usor o idee ideologica prin care spune "Ce tot spune Banca Nationala de banci straine si banci romanesti cu capital strain? Ca tot aia este". Trebuie sa apara un soc din acesta ca sa se vada ca nu e tot acelasi lucru. De fiecare data cand am spus banci romanesti cu capital strain este vorba de banci romanesti care sunt infiintate in Romania, sunt persoane juridice, autorizate de BNR, reglementate de BNR, raspundem pentru ele si asa mai departe si ca sucursalele sunt banci straine", a mai afirmat guvernatorul BNR. Acesta este de parere ca inca se cultiva superficialitatea. "Daca cineva sub semnatura lui ia cunostinta de ceva si pe urma spune ajutat de articole de presa si de formatori de opinie ca nu a stiut inseamna ca avem toti o problema", a mai afirmat Isarescu. In legatura cu stirile aparute despre Bank of Cyprus, acesta a afirmat ca BNR nu negociaza partile comerciale, "nu avem voie, fiecare actionar isi negociaza partea comerciala". "Orice banca centrala discuta cu alte banci centrale despre elementele esentiale legate de stabilitate. Suntem in acelasi club, suntem in Uniunea Europeana. Cand vorbim de Uniunea Bancara, cea care se va crea, atunci se vor face multi pasi inainte. Daca ne ducem la Comitetul European de Risc Sistemic si BNR impreuna cu celelalte institutii sunt membre ale CERS, acolo ce facem? Crede cineva ca stam si facem un dialog al surzilor si al mutilor? Nu, ascultam, negociem, gasim solutii", a mai adaugat guvernatorul BNR. 3.) De ce se amana aderarea Romaniei la zona euro (18.04.2013) Aderarea Romaniei la Spatiul Euro ramane un obiectiv asumat, insa acest moment trebuie sa gaseasca Romania pregatita si 'in perfecta compatibilitate', a sustinut pe 17.04.2013, premierul Victor Ponta. 'Am discutat cu guvernatorul BNR si cu domnul Daniel Chitoiu, care este cel care a up-datat acest program de convergenta si trebuie sa indeplinim toate criteriile, si nominale si reale, inainte de a intra in Spatiul Euro. Acesta ramane in continuare un obiectiv fundamental al Romaniei, insa, nu putem sa intram in Zona Euro nepregatiti pentru ca ar fi un lucru rau pentru noi, ca tara, si in mod sigur pentru ceilalti membri ai spatiului Euro', a spus premierul la finalul sedintei comune a plenului Camerei Deputatilor si Senatului in cadrul careia Guvernul si-a angajat raspunderea pe proiectul legii retrocedarilor. Ponta a subliniat ca, in opinia sa, Romania are anumite avantaje - crestere economica, posibilitatea de a contracta imprumuturi cu dobanzi reduse si potential - pe care nu trebuie sa le piarda. 'Zona Euro este intr-o perioada de consolidare. Sunt tari care sunt in criza si care au nevoie de planuri de salvare. Si, la modul cel mai sincer, nu suntem pregatiti sa rezistam la o competitie atat de dura cum este Zona Euro. Romania vrea sa intre in Zona Euro, dar in momentul in care suntem perfect compatibili si pregatiti. Termenul tine de pregatirea noastra si de reformele din Zona Euro. Sunt reforme care au loc mult mai rapid. (...) Romania are, insa, o situatie financiara si economica mai buna decat media Zonei Euro. Avem crestere economica si un anumit potential, ne imprumutam foarte ieftin. Trebuie sa fim pregatiti cand intram acolo pentru a nu pierde avantajele competitivitatii noastre', a conchis Victor Ponta. 2.3. Inflatia 1.) Opinia BNR: In conditiile date am fost chiar foarte curajosi (01.04.2013) Preocuparea noastra in acest trimestru a fost in principal sa absorbim, ca sa spunem asa, impactul nefavorabil pe care l-am avut in special la nivelul dobanzilor, a declarat, pe 28.03.2013, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu. Practic daca cineva se uita la dobanzile de pe piata monetara dar si la cele de certificate de trezorerie sau la dobanzile de referinta, benchmark sau Robor la 3 luni, observam ca acum in sfarsit am ajuns la nivelul la care ne situam prin mai, iunie anul trecut, inainte ca noul puseu al crizei din Grecia si apoi evenimentele politice interne sa impinga si dobanzile si intrarile de capital intr-o directie nefavorabila. Cu alte cuvinte recuperam ceea ce s-a cam pierdut din motive interne si externe anul trecut. Am actionat nu numai prudent dar extrem de ferm si cu instrumentele adecvate. Observ ca toata lumea se uita numai la rata de referinta. Nu cred ca daca printr-o conjunctura favorabila am fi coborat-o am fi avut aceleasi efecte asupra dobanzilor efective din piata si pe cale de consecinta si asupra dobanzilor cu care se finanteaza sectorul guvernamental economia reala si populatia. Fiecare are o interpretare despre cuvantul curajos. Eu spun ca in conditiile date am fost chiar foarte curajosi, a spus Isarescu. 10

Potrivit acestuia, BNR este preocupata cu deosebire tendinta inflatiei. Nu inseamna ca nu vor putea sa existe variatii lunare pentru ca actionam in conditiile in care indicele preturilor de consum contine foarte multe sau o pondere relativ ridicata de preturi volatile si oricand poate sa apara o poveste cu cartoful sau cu fasolea. Tendinta este descendenta. Pe masura ce va fi perceputa corect de catre public si indicatorii nostri, nu toti solizi, de perceptie privind anticipatiile inflationiste se vor diminua vom lua masurile de consecinta si vom vom proceda la ajustari de politica monetara. Romania depinde foarte mult nu de altceva decat de investitii si nu cred ca un investitor, fie ca el este roman sau strain este mai atent la altceva decat la stabilitate, stabilitate politica, sociala, financiara, stabilitate de preturi ca sa faca investitii. intr-un mediu instabil investitorul, un animal cum este sperios, ca sa-l citez pe Keynes (economistul britanic John Maynard Keynes), nu va face investitia necesara, a explicat Mugur Isarescu. 2.) Inflatia in zona euro a scazut pana la 1,7% in luna martie 2013 (03.04.2013) Rata anuala a inflatiei in zona euro continua sa scada, ajungand la 1,7% in luna martie 2013, de la nivelul de 1,8% inregistrat in luna februarie 2013, conform unei estimari preliminare publicate, pe 27.03.2013, de Oficiul european de statistica (Eurostat). Luna martie este a treia luna consecutiva de scadere a inflatiei in zona euro, care se afla in prezent sub tinta avuta in vedere de Banca Centrala Europeana. BCE vrea sa mentina cresterea preturilor sub, dar in apropiere, de doua procente. Cifrele preliminare publicate de Eurostat arata ca scaderea preturilor la energie a fost principalul motiv care a stat in spatele scaderii inflatiei. In luna februarie 2013, Romania a inregistrat a cea mai mare rata anuala a inflatiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene , 4,8%, in conditiile in care rata inflatiei a scazut pana la 1,8% in zona euro si la 2% in Uniunea Europeana. 3.) Rata anuala a inflatiei a scazut la 5,25% in martie 2013, ajungand la nivelul dobanzii BNR (10.04.2013) Rata anuala a inflatiei (pe ultimele 12 luni) a scazut la 5,25% in luna martie 2013, de la 5,65% in luna februarie 2013, potrivit datelor publicate pe 10.04.2013 de Institutul National de Statistica (INS). Rata inflatiei se situeaza astfel exact la nivelul dobanzii de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei /BNR/. In martie 2013, preturile au crescut cu numai 0,04% fata de februarie 2013, pe fondul scumpirii serviciilor cu 0,52 procente, in timp ce produsele nealimentare si cele alimentare s-au ieftinit cu 0,07%. Rata medie lunara a inflatiei in primele trei luni din 2013 a fost de 0,6%, fata de nivelul de 0,5% consemnat in aceeasi perioada a anului trecut. Cresterea medie a preturilor pe total in ultimele 12 luni (aprilie 2012 - martie 2013) fata de precedentele 12 luni (aprilie 2011 - martie 2012) determinata pe baza IPC este de 4,1%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este de 3,9%. In ultimele 12 luni cel mai mult au crescut preturile produselor nealimentare - cu 5,81%, in timp ce preturile serviciilor au urcat cu 3,52%, iar cele ale produselor alimentare cu 5,46%. De la inceputul anului 2012, cumulat pe trei luni, preturile au crescut cu 1,72% - la alimente cu 1,46%, la produse nealimentare cu 2,40%, iar la servicii cu 0,61%. Proiectia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) pentru rata anuala a inflatiei este de 3,5% la sfarsitul anului 2013 si de 3,2% la finele lui 2014. 4.) Romania a avut cea mai mare rata anuala a inflatiei din UE in luna martie 2013 (16.04.2013) Romania a inregistrat in martie 2013, pentru a treia luna consecutiv, cea mai mare rata anuala a inflatiei din UE (4,4%), conform datelor publicate pe 16.04.2013 de Oficiul european de statistica (Eurostat). In Uniunea Europeana, rata anuala a inflatiei a scazut in luna martie 2013 pana la 1,9% de la 2,0% in luna februarie 2013, in timp ce in zona euro rata anuala a inflatiei a scazut pana la 1,7% de la 1,8% in luna februarie 2013. Banca Centrala Europeana (BCE) vrea sa mentina cresterea preturilor imediat sub nivelul de doua procente. Tarile cu cea mai ridicata rata anuala a inflatiei au fost Romania (4,4%), Estonia (3,8%) si Olanda (3,2%). La polul opus se situeaza Grecia (minus 0,2%), Letonia (0,3%) si Suedia (0,5%). Comparativ cu luna februarie 2013, rata anuala a inflatiei a scazut in 20 state membre UE, inclusiv in Romania, a ramas stabila in cinci state si a crescut intr-o singura tara membra UE. Potrivit datelor prezentate de Institutul National de Statistica (INS), rata anuala a inflatiei (pe ultimele 12 luni) a scazut la 5,25% in luna martie 2013, de la 5,65% in luna februarie 2013. Rata inflatiei se situeaza astfel exact la nivelul dobanzii de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei (BNR). 11

2.4. Dobanzi 1.) Creditele de consum in lei ar putea deveni chiar mai ieftine decat cele in euro (01.04.2013) Scaderea dobanzilor la creditele de consum in lei dar si disparitia anumitor oferte de credite in euro, a facut ca diferenta medie de cost intre cele doua variante de imprumut aproape sa dispara. Astfel, valoarea medie a dobanzii anuale efective (DAE) la un credit de consum in lei este de 17,90%, in scadere fata de luna februarie 2013 cu 0,20 procente, conform datelor Conso.ro. Comparativ cu anul anterior, DAE medie a scazut cu 1,2 puncte procentuale. Scaderea a fost favorizata de politica bancilor de a se concentra pe acordarea de imprumuturi in moneda nationala, ceea ce a dus la cresterea competitiei intre oferte si in final la reduceri de costuri. Pe de alta parte, in aceeasi perioada, costurile creditelor de consum in euro au conoscut o usoara crestere. Astfel, DAE mediu este de 17,70%, conform datelor Conso.ro, cu 0,20 procente peste nivelul din urma cu un an. Scaderea treptata a diferentei de dobanzi dintre cele douya variante face ca imprumuturile in lei sa devina chiar mai atractive decat cele in euro, in conditiile in care costurile se regasesc in acelasi palier dar nu mai exista riscul valutar. Tendinta nu este insa similara si la creditele imobiliare. In acest caz, DAE mediu la un credit in lei este de 10,40%, in timp ce nivelul mediu al DAE in cazul creditelor imobiliare in euro este de 7,40%. 2.) Primavara a adus usoare cresteri de dobanzi la depozite (01.04.2013) Cateva oferte promotionale si intrarerea unor noi jucatori pe piata a facut ca dobanzile medii la depozite oferite populatiei sa inregistreze ussoare cresteri atat la lei cat si la euro. Rata medie oferita de banci pentru depozitele in lei variaza intre 5%, pentru scadenta pe 1 luna, si 5,50% pentru depozitele de 12 luni, conform datelor Conso.ro. Luna anterioara a adus cresteri usoare, de 0,1 procente, in cazul depozitelor pe 3 sau 6 luni. Si pentru depozitele in euro, rata dobanzii a inregistrat usoare cresteri. Astfel, rata medie a dobanzii ajunge la 3,10% pentru economiile plasate pe 12 luni. Diferentele dintre ofertele bancilor raman insa majore. Astfel, pentru un depoziot de 1.000 lei constituit pe 6 luni, rata dobanzii porneste de la 3,90%, in functie de banca si de oferta, dar ajunge pana la 7,50%. Pentru un depozit de 1.000 euro pe 6 luni, rata dobanzii porneste de la 1% si ajunge la 5,25%. In consecinta, pentru cei care doresc sa depuna banii intr-un depozit bancar, primul si cel mai important pas este compararea ofertelor, astfel incat randamentul obtinut sa fie maxim. 3.) BCE nu umbla la dobanda cheie. Euribor ar putea sa isi amane cresterea (04.04.2013) Consiliul guvernatorilor BCE a hotarat sa mentina rata dobanzii de politica monetara la minimul istoric. In consecinta, si Euribor ar urma sa se mentina la nivelurile actuale in viitorul apropiat. Astfel, rata dobanzii de politica monetara a ramas la 0,75%, nivel minim istoric neschimbat din iulie 2012. Rata inflatiei in zona euro ramanr in linie cu asteptarile si se mentine la inceput de an sub pragul de 2%. In acelasi timp insa, economia se recupereaza intr-un ritm lent. Avand in vedere acest context, politica monetara va ramane de acomodare atat timp cat va fi nevoie, se precizeaza in comunicatul oficial al BCE. Mentinerea neschimbata a dobanzii cheie aduce vesti bune pentru cei care s-au imprumutat sau doresc sa se imprumute in euro. Nivelul dobanzilor interbancare Euribor este strans legat de evolutia dobanzii de politica monetara. In prezent, nivelul Euribor la 3 luni a scazut la 0,2% in conditiile in care in urma cu 4 5 ani se situa la aproximativ 5%. Cei care au credite cu dobanda indexata in functie de Euribor isi pot calcula reducerea de rata utilizand calculatorul special pus la punct de Conso.ro. 4.) Indicele Robor face creditele in lei mai ieftine (12.04.2013) Nivelul Robor la 3 luni s-a redus in ritm alert de la inceputul anului 2013, scaderea accelerandu-se si mai mult in ultimele zile. Valoarea publicata pe 12.04.2013 este foarte aproape de minimul istoric de 4,21%. De la inceputul anului, Robor la 3 luni a coborat cu 1,5 puncte procentuale, pana la 4,5%, aflandu-se cu doar 0,3 procente peste minimul istoric. Un nivel mai mic nu a mai fost inregistrat din mai 2012. Valorile Robor se incadrau pe 12.04.2013 in intevalul 4,23% si 5,21%, in functie de scadenta, cel mai mare nivel inregistrandu-se pentru maturitatea de 1 an. Incepand cu 2012, Robor la 3 luni s-a invartit in jurul nivelului de 5%, depasind ocazional chiar si pragul de 6%. Robor la 3 luni este utilizat frecvent de banci la indexarea ratelor de dobanda la creditele in lei. Efectele recentelor scaderi ar trebui sa se reflecte in costul suportat de clienti, in lunile urmatoare. 12

2.5. Credite 1.) Mesajul bancherilor straini: Creditam atat cat economisiti! (03.04.2013) Institutiile de credit straine, care detin 90% din capitalizarea sistemului bancar romanesc, nu vor mai finanta activitatea de creditare locala la nivel anterior crizei. Afirmatia ii apartine lui Napoleon Pop, membru CA al BNR. Vom sti foarte clar ca la momentul cand creditele scadente vor fi recuperate, bancile trebuie sa-si plateasca toate liniile de finantare pe care le-au primit pana acum. Noroc ca acest proces are loc in mod ordonat. De acum incolo nu avem promisiune de la nicio banca-mama, care ocupa 90% din capitalizarea bancilor din Romania, ca vor continua cu aceste linii de credit si, mai ales, la marimea ante-criza. Poate vor mai da ceva, dar semnalul pentru ele este de economisire a locului unde sunt plasate", a spus Pop. Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis pe 28.03.2013 sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 5,25%, cel mai inalt nivel din Uniunea Europeana. 2.) Bancile se intrec in promotii la credite pentru a atrage clienti (11.04.2013) Odata cu apropierea sarbatorilor de Paste, institutiile financiare au inceput o adevarata campanie de atragere a clientilor pe partea de creditare, diminuand costurile imprumuturilor si oferind premii in bani. Daca romanii vor profita de aceste campanii ale bancilor ramane de vazut, in conditiile in care tot mai multi se tem sa isi asume un angajament fata de banci, intrucat nu au o certitudine a veniturilor pe care le obtin, date fiind volatilitatea pietei muncii si incertitudinea privind evolutia economiei. In plus, numarul celor care indeplinesc criteriile de eligibilitate ale bancilor ramane in continuare unul scazut. In opinia lui Dragos Cabat, Managing Partner Efin.ro, campaniile de promovare pentru produsele de creditare pornesc de la ideea ca potentialii clienti nu isi mai doresc accesarea de credite. Ori, in realitate, cererea de credite din partea populatiei nu a scazut semnificativ, ci bancile au limitat pana acum accesul la credite al clientilor. Asadar, este suficienta o relaxare a politicilor de creditare, iar promotiile sunt doar un "bonus pentru clienti sau mai degraba un mod de a face mai apetisante ofertele - altfel scumpe si inca restrictive - ale bancilor comerciale, a mai spus Cabat. "Noi sfatuim clientii sa se orienteze catre ofertele care le garanteaza reduceri pentru intreaga perioada de creditare. Este o greseala sa alegi un produs care iti ofera reducerea comisionului de analiza dosar, dar dobanda pentru toate perioada de creditare este mai mare decat la alte banci. Clientii trebuie sa se obisnuiasca sa gandeasca pe termen lung si sa nu se mai lase influientati de reduceri temporare si castiguri de moment", a declarat pentru Efin.ro directorul general al Alliance Finance Broker, Liviu Andrei. 3.) Opinia OTP Bank Romania: Vedetele sectorului bancar in acest an sunt creditele de nevoi personale si cardurile de credit (22.04.2013) In acest an, vedetele sectorului bancar sunt creditele de nevoi personale si cardurile de credit, a declarat directorul general executiv al OTP Bank Romania, Laszlo Diosi. "Miza crescuta pe cele doua produse se explica prin nevoia existenta in intreg sistemul bancar de a vinde produse cu o marja ridicata de profitabilitate. Nici noi nu facem exceptie de la tendinta mentionata, dar pe langa creditele de nevoi personale si cardurile de credit, as adauga si cardurile de salarii, fondurile de investitii si depozitele", a spus Diosi. Potrivit acestuia, OTP Bank Romania si-a ajustat strategia de business inca de anul trecut, dar ramane deschisa si atenta la orice alte oportunitati care ar putea aparea pe piata, iar toate acestea sunt determinate si conditionate de evolutia pietei si de climatul economic. n ceea ce priveste atragerea de noi clienti, oficialul bncii ne-a declarat c niciodat OTP Bank Romnia nu a avut att de mult succes n atragerea de clienti noi n portofoliu precum n ultimele sase luni. "Monitorizm ndeaproape activitatea fiecrei sucursale si a fiecrui angajat al bncii. Cei care nu au rezultatele asteptate primesc ntotdeauna o sans de a ndrepta lucrurile, ns dac o sucursal rmne generatoare de pierderi, suntem nevoiti s o nchidem sau s o relocm. Toate bncile sunt nevoite n aceast perioad s taie costurile, astfel nct s echilibreze cheltuielile operationale, n linie cu scderea puterii de cumprare si a veniturilor. Iar noi, ca toate bncile, trebuie s facem la fel", a explicat Disi. Potrivit acestuia, dac OTP Bank Romnia va avea nevoie actionarii sunt dispusi s fac o infuzie de capital. "n 2012, OTP Bank Romnia si-a majorat de dou ori capitalul social, decizie ce confirm ncrederea pe care actionarii o au fat de stabilitatea institutiei si strategia noastr de dezvoltare. Astfel, la finalul anului 13

trecut, capitalul reglementat al OTP Bank Romnia a fost majorat la 732.908.880 lei", a mai spus directorul general executiv al OTP Bank Romnia. Acesta este de prere c att dobnzile la creditele n euro, ct si la cele n lei ar putea scdea n acest an, ns acest lucru s-ar putea ntmpla doar dup ce ar scdea si ratele de dobnd la depozite. 4.) Opinia BCR: Antreprenorii au probleme cu intarzierea la incasarea facturilor (22.04.2013) Aproximativ 40% dintre antreprenori considera ca intarzierea la incasarea facturilor reprezinta una dintre principalele dificultati cu care se confrunta, in timp ce aproximativ 39% acuza scaderea cererii interne si aproape 16% accesul dificil la credite, reiese dintr-un sondaj al BCR efectuat pe portalul bcrclubantreprenori.ro . Per ansamblu, circa 28% dintre antreprenori considera ca afacerile au crescut in anul 2012, 40% ca au ramas constante iar 25% ca businessul s-a redus. Circa 3% dintre antreprenori care au raspuns in cadrul sondajului au declarat ca au inceput afacerea in anul 2012. De asemenea, potrivit studiului citat, conturile curente, platile si incasarile si zona de creditare de unde se asteapta o simplificare a procedurilor si implicit a accesului la credite sunt motivele care stau la baza deciziei microintreprinderilor de a lucra cu o anumita banca se numara oferta de operatiuni bancare curente, Astfel, circa 44% dintre repondentii la acest sondaj considera ca oferta de operatiuni curente este principalul motiv pentru care aleg sa lucreze cu o banca, 24% apreciaza ca zona de creditare este determinanta in alegerea bancii iar 16% spun ca sunt importante avantajele non-bancare, de genul trainingurilor, consultantei sau promovarii afacerii. 5.) Creditele in lei castiga teren pe segmentul imobiliar (24.04.2013) Creditele in lei pentru locuinta au devenit cel mai dinamic segment in primul trimestru din 2013, soldul imprumuturilor majorandu-se cu 5,6%, conform datelor BNR. Cresterea vanzarilor poate fi explicata prin reorientarea unor banci exclusiv pe acordarea de credite in lei. Este vorba in special de BCR, care acorda in prezent credite Prima Casa doar in moneda nationala. Un avans pozitiv de 2,9% - au consemnat si creditele pentru locuinte in euro, moneda preferata de majoritatea clientilor care decid sa isi achizitioneze o casa prin credit. Imprumuturile in euro au o pondere de 84% in totalul creditelor pentru locuinte, in timp ce finantarile in lei reprezinta doar 5%. In zona de creditelor de consum, vanzarile sunt inca sub asteptari, soldul imprumuturilor diminuandu-se cu 2% in trimestrul I din 2013. 2.6. Economii 1.) Uite garantia, nu e garantia sau cum joaca alba-neagra statul cu banii deponentilor (12.04.2013) In 2009, cand criza financiara scutura serios establishment-ul financiar, Comisia Europeana a decis sa sporeasca plafonul pana la care sunt garantate depozitele bancare. Nu ca ar fi fost o problema, s-a spus, dar asa, ca sa stea oamenii definitiv linistiti la locurile lor (vorba dictatorului) si sa se termine cu zvonurile ca sistemul bancar ar avea vreo problema. Astazi, cand in ciuda tuturor asigurarilor si salvarilor instrumentate de guverne a devenit din ce in ce mai clar ca institutiile financiare se confrunta cu o mare problema, discursul public s-a intors cu 180 de grade. Brusc, deponentii care trebuiau sa doarma linistiti pentru ca banca centrala vegheaza pentru ei au aflat ca de fapt nu sunt deponenti, ci investitori. Si ca nu trebuiau sa se culce pe-o ureche ci sa vegheze la riscul pe care si-l asuma tinand bani in banca. In plus, la Bruxelles se discuta despre schimbarea legislatiei astfel incat deponentii sa devina actionari ai bancii, daca situatia o impune, desigur. Miscarea nu e singulara. Noua Zeelanda pregateste direct anularea asigurarii depozitelor bancare. Faptul ca nimeni nu discuta de criza in Noua Zeelanda face ca momentul sa fie cum nu se poate mai prielnic, ingrijorarile publice fiind minime. Problema este ca aceasta schimbare poate deveni un precedent interesant, de imitat mai apoi in restul lumii si ridicat la rangul de noua filozofie monetara, asa cum s-a intamplat in anii 1990 cu strategia de tintire a inflatiei (adoptata rapid, coincidenta, tot in Noua Zeelanda). Aceasta evolutie nu are cum sa nu lase urme in comportamentul publicului. Politica de alba-neagra Uite garantia, nu e garantia, dincolo de dimensiunea ei (i)morala, va avea efecte economice nefericite. Schimbarea legislatiei dupa cum bate vantul sau, ma rog, dupa cat de putin sau mult tine propaganda aruncata in urechile cetatenilor nu face decat sa accentueze incertitudinea si predispuna indivizii la anticipari pesimiste. Intr-un asemenea climat ingredientul esential al cresterii economice economisirea si acumularea de capital, sunt descurajate. Fara economisire nu pot exista surse sustenabile pentru investitii si nici baza pentru crearea de locuri de munca, ceea ce va croniciza somajul si asa alarmant din unele regiuni ale Europei. Din evenimentele in curs de derulare si in lumina experientei istorice se poate trage insa si alta concluzie. Inainte de aparitia si consolidarea bancilor centrale, bancile comerciale incercau sa se protejeze 14

impotriva asaltului deponentilor inserand pe bancnote asa-numita option clause. Aceasta dadea dreptul bancilor sa suspende rambursarea depozitelor pana cand reuseau sa recupereze banii din activele in care ii investisera. Instituirea bancii centrale si mai apoi aparitia unui noian de legislatie vizand rezervele minime obligatorii, capitalul propriu, asigurarea depozitelor etc. a avut drept scop declarat civilizarea, perfectionarea activitatii bancare si cresterea stabilitatii sistemului financiar. Insa ce observam? Dupa cateva secole de inginerie prudentiala istoria se intoarce si ne arata ca toate aceste exercitii tehnocratice desfasurate mai ales pe parcursul ultimului secol sub patronajul guvernelor au fost in zadar. Dupa criza din Cipru vedem clar ca intregul esafodaj institutional ridicat pentru a sustine activitatea bancara este complet inutil si ca, atunci cand criza o cere, deponentii sunt cei carora li se paseaza pagubele si responsabilitatea pentru ca altcineva nu exista. Dar daca asa stau lucrurile, atunci sunt necesare reforme, nu improvizatii de taraba. 2.) Opinie Ionel Blanculescu: Stress si distress in sistemul bancar European (15.04.2013) La sfarsitul lunii martie 2013 catalogam drept criminala declaratia ministrului olandez de finante, Jeroen Dijsselbloem, Presedintele grupului de lucru al ministrilor finantelor din zona euro, deja "prea celebru" Eurogrup, potrivit careia asemenea situatiei din Cipru, viitoarele interventii de bailout in sectorul bancar ar trebui manageriate intern, devenind bail-in, atragand in sfera celor ce suporta pierderile inclusiv pe deponenti, ca si pe creditorii sau alte categorii de parteneri ai bancii in cauza. Altfel spus, deponentii cu sume de peste 100.000 de euro, garantate la nivel european, se transforma in veritabili investitori, care-si asuma riscul depunerilor, iar in situatii de criza, suporta din banii depusi pierderile. O asemenea inabilitate din partea unor inalti oficiali europeni, care desigur nu au nimic in comun cu sistemul bancar, nu mi-a fost dat sa constat pana acum. Daca am accepta aceasta abordare, ca deponentul nu mai este deponent la sume de peste 100.000 de euro, ci investitor, atunci, pe cale de logica si de bun simt, ar trebui ca acesta sa primeasca, pentru perioada in care banca merge bine si nu are nevoie de sprijinul deponentilor-investitori, dividende, pe langa dobanda acordata la depozit. Dividendul este apanajul investitorului, legatura lui cu riscul afacerii in care investeste. Cum acest lucru nu se va intampla, din motive lesne de inteles, cum declaratiile iresponsabile ale unor ministri de finante din zona euro afecteaza deja sistemul bancar european, care-si vede pe zi ce trece subtiata valoarea depozitelor, ce incep a migra spre zone mai sigure, gen: Singapore, Dubai, Doha, Kuwait si multe alte directii atractive, se impune un moratoriu, daca nu o interdictie pe acest tip de declaratii, care fac atat de mult rau Uniunii Europene. A fi ministru de finante nu inseamna a te pricepe si la banci, asa ca oficialii europeni care au declarat ca situatia Ciprului a fost si trebuie sa ramana unica, sunt obligati sa-si convinga colegii finantisti numai sa taca, de multe ori tacerea fiind de aur, daca nu sa-si schimbe opiniile. Altfel vom asista la inceputul distrugerii sistemului bancar european, cu toate eforturile Bancii Central Europene, exemplare pana in prezent, sub bagheta "magicianului" Mario Draghi si de ce nu la preluarea BitCoin-ului, care cu certitudine va deveni mai sigur si mai valoros decat euro. Intorcandu-ne la seriozitate si responsabilitate in subiectul abordat, prevad si previzionez in acelasi timp ca propunerea ministrului de finante al Olandei, nu intamplator nu am folosit majuscule la scrierea functiei acestuia, NU VA DEVENI REALITATE, nu se va aplica, insa in acelasi timp va produce, cu cat timpul destinat dezbaterii se va prelungi, pierderi imense sistemului bancar european. Depunatorii europeni, companii sau persoane particulare nu sunt convinsi si nu mai au incredere in autoritatile europene, ca acestea nu vor pune in aplicare planul criminal, astfel ca analizeaza si decid transferuri de sume imense de bani in afara spatiului european, ceea ce, in prezentele conditii de criza economica prelungita, produce mai mult rau decat bine, cu efecte chiar pe termen mediu si lung. Revenirea depozitelor migratoare in Uniunea Europeana, dupa o astfel de aventura, desigur ipotetica, va fi foarte dificila si de durata, increderea, activul numar 1 al unei banci, castigandu-se greu si pierzandu-se foarte usor. Cum, ca cetateni europeni avem obligatia sa prevenim acte si fapte ce ar prejudicia infrastructura Uniunii in care in comun traim, pentru a evita alunecarea sistemului bancar european spre starea de naufragiu, in scopul scoaterii acestei "jucarii" din mainile unor iresponsabili, as propune sa o inlocuim cu o alta si anume evaziunea fiscala, care sa concentreze energiile si actiunile respectivilor spre crearea unui cadru eficient de combatere a acestui flagel, ce inghite anual in jur de 1000 de miliarde de euro din bugetele statelor membre, parte din aceasta imensa suma de bani putand fi destinata compensarii contributiei depunatorilor in banci, in caz de criza. Astfel, la 22 mai 2013, la Bruxelles, in cadrul Consiliului European de primavara, cum tema principala va fi lupta impotriva evaziunii si fraudei fiscale, propun si sugerez partizanilor ideii de distrugere a sistemului bancar european, cel fara de care de altfel este imposibila functionarea economiei europene, sa-si mute atentia de pe acesta pe noua tema, cu mult mai importanta si chiar din gradina proprie, a ministerelor de finante. 15

Spunea un intelept ca "i-au trebuit 3 ani sa invete sa vorbeasca si 40 de ani sa invete sa taca". Se vede ca acest lucru nu i s-a intamplat initiatorului acestui proiect utopic, insa dupa o alta vorba celebra, "niciodata nu este prea tarziu!", asa ca sa privim cu optimism viitorul sistemului bancar european. 3.) Depozitele pe perioade mai lungi incep sa faca valuri (24.04.2013) Depozitele pe perioade mai mari de 1 an sunt putin cautate de catre populatie, dar se observa o tendinta rapida de crestere in ultimele luni. Potrivit datelor BNR, cea mai rapida crestere procentuala s-a inregistrat pentru depunerile pe termen mai mari de 1 an. Sumele totale sunt inca modeste, dar ritmul de crestere nu este de ignorat: 10,5% la euro si 6,4% la lei in intervalul ianuarie-martie 2013. In total, depozitele populatiei pe perioade mai mari de 1 an ating 8,8 milioane lei, adica 7% din valoarea totala a depunerilor. Avantajul depozitelor pe perioade mai lungi este ca deponentul reuseste sa isi blocheze dobanda la nivelul actual. Conditia este ca rata dobanzii sa fie fixa. Ele sunt recomandate in perioadele cand ratele dobanzilor urmeaza sa scada.

2.7. Carduri 1.) Platile 'fara contact' iau amploare (19.04.2013) Numarul de tranzactii contactless vor creste considerabil anul acesta, potrivit lui Gabriel Ghita, Business Development Manager CEE, MasterCard Europe, care a declarat pentru Capital ca cel putin opt banci vor emite carduri contactless anul acesta. Tranzactiile cu carduri contactless iau amploare pe masura ce platile "fara contact urca in lista de prioritati a mai multor institutii financiare. Anul trecut pe piata existau 150.000 de carduri contactless si 4.000 de terminale. Anul acesta numarul de carduri emise vor ajunge undeva la 350.000- 400.000, iar terminalele montate la comercianti vor depasi 10.000 de unitati, conform surselor. "Astazi sunt cinci banci care emit carduri contactless BCR, BRD, ING, Credit Europe si Citibank (Raiffeisen Bank a preluat clientii Citibank Romania). Noi mai avem in implementare inca trei banci. Mai exista si Garanti Bank. Aceasta fost prima care a emis un produs PayPass in Romania. Nu excludem ca spre sfarsitul anului sa inceapa si ei o emitere normala de carduri. Spre finele anului vom avea opt banci care vor emite carduri contactless, iar unele o vor face in masa, la inlocuirea cardurilor vechi, fara cost suplimentar, a declarat Gabriel Ghita, Business Development Manager CEE, MasterCard Europe. MasterCard PayPass este o modalitate de plat fr contact. O simpl apropiere a cardului de cititorul special este de ajuns pentru a plti la cas. Spre deosebire de plata cu cardul traditional, la cel contactless nu trebuie s dai cardul din mn. Este cea mai simpl si rapid metoda de plat. Sunt unii comerciantii al cror business depinde de ct de repede poti s faci plata: n hipermarketuri, la metrou, la RATB, n restaurnate de tip fast-food. E o chestiune de timp pn va exista o penetrare mai mare ctre alte categorii. Noi sperm ca anul acesta s intrm si n benzinrii unde timpul este foarte important, a declarat Ghit. Deoarece romnii nc sunt reticenti la plata cu cardul, Mastercard deruleaz diferite campanii de informare, educare si utilizare. n prezent, clientii care achit cu cardurile MasterCard PayPass sau Maestro PayPass, pot cstiga un premiu ori de cte ori folosesc dispozitivul contactless prezent n farmaciile Sensiblu. 2.8. Alte produse si servicii 1.) Cantitatea de dolari in circulatie a crescut cu 42% in ultimii cinci ani (08.04.2013) Cererea pentru bancnotele de 100 de dolari a crescut in ultimii ani la nivel global, din cauza europenilor care pun bani la saltea, iar evolutia confirma statutul monedei americane la nivel global, scrie "Financial Times". Suma totala de dolari in circulatie la nivel global a urcat cu 42% in ultimii cinci ani, la 1.175 miliarde de dolari, unul dintre principalele motive fiind cererea din Europa, a afirmat presedintele Rezervei Federale (Fed) din San Francisco, John Williams. "Odata cu inrautatirea crizei in primavara anului 2010, sumele pastrate in moneda americana au crescut puternic, deoarece tulburarile politice si incertitudinile legate de viitor i-au determinat pe multi europeni sa-si schimbe o parte din euro in dolari", a declarat John Williams, presedinte al Fed San Francisco, in raportul anual al institutiei. 16

Cererea puternica pentru moneda SUA sugereaza ca lumea este ingrijorata de stabilitatea bancilor si viitorul euro, si nu de inflatie sau intrarea SUA in incapacitate de plata. Cea mai puternica cerere pentru dolari vine din Argentina si fostele state sovietice, noteaza "Financial Times. Recentul acord de ajutor financiar pentru Cipru, prin care statele zonei euro si FMI au impus in schimbul imprumuturilor externe pierderi deponentilor cu peste 100.000 de euro in cont, ar putea spori interesul pentru dolari. n perioada 2003-2008, cererea de dolari la nivel global a urcat n medie cu 3,8% pe an, iar dup 2008 s-a accelerat la 7,5%. Cererea foarte ridicat de dolari nseamn ns c lumea ntreag acord SUA un urias mprumut fr dobnd. Valoarea dolarilor aflati n circulatie n prezent este de 1.175 miliarde, sum la care SUA ar plti dac sar mprumuta circa 29 de miliarde de dolari pe an la nivelul actual al dobnzilor. Dac dou treimi din aceast sum se afl n strintate, nseamn c restul lumii acord SUA n fiecare an "un cadou" de 19 miliarde de dolari, echivalent cu PIB al Ciprului. 2.9. CRM 1.) Opinia Kevin von Gamm, Capgemini: Bancile trebuie sa fie atente la clientii profitabili (07.04.2013) Principala provocare a bancilor in urmatoarea perioada este ca in cadrul proceselor de restructurare sa nu piarda concentrarea de pe clienti, crede Kevin von Gamm, Chief Sales Officer (CSO) in cadrul Capgemini Romania. De exemplu, spune Kevin von Gamm (foto), clientii profitabili isi pot pierde persoana de contact (Relationship Manager) ca urmare a restructurarii prin inchiderea sucursalei ori sunt fortati sa adere la noile tehnologii (self banking, fara niciun contact personal, doar cu aplicatii mobile). De asemenea, pierderea clientilor poate aparea si din cauza cresterii costurilor de administrare pentru contul bancar, carduri de credit sau credite, in general. In acelasi timp, bancherii din Romania trebuie sa fie preocupati de metodele prin care pot sa obtina o profitabilitate durabila (nu doar victorii rapide sau retrageri de pe piata), intr-o piata in care salariul mediu net este de 400 de euro, rata de indatorare a populatiei a ajuns la un nivel critic si portofoliul de credite neperformante depaseste uneori 25-30% din portofoliul de finantari, cu provizioane ridicate si, mai mult, in cazuri in care multe banci-mama ale diviziilor din Romania fie nu sunt profitabile, fie depind de ajutoare de stat. In opinia lui Kevin von Gamm, manager in cadrul Capgemini, companie de servicii de consultanta in management si tehnologie, exista foarte putine banci sau portofolii care nu sunt de vanzare in prezent. O consolidare in sectorul bancar este foarte probabila, afirma consultantul. Raiffeisen Bank a anuntat recent achizitia portofoliului de peste 100.000 de clienti ai Citibank Romania si va prelua astfel depozite de 175 milioane euro si credite de 100 milioane euro. De asemenea, toti angajatii Citi Romania din departamentul dedicat persoanelor fizice vor trece la Raiffeisen, in concordanta cu prevederile UE care reglementeaza obligatia cumparatorului de "a se ocupa" de angajatii vanzatorului. In situatia din Cipru, potrivit lui Kevin von Gamm, am vazut efectele hazardului moral: managerii bancilor, care conduc un model de afaceri foarte riscant si au incredere intr-un ajutor de stat automat in cazul in care modelul de afaceri se prabuseste. Acest model nu mai functioneaza. Cu alte cuvinte, bancile care se bazeaza pe modele de business cu grad ridicat de risc, nu mai pot avea incredere intr-un ajutor de stat automat. Actionarii bancilor si creditorii trebuie sa poarte povara povara acestui hazard moral. Desi este de profesie jurist, Kevin von Gamm a ajuns sa activeze ani buni in sistemul bancar. Dupa o cariera profesionala dezvoltata pe axa IKB Commerzbank BNP Paribas Bausparkasse, von Gramm a venit in Romania in 2004 in echipa de conducere a Raiffeisen Banca pentru Locuinte. M-a suprins in mod placut ma suprins faptul ca tinerii romani erau educati. Imi amintesc ca asistenta mea m-a intrebat daca poate pleca de la birou mai devreme la cursuri. Am fost suprins caci vazusem in CV ca terminase ASE-ul. In Germania nu este ca in Romania, unde tinerii au foame sa fie bine pregatiti. Tinerii de 20-35 de ani sunt extraordinar de ambitiosi, insa din pacate constat ca au devenit dezamagiti acum pentru ca s-au bazat initial pe o dezvoltare economica mai mare decat cea reala din prezent. De asemenea, si marii investitori au avut asteptari foarte mari inainte de aderarea Romaniei la UE. In continuare, exista o mare competitie intre tari pentru investitii straine. Si in Romania ar trebui sa fie la fel: judetele sa lupte intre ele pentru investitii, asa cum fac tarile din regiune. Pentru unele investitii, Romania se bate cu Bulgaria, unde nivelul de trai este comparabil. Din punct de vedere al costurilor cu productia, Polonia este mai avansata decat Romania. Am vazut un exemplu foarte bun in Timisoara, cu firma Continental, care are peste 1.000 de ingineri. Ei nu au gasit imediat oameni buni si au inceput o colaborare cu universitatea si pregatesc oameni pentru cercetare. Marea provocarea pentru Romania este urmatoarea: daca vrem sa ridicam nivelul de trai si sa cream o clasa de mijloc, atunci trebuie sa investim in educatie. 17

In ceea ce priveste sistemul financiar, von Gamm crede ca sistemul bancar si asigurarile nu sunt doua domenii distincte, ci ar trebui sa fie conectate. Sunt banci care au redus semnificativ din retea, 30-40% si mai urmeaza o restructurare atat in randul bancilor mari cat si in cadrul celor mici. Daca pana acum bancherii alergau dupa cota de piata, acestia se uita la profitabilitate acum. Atata timp cat cererea este in scadere, bancile sunt goale, inseamna ca profitabilitatea bancilor va fi generata doar prin restrangerea resurselor interne, crede Kevin von Gamm. In opinia sa, bancile cu capital romanesc pot profita la nivel de imagine de evolutiile negative din zona euro. Ele pot urma, pe de o parte, exemplul jucatorilor din retail, unde publicitatea in favoarea produselor romanesti functioneaza foarte bine. Pe de alta parte, procesele trebuie sa fie profesioniste ca in multinationale pentru ca clientii romani s-au obisnuit cu servicii specializate si moderne. 2.) Romanii au mai putina incredere in banci decat bulgarii sau bosniacii (10.04.2013) Increderea in banci s-a erodat puternic in ultimii ani. Un sondaj al Bancii Mondiale arata ca in Romania doar 13% din populatie mai are incredere in sistemul bancar. Procentul este mult sub media europeana si mai mic decat in Bulgaria, Bosnia sau Fasia Gaza. Criza bancara, nemultumirea si comunicarea precara din ultimii ani dintre banci si clientii proprii a facut ca datele privind increderea romanilor in sistemul bancar sa scada puternic. Doar 1 din 8 romani mai aveau incredere in banci in 2010, respectiv 13% din totalul celor inclusi intr-un sondaj realizat de Banca Mondiala. La nivelul Europei Centrale si de Est, procentul celor care au incredere in institutiile de credit a fost de 18%. In ceea ce priveste statele din zona, in Bulgaria, 20,8% din populatie are incredere in sistemul bancar iar in Bosnia si Hertegovina, procentul este de 20,4%. Chiar si in tarile in care sistemele bancare sub relativ slab dezvoltate, increderea se situeaza la un nivel mai mare. Astfel, in Europa Centrala si Africa de Nord, aproape o cincime din populatie are incredere in banci. Situatia este si mai critica in ceea ce priveste companiile de asigurare. In Romania, mai putin de 9% din respondenti au declarat ca au incredere in acest sector, in timp ce in Bulgaria si Bosnia, procentele se situeaza intre 13% si 20%. Sondajul realizat de Banca Mondiala a avut in vedere si verificarea gradului de educatie financiara a persoanelor din tarile luate in calcul. Astfel, intre increderea in sistem si gradul de cunoastere a unor termeni si produse financiare exista o corelatie directa. Romania se plaseaza pe ultimul loc si la acest capitol. Spre exemplu, doar 32% din cei intervievati stiu ce inseamna dobanda simpla. Procentul este de 43% in Bulgaria si peste 61% in Bosnia si Hertegovina sau Azerbaijan. In ceea ce priveste DAE, doar o treime din romani stiu ce inseamna acest indicator, in timp ce procentul este de 38% in Bulgaria, 64% in Bosnia si 52% in Azerbaijan. Iar, in timp ce in prezent situatia Bank of Cyprus aduce in prim plan modul de functionare a schemelor de garantare a depozitelor, in 2010, doar 1 roman din 100 stia de existenta acestora, in timp ce in Bulgaria nivelul era de 20 de ori mai mare. Rezultatele sunt cu atat mai ingrijoratoare cu cat in ultimii ani bancile au pledat puternic pentru educatia financiara si au lansat diverse programe pe aceasta linie. Cifrele indica insa ca eficienta acestora a fost insa extrem de scazuta. In lipsa unei strategii nationale de educatie financiara, programele punctuale nu fac altceva decat sa atinga un procent prea mic al populatiei. Scaderea increderii in banci nu poate fi pusa insa doar pe seama lipsei educatiei financiare ci trebuie pusa in context. Nu poate sa inspire incredere un sistem financiar care isi foloseste influenta pentru a modifica legislatia creditului in defavoarea propriilor clienti sau pentru a bloca intiativele legislative favorabile consumatorilor, precum o lege a falimentului personal sau o lege a recuperatorilor de creante. Nici macar clauzele abuzive constatate de instantele de judecata nu pot fi scoase din toate contractele in derulare. In anii premergatori crizei, politica relaxata a bancilor la acordarea de imprumuturi si lipsa clara de transparenta au generat supraindatorare si au facut ca nivelul creditelor neperformante sa urce puternic, la 18%. Peste 700.000 de romani au restante la credite, majoritatea fiind aferente unor intarzieri de peste 90 zile. Iar, conform BNR, politicile proprii ale bancilor de restructurare sau rescadentare a creditelor cu probleme nu au fost eficiente. In consecinta, lipsa de incredere in sistemul bancar poate fi considerata si o oglinda a modului in care bancile au considerat oportun sa functioneze pe piata din Romania si sa isi trateze clientii. 3.) Profilul solicitantului de produse bancare: Barbat, tanar, venituri mici sau medii (15.04.2013) Barbatii sunt mai interesati decat femeile sa achizitioneze produse financiare, fie ca vorbim despre leasing, depozite sau credite, arata datele Efin.ro. Astfel, 56.63% dintre persoanele care au aplicat pentru un produs in primele trei luni ale acestui an au fost de sex masculin. Acest lucru se datoreaza si faptului ca in multe 18

familii, barbatii au inca salarii mai ridicate decat femeile si in consecinta ei pot obtine credite mai mari pe baza salariului. Tinerii si persoanele cu venituri mici si medii sunt cele mai dornice sa contracteze produse ale bancilor sau institutiilor financiare nebancare, in special credite, in conditiile in care au nevoie de bani pentru investitii si consum, pe care nu le pot satisface pe termen scurt din veniturile curente. Astfel, aproximativ 40% dintre aplicanti au varsta cuprinsa intre 20 si 30 ani, iar 35.53% intre 30 si 40 de ani. Interesul pentru produsele institutiilor financiare scade odata cu inaintarea in varsta. In ceea ce priveste veniturile, peste 25% dintre aplicanti au salarii cuprinse intre 501 si 1.000 lei, iar 24.59% intre 1.001 si 1.500 lei. Venit lunar Procen (RON) t <500 0,06% 501-1.000 25.29% 1.001-1.500 24.59% 1.501-2.000 18.61% 2.001-3.000 16.77% 3.001-4.000 6.35% >4.000 8.32% Majoritatea aplicantilor au contract de munca pe perioada nedeterminata (89.47%), 7.86% pe perioada determinata, iar 2.67% nu au contract de munca. Cele mai multe dintre persoanele care au aplicat pentru un produs bancar pe site-ul www.Efin.ro in primele trei luni din acest an s-au orientat catre un credit de nevoi personale (34.75%). Pe locurile doi si trei in topul aplicatiilor se situeaza creditele Prima Casa (12.01%) si creditele rapide (10.55%). In ceea ce priveste economisirea, doar 2,15% dintre vizitatorii portalului financiar Efin.ro au aplicat pentru un depozit la termen. Acest procent reflecta atat interesul in scadere pentru economisire, cat si faptul ca mediul online este utilizat mai putin pentru astfel de operatiuni.

Despre Efin.ro - Lansat in 2009, portalul financiar www.Efin.ro, lider pe piata serviciilor financiare online din Romania, promoveaza produsele si serviciile oferite de institutiile financiare pentru toate categoriile de beneficiari: persoane fizice, IMM-uri, companii. Efin.ro ofera instrumente financiare precum Credit Scoring pentru persoane fizice, RisCo - verificare firme pentru companii, precum si posibilitatea de monitorizare a portofoliului de clienti din punct de vedere al bonitatii financiare, privind comportamentul la plata si juridic. 4.) Raportul World Retail Banking 2013: Mai mult de 80% din romani iau in calcul schimbarea bancii, fata de 51% la nivel global (25.04.2013) 19

Peste 80% dintre romani iau in calcul sa se mute la alta banca in urmatoarele sase luni, mult peste media globala, de 51%, cei mai multi clienti fiind nemultumiti in privinta increderii, sigurantei si relatiei cu banca, potrivit raportului World Retail Banking Report 2013 publicat de Capgemini. Raportul releva ca 16,2% dintre clientii romani ai bancilor de retail sunt hotarati sa schimbe banca cu care colaboreaza in urmatoarele sase luni si 67,4% nu sunt siguri daca vor ramane la aceeasi banca, in timp ce la nivel global procentajele se situeaza la 10% respectiv 41%, potrivit studiului. Raportul World Retail Banking 2013 se bazeaza pe datele colectate de la 18.000 de clienti din 35 de tari si masoara cei mai importanti factori cu privire la canale, tranzactii si produse bancare. In Romania, clientii au nemultumiri legate de incredere si siguranta (doar 23% dintre respondenti fiind satisfacuti), relatia cu banca (35% satisfacuti), cunoasterea nevoilor si preferintelor de catre institutiile de credit (38% multumiti), oferirea mai multor canale de distributie (40% satisfacuti) si distribuirea produselor pe canale potrivite (41% satisfacuti). Clientii bancari romni sunt nesiguri si ngrijorati de evolutia sectorului bancar, desi depozitele de pn la 100.000 de euro sunt garantate, consider Kevin von Gamm, directorul de vnzri al Capgemini Romnia. Potrivit unui studiu al Bncii Mondiale, doar 1 din 8 romni are ncredere n bnci. Pe de alt parte, la nivel global circa jumtate dintre clienti nu sunt multumiti de bnci n privinta urmtoarelor aspecte: cunoasterea nevoilor si preferintelor clientilor (37% satisfcuti), distribuirea produselor pe canale potrivite (43% satisfcuti), ncredere si sigurant (51% satisfcuti), relatia si intimitatea cu clientii (43% satisfcuti) si oferirea mai multor canale de distributie (44% satisfcuti).

S-a remarcat faptul c experientele bancare pozitive ale clientilor se coreleaz cu ncrederea n bnci si cu perceptia c bncile le nteleg nevoile. n situatia n care la nivel global jumtate din clientii de retail nu sunt loiali bncilor, este clar c acestea trebuie s mbuntteasc relatiile cu clientii. Bncile trebuie s urmreasc diferentierea si s obtin loialitatea clientilor si n alte moduri, se mai spune ntr-un comunicat al Capgemini. Succesul bncilor de a crea o experient pozitiv clientilor a crescut n majoritatea regiunilor n perioada 2011-2013, cel mai mare avans, de 11,9%, fiind nregistrat n America Latin, iar Europa de Vest a consemnat o crestere de peste 7,2%, reiese din raportul World Retail Banking 2013. Desi industria bancar din Europa Central trece printr-o perioad dificil, bncile din regiune au reusit s mbuntteasc indicatorul privind experienta clientilor cu 3,5% din 2011. n 11 tri, cota clientilor cu experiente bancare pozitive a crescut cu peste 20%, Italia avnd cea mai substantial mbunttire, cu crestere de 60%. Raportul recomand bncilor s furnizeze produsul potrivit la timpul potrivit, prin canalul potrivit, ceea ce nseamn c trebuie s ofere clientilor servicii personalizate adaptate nevoilor acestora, ntelegnd exact ce-si doreste clientul. Astfel, cu ct bncile si vor satisface clientii n acest mod, cu att au sanse mai mari s se diferentieze de restul institutiilor de creditare. Institutiile de credit din Romnia sunt concentrate mai mult pe problema profitabilittii sczute, desi calitatea serviciilor este un factor important pentru retentia clientilor. Restructurarea sectorului bancar, n scopul de a mbuntti profitabilitatea, ar putea afecta relatia dintre client si banc ntruct unii clienti si-ar putea pierde persoana de contact din banca sau sucursala pe care o vizitau. Serviciile mobile reprezint viitorul bncilor de retail, potrivit lui Von Gamm, care precizeaz c pn la finalul acestui an vor fi mai multe dispozitive mobile dect oameni, fiind estimate 10 miliarde de dispozitive 20

mobile, respectiv o medie de 1,4 dispozitive mobile pe cap de locuitor. Clientii tineri au asteptri mai mari de la serviciile de mobile banking, plata facturilor, transferuri rapide, alerte, balanta contului si aplicatii mobile. n Romnia, telefonia mobil inteligent (smart phones) a nregistrat o crestere a ponderii n totalul pietei de telefoane, de la 5% n 2010 la peste 20% n 2013. Prezent n Romnia din anul 2001, Capgemini are peste 50 de consultanti si 85 de dezvoltatori IT. n 2009, compania a deschis un centru de outsourcing n Iasi, cu 250 de angajati n prezent. 5.) Isarescu critica tehnologia: Contactul direct dintre bancher si client este esential (30.05.2013) Contactul direct dintre banca si client era esential la sfarsitul secolului XIX pentru decizia de creditare, tehnologia moderna din prezent care intermediaza relatia dintre client si bancher, ca o "decuplare", putand fi una dintre cauzele crizei financiare actuale, apreciaza guvernatorul BNR. "Un principiu fundamental si pentru acea vreme, dar si pentru perioada de astazi, in noile conditii, era sa existe posibilitatea unei relatii directe cu clientii. Pe atunci nu era comunicarea electronica, nu era Facebook, trebuia sa-l vezi pe nenea acela. De aici si reticenta ideii ca se poate face electronic banking, adica pana cand nu te uiti in ochii clientului nu poti sa iei o decizie sa dai un credit, mare discutie si in prezent. Se spune ca una dintre cauzele crizei financiare actuale este aceasta decuplare, intre client si bancher au aparut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia moderna care nu asigura acea alchimie pe care o ai atunci cand il privesti in ochi pe clientul tau si-i acorzi sau nu creditul. Si apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilitati, profitabilitati, lichiditati cu care-i innebunesti (pe clienti), de multe ori activitatea bancara este complexa. Pana la urma, contactul direct cu clientul era esential, in bankingul de la sfarsitul acelui secol trebuia sa te vezi ochi in ochi cu clientul", a afirmat, marti, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la o dezbatere cu ocazia lansarii cartii "Palatele Bancii Nationale a Romaniei Volumul I: Palatul vechi". El a mentionat ca aceasta comunicare era un fel de transparenta prin expunere, iar supravegherea clientilor se realiza vizual, negustorii cu pravalii pe Strada Lipscani, unde a fost construit palatul vechi al bancii centrale, fiind urmariti de la balcoanele palatului. "Supravegherea era de fapt supraveghere vizuala, de aceea in jurul bancii centrale erau celelalte banci comerciale si se iesea la balcon - Bai, ia vezi ce face Xulescu, si-a inchis pravalia sau nu? Ca daca si-a inchis pravalia era supravegheat cand iese in fata pravaliei daca este vesel sau trist. Erau formele acestea palpabile de supraveghere. Pana si-n interiorul bancii - negustorii veneau sa sconteze - erau supravegheati de la balcoane (acum sunt inchise, ca se face curent, dar atunci erau deschise) de cei care inregistrau - cum se numeste in prezent back office contopistii stateau sus si din cand in cand se uitau pe balcon sa vada cum se comportau comerciantii care solicitau credite. Relatia directa cu clientul, in conditiile in care banca era prima banca de emisiune - era banca comerciala, dadea credite economiei - era extrem de importanta, iar cladirea bancii era, din acest punct de vedere, adecvata negotului cu bani din secolul al XIX-lea", a povestit Isarescu. Guvernatorul BNR a explicat ca sediul bancii trebuia plasat in apropierea sursei de capital, respectiv pe Strada Lipscani, unde erau negustorii, care aveau nevoie de capital circulant. "Veneau, primeau stampila pe spinare ca sunt onorabili, ca altfel nu intrau la scont, si intrau prin urmare, scontau si plecau cu bani, cu capitalul circulant necesar", spune seful bancii centrale. El a inventariat trei cerinte necesare pentru un negustor care apela la banca, respectiv sa fie inregistrat la Registrul Comertului, sa nu fie inscris in "inchisoarea datornicilor" (un fel de Biroul de Credit in prezent) si sasi fi platit la timp datoriile. "Registrul Comertului era extrem de sever, nu se putea inregistra oricine, in plus negustorul trebuia sa nu fi trecut pe lainchisoarea datornicilor. Nu-ti plateai o datorie, acolo ajungeai, nu ca in prezent , o iei, o scalzi, o plimbi, duci banii prin alte tari, prin paradisuri fiscale", a spus Isarescu. Guvernatorul BNR a mai aratat ca, daca nu se platea o rata la termen, clientul era vizitat de reprezentantul bancii, care-i lua si mobila din casa si-l dadea afara cu copii cu tot, sistemul fiind foarte dur. "Al treilea lucru esential era ca negustorul sa-si plateasca la timp datoriile cand se vedeau negustorii in acea sala mare, in care incapeau si 300 de persoane in banca centrala (Palatul vechi de pe strada Lipscani n.r.), pai se mai si ciondaneau intre ei Maestre, onorabile, nu prea esti onorabil, nu mi-ai platit ultima trata (cambie care, in virtutea unei clauze speciale, se cedeaza spre incasare altei persoane decat creditorul; polita)". Se ducea vorba din gura-n gura si nu-l mai lasau sa sconteze, deci zvonurile lucrau destul de puternic si atunci", a adaugat seful BNR. In holul mare de marmura al palatului bancii centrale se realiza negotul cu hartii, existand 12 ghisee, iar 80% din activitatea bancara - de creditare, supraveghere si raportare - era concentrata acolo. Volumul lansat marti este dedicat istoriei Palatului Vechi din Strada Lipscani, cel care a gazduit mai mult de 80 de ani functionarea Bancii Nationale a Romaniei. "S-a cumparat terenul, la vremea aceea era un han care in momentul respectiv era relativ in paragina, hanul Serban Voda. Ca orice han avea o curte interioara si cam toata suprafata hanului este suprafata Palatului 21

Vechi, dar ca inaltime abia daca se ridica la jumatatea parterului. Era un han oriental modest si darapanat. Ce era impunator la acel han erau pivnitele, in stil bizantin, o parte dintre ele au fost salvate, cele care au ramas in Strada Lipscani. (...) Banca era destinata, in principal, stimularii comertului, prima forma de capital", a mai povestit guvernatorul BNR. Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/148012/isarescu-contactul-directclient-bancher-criza.html#ixzz2TAtipxBY Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook 2.10. Sistemul bancar 1.) Bancilor li se pun bete in roate exact cand s-au decis in sfarsit sa se restructureze (01.04.2013) Sistemul bancar romanesc a amanat ani de zile recunoasterea activelor toxice, de la credite imobiliare cu garantii depreciate la scheme de personal supraincarcate. De la sfarsitul lui 2008, anul de varf al boom-ului economic si de creditare al Romaniei de dinainte de intrarea in recesiune, si pana la finalul anului trecut, rata de rentabilitate a activelor bancilor din Romania (indicatorul Return On Assets - ROA) s-a deteriorat de la un nivel pozitiv de +1,56% la unul negativ de -0,58%, iar rentabilitatea capitalurilor proprii ale sistemului bancar (Return On Equity - ROE) s-a prabusit de la +17,04% la -5,36%. Mai mult, rata riscului de credit s-a majorat in perioada respectiva de 4,6 ori, de la doar 6,52% in decembrie 2008 la aproape 30% in decembrie 2012. In schimb, numarul de salariati din banci a scazut cu doar 13,8% (sub 10.000 de persoane), de la 71.622 la 61.739, iar numarul de unitati cu numai 12,7%, de la 6.552 la 5.724. Sistemul bancar romanesc se confrunta cu pierderi fara precedent. Cele 40 de institutii de credit au acumulat pierderi totale de 2,12 miliarde de euro, aproape jumatate de miliard de euro. Asta ar insemna ca pierderile s-au triplat in 2012 fata de 2011 (777 milioane), sunt de patru ori mai mari ca in 2010 (516), sistemul ajungand, practic, sa aiba o gaura de doua miliarde de la un profit de patru in 2008. Cauzele pierderilor sunt fireste creditele neperformante, care au avansat de la 6,46% si 7,89% in septembrie si decembrie 2009, la 11,85% in 2010, 14,33% in 2011 si 18,23% in 2012. Bancile au provizionat pierderi de peste 35 de miliarde din activitate de imprumut in 2012, cu un sfert mai mult decat la finele lui 2011. Creditele indoielnice reprezentau trei miliarde de lei, cele substandard 6 miliarde, acelea in observatie aproape 9 miliarde. Numarul de salariati din banci a scazut cu doar 13,8% (sub 10.000 de persoane), de la 71.622 la 61.739, iar numarul de unitati cu numai 12,7%, de la 6.552 la 5.724. Salariul mediu net din banci s-a micsorat cu 14,4%, de la 4.000 de lei/luna in decembrie 2011, la 3.424 lei in decembrie 2012. La prima vedere, forta de munca angajata in sistemul bancar romanesc este destul de redusa ca pondere in totalul populatiei, de sub 0,5%, comparativ cu o medie UE de 0,79%. Trebuie avut insa in vedere ca o parte semnificativa dintre locuitorii Romaniei provin din mediul rural, au venituri foarte mici sau cheltuiesc deja foarte mult pe rate la credite, ceea ce ii scoate din targetul de clienti ai sistemului bancar. In aceste conditii, lucrurile se schimba. Asta inseamna ca, de fapt, bancile din Romania sunt supraincarcate cu personal, in raport cu potentialul bancarizabil al tarii. Mai mult, dimensiunea antreprenoriala veritabila a sistemului bancar pare sa se fi pierdut in Romania. Foarte putini oameni din banci se ocupa de sarcini fundamentale, care tin de evaluarea si selectarea celor mai profitabile si totodata prudente tinte de plasament. Foarte multi sunt simpli functionari, care indeplinesc sarcini mecanice si aplica proceduri strict formale, care de multe ori se suprapun si se dubleaza. In aceste conditii, restructurarea bancara nu trebuie sa insemne o diminuare strict aritmetica a efectivului de personal, ci renuntarea la pozitiile inutile si intarirea cu capital uman de calitate a departamentelor-cheie ale bancilor. Iar daca amanarea restructurarii activelor bancilor a fost cauzata de influenta clasei speculantilor imobiliari, puternic conectati la decizia politica, restructurarile necesare de personal din banci au inceput sa se confrunte cu opozitia unui alt grup de presiune anticoncurentiala, reprezentat de sindicate, care nu vor sa accepte reducerile de salarii si concedierile, inevitabile intr-o astfel de situatie si a caror amanare artificiala face cel mai mult rau, inclusiv salariatilor insisi. Teoretic sindicatele din banci se vor opune restructurarilor. Problema este ca, in cadrul acestor restructurari, nu se vor face doar simple reduceri de posturi si de personal. Dupa ce, in anii de boom, sistemul bancar si-a relaxat, uneori nepermis de mult, criteriile de calitate in activitatea de recrutare de angajati, spre paguba comuna a clientilor si a actionarilor, recesiunea si reducerea activitatii sunt cel mai bun impuls pentru a se face, in sfarsit o selectie a salariatilor pe criterii autentice de competenta. In acei ani, era firesc ca avantul economic, inclusiv in sectorul bancar, sa duca la cresterea accentuata a cererii de forta de munca si, pe cale de consecinta, la cresterea continua, timp de mai multi ani, a salariilor. Fenomen la care, din cate ne amintim, sindicatele nu au avut nici o obiectie. Desi ulterior s-a vazut ca pe intregul sistem unul din cinci credite acordate a fost neperformant. 22

Restructurarea de astazi inseamna, printre altele, a se da celor care nu au avut pana acum acces la sistem, din diferite motive, inclusiv tinerilor, sansa de a demonstra ca merita si ca pot face fata exigentelor sporite induse de situatia de criza. Iar sindicatele, prin definitie, asta fac dintotdeauna: ii protejeaza pe cei care au deja un loc de munca de concurenta celor care isi doresc sa aiba un job si sunt dispusi sa liciteze pentru asta, atat pe partea de beneficii, cat si in ceea ce priveste calitatea si cantitatea muncii prestate. De altfel, sindicatele actioneaza ca orice oligopol protectionist (cartel este un cuvant care apare chiar in denumirea unor centrale sindicale), numai ca legislatia si perceptia comuna omit sa le vada ca atare. Aproape ca nu exista profesie liberala care sa nu fie reglementata si reprezentata de o organizatie sau o asociatie profesionala, de la avocati, notari, arhitecti, contabili autorizati si experti contabili, medici veterinari, farmacisti, la profesii mai noi precum cea de evaluator, mediator etc., asociatii care nu fac decat sa impuna restrictionari in domeniu, criticate la nivel european pentru efectele lor anticoncurentiale. Dar, desi sindicatele desfasoara acelasi tip de activitate anticoncurentiala precum breslele, adica impun preturi minime pentru forta de munca din sistem si ridica bariere pentru noii intrati proveniti din randul somerilor, ele nu sunt acuzate de practici anticoncurentiale. De ce prestatia avocatului e considerata un serviciu, iar cea a lucratorului sindicalizat - munca, care nu ar fi o marfa? Si de ce la negocieri la nivelul companiilor participa doar patronatele si sindicatele? N-ar fi normal ca, pe o piata concurentiala, in afara de patronate si sindicate, sa se aseze la masa discutiilor si reprezentantii somerilor? Pana cand se vor limpezi aceste lucrurile, e bine de stiut ca nici siguranta joburilor si nici nivelul salariilor nu au legatura cu forta institutiilor care fac justitia sociala, respectiv sindicatele. Daca salariile depasesc productivitatea, rezulta falimente si somaj, iar daca productivitatea depaseste salariile, vor veni alti patroni sa atraga muncitorii cu salarii mai mari si sa scoata profit. Prin imbunatatirea continua a ofertei salariale, nivelul salariului ajunge sa-l egaleze pe cel al productivitatii. In orice manual de economie scrie ca salariile depind de productivitatea muncii, nu de puterea sindicatelor. 2.) Opinia RZB: De ce bancile nu finanteaza economia (01.04.2013) Bancile comerciale sunt mai retinute in finantarea economiei, din cauza costurilor prea mari, iar un mediu economic mai predictibil ar oferi investitorilor un confort mai mare, sustin bancherii. In Romania este mai dificil sa finantezi pe termen lung, din cauza lipsei de capital. Nici piata de capital nu functioneaza cum ne-am astepta, aproape ca nu functioneaza, spune Steven van Groningen. Romania are inca multe oportunitati de investitii, dar au existat inca riscuri date de coruptie, lipsa de transparenta, iar in aceste conditii era dificil sa vina mai multi investitori, a spus presedintele van Groningen 3.) Dijmarescu, seful Fondului de Garantare: Depozitele subsidiarelor bancilor cipriote sunt in siguranta (01.04.2013) Seful Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), Eugen Dijmarescu, care are o experienta de mai bine de 15 ani in sectorul bancar, nu vede in prezent motive de ingrijorare pe plan intern legate de criza din Cipru si a transmis deponentilor bancilor cipriote in Romania ca trebuie sa aiba incredere in institutiile romanesti. El crede ca este mult spus ca astazi suntem intr-o situatie tensionata. "Sigur ca, in situatia data, lu-mea este ingrijorata. Este normal sa fie asa, si mesajul meu, este ca oamenii sa aiba incredere in forta de reglementare pe care statul roman o apli-ca si in institutiile sale, respectiv banca centrala, Ministerul Finantelor, Fon-dul de Garantare a Depozitelor Bancare. Din punctul nostru de vedere, asa cum arata situatia pe care o avem de la directia de supraveghere din BNR, in acest moment nu gasim un motiv de ingrijorare", a declarat vineri Dijmarescu la emisiunea. Consiliul de administratie al BNR a discutat pe 28.03.2013 mai multe ore, pana seara tarziu, despre situatia din Cipru si implicatiile asupra pietei locale. Cyprus Popular Bank, al doilea cre-ditor din Cipru care va disparea ca ur-mare a planului de salvare a tarii agreat de autoritatile de la Nicosia cu liderii zonei euro si FMI, detine pe piata roma-neas-ca Marfin. Marfin are regim de filiala in Romania si se supune regle-men-tarilor BNR, depozitele fiind garantate de schema locala de garantare, in timp ce Bank of Cyprus este sucursala. Depozitele din Cipru sunt garantate, la fel ca si n Romnia si restul UE, n limita a 100.000 de euro, ns pentru sumele ce depsesc acest prag pierderile s-ar putea situa la 60%, conform ultimelor discutii, n urma conditiilor impuse de statele zonei euro pentru un pachet de mprumuturi externe. Dijmrescu a explicat c pentru deponentii bncilor din Romnia lucrurile sunt absolut stabile pentru c cei care sunt deponenti la Marfin se supun legii romne si trebuie s considere c depozitele lor sunt garantate n limita plafonului de 100.000 de euro. n timp ce Marfin este o banc garantat din punctul de vedere al depozitelor de ctre FGDB de la Bucuresti, pentru Bank of Cyprus deponentii beneficiaz de acoperirea pe care o d omologul din Cipru, respectiv fondul cipriot de garantare. Cine este garantat: 23

Numrul deponentilor la Marfin este sub 10.000 de persoane astfel nct, practic, nu este niciun fel de problem din punctul de vedere al garantrii, a dat asigurri Dijmrescu. Totalul depozitelor persoanelor fizice la Marfin era de 333 mil. lei la sfrsitul anului 2012, n timp ce resursele persoanelor juridice la banc totalizau 247 mil.lei. Depozitele garantate de FGDB din cele 580 mil. lei se ridic la 287 mil. lei, potrivit sefului FGDB. Fondul de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar are disponibilitti de 3 mld. lei (circa 670 mil. euro) cu care ar putea s intervin pentru a despgubi deponentii n eventualitatea n care o banc ar intra n faliment. Dac se compar, suma ar fi de circa sase ori mai mare dect compensatiile pltite deponentilor garantati n cazul a sapte bnci intrate n faliment n ultimii 12 ani, respectiv 512 mil. lei. Fondul garanteaz att depozitele firmelor mici si mijlocii, ct si pe cele ale populatiei la bncile locale, cu exceptia celor care functioneaz n regim de sucursal, n limita a 100.000 de euro. Dijmrescu a artat c resursele Fondului sunt destinate pltii garantiei de 100.000 de euro pe deponent pe banc. Garantia se aplic omogen. 100.000 de euro pentru fiecare persoan si la fiecare banc la care acesta are cont. S fim bine ntelesi. Cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt putini, pn n 12.000 de persoane, dup cum a declarat recent Mugur Isrescu, guvernatorul BNR. Guvernatorul a artat c Marfin Bank poate s fie preluat de alt banc, existnd cadrul legal, ns nu va fi usor din punct de vedere juridic s vorbim de preluarea unei sucursale - cazul sucursalei Bank of Cyprus n Romnia. Dac actionarii Marfin decid s se retrag, inclusiv de la banca din Romnia, atunci se pune problema prelurii acestei bnci, a vnzrii activelor ei ctre o alt banc, cu tot cu depozite si restul activelor. Transferul de actionar de la Marfin Romnia, n cazul n care ar avea loc, nu implic niciun fel de efect asupra deponentilor. Nu exist nicun fel de risc. Bank of Cyprus este sucursal si Marfin este banc de sine stttoare. Practic, o sucursal care s preia o banc de sine stttoare n Romnia nu s-a mai ntlnit, a afirmat Dijmrescu. n ultimele zile bncile au anuntat BNR c s-au nregistrat cereri de la populatie pentru spargeri de depozite, dup cum a spus guvernatorul. Dijmrescu a artat c, deocamdat, nu poate s confirme dac au fost retrageri de bani de la cele dou subsidiare ale bncilor cipriote n Romnia, urmnd s fie centralizat o situatie a depozitelor la bncile din piata romneasc la sfrsitul lunii martie. Deci, probabil c nainte de jumtatea lunii aprilie nu vom avea aceste informatii. Efectul de contagiune nu se transfer numai ca urmare a faptului c actionarii sau capitalul bncilor sufer anumite ajustri ca urmare a unor factori externi, ci inclusiv ca urmare a faptului c zvonul domin ntr-o mare msur viata curent si afecteaz foarte mult piata bancar, a amintit Dijmrescu. Trebuie s fim foarte atenti atunci cnd ne pronuntm asupra situatiei unei bnci sau a alteia, a modului n care interpretm fenomenele pentru c oamenii n mod normal sunt sensibili fat de economiile lor si sunt tentati s dea crezare zvonurilor alarmiste. Din acest motiv pot s v spun c un efect de contagiune ntradevr este de nedorit. Si nu am vrea s vedem c el se extinde asupra unei tri ca Romnia pentru c, pn la urm, nu doar fiecare dintre noi si duce viata mpreun cu bncile - prin plata cu cardul sau plata utilittilor, dar si toat economia, statul se bazeaz pe sistemul bancar, a spus Dijmrescu. Seful Fondului de Garantare a artat c nu vede un efect de contagiune dinspre Cipru spre Romnia pentru c la nivel de relatii interbancare, din punctul de vedere al transferurilor de capital, acestea sunt reduse. Din fericire, legtura ntre bncile cipriote si bncile din Romnia este slab. Nu exist aceleasi bnci care s sufere consecinte n proportie simetric. Ce a spus Eugen Dijmrescu, seful Fondului de Garantare a Depozitelor: Pentru deponentii bncilor din Romnia lucrurile sunt absolut stabile pentru c cei care sunt deponenti la Marfin se supun legii romne si trebuie s considere c depozitele lor sunt garantate n limita plafonului de 100.000 de euro. n timp ce Marfin este o banc garantat din punctul de vedere al depozitelor de ctre FGDB de la Bucuresti, pentru Bank of Cyprus deponentii beneficiaz de acoperirea pe care o d omologul nostru din Cipru, respectiv fondul cipriot de garantare. Marfin este o banc ce si-a desfsurat activitatea n conditii bune pe piata din Romnia, dar este totusi o banc mic. Numrul deponentilor la aceast banca este undeva sub 10.000 de persoane astfel nct cred c practic nu este niciun fel de problem din punctul de vedere al garantrii. Totalul depozitelor persoanelor fizice la Marfin era de 333 mil. lei la sfrsitul anului 2012, n timp ce la persoanele juridice au fost de 247 mil.lei. Depozitele garantate de FGDB din cele 580 mil. lei se ridic la 287 mil. lei. Bank of Cyprus este sucursal. Nu avem date pe numrul deponentilor; Banca central din Cipru a transmis mesaje bncii nationale. Noi suntem n cunostint de cauz cu situatia respectiv. Am avut la rndul nostru o serie de consultri cu omologii nostri din Cipru. 24

Dac actionarii Marfin decid s se retrag, inclusiv de la banca din Romnia, atunci se pune problema prelurii acestei bnci, a vnzrii activelor ei ctre o alt banc, cu tot cu depozitele acesteia. Transferul de actionar de la Marfin Romnia, n cazul n care ar avea loc, nu implic niciun fel de efect asupra deponentilor. Nu exist nicun fel de risc. Bank of Cyprus este sucursal si Marfin este banc de sine stttoare. Practic, o sucursal care s preia o banc de sine stttoare n Romnia nu s-a mai ntlnit. Garantarea sumelor de sub 100.000 de euro se activeaz dac o banc ar da faliment. Dar nu este cazul. Nu suntem n aceast situatie. Bank of Cyprus urmeaz s si desfsoare activitatea potrivit deciziilor pe care le va lua centrala din Cipru. Oamenii care au depozite la Bank of Cyprus pot s le mentin sau pot s le retrag fr niciun fel de problem. n Romnia nu se aplic taxarea depozitelor ce depsesc plafonul de 100.000 de euro, ci numai n Cipru. Este principiul de extra-teritorialitate. Banca Transilvania ce are sucursal n Cipru se supune integral legii romne. Deponentii ei, fie c sunt romni, fie c sunt strini beneficiaz de garantia pe care FGDB de la Bucuresti o acord. Nu pot s confirm c au fost retrageri de bani de la cele dou subsidiare ale bcilor cipriote n Romnia. Noi urmeaz s centralizm o situatie a depozitelor la bncile din piata romneasc la sfrsitul lunii martie. Deci, probabil c nainte de jumtatea lunii aprilie nu vom avea aceste informatii. Din punctul nostru de vedere, asa cum arat situatia pe care o avem de la directia de supraveghere din BNR, n acest moment nu gsim un motiv de ngrijorare. Nu vd un efect de contagiune dinspre Cipru spre Romnia pentru c la nivel de relatii interbancare, din punctul de vedere al transferurilor de capital, acestea sunt reduse. Din fericire, legtura ntre bncile cipriote si bncile din Romnia este slab.

4.) Opinii despre situatia din Cipru si implicatiile pe piata local (01.04.2013): Mugur Isarescu BNR: Activele celor dou subsidiare ale bncilor cipriote n Romnia reprezint doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar Marfin Romnia, banc al crei actionar majoritar - Popular Bank of Cyprus - va fi lichidat, are depozitele integral garantate; Marfin Bank poate s fie preluat de alt banc, existnd cadrul legal, ns nu va fi usor din punct de vedere juridic s vorbim de preluarea unei sucursale - cazul sucursalei Bank of Cyprus n Romnia; BNR va solicita bncilor s publice n ofertele privind produsele de economisire unde sunt garantate depozitele constituite pentru a evita eventuale neclaritti ulterioare; n Romnia, depozitele sunt asigurate pn la 100.000 de euro pe persoan si pe banc. 100.000 de euro este o sum mare pentru o tar ca Romnia; Cei care au depozite de peste 100.000 de euro sunt putini, pn n 12.000 de persoane; Impactul crizei din Cipru asupra cursului de schimb a fost limitat. A fost mai degrab un impact psihologic; Bncile au anuntat BNR c s-au nregistrat cereri de la populatie pentru spargeri de depozite; guvernatorul le-a transmis clientilor cu economii de sub 100.000 de euro c nu au motive s actioneze astfel; Guvernatorul nu exclude intrarea n Romnia a unor capitaluri din depozitele bancare care vor pleca din Cipru, odat cu eliminarea restrictiilor, ns nu se declar foarte ngrijorat de o nval a banilor n Romnia. Ce spun analistii despre: Impactul crizei cipriote asupra cursului de schimb si a sistemului bancar local va fi limitat chiar dac problemele se vor extinde si ctre alte tri din zona euro puternic ndatorate sau cu sisteme financiare dezechilibrate n raport cu dimensiunile economiei, cred analistii si bancherii chestionati. Cursul nu va depsi 4,5 lei/euro cred analistii, iar dobnzile la lei vor continua s scad chiar dac banca central nu va reduce prea curnd dobnda de politic monetar. Bancherii cred, n acelasi timp, c depozitele locale sunt foarte bine asigurate avnd n vedere nivelul ridicat al lichidittii detinute de bnci, care au preferat s investeasc o bun parte din sumele atrase de la clienti n titluri de stat. Piata creditului nu va fi influentat de criza din Cipru, ci de determinantii proprii ai economiei romnesti, care creste mult sub potential si parcurge o tranzitie ctre un nou model de dezvoltare, si de reglementrile macroprudentiale care prefigureaz un nou model de creditare, bazat ntr-o mult mai mare msur pe moneda local. Sistemul bancar din Romnia este foarte solid, att din punctul de vedere al lichidittii, ct si al solvabilittii. S nu uitm ponderea mare a rezervelor obligatorii si a portofoliilor de titluri de stat n bilanturile bncilor. Acestea din urm sunt emise de statul romn, care are unul din cele mai reduse grade de ndatorare din 25

UE si pot fi n orice moment utilizate ca si colateral eligibil pentru operatiuni de refinantare cu BNR. Cu asemenea niveluri de lichiditate, mai ales la nivelul componentei reprezentate de bncile sistemice, inclusiv depozitele ce depsesc plafonul garantat de o sut de mii euro sunt sigure. Prin urmare, nu sunt ntrunite conditii de migrare semnificativ a depozitelor dinspre componenta sistemic a sistemului bancar romnesc, n pofida manifestrii unor cazuri izolate generate de temerile initiale sau unele ecouri mediatice, si nici de crestere a dobnzilor la depozite. Avnd n vedere hotrrea dovedit a Bncii Centrale Europene de a ntreprinde orice este necesar pentru a prezerva stabilitatea financiar la nivelul Zonei Euro, sunt putin probabile consecinte negative majore ale acestui eveniment, n ciuda temerilor initiale firesti ce au influentat limitat si temporar pietele financiare. Fr doar si poate economia Ciprului va fi afectat semnificativ, dat fiind invalidarea modelului su de economie financiar off-shore. Este foarte greu de crezut ns c zona euro n ansamblu poate fi destabilizat de o sum de 5,8 miliarde de euro ct este taxa impus asupra nominalului depozitelor mai mari de o sut de mii de euro. De fapt, nu s-a schimbat nimic fat de modelul prevalent anterior evenimentului cipriot. Nici nainte depozitele nu erau asigurate integral pentru sumele ce depseau plafonul garantat, deponentii bazndu-se mai degrab pe soliditatea intrinsec a institutiilor financiare contraparte si, n anumite cazuri, pe un confort autoindus de anticiparea repetabilittii unor actiuni de salvare a bncilor sistemice. Prin solutia impus, nucleul dur al zonei euro, ancorat la Germania, a dorit cel mai probabil s mai purjeze o zon de ineficient a economiei financiare a acesteia, s dea un impuls decisiv, prin precedentul creat, realizrii Uniunii Bancare, cu toate componentele ei si s realizeze n subsidiar anumite demarcri cu relevant geopolitic. Melania Hncil, economistul-sef al Volksbank: Dup parerea mea, riscurile unei deprecieri puternice a leului sunt moderate, astfel c nu m astept ca EUR/RON s sparg pragul de 4,50, chiar si n cazul n care se extinde criza bancar si n alte state europene cu sectoare bancare supradimensionate n raport cu dimensiunile economiei, de genul Luxemburg si Malta. n perioada urmtoare ne asteptm la cresterea volatilittii cursului de schimb pe fondul incertitudinilor din zona euro. Altfel, fundamentele macroeconomice si randamentele atractive pltite de Romnia ar justifica o usoar ntrire a leului. Dobnzile ar putea s si continue trendul descendent si n lunile urmtoare, pe fondul relaxrii controlului de lichiditate al BNR, dar si al modalittilor restrnse de plasament al lichidittilor de ctre bnci, n conditiile ntririi restrictiilor de creditare si al reducerii cererii eligibile de creditare. Florentina Cozmnc, senior economist la RBS Bank: n contextul unui mediu extern agitat evolutia cursului de schimb depinde foarte mult de cum va evolua sentimentul investitorilor la nivel regional. Ca si factori interni, modul n care Romnia va ndeplini tintele agreate cu institutiile financiare internationale are o important deosebit. n contextul asigurrii unui management adecvat al lichidittii n sistemul bancar de ctre BNR, care initial s-a transpus n cresterea treptat a limitei maxime a sumei mprumutate de BNR bncilor comerciale prin operatiunile repo si, ulterior, la renuntarea la plafonul pentru operatiunile repo, dobnzile din piata monetar sau redus treptat, cotatiile ROBID/ROBOR cu maturitatea de pn si incluznd trei luni cobornd sub nivelul dobnzii de politic monetar. Pe termen scurt, mai putem asista la o usoar reducere a dobnzilor, ns modificrile sunt limitate de asteptrile privind dobnda de politic monetar. Florin Ctu, analist economic: Creditul n lei nu o s fie salvat dect de un cartel. n acest moment, costurile sunt att de mari pentru un credit n lei, mai ales pentru cel ipotecar, nct nu cred c o s vedem acest credit devenind mai important dect cel n valut. n momentul cnd o s avem o economie sntoas, cu ncredere n lei, atunci putem s vorbim de credit n lei. Banii buni ntotdeauna i elimin pe cei ri, iar leul nc nu este mai bun dect euro. Nu cred c BNR va relaxa dobnda-cheie n urmtoarele 12 luni. Avnd n vedere riscurile la nivel global, s-ar putea s vedem chiar o nsprire, desi este un scenariu cu o probabilitate foarte mic. BNR prin vocea guvernatorului are un mesaj clar si consecvent. Nu crede c n acest moment politica monetar poate s ajute economia real. Acesta este scenariul de baz cu care functioneaz acum BNR. Mai mult, BNR ne spune c o relaxare a politcii monetare ar duce la inflatie. Cred c este mai mult adevr n prima afirmatie dect n cea de a doua. Ce stim foarte sigur este c avem o economie att de prost administrat, c n primul moment cnd BNR reduce ratele de dobnd obervm iesiri masive de capital folosit n special de bnci pentru finantare. Am vzut acest lucru anul trecut cnd BNR a ncercat s impulsioneze creditarea n lei prin reducerea dobnzilor din piata monetar. 5.) Opinia M. Geoana: Efectul Cipru va conduce bancile sa execute milioane de romani (07.04.2013) Senatorul PSD Mircea Geoana a declarat la emisiunea "Dupa 20 de ani", transmisa de ProTV, ca efectul situatiei din Cipru va conduce bancile din Romania sa execute milioane de oameni care au credite, el aratand ca bancile trebuie sa-si asaneze portofoliile. 26

"(...) teama mea este ca la nivelul corpului politic din Romania, daca nu ne intoarcem rapid catre problemele cu adevarat dificile si periculoase care sunt legate de economie, de locuri de munca, de saracia care creste, de volumul imens de oameni care in 2013 vor fi executati fara mila de banci, pentru ca efectul situatiei din Cipru va conduce bancile din Romania sa execute - ceea ce pana acuma nu s-a intamplat - milioane si milioane de oameni care au credite la banci", a spus Mircea Geoana (foto). Moderatorul a intervenit si, apreciind ca afirmatia facuta de Geoana este una destul de grava, l-a intrebat pe acesta de ce bancile ii vor executa pe cetateni. "Pentru ca, pur si simplu, trebuie sa-si asanaze portofoliile, pentru ca au credite neperformate si pentru ca tot ce inseamna reglementare europeana in acest moment, inclusiv ce inseamna impactul Ciprului, va indemna bancile mama sa mearga catre o forma de clarificare a portofoliilor, inclusiv in Romania", a raspuns Geoana. Intrebat de moderator daca vrea sa spuna ca aceia care au intarzieri la plata nu vor mai primi reesalori, sau cei care pana acum primeau reesalonari urmeaza a fi acum scosi afara din casa, Geoana a precizat: "Eu sunt convins ca impactul crizei din Cipru asupra sistemului bancar european va conduce bancile europene, inclusiv cele care au reprezentante si sucursale in Romanie, sa se uite mult mai atent la modul in care isi gestioneaza activele si portofoliile si in mod inevitabil vor fi chemati sa-si asanaze aceste portofolii". 6.) Previziuni pentru industria financiara: Atentie, creditele neperformante vor creste (09.04.2013) Criza datoriei cipriote este un semn ca problemele zonei euro nu s-au incheiat, iar recuperarea economica din regiune ramane inca una fragila si cu o traiectorie nesigura. Conform previziunilor Eurozone Financial Services Forecast Ernst&Young, desi anumite situatii problematice localizate nu sunt excluse, problemele majore cu care s-a confruntat sectorul financiar din Zona Euro par sa se apropie de sfarsit. Cea mai dificila etapa a procesului bancar de dezintermediere s-a incheiat. Dupa o contractie de 856 de miliarde de euro anul trecut, se estimeaza ca totalul activelor din sectorul bancar din Eurozona va continua sa scada cu 500 de miliarde de euro in 2013, inainte sa reintre pe crestere, in 2014. Totalul activelor a fost deja in mare parte stabilizat in Germania, Franta si Olanda, in timp ce, in Italia si Spania, procesul urmeaza sa aiba loc anul viitor. Marie Diron, Senior Economic Adviser pentru Eurozone Financial Services Forecast spune: Cu toate ca procesul de dezintermediere va continua in Eurozona si in acest an, credem ca cea mai dificila faza a trecut iar bancile din economiile mai puternice au trecut deja de punctul critic. 2013 ar trebui sa fie ultimul an de scadere a activelor iar 2014 se arata mult mai sanatos in aceasta privinta. Creditarea va reintra pe crestere din 2014. Creditarea segmentului de business si a persoanelor fizice a scazut cu 1,7% in Zona Euro anul trecut si se estimeaza ca aceasta contractie va continua si in 2013, insa intrun ritm mai moderat, de 0,5%. Diviziunea dintre Nord si Sud se va mentine in continuare accentuata in privinta costului imprumuturilor bancare, ca urmare a unei contractii mai puternice a creditarii din economiile periferice in acest an. Se estimeaza ca, in 2013, creditarea se va contracta cu 5,1% in Spania, in comparatie cu evolutiile pozitive de 0,8% din Germania si de 0,6% din Franta. Previziunile arata ca, la nivelul Eurozonei, creditarea va reintra pe crestere incepand cu anul 2014, cu o rata anuala de 2,9%, care include o revenire modesta pe crestere in Spania, cu o rata de 0,9%. Accesul bancilor la piata de capital continua sa se imbunatateasca iar fluxurile de depozite ale sectorului privat din economiile periferice par sa se stabilizeze, ceea ce permite bancilor sa se desprinda treptat de sprijinul acordat de bancile centrale. Cu toate acestea, conditiile de creditare ar putea sa se mentina destul de restrictive pentru o vreme, ceea ce va afecta investitiile si cheltuielile de consum. Cum vor evolua creditele neperformante. Ca urmare a cresterii numarului de credite neperformante in economiile periferice, rata acestora va atinge in acest an in Zona Euro un varf istoric de 7,2%, peste nivelul de 6,7% prognozat la sfarsitul anului 2012. Rata creditelor neperformante (NPL) este deja in scadere in Franta, Germania si Olanda in acest an, insa se estimeaza ca va atinge un varf de 10,2% in Italia si de 12,8% in Spania, fara a lua in calcul recentul transfer de active problematice catre SAREB. In Romania, ne asteptam mai degraba la o stagnare a creditarii in urmatoarele 9 luni, cu o usoara crestere pe companii si una ceva mai pronuntata pe credite ipotecare dar si o scadere a creditelor de consum. Aceasta situatie se datoreaza neincrederii consumatorilor si a decidentilor din companii in perspectivele pe termen scurt ale economiei, dar si apetitului limitat si selectiv al unora dintre jucatori. Oricum, chiar si o usoara evolutie pozitiva a creditarii nu ar fi suficienta sa alimenteze cresterea economica in asemenea masura, incat sa contribuie semnificativ la stoparea evolutiei creditelor neperformante. Astfel, desi mai lent, acestea vor continua sa creasca in urmatoarele 6-9 luni. Practic, in ceea ce priveste evolutia 27

creditarii si a creditelor neperformante ramanem, intr-o oarecare masura, intr-un cerc vicios, mentioneaza Gelu Gherghescu, Partener Assurance & Advisory la Ernst & Young Romania. Cresterea ratei dobsnzii ramane un risc secundar. Preocuparile ca economia se va relansa mai devreme decat a fost anticipat in previziunile de baza, determinand BCE sa creasca mai repede ratele, ar trebui luate in serios de catre companiile de asigurari. Daca Zona Euro nu va mai scadea in acest an si va creste cu 1,7% in 2014, fata de 1,1% cat este previziunea de baza, inflatia va atinge probabil 2,8% pana la sfarsitul anului 2014. Aceasta va atrage dupa sine o crestere a ratei dobanzii de catre BCE de la 0,75%, la 1,25% in 2015, in loc sa fie mentinuta la acelasi nivel pana la mijlocul anului 2017. Randamentul obligatiunilor guvernamentale din Eurozona cu maturitate la zece ani ar creste de la 3,4%, la mijlocul anului 2014, la 4,7%, la sfarsitul anului 2015. 7.) Sistemul bancar a ajuns pe locul 3 in Europa la credite neperformante (16.04.2013) Aproape o cincime din creditele vndute de bnci din Romnia aveau restante de peste 90 de zile n februarie 2013, situatie comparabil cu cea din Grecia si Irlanda. Romnia s-a situat la sfrsitul anului trecut pe pozitia a treia ntre trile europene puternic afectate de nerambursarea mprumuturilor acordate de bnci, creditele neperformante triplndu-se ca pondere n portofoliile totale n ultimii trei ani si jumtate si ajungnd la 18,2% la sfrsitul lui 2012. Aceasta nseamn c bncile locale au n portofolii credite proaste de aproape 10 mld. euro. Ponderea neperformantelor a trecut de 19% n februarie 2013. Este de mentionat c ponderea creditelor neperformante din sistemul bancar romnesc s-a produs treptat, pe o perioad de ctiva ani, si a dat posibilitatea bncilor s se adapteze. Dac ne uitm la indicatorii de capitalizare si lichiditate sistemul st foarte bine si nu cred c exist un risc iminent, spune analistul financiar Aurelian Dochia.

Bncile au fost nevoite s constituie n ultimii ani provizioane de miliarde de euro pentru a acoperi pierderi din credite neperformante, ceea ce a erodat cstigurile si a adus rezultatele n zona negativ. Numai anul trecut sistemul bancar a avut o pierdere agregat de 475 mil. euro. Actionarii strini ai bnci au adus peste 1,5 mld. euro la capitalul bncilor locale n ultimii patru ani la cererea BNR de a mentine n limitele legale parametrii de lichiditate si solvabilitate. Indicatorul de solvabilitate ajungea la 14,6% la nivelul sistemului bancar, peste pragul BNR de 10%. Grecia si Irlanda aveau la finalul anului trecut o rat a creditelor neperformante de 20,7% si respectiv 18,7%. Imediat sub Romnia se aflau Ungaria (cu 16,1%) si Slovenia (15%), potrivit datelor OCDE. Slovenia a intrat recent pe lista trilor care ar putea avea nevoie s-si salveze sistemul bancar. Cel mai bine stau Suedia si Elvetia, cu ponderi de 0,7% si, respectiv, 0,8% din portofolii. Situatia neperformantelor din bncile europene a fost tratat ntr-un articol din sptmna 08.14.04.2013 din Wall Street Journal n contextul discutiilor privind problemele sistemului bancar sloven. 8.) Opinia Moody's: Bancile din Romania, Ungaria si Slovenia raman neprofitabile in acest an (17.04.2013) 28

Industriile bancare din Romania, Ungaria si Slovenia vor ramane neprofitabile in acest an din cauza reducerii cheltuielilor, pentru majorarea capitalului in timpul crizei financiare din zona euro, a declarat pentru Bloomberg Simone Zampa, analist al agentiei de evaluare financiara Moody's, transmite watoday.com.au. Creditorii din Romania si Ungaria sunt dependenti de finantarea de la bancile mama din Europa Occidentala dar bancile din Cehia, Slovacia si Polonia se finanteaza in special din depozite si vor continua sa raporteze profit, a explicat Simone Zampa. Industria bancara din Romania a raportat pierderi in ultimii trei ani, in timp ce cresterea numarului creditelor neperformante in Slovenia a sporit speculatiile potrivit carora statul membru al zonei euro ar putea avea nevoie de un pachet de asistenta financiara. 'Mediul operational general pentru bancile din Europa Centrala si de Est va ramane probabil dificil si va continua sa fie expus la riscurile externe, in principal la cele legate de zona euro. Ne asteptam ca industriile bancare din Romania, Ungaria si Slovenia sa continue sa inregistreze pierderi', sustine analistul Moody's. Cei mai mari creditori din Estul Uniunii Europene, inclusiv UniCredit, Raiffeisen Bank International si Erste Group Bank, isi reduc costurile pentru a compensa majorarea creditelor neperformante in regiune si cerintele mai dure privind capitalul. Bancile straine care activeaza pe piata din Ungaria se confrunta cu cea mai mare taxa bancara din Europa, un program anterior de reducere a poverii creditelor ipotecare in valuta si cresterea creditelor neperformante. Directorul Intesa Sanpaolo, Enrico Tommaso Cucchiani, a anuntat recent ca banca italiana ar putea sa-si reduca prezenta in Ungaria considerand ca tara vecina a devenit un 'cosmar' pentru industria bancara. Luna trecuta, premierul Viktor Orban a declarat ca obiectivul Guvernului de la Budapesta este sa creasca controlul investitorilor ungari asupra sectorului bancar local pana la cel putin 50%. Cea mai mare banca din Ungaria, OTP, concureaza cu diviziile locale ale Erste, Raiffeisen, KBC Groep si UniCredit. Creditele neperformante ale bancilor slovene sunt estimate la aproximativ 7 miliarde de euro, adica 20% din PIB, ceea ce a alimentat speculatiile ca tara ar putea fi nevoita sa solicite un pachet de asistenta financiara. Si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a avertizat ca Slovenia se va confrunta cu o criza bancara severa daca nu va actiona rapid. OCDE considera ca Slovenia ar trebui sa recapitalizeze 'bancile viabile', iar detinatorii datoriilor subordonate si instrumentele de capital hibride ar trebui sa absoarba pierderile. Bancile de stat, cum ar fi Nova Ljubljanska Banka d.d. si Nova Kreditna Banka Maribor d.d., ar trebui sa fie vandute, iar bancile care nu sunt viabile ar trebui sa fie inchise, se arata in raportul organizatiei. Nivelul datoriei guvernamentale a Sloveniei a crescut anul trecut la aproximativ 48% din PIB, fata de 16% in 2008, iar analistii estimeaza ca sprijinul guvernului pentru bancile de stat va duce la cresterea datoriei tarii cu aproximativ 3-4 miliarde de euro in acest an. 9.) In 2013 vor fi schimbari in structura de actionariat si a numarului de banci din Romania (24.04.2013) In Romania se vor inregistra anul acesta schimbari in structura de actionariat si a numarului de banci, a declarat Ana Maria Mihaescu, seful misiunii din Romania a IFC - divizia de investitii a Bancii Mondiale. In 2013, vor fi miscari pe piata bancara din Romania, iar prioritatea o reprezinta rezolvarea problemelor legate de activele neperformante. De aici vor veni economiile din sectorul bancar, considera oficialul Bancii Mondiale, care pledeaza pentru masuri de stimulare a cresterii depozitelor bancare. Europa Centrala si de Est (CEE) continua sa fie o regiune interesanta pentru International Finance Corporation (IFC) si, in cadrul restructurarilor bancare, acolo unde va fi nevoie de capital, ca raspuns la criza, suntem dispusi sa finantam, a declarat Ana Maria Mihaescu, prezenta la cea de-a 27-a editie a Conferintei Asociatiei Bancare pentru Europa Centrala si de Est (BACEE). Oficialul a explicat ca, la modul general, cel mai bun indicator de evaluare a perspectivelor unei regiuni il reprezinta FDI (investitiile straine directe). Daca in 2008 Europa Centrala si de Est atragea 20 miliarde de euro pe luna, in 2012 a reusit sa atraga 10 miliarde de euro pe luna, sub nivelul inregistrat pe pietele din Asia, dar mult inaintea pietelor stabile din Europa Occidentala. Profitabilitatea capitalului n Europa Central si de Est a fost mai mare dect n Europa Occidental ntruct intermedierea bancar a fost si este mai putin dezvoltat n CEE, dar aici exist diferente n eficienta operatiunilor, apreciaz oficialul IFC. Practic, n urmtorii ani, cstigtoare n atragerea capitalului strin vor fi trile care vor gsi cele mai eficiente metode de rezolvare a problemelor legate de calitatea activelor si de creditele neperformante si cele care vor sti s atrag ct mai multe depozite locale. n viitor, consider Ana Maria Mihescu, noul model de finantare bancar n Europa Central si de Est, n conditiile lipsei spatiului fiscal si a banilor de la bncile mam din Europa Occidental, va fi reprezentat de depozitele bancare atrase de la populatie si de la societtile locale, ca si economiile obtinute din rezolvarea problemei creditelor neperformante. 29

n acest moment, sustine oficialul Bncii Mondiale, sistemele bancare din Polonia si Cehia par a fi premiantele din CEE, dar, n functie de deciziile viitoare ale spatiului politic si a bncilor centrale, acest clasament s-ar putea modifica. IFC investeste n Romnia n agricultur, productie general, infrastructur si sntate, n pietele financiare si asigur acces la finantare pentru ntreprinderile mici. nfiintat n 1996, Asociatia Bancar pentru Europa Central si de Est (BACEE) reuneste 42 de institutii financiare importante din regiune. n perioada 22-23 aprilie 2013 a avut loc la Budapesta a 27-a editie a Conferintei BACEE, la care particip 180 de invitati din 27 de tri, dedicat evolutiei economiei si a sectorului bancar din Europa Central, Sud-Estul Europei, statele baltice, Turcia si Comunitatea Statelor Independente, n contextul actualelor turbulente de pe pietele financiare mondiale.

3.) DOMENIUL OPERATIONAL 3.1. Credite 1.) Creditele de nevoi personale in euro au ajuns la fel de scumpe precum imprumuturile in lei (02.04.2013) Dupa ce au suportat un val de credite neperformante cu provizioanele aferente, bancile locale nu mai privesc cu ochi buni imprumuturile de nevoi personale fara ipoteca in euro. In acest moment, costurile totale (DAE) au ajuns la fel de mari pentru creditele in lei si euro (17,7%). Riscul valutar nu mai e tolerabil pentru o serie de banci in ultima vreme ( BCR este deschizatoare de drumuri aici), mai ales pentru creditele fara ipoteca, iar imprumuturile de nevoi personale negarantate poarta in consecinta o marja peste Euribor de 10-13%. Cum dobanzile la lei sunt in usoara scadere, dupa ce BNR a decis sa ofere lei la discretie pentru bancile amatoare de imprumuturi, DAE pentru creditele de nevoi personale in lei (include toate costurile cu dobanda, taxe si comisioane) si cele pentru creditele in euro au ajuns la acelasi nivel, potrivit Conso.ro. Pe 01.04.2013 cele doua imprumuturi aveau DAE medie de 17,7%, in timp ce in februarie se pastra inca un usor avantaj pentru imprumuturile in lei (18,1% fata de 17,7%). Lucrurile se schimba daca ne raportam la imprumuturile garantate. Pentru un credit de nevoi personale cu ipoteca, DAE medie era de 9,4% in euro si 12% in lei. In acest moment este mai avantajos sa te imprumuti in lei decat in euro pentru un credit fara ipoteca daca luam in considerare costurile "complementare". Ne referim, evident, la schimbul valutar, casele de schimb bancare afisand de regula un curs de vanzare al euro cu 0,5-1,5% peste cel oficial de la BNR. In plus, marja astronomica perceputa peste Euribor de bancile locale ar putea da insomnii debitorilor in euro in viitor (candva vor urca si dobanzile in spatiul euro). Cei care au venituri in euro si care pot cocheta inca cu ideea unui imprumut in valuta europeana gasesc cea mai ieftina oferta la Intesa Sanpaolo Bank. Pentru o suma imprumutata de 10.000 euro pe 5 ani, DAE este de 12%, iar suma totala returnata 13.142 euro, conform Conso. Prima rata este de 218 euro, iar venitul minim necesar pentru aprobarea imprumutului de 2.650 de lei. Marja peste Euribor este de 11%. Pe locurile doi si trei in top gasim Carpatica si RIB, cu DAE de aproximativ 14%. Daca astea sunt imprumuturile "ieftine" in euro, ce inseamna unele "scumpe"? Pai, cum va suna DAE de 21% ( Credit Agricole)? Sa vedem acum ce inseamna "ieftin" daca ne raportam la creditele in lei. Pentru 45.000 lei pe 5 ani, ING vine cu DAE de 11,8%, Banca Transilvania cu una de 12,7%, iar la Banca Romaneasca am gasit o dobanda anuala efectiva de 13,1%. Cum se vede, oferte comparabile cu varianta in euro. La cele mai scumpe banci pentru imprumuturile in lei DAE sare de 20%, fapt ce umanizeaza prin comparatie chiar si overdraftul. 30

Dac n Romnia boom-ul creditului de nevoi personale a dat argumente suficiente retailerilor pentru umflarea preturilor la electrocasnice si masini, n SUA bula creditului de studii a umflat conturile universittilor, dar a bgat multi debitori n faliment cnd a lovit criza financiar (nu e usor s pltesti rate ca proaspt absolvent somer). Recent, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, era de prere c nisa creditului de studii este una dintre putinele piste pe care mai pot merge bncile n ntmpinarea cererii din partea populatiei. Sunt numai 6 bnci care ofer acest tip de mprumut, iar costurile sunt ntr-adevr mai mici dect n cazul mprumutului de nevoi personale fr ipotec. Astfel, un credit de 45.000 lei pe 5 ani pleac n acest moment de la o DAE de 11,6% (Unicredit Tiriac Bank). BRD si Banca Italo-Romena ofer 12,4%. Cele mai scumpe oferte sunt la BCR (DAE 16%) si CEC (DAE de 14,6%). 2.) Prima Casa: Dobanzi mai mici la imprumuturile in lei (04.04.2013) In urma actualizarii dobanzilor cu noua valoare a indicelui Robor, creditele Prima Casa in lei sunt mai ieftine cu aproape un procent, de la inceputul lunii aprilie 2013. Creditul Prima Casa in lei a devenit acum putin mai accesibil romanilor, dupa ce indicele Robor la 3 luni a coborat sub 6 procente, la cele mai mici valori din ultimele 8 luni. Daca la inceputul anului Robor la 3 luni avea valori de peste 6%, in prezent cotatiile se apropie tot mai mult de 5 procente, fiind situate la 5.2%. Reducerea indicelui a permis bancilor sa ieftineasca creditul Prima Casa in lei cu aceeasi valoare. Diferenta dintre costul unui credit Prima Casa in lei si unul in euro ramane in continuare semnificativa, de 3 procente. Acest lucru se datoreaza diferentei dintre cei doi indici folositi de banci la calcularea dobanzilor, respectiv Euribor la 3 luni si Robor la 3 luni. Chiar daca in ultimele 3 luni Euribor la 3 luni a inregistrat o crestere usoara, insesizabila insa pentru clientii care au credite Prima Casa sau alte credite in euro, el se situeaza in continuare aproape de minimele istorice, la 0.21%. Cel mai ieftin credit in lei acordat prin programul Prima Casa este cel oferit de CEC Bank. Dobanda la acest credit este de 7.13%, si este formata din marja bancii de 1.9% la care se adauga indicele Robor 3M. Rata lunara pentru un credit de 200.000 lei pe 30 de ani este de 1348 lei, iar dobanda DAE de 7.63%. Valoarea totala platita de client pe parcursul celor 30 de ani ajunge la 495.346 lei, cu aproape 300.000 lei mai mult decat suma imprumutata initial. Creditul Prima Casa in lei oferit de Banca Transilvania are o dobanda de 5.2%. Marja bancii in acest caz este zero, dobanda fiind egala cu indicele Robor la 3 luni. Pe langa dobanda, clientii platesc un comision lunar de administrare care are valoarea de 0.17%, aplicat la soldul creditului. Dobanda DAE pentru creditul oferit de Banca Transilvania ajunge la 7.75%. La Raiffeisen Bank si BCR, clientii care isi vireaza salariul printr-un cont curent deschis la cele doua banci beneficiaza de reduceri de dobanda, de 0.2% fata de varianta standard. Dobanda pentru clientii care isi vireaza salariul prin Raiffeisen Bank este de 2.2% plus Robor la 3 luni, iar la BCR de 2.3% plus Robor la 3 luni. Bancile nu mai percep alte comisioane in afara celui anual datorat Fondului de Garantare, in valoare de 0.49% aplicat la jumatatea din valoarea imprumutului. Castigul adus de scaderea dobanzilor la lei, poate sa depaseasca 100 lei in cazul unui credit de 200.000 lei acordat pe o perioada de 30 de ani. Marja maxima de dobanda la creditele Prima Casa in lei este de 2.5%, mai mica cu 1.5% fata de cea perceputa de banci la euro. Cu toate acestea, diferenta de 5 procente dintre cei doi indici continua sa incline balanta in favoarea imprumutului in euro. Majoritatea covarsitoare a creditelor acordate prin Prima Casa, de la lansarea programului, sunt in moneda europeana. La un credit de 50.000 euro, rata lunara la imprumutul in euro este de 242 euro, iar DAE de 4.47%, acelasi credit acordat in lei ne costa lunar 1486 lei, iar DAE este de 7.63%. Diferenta dintre cele doua rate este de 419 lei, aproximativ 100 euro, chiar si dupa scaderea dobanzilor la creditele in lei. Creditele Prima Casa in lei vor deveni mai atractive pentru clienti, si din prisma riscului de schimb valutar odata ce indicele Robor la 3 luni se va situa la valori mai mici de 3 procente, sau daca indicii Euribor incep sa creasca, ceea ce ar scumpi imprumutul in euro, mai ales ca la valorile actuale, nu a mai ramas loc de prea multa apreciere. Inflatia continua sa fie insa o problema in Romania, asa ca este greu de crezut ca Robor va scadea prea mult in acest an, iar situatia economica din Europa este in continuare dificila, ceea ce face improbrabila o eventuala crestere a dobanzilor Euribor. Bancile elimina creditele in euro din oferta. Pentru a directiona clientii catre creditele in moneda nationala BCR a decis la finalul anului trecut sa nu mai ofere acestora posibilitatea de a contracta credite in valuta, inclusiv prin programul Prima Casa. 31

O alta banca care a decis sa faca acelasi lucru este ING Bank, la creditele ipotecare de achizitie sau de consum, si asta pentru ca banca nu vinde credite prin programul Prima Casa. 3.) Sudiu: Creditele ipotecare revin in atentia bancherilor (05.04.2013) Creditele ipotecare par sa revina in centrul atentiei institutiilor financiare, care incearca prin diverse campanii stimularea creditarii pentru domeniul imobiliar, unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica. Principala problema cu care s-au confruntat bancherii in ultimii ani a fost incapacitatea populatiei de a indeplini conditiile pentru contractarea unui credit, in contextul incertitudinilor privind evolutia veniturilor si siguranta locului de munca. "Cererea din partea clientilor a ramas ridicata, dar acestia au fost descurajati de conditiile mult mai dure de creditare impuse de banci si in multe cazuri nu s-au putut incadra in aceste criterii restrictive. Observam insa din acest an o revenire a dorintei bancilor comerciale de a credita populatia, pentru inceput prin intermediul creditelor ipotecare. Liderul pietei bancare a lansat o oferta de credite ipotecare cu maturitate indelungata si conditii financiare relaxate, pe care nu credeam sa le mai vad prea curand pe piata din Romania", a declarat Dragos Cabat, Managing Partner la Efin.ro. Astfel, pentru a le face cat mai atractive, bancile au redus dobanzile aferente creditelor ipotecare sau ofera acest tip de finantare cu dobanda fixa pentru o anumita perioada de timp. De asemenea, intelegand faptul ca multi dintre romani s-ar orienta, daca s-ar afla in situatia achizitionarii unui imobil, inspre cele executate silit, ca urmare a pretului mai scazut al acestora, au fost lansate credite destinate cumpararii unor astfel de imobile. Avantajul acestui tip de finantare este acela ca institutiile financiare nu percep comisioane pentru analiza, evaluare sau pentru administrarea imprumutului. In plus, dobanda aferenta acestui tip de credit este mai mica fata de un credit ipotecar standard. Astfel, Banca Comerciala Romana a introdus recent in portofoliu un credit destinat achizitiei de imobile aflate in proprietatea bancii sau a grupului, moneda de acordare fiind cea nationala. Suma minima ce poate fi obtinuta este 22.000 lei. Banca ofera pana la 85% din valoarea garantiei imobilului, fara a depasi 1.760.000 lei (daca valoarea imprumutului reprezinta mai mult de 75% din valoarea garantiilor) sau 4.400.000 lei (daca valoarea creditului reprezinta cel mult 75% din valoarea garantiilor). Perioada de creditare este de cel mult 30 de ani. Avansul minim solicitat de banca este de 15%. De exemplu, pentru un credit de 180.000 lei, pe 30 de ani, DAE este 7,41% (ROBOR 6M+1,5%), rata lunara este 1.248 lei, iar valoarea totala platibila este 449.104 lei. Banca percepe un comision unic de 90 lei pentru prestarea serviciilor cuprinse de la data solicitarii imprumutatului/coplatitorului in lista de tarife si servicii afisata la sediu BCR. Tot BCR a redus recent dobanda la creditele ipotecare Casa Mea acordate in lei cu 1,1 puncte procentuale pentru clientii care detin un avans de minim 35%. Banca nu percepe comision lunar de administrarea creditului, iar clientii care incaseaza salariul la BCR beneficiaza de o reducere a dobanzii cu 0,2 puncte procentuale. In plus, solicitantii de imprumut au posibilitatea de a obtine aprobarea financiara, valabila 90 de zile, avand siguranta aprobarii creditului si suficient timp pentru gasirea locuintei dorit. Clientii au posibilitatea de a accesa credite cu dobanda fixa pe o perioada de 5 ani - 7,8% (DAE 7.81%). Pe de alta parte, clientii Bancii Comerciale Carpatica ce acceseaza, pana pe 19 mai, creditele ipotecare in lei OneSmart cu ipoteca, Prosper si Casa9, beneficiaza de o dobanda fixa de 9,45% in primul an de creditare. In plus, banca sustine costul evaluarii imobilului adus in garantie, in limita a 600 de lei. De asemenea, institutia acorda si o reducere de 3 puncte procentuale de la dobanda standard la cardul de credit MasterCard wwShopping, in conditiile in care clientul opteaza pentru acest tip card special creat pentru cumparaturile pe internet. Creditele pot fi accesate pentru achizitionarea, construirea, extinderea sau reamenajarea locuintei sau pentru preluarea altor credite de consum si/ sau de investitii imobiliare. 4.) Studiu: Creditul standard in lei, mai ieftin decat cel prin Prima Casa (05.04.2013) Doua banci de top din Romania s-au orientat exclusiv catre creditele in lei, inclusiv cele ipotecare. Ultimele oferte au facut ca finantarile standard sa fie mai ieftine decat cele prin programul cu garantii de stat Prima Casa, asta in cazul in care va permiteti un avans consistent. Banca Comerciala Romana si ING Bank au trecut la creditarea exclusiv in lei a populatiei. Cele doua banci au inceput sa scada ratele de dobanda la creditele pe termen lung in lei. Ba chiar, pentru cei care au la dispozitie bani de avans, marjele la creditele standard in lei sunt mai mici decat la cele prin Prima casa, unde statul subventioneaza riscul. 32

Astfel dobanda anuala efectiva (DAE) la creditul ipotecar pleaca de la 7,55% la BCR (Robor la 6 luni + 1,3%) , pentru creditele cu avans de la 35% in sus, in timp ce la ING, DAE pleaca de la 7,31%. La un imprumut de 40.000 de euro, echivalent in lei a 176.000 de lei, rata lunara la un credit pe 30 de ani este de 1.100 de lei la ING si suma totala de restituit este de 419.000 de lei. In cazul BCR, rata este de 1.200 de lei si suma totala de restituit este de 432.000 de lei. In acelasi timp, cea mai mica DAE la creditul prin Prima Casa vine de la CEC Bank si este de 7,88%, (Robor la 6 luni + 1,9% + comisionul anual catre Fondul de Garantare). BCR ofera credite prin Prima Casa cu o DAE de 8,3% (Robor la 3 luni + 2,3% + comisionul anual catre Fondul de Garantare de 0,5%), mai mare decat cea a creditului standard. Rata lunara pentru un credit de 176.000 de lei este de 1.300 de lei. Principalul avantaj al programului Prima casa ramane avansul foarte mic, de 5%, de care este nevoie pentru a accesa creditul. Altfel, in cazlul creditelor standard, avansul este de minimum 15%, si diferentele intre marjele de dobanda in functie de avans sunt de la simplu, la dublu. De exemplu, n cazul BCR, pentru cei care nceaseaz veniturile prin Banc, marja de dobnd peste Robor la 6 luni creste de la 1,3%, n cazul unui avans de 35% sau mai mare, la 2,9%, n cazul unui avans de 3525%, si ajunge la 3,4%, dac avansul este de sub 25%. Astfel, la un avans de sub 25%, rata lunar la creditul luat n calcul mai sus este de 1.450 de lei. Creditele n lei rmn considerabil mai scumpe dect n euro prin Prima cas. Rata lunar la un mprumut de 40.000 de euro este de aproximativ 200 de euro (850 de lei) la aproape toate bncile din program. 5.) Bancile nu au putut sa acorde credite in saptamana 01.-04.04.2013; a picat Biroul de Credit (08.04.2013) Activitatea bancilor a fost perturbata in aceasta saptamana de o defectiune a bazei de date a Biroului de Credit, locul in care se aduna informatiile despre debitorul roman, potrivit mai multor surse din piata. Numarul mare de interogari restante ale bancilor ingreuneaza si acum sistemul. In zilele de luni, marti si prima parte a zilei de miercuri , baza de date a Biroului de Credit, institutia care strange informatiile despre debitorii persoane fizice din Romania, nu a putut fi accesata, potrivit mai multor surse din piata bancara. Numarul mare de interogari care s-au adunat din partea bancilor fac ca sistemul sa functioneze greu si in acest moment, dupa cum ne-a precizat un ofiter de credite de la o banca de top din sistem. Se pare ca problemele au fost cauzate de o actualizare nereusita a sistemului informatic derulata la sfarsitul saptamanii trecute. Oficialii Biroului de Credit nu au raspuns inca la solicitarea privind cauzele defectiunii. (In ultimii ani compania nu a mai raspuns solicitarilor presei) Bancile si unele institutii financiare nebancare utilizeaza baza de date a Biroului de Credit pentru a afla istoricul de credit al debitorilor proprii si potentiali. Verificarea istoricului de credit este esentiala pentru ca banca sa poata acorda imprumuturi sau sa faca un card de credit sau un overdraft. n Biroul de Credit sunt mentionate datele privind serviciul datoriei unui debitor, dac acesta are ntrzieri la plata ratelor sau credite nepltite, ori restante de la neplata sumelor aferente unui card de credit. Cei care au ntrzieri la plata ratelor mai mari de 30 de zile vor figura cu un istoric negativ n Biroul de Credit, ns banca va putea s afle si dac n acest moment debitorul si achit ratele. Tot pe baza informatiilor de la Biroul de Credit, bncile afl dac potentialul client are si alte credite si pot calcula gradul de ndatorare a acestuia. Intervalul de timp pentru care informatiile aferente unui credit sunt afisate n Raportul de Credit este de 4 ani de la data ultimei actualizri transmise. Actionarii Biroului de Credit SA, care si-a nceput activitatea n 2004, sunt 25 de bnci din Romnia, potrivit informatiilor prezentate pe site-ul propriu. 6.) Studiu: Bancile reiau promotiile la credite inainte de Paste (08.04.2013) Cei care doresc sa isi ia un credit de consum inainte de Sarbatori, pot beneficia de conditii preferentiale sau pot castiga premii. Bancile au inceput si anul acesta ofensiva promotiilor de Paste. Ca si in anii trecuti, campaniile se refera in principal la costuri reduse pe o perioada limitata. Astfel, cei care se orienteaza catre Volksbank, vor plati o dobanda de 12% la lei, fixa pe intreaga perioada a creditului, redusa cu 2,5 procente fata de cea standard. Banca nu percepe comisioane de analiza sau administrare si ofera in plus o asigurare de viata pentru beneficiarul creditului, gratuit. De asemenea, clientii vor primi un bonus de dobanda daca au deschis si un cont de economii. La Millennium Bank clientii nu mai platesc comisioane de analiza la creditul de consum pana pe 30 aprilie 2013. Rata dobanzii este formata din Robor la 6 luni plus o marja de 6%, pentru clientii care decid sa isi incaseze salariul prin banca. 33

La BRD si BCR clientii care aplica pentru un credit de consum in aceasta perioada pot obtine premii. Astfel, BRD ofera 5 premii a 15.000 lei fiecare iar la BCR, cei care contracteaza si un card de credit au sansa se a obtine prin tragere la sorti un premium in bani echivalent cu valoarea imprumutata. Indiferent de oferte si extrabeneficii, diferentele de costuri dintre ofertele disponibile sunt inca majore. Astfel, chiar si o prommotie poate fi mai putin avantajoasa decat un credit standard oferit de o alta banca. In consecinta, inainte de a solicita un imprumut, primul pas trebuie sa il constituie compararea ofertelor. 7.) Studiu: Cat timp mai dureaza aprobarea unui credit: de la cateva ore in anii de boom la saptamani bune in prezent (10.04.2013) Pentru clientii bancilor, timpul este aproape la fel de important ca si banii imprumutati. Conteaza enorm sa stie in cat timp pot intra in posesia creditelor, tocmai de aceea aproape niciun solicitant de finantare nu pleaca din agentie fara sa fi intrebat si cat va dura practic tot procesul de accesare a imprumutului. In anii de boom ai creditarii, durata de aprobare a unui dosar devenise element de marketing, multe banci facand un titlu de glorie din capacitatea de a opera in cateva ore cererea de imprumut a clientului. Erau situatii in care daca veneai dimineata la banca cu toate actele pentru un credit de nevoi personale, iar dupa-amiaza puteai intra in posesia banilor. In privinta imprumuturilor ipotecare, perioada era ceva mai mare, de cel putin o saptamana, in conditiile in care acest tip de finantare presupune cateva proceduri mai loborioase, de la evaluarea locuintei pana la verificarea legalitatii actelor de proprietate. Acum lucrurile s-au schimbat radical. Putine banci mai amintesc in ofertele de prezentare a produselor de finantare de timpul in care clientul va obtine un raspuns pentru solicitarea sa, in timp ce intervalele la care se face referire s-au majorat considerabil. In cazul creditelor de consum fara garantii, bancile vorbesc despre furnizarea unui raspuns in cel putin 24 de ore si cel mult 3 zile, in timp ce pentru imprumuturile cu ipoteca durata cea mai mica poate fi cateva zile. Daca vine vorba despre un credit Prima Casa, lucrurile se complica semnificativ, durata analizarii dosarului putand fi si de doua luni. Dintre cele mai mari institutii de credit autohtone, Raiffeisen Bank, BCR, BRD, Alpha Bank si Bancpost fac referire in cazul anumitor produse de creditare la durata procesului de aprobare a solicitarilor. In principal, timpul necesar procesarii dosarului de imprumut este utilizat in continuare ca element de promovare. Spre exemplu, Bancpost si BRD vorbesc despre un interval de 15 minute pentru o pre-evaluare a cererilor pentru creditele de nevoi personale, fara a specifica insa cat va dura aprobarea finala. In acelasi timp, Bancpost isi asuma o aprobare rapida in 10 zile lucratoare de la depunerea documentatiei complete pentru creditul destinat achizitiei de locuinte din cadrul unor ansambluri rezidentiale. Probabil ca acesta este un termen bun, in conditiile in care la celelalte tipuri de imprumuturi ipotecare Bancpost nu aminteste de niciun interval pentru procesarea cererii de creditare. In cazul Raiffeisen Bank si Alpha Bank, analiza unui dosar pentru un imprumut de nevoi fara garantii dureaza 24 de ore, ambele banci promovand acest termen in cadrul descrierii produselor de profil, cu specificatia ca intervalul se calculeaza de la momentul depunerii tuturor documentelor solicitate. La BCR, pentru acelasi tip de credit, clientul va primi un raspuns in maximum 3 zile. In cazul finantarilor ipotecare, bancile nu vor sa dea oficial niciun fel de garantie in ceea ce priveste timpul de aprobare a unei cereri. Ofertele celor mai mari banci locale nu contin nicio referire exacta cu privire la termene precise si asumate pentru procesarea dosarelor de imprumut. Unele banci incearca sa preintampine asteptarile clientilor referitoare la durata aprobarii prin folosirea unor termeni cu rezonanta din practicile de marketing, cum ar fi in cel mai scurt timp, rapid etc., fara a specifica clar un interval. 8.) Studiu: Promotii de primavara la creditele in lei (10.04.2013) Odata cu apropierea sarbatorilor de Paste, institutiile financiare au inceput o adevarata lupta privind atragerea de clienti pe partea de creditare, diminuand costurile imprumuturilor si oferind premii in bani. Daca romanii vor profita de aceste campanii ale bancilor ramane de vazut, in conditiile in care tot mai multi se tem sa isi asume un angajament fata de banci, intrucat nu au o certitudine a veniturilor pe care le obtin, date fiind volatilitatea pietei muncii si incertitudinea privind evolutia economiei. In plus, numarul celor care indeplinesc criteriile de eligibilitate ale bancilor ramane in continuare unul scazut. In opinia lui Dragos Cabat, Managing Partner Efin.ro, campaniile de promovare pentru produsele de creditare pornesc de la ideea ca potentialii clienti nu isi mai doresc accesarea de credite. Ori, in realitate, cererea de credite din partea populatiei nu a scazut semnificativ, ci bancile au limitat pana acum accesul la credite al clientilor. Asadar, este suficienta o relaxare a politicilor de creditare, iar promotiile sunt doar un bonus pentru clienti, sau mai degraba un mod de a face mai apetisante ofertele altfel scumpe si inca restrictive ale bancilor comerciale, a mai spus Cabat. Promotiile pentru creditele in lei sunt bine primite de catre clienti. E adevarat ca au success deocamdata la creditele de consum si intr-o mica masura la imprumuturile ipotecare. Noi sfatuim clientii sa se orienteze catre ofertele care le garanteaza reduceri pentru intreaga perioada de creditare. Este o greseala sa alegi un produs care iti ofera reducerea comisionului de analiza dosar, dar dobanda pentru toate perioada de creditare este mai mare 34

decat la alte banci. Clientii trebuie sa se obisnuiasca sa gandeasca pe termen lung si sa nu se mai lase influientati de reduceri temporare si castiguri de moment, a declarat pentru Efin.ro directorul general al Alliance Finance Broker, Liviu Andrei. Astfel, persoanele care acceseaza, pana pe 24 mai, un credit de nevoi personale fara garantii in lei de la Banca Comerciala Romana primesc o dobanda incepand de la 13.5%, in timp ce comisionul de analiza este 0 pentru cei care isi incaseaza salariul sau pensia intr-un cont deschis la banca sau aleg sa-si refinanteze creditele, cardurile de credit la aceasta institutie. Banca ofera prin tragere la sorti saptamanala 7 premii x valoarea creditului Divers BCR. Clientii care iau un credit de nevoi personale cu ipoteca pot castiga unul din cele 7 premii in valoare de 5.000 lei. Pe de alta parte, clientii Volksbank care contracteaza, in perioada aprilie-mai 2013, creditul de consum in lei Creditul cu economii primesc o dobanda fixa de 12%, cu 2,5 puncte procentuale mai mica decat dobanda standard. In plus, banca va returna lunar 5% din valoare dobanzilor platite la credit intr-un Cont de Economii, oferit gratuit, fara comision de deschidere si fara comision de administrare. Romanii care acceseaza noul credit de nevoi personale fara garantii cu dobanda variabila de la Millennium Bank nu platesc comision de analiza pentru cererile aprobate pana la 30 iunie 2013. Imprumutul este disponibil in lei la o dobanda formata din ROBOR la sase luni (5.28%) plus o marja de 6%, pentru clientii care decid sa-si incaseze venitul lunar prin banca. La randul sau, Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) a redus dobanzile la doua tipuri de credite in lei, fara ipoteca, pentru domeniul locativ si a eliminat comisionul de analiza dosar de 1.400 lei, pana la 30 iunie 2013. Dobanda la creditul in lei fara ipoteca, cu avans minim de 20%, s-a redus cu 2,1 puncte procentuale si este 12,9% pe an, fixa la lei, iar cea aferenta creditului cu avans minim de 40% este mai mica cu 1 p p, respectiv 10.9%. Dupa maxim 60 luni, dobanda devine 4,5% pe an, fixa pe toata perioada de rambursare a imprumuturilor in lei. Pentru a vorbi de o redresare a procesului de creditare la nivelul anilor 2007-2008 este nevoie de schimbarea in bine a mai multor factori, in special in economia reala, atat la nivel european cat mai ales in tara noastra, este de parere Liviu Andrei. Potrivit datelor BNR, soldul imprumuturilor contractate de populatie se situa la nivelul de 102,89 miliarde lei la finele lunii februarie 2013, in usoara scadere fata de ianuarie 2013, cand insuma 103,19 miliarde lei. Totusi, perioada actuala, in care ne asteptam la crestere economica si o relaxare a politicilor de creditare ale bancilor, este una prielnica in care romanii sa inceapa sa se gandeasca din nou la consum si achizitia unei locuinte. Chiar daca optimismul dinainte de 2008 nu va reveni anul acesta, tendinta este de crestere si in domeniul creditarii, incepand cu lunile urmatoare, a spus Dragos Cabat. 9.) Studiu: Creditul agricol sau despre cum NU dau bancile bani agricultorilor (11.04.2013) Daca esti agronom si ai o firma profitabila cu cel putin doi-trei ani de activitate in agricultura si daca esti dispus sa aduci cash si garantii care sa depaseasca valoarea imprumutului, ai ceva sanse sa iei un credit bancar. Ca ciupercile dupa ploaie. Astfel poate fi definita, in cateva cuvinte, frecventa cu care au aparut in ultimii doi ani creditele destinate fermierilor. Ca si ciupercile insa, aceste credite par a fi destinate doar unei categorii restranse de "culegatori" specialisti. La prima vedere, ai putea crede ca unele banci au de gand sa se transforme integral in societati de finantare a agriculturii, asa de bine suna reclamele si atat de multe sunt produsele dedicate pe care le includ in portofolii. Si de ce nu ar fi asa, iti spui in gand, daca Romania are la dispozitie, pana in 2020, fonduri de peste 19 miliarde de euro destinate exclusiv sectorului agricol. Cum respectivele finantari presupun, de cele mai multe ori, si un aport propriu de capital, rolul bancilor este, teoretic, important. Vorbim de cel putin 7-8 miliarde de euro care ar trebui sa vina de la agricultori sub forma de cofinantare. Suma totala care ar fi necesara pe post de cofinantare nu este cunoscuta. Dupa cum ne-au informat reprezentantii Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP), prima si singura analiza in acest sens a fost realizata la nivelul anului 2002, iar datele nu mai sunt, evident, de actualitate. In ceea ce priveste semnalele pe care le primesc de la fermierii care incearca sa acceseze finantari de la banci, cei de la APDRP sunt rezervati. Au existat si situatii cnd au fost probleme cu banca. Sunt fermieri care s-au plns de anumite bnci sau chiar de anumite sucursale sau agentii, n particular, spun cei de la Agentie. n practic, sub poleiala pliantelor de prezentare se ascund furcile caudine ale procedurilor de acordare a creditului. De altfel, obtinerea cofinantrii este, potrivit unui studiu realizat de APDRP, cea mai important problem invocat de antreprenorii care ncearc s acceseze fonduri europene. Dup ce am ncercat la absolut toate bncile s obtin o finantare, vznd conditiile pe care mi le-au impus, nu mi-a mai rmas dect s m ntreb de ce cred ei c m-as mai fi adresat bncii dac detineam deja fondurile si garantiile pe care mi le-au cerut, spune un antreprenor. Persoanei respective i-a fost aprobat o 35

finantare nerambursabil de 250.000 de euro pentru constructia unui siloz. Nici n ceea ce priveste creditele pentru achizitia de terenuri situatia nu st mai bine. Ba chiar apar cazuri de domeniul absurdului, n care bncile afirm c nu au bani s dea credite, desi promoveaz respectivele produse pe toate drumurile.

De altfel, specialistii din piat arat c apetenta organismelor europene, dar si a bncilor locale pentru proiecte de mici dimensiuni, care presupun activitti mai degrab exotice, este destul de mare. Sansele de a obtine bani, de exemplu, pentru achizitionarea unor stupi de albine sau pentru cultivarea pe spatii reduse a florilor sunt cu mult mai mari dect cele de a obtine o finantare pentru a dezvolta o afacere n domeniul cultivrii cerealelor. La ntrebarea noastr privind ponderea creditelor pentru fermieri n totalul mprumuturilor acordate de banc, reprezentantii BCR ne-au rspuns raportndu-se la sectorul microntreprinderi si PFA. Din totalul de credite acordate clientilor din segmentul microntreprinderi si PFA, 8% reprezint credite acordate clientilor ce desfsoar activitti agricole", spun cei de la BCR. Din rspunsurile pe care le-am primit de la banc, devine foarte clar c ideea de a porni o afacere de la zero n agricultur, cu ajutorul unui credit, este mai degrab o utopie. n opinia BCR, clientul perfect eligibil pentru un mprumut agricol este o firm cu un istoric de credit imaculat si cu experient n domeniu de cel putin 48 de luni. De asemenea, arat banca, cel mai important criteriu luat n seam la analiza solvabilittii este profitul obtinut de solicitant. Bncile manifest uneori o reticent exagerat n ceea ce priveste solicitantii de credite care activeaz n domeniul agricol. n ciuda interesului declarat fat de acest sector. Dac nu te numesti Porumboiu sau Niculae, este aproape imposibil s ndeplinesti toate conditiile pentru a lua un credit agricol important. 80 la sut din valoarea mprumutului garanteaz statul prin diverse scheme. Aceast garantie pare s nu impresioneze bncile. 300 de mii de euro este aportul propriu pe care bncile din Romnia l solicit pentru a obtine un credit agricol de 450.000 de euro. 10.) Studiu: Ce banci promoveaza rambursarea unui credit in rate descrescatoare (12.04.2013) Bancile locale nu se inghesuie sa promoveze metoda ratelor descrescatoare pentru rambursarea creditelor, putine institutii specificand in prezentarea ofertelor de finantare si aceasta alternativa de plata. Modalitatea de calcul a ratelor egale pentru restituirea imprumuturilor a fost in special in perioada de boom a creditarii si ramane principala solutie sustinuta de banci in relatia cu potentialii clienti. Aplicarea sistemului transelor egale este sustinuta de posibilitatea obtinerii unei sume mai mari decat in conditiile rambursarii in rate descrescatoare. Practic, prin intermediul modului de restituire a banilor in rate egale, banca isi poate finanta clientul cu o suma mai mare, deoarece calculul permite aplicarea unor transe mai mici la inceputul perioadei de rambursare. Avantajul posibilitatii obtinerii unui credit mai consistent se intoarce 36

insa impotriva clientului, care in prima parte a contractului va plati aproape exclusiv dobanzi si comisioane, achitarea efectiva a imprumutului fiind efectuata abia dupa prima jumatate a perioadei de rambursare. In aceste conditii, rambursarea anticipata nu mai poate fi benefica pentru client, pentru ca, spre exemplu, dupa 5 ani in care comsumatorul achita sume impresionante catre banca va scoate din buzunar aproape aceeasi suma pe care a primit-o la inceput. Cea mai sanatoasa formula o constituie impartirea principalului in rate egale la care se adauga dobanda si comisioanele. In acest caz, ratele pe care le va achita clientul vor fi descrescatoare, mai mari la inceputul perioadei de rambusare si mai mici la finalul contractului. Pentru ca dobanda si comisioanele platite lunar se vor aplica la o suma imprumutata tot mai mica. Analiza ofertelor de creditare disponibile in acest moment pe piata bancara arata ca numai 10 institutii de credit (CEC Bank, BRD, Bancpost, Volksbank, Marfin Bank, Alpha Bank, Credit Agricole Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank si Piraeus Bank) pun la dispozitia clientilor posibilitatea de alege intre cele doua formule de calcul a ratelor, alte banci mizand exclusiv pe varianta transelor egale. Institutiile de credit care promoveaza ambele modalitati de rambursare si lasa la latitudinea consumatorilor identificarea celei mai bune solutii, prezinta cele doua alternative in descrierea ofertelor de finantare la capitolul avantaje sau in simulatoarele de credite. 11.) La ce banca gasesti cel mai bun credit auto (18.04.2013) Peste 90% dintre romanii care isi cumpara un autovehicul il iau cu bani imprumutati de la banca. Unii apeleaza la un credit auto, altii contracteaza imprumuturi de nevoi personale. Unele banci finanteaza doar masini noi, altele si noi si rulate. Bancile te pot ajuta sa finantezi chiar 100% din pretul masinii ( BRD) sau 85% din valoarea autovehiculului (Banca Transilvania). Alegerea bancii si formulei de imprumut poate fi grea. Banci importante inca detin in portofoliu un credit auto standard: CEC Bank, Banca Transilvania, Banca Comerciala Carpatica, BRD, Banca ItaloRomena, Alpha Bank, Unicredit Tiriac Bank, Romania International Bank si Garanti Bank. Dobanzile difera foarte mult de la o banca la alta, dar si in functie de creditul ales: credit auto sau credit de nevoi personale luat pentru achizitia masinii. Doar doua banci finanteaza integral masina printr-un credit auto BRD si Banca Italo-Romena restul bancilor cer un avans minim de 15 20% din valoarea masinii. Un credit auto poate impune cumpararea unui autoturism nou sau nu foarte vechi, depinde de banca. BRD te ajuta sa-ti indeplinesti visul: masina ta. Fara avans, fara bani de acasa. Pentru un credit auto in lei de la BRD platesti o dobanda efectiva de 14,62%. Creditul este pe o perioada de 5 ani iar rata lunara (descrescatoare) in cazul unui credit de 40.000 de lei va fi de 1.100 lei. Pentru un credit in euro, banca iti percepe o dobanda efectiva de 13,81%. Rata lunara achitata de client va fi de 236 euro. Si Banca Italo-Romena detine un credit auto in euro, fara avans. Insa DAE este de 17, 05% pentru un credit de 10.000 de euro, pe 5 ani. Prima rata platita de client, in acest caz, va fi de 232 euro. Cea mai mica dobanda efectiva pentru un credit auto in lei dar si in euro o gasesti la CEC Bank. Pentru un credit auto in lei banca percepe o DAE de 11, 26% (potrivit datelor de pe site-ul bancii), si un comisioan de analiza dosar de 250 lei. Pentru un credit de 40.000 lei rata lunara va fi de 865.49 lei. Pentru un credit in euro, CEC Bank percepe o DAE de 7,96%. Ai de achitat un comision de analiza dosar de 60 de euro si un avans minim de 20%. Creditul auto de la CEC Bank il poti accesa pe o perioada de 5 ani, iar daca suma se incadreaza in 10.000 de euro, rata platita lunar va fi de 188 euro (dobanda este variabila). Pentru un credit auto in lei sau euro poti merge si la Banca Transilvania. Aici gasesti cea de-a doua dobanda avantajoasa din piata, respectiv 12,17% la lei si 8,44% la euro. Creditul auto Formula BT (masini achizitionate de la dealeri) se acoda pe o perioada de 5 ani si impune achitarea unui avans minim de 15%. Pentru un credit in valoare de 45.314 lei (echivalentul a 10.000 euro), pe o perioada de 60 luni, cu comision platit la acordare, rata lunara este de 997,48 lei, DAE (Dobanda Anuala Efectiva) este 12.17%, iar valoarea totala platibila de catre client este 59.848,8 lei. Si pentru un credit in euro, Banca Transilvania detine a doua dobanda din piata DAE de 8, 44%. Rata lunara pentru un credit pe 5 ani in valoare de 10.000 de euro va fi de 200 euro. Dobanda este mult mai atractiva in cazul unui credit auto decat in cazul unui imprumut de nevoi personale. Si asta o putem spune si prin prisma garantiilor care totusi exista in cazul unui credit auto versus credit de nevoi personale. Insasi masina este o garantie, este parerea unui dealer auro Catalin Negescu. Avantajul creditului de nevoi (consum) consta in lipsa avansului, a restrictiilor. Si, de ce nu, creditul de nevoi nu necesita multe acte aduse la banca. Omul acceseaza un credit, dispune de niste bani si atunci poate sa ii utilizeze asa cum doreste dumnealui, spune Catalin Negescu. Cei care apeleaza la un credit de nevoi personale trebuie sa stie ca dobanzile si comisioanele sunt diferite, fiind mai ridicate. Spre exemplu, daca in cazul unui credit auto in lei de la CEC Bank, DAE este de 11,26%, in cazul unui imprumut de nevoi, DAE creste la 13,80%. Aceeasi situatie o intalnim si la Banca 37

Transilvania. Daca la creditul auto DAE este de 12,17%, in cazul unui imprumut de nevoi, DAE creste la 14,07%. Aceste diferente de costuri sunt valabile la mai toate bancile (exceptie fac ofertele promotionale la creditele de nevoi) si potrivit analistilor, in cei cinci ani de plata a creditului de nevoi, clientii vor da inapoi bancii cu pana la 50% in plus fata de imprumutul auto. 12.) Cum alegi cel mai bun credit de consum (24.04.2013) Creditul de consum reprezinta un tip de imprumut pentru care nu sunt necesare garantii sau justificarea destinatiei banilor. In ultimii ani, criza i-aa determinat pe romani sa se uite mai atent la costurile creditelor. Astfel, acestia aleg, astazi, un imprumut, in primul rand, in functie de dobanda si de comisioanele aferente. Aceste elemente cantaresc acum mai mult decat viteza de acordare a finantarii. Clientii ar trebui sa fie atenti la costurile creditului, iar in acest sens, ii sfatuim sa solicite functionarului bancar o lista completa a tuturor dobanzilor, comisioanelor si a taxelor in mod detaliat si clar, a precizat Dan Grigoriu, director Divizia Produse si Segmente Retail Banca Romaneasca. Toate aceste date sunt trecute si in contractele de credit, dar indicat pentru client ar fi sa primeasca mai multe lamuriri de la ofiterul de credit, a adaugat oficialul. Pentru a putea face o comparatie rapida intre costurile diverselor oferte de creditare, clientii au la dispozitie indicatorul DAE (dobanda anuala efectiva) care inglobeaza intr-o singura cifra toate costurile creditului. Totodata, este in avantajul debitorului sa fie client "de casa" al bancii, respectiv sa-si primeasca venitul intr-un cont curent deschis la institutia de credit. In acest sens, atat timpul de aprobare a imprumutului, cat si documentatia se reduc considerabil. De asemenea, multe banci ofera si discount-uri clientilor care isi primesc veniturile in conturi deschise la banca respectiva. In plus, clientii trebuie sa fie atenti atunci cand contracteaza un credit la gradul de indatorare, intrucat o rata lunara peste posibilitati ar putea duce, in viitor, la greutati in rambursarea imprumutului. Indicat ar fi ca debitorul sa-si propuna o rata lunara de plata - in limita a ceea ce-si permite si, in functie de aceasta, banca sa calculeze ce suma poate imprumuta, a aratat Dan Grigoriu. In schimb, atunci cand clientul isi doreste o anumita suma, mai mare, iar gradul de indatorare este ridicat, cel mai bine pentru acesta ar fi sa-si optimizeze cheltuielile. Mai exact, sa-si intocmeasca un buget personal, sa identifice foarte exact nevoile curente si chiar viitoare care nu pot fi evitate, iar creditul sa fie utilizat si el cu precadere pentru finantarea unor prioritati pe care si le stabileste clientul. In final, dar nu in ultimul rand, 99% din creditele de consum acordate de banci sunt in lei, astfel ca imprumutatul nu trebuie sa-si faca griji pentru evolutia volatila a cursului de schimb. Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei, rata medie a dobanzii pentru un credit de consum in lei a fost de 13,09% in luna februarie 2013. 13.) Lista neagra de la Biroul de Credit incepe sa se curete (26.04.2013) Datele de la Biroul de Credit indica o scadere puternica in luna februarie 2013 a numarului persoanelor care au restante la credite. Totusi, aceasta imbunatatire a indicatorilor nu inseamna neaparat si o scadere a celor care nu isi mai pot plati ratele, ci poate fi explicata mai degraba prin modul in care bancile raporteaza datele. In luna februarie 2013, numarul restantierilor a scazut la 705.000 persoane, cu peste 50.000 de persoane mai putin fata de luna anterioara conform datelor Biroului de Credit. Scaderea este semnificativa, avand in vedere ca in ultimul an variatiile lunare nu au depasit decat exceptional pragul de 10.000 iar trendul a fost unul de crestere. Scaderea puternica din luna februarie 2013 ridica anumite semne de intrebare. In conditiile in care nu s-a anuntat nicio campanie puternica de restructurare a creditelor cu probleme, legea falimentului personal este la ani distanta iar somajul nu s-a redresat spectaculos in ultima luna, este cel putin curios cum numarul celor care nu isi mai pot plati ratele a facut un pas important inapoi. Una din explicatii ar putea fi vanzarea unor portofolii de credite cu probleme ceea ce face ca respectivii clienti sa nu mai fie raportati. Daca bancile renunta la creditul neperformant, spre exemplu il vand la recuperatori, nu il mai raporteaza la Biroul de Credit. Informatiile mai raman active inca 4 ani, dupa care sunt sterse automat. Spre exemplu, daca ultima actualizare s-a facut in ianuarie 2009 si ulterior banca nu a mai raportat clientul, acesta va fi scos automat in februarie 2013 din baza de date. O alta schimbare de structura a tabloului creditelor neperformante este faptul ca desi numarul restantierilor si a restantelor a scazut puternic, valoarea totala a acestora a continuat sa creasca. Cu alte cuvinte, sunt mai putini restantieri, dar mai impovarati. In ianuarie 2013 restanta medie era de 9.212 lei, pentru ca in februarie valoarea medie sa urce la 9.962 lei. 38

Biroul de Credit de ocupa doar de administrarea datelor primite de la banci, fara sa aiba posibilitatea de a interveni asupra acestora sau de a solicita explicatii suplimentare. Situatia restantelor la credite acumulate de persoanele fizice:

sursa: Biroul de credit 14.) Cand trebuie sa ne refinantam creditele (30.04.2013) Principalul avantaj al refinantarii il reprezinta posibilitatea obtinerii unor costuri mai bune, care sa duca in final la plata unei rate lunare mai mici. Reducerea dobanzilor la credite din ultimii ani face ca pentru multi clienti sa devina avantajoasa aceasta solutie, mai ales daca dobanda la creditele vechi nu a scazut. Refinantarea creditului sau a creditelor aflate in derulare este recomandata atunci cand dobanzile din piata au scazut, in comparatie cu dobanda platita. Putem alege varianta refinantarii si atunci cand avem foarte multe credite si carduri de credit la mai multe banci si dorim sa platim doar o singura rata lunara, la o singura banca. Prin alegerea acestei solutii se poate obtine o dobanda mai mica, mai ales daca la respectiva banca viram si veniturile lunare. Tot mai multe banci au ales sa ofere dobanzi mai mici la credite, clientilor care aleg sa isi vireze salariile, pensiile sau veniturile prin banca Rate lunare mai mici prin refinantare. Mai putem apela la refinantare, si atunci cand am contractat unul sau mai multe credite de nevoi personale fara garantii, care au dobanzi ridicate. Refinantarea acestor credite prin intermediul unui credit de refinantare ipotecar, pentru care trebuie sa prezentati bancii o garantie imobiliara, va poate aduce economii importante, rata dobanzii ajunge la jumatate fata de cea platita anterior. Aceleasi economii pot fi realizate si in cazul in care refinantam cardurile de credit, care au dobanzi de peste 20 de procente. In prezent, dobanda anuala efectiva la creditele de refinantare cu ipoteca, pleaca de la aproximativ 6 procente, la euro, si de la 8 procente la lei. Refinantare pentru suma suplimentara. Daca avem nevoie de o suma suplimentara de bani, refinantarea poate reprezenta o solutie. Acest varianta este accesibila doar clientilor care dispun de venituri si garantii suficiente pentru noul credit. Pentru acest tip de refinantare, perioada maxima a fost limitata la 5 ani, la fel ca si in cazul refinantarii de credite acordate dupa data de 31 octombrie 2011. Creditele acordate inainte de aceasta perioada pot fi refinantate pe o perioada de pana la 30 de ani, insa fara posibilitatea acordarii unei sume suplimentare. Mai putem alege sa refinantam creditul si daca dorim sa schimbam moneda acestuia. Clientii care au credite in lei pot alege refinantarea in euro, pentru a beneficia de dobanda mai mica la aceste credite, iar cei care doresc sa se protejeze de fluctuatiile cursului valutar, pot alege varianta in lei. Refinantarea implica si costuri suplimentare: comision de acordare al noului credit, comisioanele de transfer a banilor pentru inchiderea creditelor existente, costul cu evaluarea imobilului, taxele notariale in cazul creditelor de refinantare cu ipoteca si comisionul de rambursare anticipata. Comisionul de rambursare anticipata este de maxim 1%. Odata cu aplicarea Ordonantei de Urgenta numarul 50, comisioanele de rambursare anticipata practicate de banci, care puteau ajunge si la 5 procente, au fost limitate la maxim 1 procent, iar refinantarile au devenit mai avantajoase si accesibile. 3.2. Economii

39

1.) 7 motive pentru a-ti tine banii la banc n Romnia (02.04.2013) Multi au fost tulburati de articolul Scoateti-v banii de la banc, repede! cum, unde ajungem dac fiecare si scoate banii lui de la banc? Pi dau bncile faliment! Ceea ce e adevrat.

Este foarte important pentru stabilitatea sistemului bancar ca nu toat lumea s scoat banii de la banc, ci cel mult o minoritate inevitabil de egoisti, cinici si iresponsabili. Chiar m ntreb: oare cei care au dat curs sfatului si au scos banii de exemplu de la Bank of Cyprus, oare cum se uit acum n ochii celor care patruleaz n gol prin fata sucursalelor nchise? Probabil, ca niste ticlosi lipsiti de solidaritate, care au pus banii proprii mai presus de banii altora. Iata motive pentru care este sigur si lipsit de riscuri s tii bani n bncile din Romnia si de ce Romnia nu e Cipru! - 1. Depozitele de pn la 100.000 de euro sunt garantate iar suma strns la Fondul de Garantare este de 3 miliarde de lei. Depozitele care s-ar califica la garantie sunt de 150 de miliarde de lei, deci gradul de acoperire fat de realitate este de 2%. Pare putin, dar la altii e mai ru. - 2. Politicile financiare ale Ciprului sunt dictate de FMI, Comisia European si Banca Central European. Ale Romniei sunt sugerate de FMI, Comisia European si Banca Mondial. Deci noi suntem la alt banc. - 3. Creditele neperformante se apropie de 20%, unul dintre cele mai mari niveluri din Uniunea European. Vestea bun e c avem si cele mai mari dobnzi, asa c o parte din pierdere se acoper. - 4. Mugur Isrescu are experient de 23 de ani la BNR, timp n care sub el au czut 14 bnci. Ceea ce nseamn c de-acum e pregtit pentru orice. - 5. Piata imobiliar a sczut cu peste 50% si acolo a rmas. ns exist nc sperant, astfel c romnii pltesc rate chiar si de dou ori mai mult dect chiria, pentru c sigur la anul si revine piata. - 6. Putinele fraude bancare au avut complicitate n primul esalon al bncilor, astfel c urmele au fost ascunse destul de bine de eventuale scandaluri de natur s compromit ncrederea. - 7. Sectorul financiar din Romnia este mic ca procent din PIB. Asta n-a mpiedicat prbusiri bancare n serie cnd era chiar mai mic, dar sigur de data asta e altfel.

40

2.) Cum sunt protejati deponentii bancilor straine (02.04.2013) Depozitele populatiei si firmelor sunt garantate pana la nivelul de 100.000 euro pe persoana, echivalent in lei, la fiecare banca in parte. Regula a fost armonizata la nivelul european, dar cei care depun banii in sucursale ale bancilor straine sunt asigurati in strainatate. Indiferent de banca la care se depun banii sumele sunt garantate pana la limita de 100.000 euro pe persoana, pentru fiecare banca in parte. Nivelul dar si procedura de despagubire, ce nu trebuie sa depaseasca 20 zile lucratoare, sunt armonizate la nivel european. Totusi, in functie de statutul fiecarei banci in parte, difera instututia ce urmeaza sa faca despagubirile. Despagubirea nu se face mereu pe plan local. Astfel, in cazul bancilor locale si a bancilor state non-UE, despagubirea intra in sarcina Fondului de garantare local. Sumele necesare provin din contributii facute periodic de toate bancile participante. Spre exemplu, chiar daca Marfin Bank este o banca cu capital cipriot, fiind societate romaneasca, este supravegheata de BNR, iar depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar din Romania (FGDB). Din contra, in cazul bancilor care functioneaza in Romania ca sucursale ale unor banci din alte state UE, fara a fi persoane juridice romane, depozitele sunt garantate de institutia aferenta din tara de provenienta. De exemplu, depozitele de la Bank of Cyprus sunt garantate de institutia din Cipru, depozitele de la ING Bank sunt garantate de institutia din Olanda, iar cele de la Banca Italo-Romena intra sub sfera garantarii institutiei aferente din Italia. Prin corespondenta, depozitele detinute de clientii sucursalelor Bancii Transilvania din Cipru sunt garantate de FGDB, in Romania. Chiar daca reglementarile sunt armonizate la nivel european si despagubirea deponentilor in caz de faliment urmeaza aceleasi linii si acelasi termen limita in toate statele, in unele cazuri autoritatile au dorit mai mult control pe plan local. Spre exemplu, inca de anul trecut, autoritatea de supraveghere financiara din Marea Britanie a solicitat Bank of Cyprus sa isi modifice statulul din sucursala cirpiota in banca britanica, pentru a fi supravegheata direct. Unul dintre avantajele directe identificate pentru clienti a fost si faptul ca depozitele vor fi garantate de institutia britanica si nu de cea din Cipru. Decizia a atras si numeroase critici, deoarece incercarea de a atrage controlul pe plan local este contrara politicii de piata unica europeana. 3.) Bancile executa silit 2.000 de locuinte pe luna (17.04.2013)

Bancherii au ajuns s execute silit 2.000 de locuinte n fiecare lun dup ce au accelerat recuperarea banilor din credite restante, potrivit calculelor efectuate pe baza diferentei dintre cresterea numrului de credite si vnzrile efective raportate de bnci. Astfel, numrul creditelor n derulare a crescut cu numai o mie de conturi n primele trei luni din acest an, potrivit datelor de la Biroul de Credit, desi doar prin programul Prima cas fuseser raportate vnzri de 7.000 de credite ipotecare noi n acest interval. Bncile aveau la sfrsitul lunii martie 2013 un portofoliu total de 270.000 de credite imobiliare, n valoare de 8,5 mld. euro. Diferenta de 6.000 de conturi dintre vnzrile noi si cresterea soldului din primul trimestru reflect astfel numrul creditelor nchise prin executare silit, n conditiile n care putine credite ajung la scadent n aceast perioad. Varianta rambursrii anticipate este mai putin probabil. 41

Bncile si-au pierdut rbdarea cu clientii ru-platnici si n ultimul an au accelerat recuperarea banilor din credite restante si au aruncat pe piat mii de locuinte executate silit. Cresterea numrului de locuinte executate silit vine n contextul n care rata creditelor neperformante a urcat spre o cincime din portofoliul total si pune presiune pe profiturile operationale ale bncilor. 4.) Studiu: Ce castiguri garanteaza bancile care platesc dobanda in avans la depozite (17.04.2013) De la an la an, numarul bancilor care au in portofoliu produse de economisire cu facilitatea platii in avans a dobanzilor pentru depozite scade. Daca in 2012, pe vremea aceasta, existau 6 institutii de credit ce promovau asemenea depozite, astazi au mai ramas numai 4 banci, dintre care trei au actionariat grecesc ( Alpha Bank, Banca Romaneasca si Piraeus Bank) si una cu actionariat autohton ( Banca Comerciala Feroviara). Fata de anul trecut, din lista au disparut ATEbank si Banca Comerciala Carpatica. Produsele de gen se bazeaza pe un atu important, reprezentat tocmai de facilitatea care ii da si denumirea: plata dobanzii in avans. Acest avantaj poate fi umbrit insa de faptul ca in cazul unor oferte suma necesara constituirii este mai mare decat in cazul unui depozit standard, iar dobanda este ceva mai mica. Alpha Bank promoveaza depozitul Alpha Avans in lei, euro sau dolari. Inca din ziua constituirii depozitului vei putea sa cheltuiesti sau sa investesti banii aferenti dobanzii. Depozitul poate fi constituit pe 3, 6, 9 sau 12 luni si nu se reinnoieste automat iar dobanda este fixa pana la scadenta depozitului. Poti alege sa primesti contravaloarea dobanzii pe loc la ghiseu, virata in contul tau curent sau disponibila pe card, se precizeaza in prezentarea produsului Alpha Bank. Suma minima de constituire a unui depozit Alpha Avans este de 500 de lei, 250 de euro sau 250 de dolari. Rata dobanzii pentru economiile in lei varianza intre 3,75%/an si 4,25%.an in functie de perioada de maturitate. Comisionul de retragere numerar este zero in ziua scadentei/constituirii depozitului si in urmatoarele trei zile lucratoare pentru clientii acestui tip de produs. Si Banca Comerciala Feroviara are in portofoliu un depozit cu plata dobanzii in avans, denumit Depozitul Rapid. Produsul este disponibil in lei sau euro, pentru perioade de maturitate de o saptamana, o luna, 3 luni si 6 luni, iar suma minina de constituire este de 100 de lei sau 25 de euro. Dobanda pentru depunerile in moneda nationala difera in functie de perioada constituita de la 4,75%/an pentru o saptamana pana la 5,80%/an pentru 6 luni. Banca Romaneasca detine doua produse de economisire cu plata dobanzii in avans: Depozitul Avans Net si Depozitul Super 7. Suma minima pentru cele doua depozite este de 500 de lei sau 150 euro/dolari. Cea mai mare dobanda la Depozitul Avans Net pentru economiile in lei este de 5,04%/an si este valabila pentru perioadele de maturitate de 30, 210 si respectiv 270 de zile. Cel de-al doilea produs promovat de Banca Romaneasca se poate constitui pe 210 zile, cu o dobanda la lei de 5,9%/an. La Piraeus Bank, produsul se numeste Depozitul cu Dobanda Instant si se poate constitui pentru termene de 3, 6, 9 si 12 luni. Valta depozitului poate fi lei sau euro, iar suma minima necesara este de 2.000 de lei, respectiv 1.000 de euro. Cea mai buna dobanda pentru economiile in lei este valabila pentru maturitatile de 9 si 12 luni si se situeaza la 5,8%/an. 5.) Studiu: Bancile isi ademenesc clientii cu dobanzi mai mari pentru depozite constituite din fata calculatorului (29.04.2013) Bancile incearca sa directioneze clientii de la ghiseele proprii in fata calculatoarelor, motivandu-i si prin furnizarea unor dobanzi mai mari pentru produsele de economisire constituite prin intermediului serviciului de Internet Banking. Practic, institutiile de credit folosesc aceasta metoda cu scopul de a promova relatia de la distanta dintre banca si client. Beneficiarii acestor depozite deschise online au parte de o bonificatie mai buna decat in cazul in care ar semna contractul in agentia bancara si beneficiaza de confortul oferit de serviciul de Internet Banking. Daca unele banci anunta ca premiaza clientii care-si constituie online depozite cu un surplus de dobanda de aproximativ 0,25%, alte institutii de credit au lansat produse de economisire dedicate celor care folosesc Internet Banking. Credit Europe Bank ofera cea mai mare bonificatie peste dobanda standard la depozite. Credit Europe Bank deruleaza o campanie, valabila pana la finalul lunii aprilie 2013 , care se adreseaza clientilor ce-si deschid contul de depozit la termen prin intermediul serviciului de Internet Banking. Interesant este faptul ca beneficiile acestei metode de constituire a produsului de economisire sunt reprezentate de obtinerea unui punct procentual in plus la dobanda pentru depozite la termen in lei si jumatate de punct procentual pentru cele in valuta. Raiffeisen Bank are o oferta dedicata pensionarilor si salariatilor care au semnata conventie de virare pensie/salariu in contul curent Raiffeisen Bank si care constituie prin intermediul serviciul de Internet Banking un depozit, acestia bucurandu-se de un bonus de 0,25% peste dobanda uzuala. Si BCR pune la dispozitie clientilor optiunea accesarii depozitelor prin Internet Banking, furnizand un surplus de 0,25%/an fata de dobanda standard. 42

Aceeasi poveste se repeta si in cazul Volksbank, unde clientii care constituie un depozit din fata calculatorului beneficiaza de un bonus la dobanda de 0,25 puncte procentuale. In felul aceste, dobanda la Depozitul pe 12 luni in Lei, ajunge la 6,4%. Clientii Volksbank care economisesc in Euro prin Internet Banking se pot bucura de rate ale dobanzii cu 0,15 puncte procentuale mai mari decat cele din sucursale. Totodata, bonusul de 0,25% la dobanda pentru depozitele in lei pentru toate maturitatile este valabil si pentru oferta dedicata clientilor care folosesc serviciul de Internet Banking disponibil la Millennium Bank. In cazul produselor de economisire in euro, banca portugheza ofera un surplus de 0,15% puncte procentuale fata de dobanda standard. Garanti, OTP si Libra au depozite specializate. Garanti Bank, OTP Bank si Libra Internet Bank au mers mult mai departe, construind produse de economisire speciale in jurul facilitatii de premiere a clientilor care utilizeaza Internet Banking pentru accesarea unui depozit. e-Depozit, produsul disponibil la Garanti Bank, are caracteristicile clasice ale unui depozit la termen, beneficiind in plus de de rapiditatea si confortul folosirii serviciului de Internet Banking. Mai mult, orice depozit la termen in lei, euro sau dolari, deschis prin Garanti Online, vine cu dobanzi mai mari decat la ghiseu, respectiv cu 0,25 puncte procentuale fata de dobanda unui depozit clasic in lei si cu 0,15 puncte procentuale fata de dobanda depozitelor clasice in euro sau dolari. Limita minima de deschidere a unui e-Depozit este de 200 de lei, euro sau dolari. La OTP Bank produsul se numeste Depozit Online si aduce clientilor care folosesc serviciul de Internet Banking pentru constituire un bonus de 0,20% fata de dobanda standard pentru depozitele in lei si 0,10% mai mare pentru depozitele in euro. Suma minima de deschidere a unui asemenea produs de economisire este de 100 de lei sau euro. Libra Internet Bank pune la dispozitia clientilor produsul e-Depozit 7, care are o dobanda speciala de 7%, mai mare decat la depozitele obisnuite. Produsul este valabil numai pentru economiile in moneda nationala, suma minima de constituire fiind de 100 de lei. 3.3. Carduri 1.) MasterCard si Sensiblu, impreuna in sustinerea platilor contactless (01.04.2013) Pana pe 29 mai 2013, toti cei care isi achita cumparaturile in farmaciile Sensiblu, platind contactless cu MasterCard PayPass sau Maestro PayPass, primesc pe loc un cadou la alegere - o cutie de unguent de galbenele Elmiplant sau o cutie de Ascovit Vitamina C. In cadrul promotiei participa toate cardurile si dispozitivele bancare PayPass, folosite pentru plati la terminalele ce afiseaza marcile MasterCard PayPass si Maestro PayPass. Campania se deruleaza in toate locatiile celui mai mare lant farmaceutic din tara. Clientii care achita cu unul dintre cardurile participante in campanie, MasterCard PayPass sau Maestro PayPass, pot castiga un premiu ori de cate ori folosesc dispozitivul contactless prezent in farmaciile Sensiblu. "In 2013, continuam seria initiativelor de sustinere a platilor contactless, cu PayPass, spune Gabriel Ghita, Business Development Manager CEE, in cadrul MasterCard Europe. "Progresele inregistrate anul trecut, atat din punct de vedere al cresterii numarului de banci emitente, al numarului de banci acceptatoare, cat si al consumatorilor care au perceput noua modalitate de plata drept cea mai simpla si mai rapida, ne confirma ca, nu peste mult timp, aceasta va deveni un gest zilnic pentru multi dintre noi. Salutam intrarea farmaciilor Sensiblu in lista comerciantilor parteneri ce accepta tranzactii contactless si ne bucuram sa desfasuram impreuna o campanie de promovare a platilor realizate cu PayPass, completeaza acesta. "Inovatia este una din principalele valori ale companiei Sensiblu, a declarat Dan Nicolescu, Marketing Director Sensiblu. "Prin proiectele si parteneriatele pe care le-am dezvoltat de-a lungul celor 16 ani, am pus un accent important pe calitatea serviciilor oferite pacientilor care au pasit pragul farmaciilor noastre si pe scurtarea timpului petrecut de acestia la casele de marcat. Colaborarea cu MasterCard vine ca o necesitate pentru multi dintre noi pentru ca, platind contactless cu MasterCard PayPass sau Maestro PayPass, scurtam timpul petrecut la casa. Suntem increzatori in parteneriatul cu MasterCard si ne dorim ca si prin aceasta cale sa ne mentinem sentimentul de multumire in sufletul celor peste 5 milioane de clienti. In acest moment, instrumentele de plata MasterCard PayPass si Maestro PayPass sunt disponibile clientilor BRD Groupe Societe Generale, BCR, ING Bank si Credit Europe Bank si pot veni atat sub forma unui card bancar, cat si sub forme neconventionale precum stickere sau brelocuri. Tehnologia PayPass permite utilizatorilor sa faca plati, simplu si rapid, cu carduri sau dispozitive contactless, prin simpla apropiere a acestora de un terminal contactless ce afiseaza marcile MasterCard PayPass si Maestro PayPass. Pentru efectuarea tranzactiei, clientii nu mai trebuie sa dea cardul din mana, iar pentru plati mai mici de 100 lei, nu mai este solicitata introducerea codului PIN sau semnarea chitantei. La nivel mondial, tehnologia PayPass este utilizata in 41 de tari, in aproximativ 500.000 de locatii de acceptare. 43

2.) Studiu: Cat costa un card de credit (04.04.2013) Concepute special pentru plati directe la comercianti sau diversi furnizori de servicii, cardurile de credit sunt adesea utilizate pentru retrageri de numerar de la bancomate. Lucru total neinspirat, tinand cont de comisioanele si dobanzile percepute de banci! Desi contestat de multi din cauza costurilor financiare pe care le implica, folosit responsabil, cardul de credit poate aduce numeroase beneficii: bonusuri la cumparaturi, premii constand in electronice, excursii, bilete la concerte etc. In sens contrar, acesta poate cauza grave probleme financiare. Portalul de servicii financiare Efin.ro a analizat oferta de carduri de credit din portofoliile bancilor si va prezinta cinci astfel de imprumuturi cu dobanzile si comisioanele aferente. Astfel, utilizarea cardului de credit de la ING Bank pentru retrageri de numerar la ATM-urile bancii este taxata cu 0,5% per tranzactie, in timp ce pentru retragerile de numerar efectuate la ATM-urile sau ghiseele altor banci se percepe un comision de 1%+5 lei. Pentru retragerile in euro efectuate la ATM-urile ING, atat din tara, cat si din straintate, se percepe un comision de 1,5%+15 lei. Dobanda aferenta acestui card de credit este de 17,06%, taxa de emitere a cardului este de 35 lei, ca de altfel si taxa anuala de administrare a instrumentului de plata. Venitul lunar minim acceptat este 1.500 lei. Banca ofera o perioada de gratie de pana la 45 de zile pentru platile efectuate la comercianti prin POS. Pentru a obtine un astfel de card de credit, cei interesati trebuie sa aiba o vechime in munca de minimum 1 an, fara intreruperi mai mari de 30 de zile, iar vechimea la ultimul angajator trebuie sa fie de cel putin 3 luni. Valoarea minima a creditului este de 1.000 lei, banca acordand de maximum 3 ori venitul net al solicitantului, dar nu mai mult de 50.000 de lei. Cu Visa Classic de la Banca Comerciala Carpatica poti avea acces la o linie de credit de maximum 10.000 de euro, dar nu mai mult de 6 venituri lunare nete obtinute de solicitant. Banca ofera o perioada de gratie de maximum 55 de zile pentru toate tranzactiile de plata la comercianti si pentru retragerile de numerar de la ATM si POS. In fiecare luna, trebuie rambursat un nivel minim de 5% din suma utilizata. Emiterea cardului costa 30 lei, iar administrarea anuala 40 lei. Dobanda se calculeaza dupa formula Robor 6 luni +15%, fiind 20.49%. Este important de precizat faptul ca banca aplica o dobanda penalizatoare de 30% la sumele restante aferente principalului. Pentru utilizarea ATM-urilor bancii cu scopul de a retrage bani se percepe un comision de 1% din suma, minim 5 lei, in timp ce eliberarea de numerar de la bancomatele altor banci este taxata cu 1%+5 lei, iar de la ATM-urile altor banci din strainatate cu 1,5%+3 euro. Persoanele care opteaza pentru cardul de credit MasterCard Standard de la Intesa Sanpaolo Bank pot obtine o linie de credit de 10.000 de lei, beneficiind totodata de o perioada de gratie de 45 de zile atat pentru retrageri de numerar, cat si pentru plati la comercianti. Suma minima lunara este de 5% din limita de credit folosita. Taxa de emitere a cardului principal este de 15 lei, iar taxa anuala de administrare este 30 lei. Utilizarea cardului pentru retragerea de numerar de la ATM-urile bancii sau ale altor institutii financiare este taxata cu 1% din suma retrasa + 4 lei. Cardul de cumparaturi de la Raiffeisen Bank este prevazut cu o perioada de gratie de 56 de zile, rambursarea lunara minima fiind de 5% din valoarea creditului utilizat. Limita de credit este stabilita de banca pentru fiecare utilizator, intre 700 si 20.000 lei. Banca nu percepe costuri pentru emiterea cardului, insa administrarea anuala a cardului de credit costa 40 lei. Pentru retragerea de numerar de la ATM-urile bancii se percepe un comision de 1% din suma retrasa, minimum 2 lei, in timp ce eliberarea de cash de la bancomatele altor institutii de credit este taxata cu 1%+2,5 lei. Pe de alta parte, retragerea de numerar de la ATM-urile altor banci din strainatate costa 2%, minimum 11 lei. Cardul de credit MasterCard Standard de la OTP Bank ofera o perioada de gratie de pana la 55 de zile pentru platile efectuate la comercianti. Suma minima lunara de rambursat este de 2% din creditul utilizat, la care se adauga eventualele dobanzi si comisioane datorate bancii. Banca nu percepe taxa de emitere a cardului, insa taxa lunara de administrare este de 5 lei. Comisionul perceput de banca pentru retragerile de numerar de la propriile bancomate este de 1%, iar de la ATM-urile altor banci 1% + 2.5 lei. Eliberarea de numerar de la bancomatele altor banci din strainatate este taxata cu 1%+10 lei. 3.) Lista comisioanelor percepute de banci la cardurile de salarii (05.04.2013) Comision de retragere numerar, de alimentare cont, de administrare lunara sau comision pentru eliberare chitanta sunt doar cateva dintre cele peste 10 taxe pe care un roman trebuie sa le plateasca la banca, in cazul in care are un cont cu un card de debit atasat, in care firma ii vireaza lunar salariul. 44

Potrivit sudiilor efectuate la nivel european, romanii nu au o relatie foarte stransa cu bancile. Astfel, daca in tarile din Europa Centrala si de Est, gradul de bancarizare a populatiei atinge si 80%, in Romania putin peste jumatate dintre locuitori au o relatie cu banca, majoritatea pentru ca sunt obligati de angajator sa-si primeasca salariul pe card. Datele Bancii Nationale a Romaniei arata ca, la sfarsitul anului trecut, in Romania existau in jur de 11 milioane de carduri valide, prin intermediul carora s-au efectuat 220 de milioane de retrageri de numerar de la bancomat. Aceleasi date indica faptul ca sumele retrase de la ATM au depasit 106 miliarde de lei (24 miliarde euro), in timp ce platile cu cardul au fost de sase ori mai scazute, semn ca romanii nu s-au obisnuit inca sa foloseasca acest instrument pentru plata la comercianti. In schimb, formeaza cozi la bancomate in ziua de salariu, pentru a-si retrage banii din banca. Speculand aceasta obisnuinta, majoritatea bancilor au introdus sau au majorat comisioanele de retragere de la ATM-urile proprii. Astfel, cele mai multe dintre institutiile bancare percep, la retragerea de numerar, un procent din suma retrasa, plus o suma fixa pe care o plateste fiecare client, indiferent de suma pe care o scoate de pe card. Comisioanele cresc considerabil in cazul in care sunt folosite ATM-urile altor banci sau cand se retrag bani din strainatate. In schimb, pentru toate platile cu cardul efectuate la comercianti, fie in tara, fie in strainatate, bancile nu percep niciun fel de comision de la clienti, acestea avand contracte cu magazinele. In conditiile in care anul trecut s-au retras 24 miliarde de euro de pe card, la un comision mediu de 0,2% din suma retrasa, suma care a intrat in conturile bancilor din salariile romanilor s-a apropiat de 50 de milioane de euro. La aceasta se mai adauga si taxa fixa pe care o percep bancile, pe langa procentul amintit, suma care pleaca de la 0,2 lei si ajunge pana la cativa lei. 4.) Prima fabrica de carduri inteligente din Romania va fi inaugurata la Bucuresti (05.04.2013) In data de 10 aprilie 2013 se va inaugura prima fabrica de carduri cu cip (smart cards) din Romania Austria Card Romania, parte a grupului elen Lykos. O investitie de peste 25 de milioane de euro, noua fabrica din sectorul 1, certificata MasterCard si Visa, va produce in Bucuresti mai multe tipuri de carduri pentru peste 35 de tari. Compania Austria Card GmbH, parte a grupului elen Lykos, este prezenta in tari precum Austria, Azerbaidjan, Croatia, Finlanda, Germania, Ungaria, Norvegia, Polonia, Suedia, Turcia si Ucraina, fiind producator de carduri inteligente securizate destinate atat platilor, dar si pentru industria de telecomunicatii, pentru clienti guvernamentali (carduri de identificare) si cu scop de loializare pe piata de retail. Compania produce mai mult de 75 de milioane de carduri pe an, cu aproximativ 350 de angajati. Austria Card este furnizor strategic pentru cele mai mari banci din Europa Centrala si Estica. 5.) Comisioanele interbancare practicate de MasterCard, verificate de Comisia Europeana (10.04.2013) Comisia Europeana a deschis o ancheta privind comisioanele interbancare practicate de MasterCard. Este vorba de o posibila incalcare a regulilor concurentei pe segmentul platilor prin card. Are detalii de la Bruxelles, Magdalena Moreh. Investigatia Comisiei Europene in privinta MasterCard are in vedere, printre altele, comisioanele interbancare platite de titularii de carduri care sunt din afara Spatiului Economic European - adica tarile Uniunii plus Norvegia, Liechtenstein si Islanda. Comisarul pentru concurenta, Joaquin Almunia, a explicat ca trebuie stabilit daca taxele bancare platite de posesori de cardduri Master din afara Spatiului Economic European nu incalca regulile comunitare. De exemplu, comisionul platit de un turist american, atunci cand face cumparaturi cu MasterCard in zona economica europeana. Nu este prima ancheta care il vizeaza pe gigantul pietei de carduri. In 2007, Comisia a interzis MasterCard sa perceapa comisioane in interiorul Spatiului Economic European. Si rivalul sau, Visa, este sub investigatia Bruxelles-ului, tot din motive ce tin de comisioanele interbancare, ce contravin normelor europene. 6.) Gaseste cel mai apropiat ATM, direct de pe telefon (12.04.2013) "Caut ATM este aplicatia care te ajuta sa localizezi cel mai apropiat ATM al bancii preferate. Utilizatorii pot regasi trei atuuri foarte importante la aceasta aplicatie: disponibilitatea atat pe platforma Android cat si pe cea iOS, instalarea gratuita a aplicatiei pe ambele platforme si cel mai important atuu, localizarea ATM-urilor din intreaga tara, nu numai la nivel local. Aplicatia vizeaza un numar vast de ATM-uri, mai exact peste 7000, toate apartinand unui numar de 24 de banci de pe teritoriul Romaniei. Datorita acestor cifre, "Caut ATM reprezinta pentru toti utilizatorii sai o aplicatie practica, dar in acelasi timp indispensabila. 45

O suita de functionalitati noi au fost adaugate in 2013. In platforma Android ultima versiune updatata a aplicatiei este "Caut ATM 2.0, pe cand in platforma iOS este versiunea "Caut ATM 1.3. Fie ca sistemul de operare mobile este Android, fie ca este iOS, aplicatia poate fi downloadata si instalata gratuit in ambele cazuri. In momentul de fata numarul total de instalari este de 6000, aceasta cifra crescand zilnic datorita imbunatatirii continue a aplicatiei. Initial, aplicatia a fost lansata doar la nivel local, vizand doar ATM-urile a 10 banci din Bucuresti. "In urma review-urilor primite, am ales sa realizam un pas pe care noi il consideram esential pentru a crea o aplicatie intr-adevar utila si de succes. Am integrat in noua versiune feedback-ul utilizatorilor atat cu privire la extinderea cautarii la nivelul intreagii tari, cat si feedback-ul referitor la adaugarea unor caracteristici noi. Astfel, utilizatorii pot localiza mult mai eficient si rapid ATM-ul dorit. declara Bogdan Chiritoiu - Executive Director Awsome Studio, developer al verisunii "Caut ATM pe Android. Implementarile noi se aplica pentru ambele versiuni de "Caut ATM, cu exceptia integrarii Google Maps v2 doar pentru aplicatia pe Android. Caracteristicile noi, comune ambelor platforme mobile, sunt urmatoarele: - Cautarea unei locatii specifice - Localizarea a peste 7000 ATM-uri in toata tara, pentru 24 banci - Vizualizarea ATM-urilor a mai multor banci in acelasi timp - Afisarea in timp real a top 20 de ATM-uri din zona vizualizata - Gruparea ATM-urilor apropiate dintr-o anumita zona, pentru a naviga mai usor la nivel judetean si national - Selectarea ATM-ului pe harta si ulterior deschiderea unei fereastre cu detalii, astfel avand posibilitatea de a folosi Google Navigation pentru a ajunge la ATM-uri. Potrivit companiei de realizare de statistici StatCounter, iOS si Android ocupa primele doua locuri in topul platformelor mobile utilizate in Romania. Conform aceleasi surse, in Romania, in luna martie 2013, platforma Android a fost lider in topul sistemelor de operare mobile cu un procentaj de utilizare de 51.99%. Platforma iOS a urmat cu un procentaj de utilizare de 20.92%. Implicit, Android si iOS reprezinta principalele recomandari pentru alegerea unei platforme pentru dezvoltarea de aplicatii. Aplicatiile mobile sunt esentiale tuturor firmelor care doresc sa aiba o strategie eficienta de marketing sau comunicare, fie ca sunt firme mici, fie ca sunt companii mari. Utilizarea aplicatiilor mobile este atat de versatila, ele putand fi aplicate pe majoritatea sectoarelor de activitate din Romania: financiar, medical, tursim, cultural, hotelier etc. Majoritatea aplicatiilor create de companii sunt oferite strict gratuit utilizatorilor, considerandu-se a fi un serviciu ce aduce clientii sau potentailii clienti mai aproape de atingerea obiectivelor gandite de companie. Exemple concrete sunt aplicatiile de home delivery, aplicatiile de verificare a statusului analizelor medicale sau chiar si aplicatiile de online banking. Se poate observa in toate cazurile faptul ca aplicatiile sunt oferite gratuit, motivul fiind acela ca ele pot fi integrate in campaniile de marketing si comunicare, oferind rezultate masurabile si concrete. Awsome Studio: - Compania Aswome Studio a fost infiintata la inceputul anului 2013. Gama de servicii a companiei cuprinde: - Dezvoltare aplicatii- cel mai important serviciu este cel de dezvoltare aplicatii mobile pentru sistemele de operare Android si iOS, un exemplu perfect fiind aplicatia "Caut ATM. - Design grafic si UX- aplicatii mobile, brand design si materiale promotionale - PR - concepere si implementare de campanii de Relatii Publice Full-Service. 7.) Investigatorii de fraude: Cardurile trebuie tinute in suporturi metalice sau folie de aluminiu pentru alimente (12.04.2013) Specialistii in identificarea si combaterea fraudelor sustin ca posesorii de carduri ar trebui sa le poarte in suporturi metalice sau in folie de aluminiu pentru alimente, pentru a fi protejati de copierea acestora de la distanta prin dispozitive speciale, au declarat, pe 11.04.2013, la Forumul de Prevenire a Fraudelor, presedintele Asociatiei Examinatorilor de Fraude Certificati (ACFE) din Romania, Elena Constantin. Specialistii FBI sunt si mai categorici - 'platiti intotdeauna cash!', in conditiile in care se pare ca in SUA cardurile emise sunt mai vulnerabile decat cele din Europa. Potrivit lui Florin Gogoasa, membru in board-ul ACFE Romania si partener la Bleu Lab, in Romania furturile de pe carduri sunt realizate in special cu dispozitive numite 'pisicute' si 'gandaci'. 'Pisicuta' este un dispozitiv de citire carduri care poate fi legat la picior, iar sfatul expertilor este ca, daca un vanzator, chelner sau casier scapa cardul clientului pe jos, cardul ar trebui blocat pentru ca aceasta este cea mai utilizata modalitatea de folosire rapida a 'pisicutei'. 46

'Gandacul' este un dispozitiv minuscul care se introduce in POS-ul (terminalul de plata) unui magazin dupa program, de catre angajati sau de catre o persoana care se poate ascunde peste noapte, iar datele tuturor cardurilor care vor fi utilizate in acel magazin vor fi citite de pe un laptop. O alta metoda presupune folosirea unor dispozitive care citesc de la distanta datele cardurilor persoanelor prezente intr-o zona comerciala intensa. Acestora le sunt sustrase apoi, mici sume de bani, mascate sub forma unor comisioane bancare, iar persoanele pagubite uneori nu afla niciodata ca au contribuit la bunastarea unor fraudatori. Specialistii avertizeaza asupra riscurilor mari asociate cardurilor, indiferent daca acestea au banda magnetica, cip sau wireless. 'Bancile ar trebui sa dea utilizatorilor, la emiterea cardului, si o brosura care sa ii invete cum sa se protejeze de frauda si sa recunoasca macar ATM-urile modificate sau false', a spus presedintele ACFE Romania. Pe de alta parte, reprezentantii bancilor din Romania spun ca tehnologia 3 D Secure si codul de trei cifre de pe spatele cardului asigura o protectie ridicata, iar unele banci spun ca nu s-au mai confruntat din 2005 cu clonare de carduri. 8.) Studiu PayU: 0,19% tentative de frauda la plata online, in 2012 (12.04.2013) Conform unui studiu recent realizat de PayU, procentul tentativelor de frauda la plata online a continuat sa scada si in 2012 ajungand la nivelul de 0,19% din totalul tranzactiilor, fata de 0,24% in 2011. In acelasi timp insa, valoarea totala asociata tentativelor de frauda a crescut cu 37%. Astfel, sistemul PayU a protejat magazinele online de pierderi de peste 750.000 euro. Segmentele cele mai expuse tentativelor de frauda sunt reprezentate de turism (32% din numarul tentativelor de frauda), telecom (31%), servicii (18%) si IT&C (9%). "In 2010 sau 2011, domeniul IT&C era unul dintre segmentele cu cel mai mic numar de tentative, sub 3% din total. Observam in prezent o crestere a varstei medii a celui care incearca o frauda, de la putin peste 20 de ani la 30 de ani, precum si o evolutie semnificativa a valorii medii a unei tentative, cu 31%. Aceste tendinte, impreuna cu cresterea preferintei pentru produse cu livrare fizica sau produse mai scumpe, demonstreaza ca persoanele care incearca sa fraudeze sunt tot mai bine pregatite si mai indraznete. Din acest motiv, de la un an la altul, serviciile de securitate devin tot mai importante pentru magazinele online, explica Anamaria Pirjol, Risc & Customer Experience Manager PayU Romania. Astfel, in perioada 2013 - 2014, strategia de securitate a companiei vizeaza integrarea serviciilor de antifrauda din toate tarile in care opereaza pentru a putea face evaluare si monitorizare de risc la nivel international, in timp real si dezvoltarea unor filtre de securitate suplimentare pentru produsele de plata online noi. Cardurile folosite in tentativele de frauda sunt emise in proportie de 38% in Statele Unite, 16% in Romania, 8% in Italia si 8% in Marea Britanie. Restul cardurilor folosite au fost emise in special in Franta, Australia, Germania si Canada. Tentativele de frauda au fost initiate din 178 de tari, de pe IP-uri din Romania (49%), Statele Unite (23%), Italia (5%) sau Marea Britanie (4%). "Datele identificate in sistemul PayU arata inca o data ca in comertul electronic nu exista limite si ca toti jucatorii pot actiona la nivel global. Romania este o tara foarte bine securizata in privinta platilor online, insa tendintele observate arata ca exista provocari si ca investitiile in securitate trebuie sa fie prioritare. Pentru noi, antifrauda nu este un simplu modul, ci reprezinta punctul central in jurul caruia a fost construita platforma si mergem chiar mai departe, colaborand foarte strans cu autoritatile locale. In 2012, numarul dosarelor in care am colaborat cu DIICOT a crescut la 45, de la 18 in 2011, explica Anamaria Pirjol. 9.) Ponturi pentru rambursarea imprumuturilor la cardul de credit (12.04.2013) Cardul de credit se poate transforma intr-un imprumut foarte scump, daca nu cunosti modul in care functioneaza. Cei care isi impun o disciplina financiara pot beneficia insa de imprumuturi fara dobanda. Conso.ro iti arata cum sa rambursezi sumele utilizate in modul cel mai eficient. Cardurile de credit au ca scop acordarea unei linii de credit clientului, pe care acesta o poate folosi in orice scop, oricand pe parcursul a 2-3 ani. Exista insa cateva avantaje suplimentare pe care aproape toate cardurile le ofera si care pot permite obtinerea de imprumuturi fara dobanda. Conditia este sa respecti regulile impuse de banca. Orice abatere duce la aparitia unor costuri semnificative. Conso.ro iti arata cum trebuie rambursate sumele de pe card cel mai eficient, in functie de tipul de tranzactie. - 1. Cumparaturi la comercianti Plata cumparaturilor cu cardul de credite este tranzactia recomandata in toate cazurile. Niciodata sa nu retragi numerar de la ATM, daca poti plati cu cardul de credit. 47

Tranzactia nu are comisioane in aceste situatii si intotdeauna, vei putea beneficia de perioada de gratie, indiferent de banca emitenta. Solutia optima de rambursare a acestor tranzactii este in perioada de gratie. Plateste toate cumparaturile pana la data scadenta inscrisa in extras si nu vei plati nicio dobanda pentru creditul utilizat. O alta solutie este sa accesezi programul de rate fara dobanda, in cazul in care cardul tau beneficiaza de aceasta facilitate. Ratele fara dobanda sunt valabile in multe cazuri, doar la anumiti comercianti, astfel ca trebuie sa te informezi in prealabil, daca magazinul ales este inscris in program. Daca nu te poti incadra in niciuna din optiunile de mai sus, ramburseaza cat de mult poti in fiecare luna. Cea mai mare greseala pe care o poti face este sa rambursezi doar suma minima de plata. Acest lucru face ca imprumutul sa devina foarte costisitor si sa para ca nu se mai termina. - 2. Retragere de numerar la ATM Retragerea de numerar de la bancomat este o operatiune costisitoare. Banca iti va percepe dobanda din prima zi de retragere pana la rambursarea integrala a banilor, iar rata dobanzii este in unele cazuri mai mare decat la cumparaturile cu cardul la comercianti. In plus, comsionul de retragere de numerar este de cateva ori mai mare la cardul de credit decat la cardul tau de salariu, astfel ca te poti astepta la un cost suplimentar semnificativ. Daca trebuie sa apelezi la aceasta operatiune, singura solutie este sa incerci sa rambursezi banii in cel mai scurt timp. Plateste cat de mult poti in fiecare luna, pentru a rambursa creditul rapid. Ca si in cazul de mai sus, evita cu orice pret sa rambursezi doar suma minima de plata, trecuta in extrasul de cont. Este bine de stiut ca sunt cateva banci, care ofera perioada de gratie si la retragerea de numerar, precum Banca Transilvania, Carpatica si ATE Bank. In aceste cazuri, poti evita plata dobanzii daca rambursezi integral sumele retrase de la bancomat si comisonul de retragere de numerar la urmatoarea scadenta. 10.) Atentie la cardurile de credit! Companiile vand datele utilizatorilor (17.04.2013) Cumparaturile in mediul online iti ofera confortul cautarii produselor de acasa, insa vin si cu un risc urias: companii precum MasterCard vand datele utilizatorilor de carduri de credit. Cei care vor sa isi faca reclama online sunt extrem de interesati de aceste aspecte, iar informatiile astfel obtinute pot ajuta la determinarea comportamentului consumatorilor din diverse orase si tari. AdAge.com atentioneaza ca Mastercard a inceput sa vanda datele celor 80 de milioane de utilizatori in urma cu doi ani si jumatate, iar recent a facut echipa cu cei de la Maxpoint, pentru a colecta si interpreta informatii dupa codul postal. Folosind aceasta metoda, compania poate scoate la licitatie informatiile despre utilizatorii din anumite localitati, iar apoi cumparatorul le va folosi pentru a personaliza reclamele. De exemplu, un lant de fast-food poate face o campanie mai agresiva de publicitate doar in zonele in care populatia cheltuie foarte multi bani pe acest gen de mancare, adresandu-se astfel mai bine publicului sau tinta. Insa Mastercard nu este singura companie de carduri de credit care vinde datele utilizatorilor. Conform sursei citate, in SUA si American Express face acest lucru, prin intermediul unei divizii specializate. Practicile acestor companii sunt legale, avand in vedere ca ele nu permit dezvaluirea numelui sau a adresei, astfel consumatorul ramane anonim. Ei vand doar informatia ca un numar de oameni dintr-un anume oras cheltuie o suma de bani pe un produs. "Este mai mult o baza de date generala", sustine Susan Grossman, sefa echipei care se ocupa de colectarea datelor la Mastercard. Motivul pentru care firmele vor sa obtina aceste liste este simplu: datele oferite de cardurile de credit sunt mai de incredere, deoarece reflecta cumparaturile efective facute de consumatori, nu doar intentiile lor. "Toti cei care au acces la informatii personale sa gandesc cum sa scoata bani din asta. Si de ce nu ar face-o, avand in vedere ca reprezinta o mina de aur pentru ei?", puncteaza analistul Sucharita Mulpuru-Kodali. Insa companiile care realizeaza carduri de credit nu sunt singurele care vand datele clientilor. Si gigantii IT, precum Facebook si Google se folosesc de informatiile utilizatorilor pentru a vinde publicitate personalizata. 11.) Cardurile cu tehnologie RFID, vulnerabile la frauda (17.04.2013) Specialistii in identificarea si combaterea fraudelor din Romania atrag atentia asupra vulnerabilitatii cardurilor bancare care utilizeaza tehnologia RFID, presedintele Asociatiei Examinatorilor de Fraude Certificati din Romania (ACFE-Romania), Elena Constantin, recomandand pastrarea acestora in suporturi speciale, pentru a le proteja de copierea de la distanta prin dispozitive electronice speciale. Conform unui comunicat remis AGERPRES, pe langa 'pisicute'' (dispozitive de citire carduri care pot fi legate la picior) si 'gandaci' (dispozitive minuscule care se introduc in POS-ul - terminalul de plata - unui magazin dupa program, de catre angajati sau de catre o persoana care se poate ascunde peste noapte, iar datele 48

tuturor cardurilor care vor fi utilizate in acel magazin vor fi citite de pe un laptop), dispozitive foarte bine cunoscute de specialisti cu privire la furturile de pe carduri, intrarea pe piata romaneasca a cardurilor care utilizeaza tehnologia RFID (radio frequency identification) aduce cu sine o noua forma de frauda: 'electronic pickpocketing'. Metoda consta in folosirea unor dispozitive bazate tot pe radio frecventa, care citesc de la distanta informatiile de pe carduri, indiferent daca acestea se afla in buzunarul, in portofelul sau in geanta detinatorului. Cu dispozitive de marimea unui iPad sau a unui telefon mobil, sau chiar utilizand telefoane mobile care au astfel de aplicatii, informatiile de pe carduri (sau de pe alte documente care utilizeaza tehnologia RFID) pot fi citite de la cativa metri. Astfel de tehnologii, amplasate in locuri cu afluenta mare de persoane (piete, locuri de promenada etc), pot accesa informatiile de pe cardurile trecatorilor, carora le pot fi sustrase apoi sume mici de bani, uneori mascate sub forma unor comisioane, persoanelor pagubite fiindu-le foarte dificil sa descopere frauda. In vederea constientizarii utilizatorilor de carduri asupra riscului de frauda la care sunt supusi, indiferent daca este vorba despre clasicele carduri cu banda magnetica sau de cele pe baza de radio frecventa, presedintele ACFE-Romania recomanda bancilor sa inmaneze utilizatorilor, la emiterea cardului, o brosura care sa ii invete pe acestia cum sa recunoasca dispozitivele cu ajutorul carora li se pot copia informatiile de pe card.

12.) Fraude cu cardul bancar: cum le recunosti si cum te poti apara (18.04.2013) Detinatorii de carduri trebuie sa cunoasca faptul ca frauda pe carduri este o forma a furtului de identitate (despre care se vorbeste prea putin in tara noastra) si sa constientizeze faptul ca pot cadea prada fraudatorilor daca nu isi iau niste masuri minime de preventie, a declarat intr-un interviu pentru Efin.ro Elena Constantin , presedintele Asociatiei Examinatorilor de Frauda Certificati din Romania. Potrivit acesteia, dispozitivele cel mai des utilizate pentru citirea informatiilor de pe carduri in vederea falsificarii sau utilizarii acestora sunt skimmer-ul, in cazul cardurilor clasice cu banda si electronic pickpoket-ul in cazul cardurilor care folosesc tehnologia RFID (radio frequency identification). In primul rand, consider ca detinatorii de carduri trebuie sa cunoasca faptul ca frauda pe carduri este o forma a furtului de identitate (despre care se vorbeste prea putin in tara noastra) si sa constientizeze faptul ca pot cadea prada fraudatorilor daca nu isi iau niste masuri minime de preventie. Astfel, acestia trebuie sa fie foarte atenti cui si cand comunica informatii personale, inclusiv informatii bancare, indiferent de modalitatea utilizata (verbal, la telefon, prin email, pe internet etc.), cat si atunci cand utilizeaza cardurile bancare. Ceea ce mai trebuie sa constientizeze detinatorii de carduri este ca, daca ei insisi nu isi iau masuri de protectie, nimeni nu ii poate proteja (nici emitentii de carduri, nici Politia), iar frauda odata produsa, este extrem de dificil sa se mai recupereze prejudiciul suferit. Ca si in alte situatii, desi nu este 100% sigura, constientizarea, ca masura de preventie, este cea mai la indemana si mai putin costisitoare pentru fiecare dintre noi. Asociatia Examinatorilor de Frauda Certificati din Romania (ACFE- Romania), pe care o reprezint, este determinata sa isi aduca o contributie insemnata in ridicarea gradului de constientizare atat a companiilor, institutiilor statului cat si a societatii civile. Daca vorbim strict de frauda pe carduri, masurile cele mai elementare ce pot fi luate de posesorii de carduri sunt: -sa poarte asupra lor doar cardurile bancare de care au nevoie; -sa-si protejeze cardurile, pastrandu-le astfel incat sa nu fie la indemana oricui; -sa nu le inmaneze altor persoane, indiferent de motiv sau de durata de timp (ex.: achitarea unei note de plata la restaurant etc.); -sa incerce sa memoreze parolele; in nici un caz sa nu le pastreze in portofel/geanta, alaturi de card; -sa fie foarte atenti la la casieri si la pos-urile utilizate de acestia, atunci cand platesc la supermarket; -sa nu utilizeze, pe cat posibil, atm-uri izolate, ci pe cele de la sediul unitatilor bancare; -sa nu faca plati/cumparaturi de pe site-uri de internet nesecurizate; -sa fie atenti cand tasteaza pin-ul, sa se protejeze, asigurandu-se ca nu sunt priviti de "shoulder surfers; -sa isi verifice in mod sistematic tranzactiile efectuate (extrasul de cont); -sa fie foarte atenti la configuratia ATM-ului si daca au cele mai mneinsemnate suspiciuni ca acesta a fost modificat sa nu-l utilizeze. Informatii cu privire la numarul cardurilor falsificate anul trecut in Romania si valoarea prejudiciului produs cred ca se pot obtine de la DIICOT, DLAF sau Politie. Ca si asociatie profesionala putem avea acces la astfel de informatii doar in masura in care ele sunt facute publice. Va prezint insa mai jos o statistica facuta anul trecut privind frauda cu carduri in Statele Unite (sursa fiind: Consumer Sentinel Network - U.S. Department of Justice). 49

Statistici Fraude Carduri Bancare Americani care au fost victime ale fraudelor cu carduri de credit (%) Pierderea medie raportata pe fraude cu carduri de credit Fraude financiare legate de carduri bancare (%) Suma totala a fraudelor pe carduri worldwide Statistici pe tipuri de fraude cu carduri bancare Carduri de credit falsificate Carduri pierdute sau furate Fraude generate de furnizarea informatiilor de pe card catre persoane neautorizate Carduri furate - Frauda postala Frauda datorata furtului de identitate

Data 10% $399 40% $5.55 miliarde Data 37% 23% 10% 7% 4%

Americani care au fost victime ale fraudelor cu carduri de debit sau la ATM (%) 7%

In ceea ce priveste fraudele cu carduri in tara noastra, sau fraudatorii care opereaza in aceasta arie, chiar daca nu avem informatii oficiale, presa publica destul de frecvent articole care au ca subiect falsificarea unor mijloace de plat electronica, utilizate ulterior pentru efectuarea de retrageri sau operatiuni financiare frauduloase, sau despre retele specializate in clonare de carduri bancare, confectionarea de echipamente de copiere a datelor de pe carduri si tranzactii frauduloase pe internet, ceea ce ne da o idee despre faptul ca fenomenul este destul de raspandit si la noi. 13.) Banca a blocat cardul pentru tranzactiile online; ce se poate face (19.04.2013) Fiecare banca isi poate impune regulile proprii de securitate in ceea ce priveste blocarea cardurilor pentru tranzactiile online, fara sa existe neaparat o practica unitara. Astfel, trebuie sa verificati care este politica bancii dvs. Spre exemplu, in cazul cardurilor inrolate in sistemul 3D-secure tranzactiile online se pot face doar prin introducerea datelor cardului si a unei parole unice, setate anterior de client. In cazul in care parola este introdusa gresit de mai multe ori consecutiv, banca poate bloca cardul pentru tranzactiile online din motive de securitate. Daca cineva va fura datele cardului si vrea sa faca o plata online, nu va avea la dispozite posibilitatea de a incerca un mai mult de 3-5 variante de palore. Blocarea cardului pentru tranzactiile online nu inseamna insa si blocarea cardului pentru alte operatiuni. Veti putea face in continuare plati la comercianti si retrageri de numerar la ATM, pe baza introducerii PIN-ului. Pentru a va debloca cardul pentru plata online trebuie sa luati legatura cu banca sau la Romcard, procesatorul tranzactiilor 3D Secure. 14.) Cardurile American Express isi extind aria de acceptare (23.04.2013) Cardurile cu sigla American Express vor putea fi utilizate pentru plata cumparaturilor la inca 12.800 de POS-uri. Reteaua totala de acceptare din Romania ajunge la aproape 21.000 de puncte de plata. Initial, cardurile puteau fi utilizate doar in reteaua de POS-uri a Bancpost, care detinea licenta exclusiva de emitere si acceptare a acestor carduri in Romania. In urma parteneriatului incheiat cu UniCredit Tiriac Bank, reteaua de acceptare include acum si cele 12.800 de POS-uri instalate de UniCredit la comercianti. Totodata, banca cu capital italian a dobandit si dreptul de a emite carduri sub sigla American Express. Spre deosebire de cardurile American Express, cele cu sigla Visa, MasterCard si Maestro sunt acceptate la toate POS-urile din tara. Conform datelor BNR, erau instalate peste 120.000 de POS-uri la sfarsitul lui 2012. 15.) Batoane de ciocolata si energizante pentru fiecare plata cu cardul (23.04.2013) MasterCard a demarat o noua campanie prin care recompenseaza cu un baton de ciocolata sau cu un energizant pe clientii care fac plati contactless cu cardul. Primiile sunt acordate pe loc pentru cumparaturile efectuate in magazinele Inmedio, Relay, Le Cafe Inmedio, 1 Minute, So Coffee! si Voyage Cafe. Cardurile MasterCard cu functionalitate de plata contactless sunt emise de BRD, BCR, ING si Credit Europe Bank. Plata contactless permite ca tranzactia sa se efectueze prin simpla apropiere a cardului de aparat, 50

fara sa fie necesara introducerea codului PIN pentru tranzactiile mai mici de 100 lei. Efectuarea tranzactiei este confirmata atat vizual cat si auditiv. 16.) Noile tehnolologii pe piata cardurilor de fidelitate au adus Supercard Solutions Services o cifra de afaceri de peste 2,5 milioane euro si o crestere de 12% a profitului net in 2012 (24.04.2013) In 2012 Supercard Solutions & Services a inregistrat o cifra de afaceri de peste 2,5 milioane euro, 70% din aceasta fiind generata de programele de fidelizare bazate pe card si de servicii auxiliare precum dezvoltarea de solutii software, management de proiect, servicii sms/e-mailing, call center. Compania a inregistrat si o crestere de 12% a profitului net, rezultata atat din extinderea portofoliului de servicii oferite, cat si din optimizarile de costuri operationale, proces demarat in companie inca din 2008. Supercard, lider pe piata programelor de fidelizare prin carduri, s-a orientat spre dezvoltarea de solutii noi, menite sa completeze programele de fidelizare deja existente si sa le modernizeze conform evolutiilor de pe piata internationala. Aceste solutii au la baza, intr-o mare masura, dispozitive mobile si contactless si tehnologii noi precum NFC (Near Field Communication), solutii QR (Quick Response), aplicatii de tip CRM (Customer Relationship Management). In 2012 Supercard Solutions & Services a produs peste 5.000.000 de carduri de fidelitate, din care peste 25% au fost pentru retailerii de produse alimentare si de larg consum, 20% pentru retailerii de incaltaminte, iar restul pentru lanturi de farmacii, producatori, retaileri de alte produse. Numarul de clienti a crescut cu 10% in 2012, ajungand astfel ca ponderea clientilor noi in portofoliul clientilor activi ai Supercard sa fie de 55%. "Anul 2012 a fost un an al provocarilor pentru Supercard. Am dezvoltat noi servicii si solutii tehnologice pentru clientii actuali, unii dintre acestia aflandu-se in portofoliul nostru de 7- 8 si chiar de 10 ani. Am lansat cu succes un program de fidelizare pentru lantul de magazine Leonardo, pentru care am emis in 6 luni 1.000.000 carduri de fidelizare, oferind totodata servicii lunare pentru care am alocat resurse dedicate. Rezultatele anului 2012 sunt o urmare directa a modului rapid in care ne-am adaptat la cerintele pietei noi tehnologii si noi servicii care au dus la cresterea si diversificarea portofoliului de clienti, a declarat Mirela Zamfiroiu, Director General al Supercard. Pentru 2013 Supercard planifica o crestere a profitului cu 20% prin implementarea de solutii complexe in cadrul programelor de fidelizare dezvoltate si prin intarirea parteneriatelor strategice cu furnizorii externi care ofera flexibilitate si preturi atractive. "Credem ca piata programelor de fidelizare va creste in 2013 si se va dezvolta prin solutii inovatoare si servicii auxiliare. Supercard isi propune sa implementeze pe plan local multe din solutiile integrate care apar pe piata internationala a programelor de fidelizare. Credem ca prin inovatia si flexibilitatea solutiilor oferite ne vom mentine pozitia de lider de piata si in 2013, a mai declarat Mirela Zamfiroiu, Directorul General al Supercard. Supercard Solutions & Services este o companie cu capital 100% privat romanesc si lider pe piata programelor de fidelitate prin carduri. In cei peste 12 ani de activitate, Supercard a fost implicata in primul program de fidelitate din Romania si, ulterior, la nivel national, in cele mai de impact programe de acest gen. In acest moment, Supercard detine un portofoliu de peste 1.000 de clienti, pentru care a produs si personalizat peste 27 de milioane de carduri. 17.) Raport Visa Europe: Viteza si cererea pun in miscare viitorul industriei platilor (24.04.2013)) Principalele motoare de dezvoltare pentru industria platilor sunt viteza progreselor tehnologice si asteptarile consumatorilor, potrivit editiei a doua a raportului "Viitorul tehnologiei si platilor", publicat astazi de Visa Europe. Prima editie a raportului "Viitorul tehnologiei si platilor", publicata in urma cu doi ani, a identificat sapte teme legate de tehnologie si a analizat posibilul impact asupra platilor. Cea de-a doua editie a raportului continua dezbaterea pe baza temelor existente si traseaza evolutia acestora in urmatorii trei - cinci ani. Raportul analizeaza apoi consecintele asupra modului in care serviciile de plata sunt furnizate, gestionate si procesate. Raportul prezinta trei concluzii cheie menite sa dea nastere unei discutii sustinute: Consumatorii sunt dispusi sa comunice date personale companiilor daca beneficiaza in schimb de servicii utile si practice Companiile trebuie sa colaboreze prin partajarea informatiilor despre consumatori daca vor sa se ridice la inaltimea asteptarilor tot mai mari privind serviciile personalizate Diferentele culturale dintre tehnologiile vechi si noi trebuie eliminate pentru a promova succesul companiilor si a satisface cererile consumatorilor Adam Banks, Chief Tehnology Officer&Head of IT in cadrul Visa Europe a declarat: "La Visa Europe, suntem convinsi ca viitorul tehnologiei si viitorul industriei platilor sunt interconectate in mod irevocabil. Conform raportului, consumatorii adopta progresele tehnologice din domeniul platilor si determina ecosistemul sa asigure tehnologii tot mai noi, in special in sectorul platilor. 51

Aceste evolutii noi, atat in sectorul platilor mobile cat si al celor online, au atras importante finantari cu capital de risc, iar investitiile se pare ca vor continua. Suntem incantati de oportunitatile pe care ni le rezerva viitorul, dar suntem constienti si de presiunile la care sunt supusi furnizorii si companiile, cum ar fi Visa Europe, in incercarea lor de a integra noi tehnologii in mai multe afaceri consacrate. Cu toate acestea, in pofida conditiilor economice dificile, suntem convinsi ca inovatia va progresa." Raportul "Viitorul tehnologiei si platilor" este un document de analiza care spera sa dea nastere unei dezbateri privind contextul dinamic al tehnologiei si platilor. Daca doriti sa va exprimati opiniile privind continutul acestui raport, va rugam sa contactati direct echipa pentru tehnologie a Visa Europe, la adresa futurevision@visa.com. 18.) Visa Europe aduce premii de primavara pentru platile cu cardul (30.04.2013) Visa Europe deruleaza, in perioada 15 aprilie - 31 mai 2013 , campania promotionala de primavara, care ofera posesorilor de carduri Visa, emise de bancile din Romania, care fac tranzactii la POS sau online posibilitatea de a castiga premii constand in bani si telefoane Samsung Galaxy Note II. Toti posesorii de carduri Visa, persoane fizice cu varsta peste 18 ani sau juridice, care realizeaza tranzactii la POS sau online cu cardul in perioada campaniei, participa in mod automat la promotie. Fiecare plata efectuata direct cu cardul Visa, in Romania sau in strainatate, reprezinta o inscriere in promotie si o sansa in plus la tragerea la sorti pentru cele cinci premii zilnice in valoare de 500 lei fiecare si ocazia de a castiga in fiecare saptamana unul dintre cele cinci telefoane Samsung Galaxy Note II. In cadrul promotiei, care se deruleaza sub sloganul "Plateste usor cu orice card Visa si castiga!", participa orice card Visa, de credit sau de debit, emis in Romania de catre bancile participante. Regulamentul promotiei este disponibil oricarui solicitant, in mod gratuit, pe intreaga durata a promotiei, la urmatoarea adresa http://www.visa.ro/ro/taramuldeaur/competitii/Regulamentul_promotiei.aspx.

3.4. Alte produse si servicii 1.) Daca am un cont in lei, pot sa primesc bani in alta valuta (02.04.2013) In functie de conditiile generale de afaceri ale fiecarei banci in parte exista posibilitatea de a primi suma si in contul de lei, realizandu-se schimbul valutar automat, la cursul bancii. Mai exact, banca primeste instructiunea de creditare a contului si suma in euro, opereaza schimbul valutar la cursul de schimb propriu si depune suma rezultata in contul de lei al clientului. In unele cazuri, clientul trebuie sa anunte banca dinainte asupra posibilitatii primirii unor sume in alta valuta decat cea a contului, si sa isi dea acordul pentru ca banca sa realizeze schimbul valutar. In caz contrar, ordinul de plata ar putea sa nu fie executat iar suma sa se intoarca la platitor. In alte situatii, conditiile generale de afaceri indica faptul ca banca poate sa deschide clientului un nou cont in valuta aferenta sumei primite. In consecinta, pentru a va asigura ca veti primi suma trimisa din strainatate trebuie sa luati legatura cu banca dvs pentru a vedea care este procedura bancii dvs si care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmati. 2.) Comisioanele conturilor curente sugruma competitia pe piata depozitelor (04.04.2013) Majorarea rapida a comisioanelor practicate de banci pentru administrarea conturilor curente face tot mai putin atractiva schimbarea bancii pentru alegerea unui depozit bancar. Dobanda suplimentara ajunge sa fie anulata de comisioane. Pierderile majore suferite de banci din activitatea de creditare au condus la un proces generalizat de majorare a comisioanelor la conturile curente. Intreaga lista de comisioane a fost regandita in ultimii ani, pentru a genera venituri cat mai mari. Operatiuni care in trecut erau gratuite, acum sunt contra cost. Pe zi ce trece, noi banci introduc comisioane la incasare sau comisioane la plati intrabancare. In unele cazuri se ajunge chiar la distorsionarea competitiei, asa cum se intampla pe segmentul depozitelor bancare. Constituirea unui depozit la termen necesita obligatoriu si deschiderea unui cont curent. Astfel, o persoana care doreste sa isi multe depozitele de la banca la alta, trebuie sa ia in calcul dincolo de rata dobanzii, si costurile de administrare ale conturilor curente. In trecut, aceste costuri nu aveau un impact mare. Ratele dobanzilor la depozitele in lei depaseau 7-8% pe an, in timp de administrare contului era de maxim 1-2 lei pe luna. 52

Acum, dobanzile la depozitele au scazut considerabil, astfel ca deponentii obtin castiguri tot mai mici, din care trebuie sa acopere atat impozitul pe dobanda cat si comisioanele majorate cu administrarea contului. Aceste comisioane ajung frecvent la 3-4 lei pe luna, conform tabelelor comparative pentru conturi curente oferite de Conso. Costul anual cu administrarea se situeaza cel mai des in intervalul 30-50 lei pe an. Uneori, clientii sunt fortati sa achizitioneze produse suplimentare pentru a avea acces la un depozit la termen, cum este cazul ING Bank. Mai nou, BCR a eliminat din oferta contul curent standard, astfel ca orice client nou trebuie sa cumpere un pachet de servicii, al carui cost lunar de administrare incepe de la 4,5 lei pe luna. Costurile adiacente pentru a constitui un simplu depozit devin tot mai mari, motiv pentru care randamentul final al depozitului scade. De exemplu, la un depozit de 10.000 pe 1 an cu o rata a dobanzii de 5%, dobanda bruta va fi de 500 lei. Dupa retinerea impozitului, mai raman 420 lei. Daca luam in calcul un comision de administrare de 50 lei pe an, atunci clientul ramane in final cu un castig de 370 lei. Randamentul net coboara in acest mod la numai 3,7% pe an. In aceste conditii, deponentii nu mai sunt motivati sa aleaga o alta banca pentru a-si plasa economiile mai rentabil. Un plus de 1-1,5 procente la dobanda poate ajunge sa fie anulat de comisioanele de cont curent, astfel ca mai bine ramane cu depozitele la banca unde isi incaseaza salariul sau pensia. Comisioanele de administrare a conturilor curente atenueaza in acest fel competitia pe piata depozitelor. Din aceasta perspectiva, ar fi util ca si administrarea contului curent sa aiba acelasi regim la depozite ca si in cazul creditelor. OUG nr. 50/2010 a interzis bancilor sa mai incaseze comisioane de administrare la contul curent atunci cand acorda credite. Poate ca ar fi timpul ca si in cazul depozitelor, aceste comisioane sa fie interzise, iar banca sa fie obligata sa plateasca dobanda afisata la depozit si nu o dobanda ciuruita de comisioane! 3.) Studiu: Promotiile bancilor de Pasti (12.04.2013) Bancile au iesit la vanatoare de clienti prin promotii, adevarate oferte irezistibile. Fie ca vorbim de dobanzi reduse, de eliminarea unor comisioane sau de acordarea de premii sau de puncte bonus, bancile se intrec si in aceasta primavara in oferte, in speranta ca sarbatorile Pascale le vor aduce mai multi clienti in agentii. Si consumatorii sunt atrasi de premiile in bani, tombolele, bonusurile si mai nou de posibilitatea de ajunge la concerte peste hotare. La Carpatica se deruleaza o promotie intitulata Credite ipotecare cu dobanda fixa si evaluare gratis, oferta valabila pana in 19 mai 2013. Clientii beneficiaza de o dobanda fixa de 9,45% in primul an de creditare si de evaluarea imobilului adus n garantie, in limita a 600 de lei. In plus, promotia include si o reducere de 3 puncte procentuale de la dobanda standard la cardul de credit MasterCard wwShopping, in conditiile in care clientul opteaza pentru acest tip card special creat pentru cumparaturile pe internet. BRD a venit cu doua oferte. Clientii au parte de un Expresso in fiecare agentie: pana pe 15 mai 2013 banca deruleaza o promotie la creditul de nevoi pe 5 ani. La final ai sansa sa castigi unul din cele 5 premii de cate 15.000 de lei. In plus, clientul isi poate defini, la acordarea creditului, o perioada de gratie partiala de pana la sase luni nu neaparat consecutive in care efortul lunar este diminuat. De asemenea, clientii care achizitioneaza in aceeasi perioada un card de credit Punct Card nu vor plati comisionul de analiza a dosarului. (DAE este de 14,76% la un credit de 15.000). Tot la BRD clientii care vor realiza doua tranzactii Western Union, pana pe 30 iunie 2013, vor fi inscrisi automat in tragerea la sorti pentru a castiga unul dintre cele 120 de premii a cate 100 de euro sau unul dintre cele 3 premii in valoare de 1.000 euro. La BCR, clientii sunt atrasi cu premii si tombole saptamanale, care vor avea loc pana pe 24 mai 2013. Banca aunta o campanie de promovare a creditelor noi de nevoi personale. BCR va derula, pana pe 24 mai 2013, o campanie de promovare denumita Castiga-ti creditul inapoi. BCR ofera prin tragere la sorti saptamanala, 7 premii x valoarea creditului Divers BCR. Eligibili pentru tragerea la sorti sunt clientii care contracteaza un credit Divers si un card de credit. De asemenea, BCR va acorda clientilor care iau un credit de nevoi personale cu ipoteca 7 premii acordate prin tragere la sorti in valoare de 5.000 lei (net). Banii vor fi acordati in contul curent al clientului, tragerea la sorti urmand sa aiba loc pe 5 august 2013. Creditul in trei acte are o dobanda de la 13.5%, zero comision de analiza (pentru oricine isi incaseaza salariul sau pensia la BCR sau alege sa-si refinanteze creditele, cardurile de credit la BCR) si asigurare de viata gratuita. Millennium Bank ofera credite fara garantii, in limita a 70.000 de lei, fara comision de analiza, dar cu posibilitatea anuala de amanare a unei rate. Si Volksbank ofera promotii: de la dobanzile scazute la depozite, pana la cele de la credite. Banca promoveaza mai nou creditul de consum in lei. Oferta este valabila in perioada aprilie-mai 2013. Clientii care 53

vor contracta un credit de consum in aceasta perioada, vor beneficia de o dobanda redusa pe toata durata contractului i, in plus, banca va returna lunar, 5% din valoare dobanzilor platite la credit intr-un Cont de Economii, oferit gratuit, fara comision de deschidere si fara comision de administrare. Banca ofera un credit de consum in lei, cu o dobanda promotionala fixa de 12,00%, cu 2,5 puncte procentuale mai mica decat dobanda standard, de 14,50% si rasplateste clientii buni platnici prin acordarea lunara a unui bonus, intr-un Cont de Economii deschis la banca. Sa nu uitam sa amintim ca promotiile bancilor sunt valabile si pentru cardurile de debit/credit, care iti aduc ceva daca le folosesti la cumparaturi, de exemplu. Banca oamenilor intreprinzatori iti daruieste puncte. Banca Transilvania aduce in prim plan cardul de credit vedeta al bancii. Persoanele care solicita Bancii Transilvania, in perioada 1 aprilie 30 iunie 2013, un MasterCard Forte, beneficiaza de 3 luni de gratie, 3 luni de puncte duble Star BT si costuri zero de emitere, plus alte avantaje pe care le descoperi la banca. La Piraeus Bank, cardurile de credit iti aduc, pana pe 3 iunie, inapoi 3% din valoarea cumparaturilor tale. Nu te intrista. Aceasta oferta o regasesti mai tot anul disponibila la ING primesti inapoi 2% din valoarea facturilor achitate cu cardul. Oferte asemanatoare mai observam la Bancpost, Citi Value Card unde primesti inapoi pana la 5%, la Garanti Bank sau OTP Bank, toate valabile in acest an. Cea mai noua oferta vine de la ING Bank, care te trimite la concert ! ING Bank te trimite la concet cu Beyonce! Daca iti iei noul card de debit ING MasterCard Contactless pana pe 3 mai 2013, ai sansa sa fii chiar la un pas de Beyonc, alaturi de un prieten de-al tau, la concertul de la Berlin din data de 24 mai 2013. Asta pentru ca banca iti ofera, prin tragere la sorti, 2 pachete VIP la concertul din cadrul Mrs. Carter Show World Tour Berlin. 4.) Studiu: Bancile care nu percep comisioane de incasare devin minoritare (12.04.2013) Numarul bancilor care nu percep comision la incasarea banilor in cont a devenit minoritar, semnal ca sistemul de plati interbancare devine tot mai ineficent. Sumele incasate in contul bancar trebuie impartite de clienti cu banca, tot mai des. Comisionul de incasare este introdus de tot mai multe banci. Daca in urma cu cativa ani, acest comision era o exceptie de la regula, acum el a devenit o obisnuinta. Conform tabelelor comparative oferite de Conso.ro, in prezent, numarul bancilor care impun comisioane de incasare la conturile curente a ajuns la 14. S-au luat in calcul doar bancile cu activitate de retail. In schimb, au mai ramas doar 12 banci care inca mai ofera persoanelor fizice posibilitatea de a-si incasa sumele integral. Multe dintre ele sunt insa banci de dimensiuni mici, care au o acoperire teritoriala rastransa. Prin urmare, in localitatile mici, unde sunt prezente doar bancile mari BCR, BRD, Raiffeisen, CEC comisionul de incasare a devenit deja de neocolit. 5.) Interviu Dan Tone, Eutron: Bancile care vor mai creste comisioanele isi vor pierde clientii (22.04.2013) Bancile au descoperit in ultima vreme ca au costuri mari cu numerarul si au crescut comisioanele. Daca vor continua, insa, sa puna clientii sa plateasca aceste costuri, fara o optimizare a business-ului, bancile vor pierde clienti, spune Dan Tone, Director general Eutron, una dintre cele mai mari firme de administrare a numerarului din Romania. Reporter: Am observat ca in ultimii ani bancile au inceput sa creasca comisioanele. Au motive? Dan Tone: E o diferenta intre ce fac bancile si ce ar trebui sa faca bancile. Au costuri cu numerarul foarte mari si a trebuit sa vina criza ca sa isi dea seama ca au astfel de costuri. Vor prin politica de preturi si de comisioane sa respinga clientii care vor sa lucreze cu numerar. Pe de alta parte, cele care trateaza corect piata si si-au dat seama ca numerarul va ramane pentru foarte mult timp de acum incolo regele tranzactiilor, in toata lumea, nu doar in Romania. Putem spune ca bancile fac profit din aceste comisioane, daca ne uitam la nivelurile pe care le practica, la jucatorii mari? Cresterea comisioanelor nu inseamna neaparat ca nu fac profit din tranzactiile cu numerar. Daca sunt o banca mare si am 500-900 de unitati, 1.000 de ATM, 2.000 de puncte in care am numerar, banii astia trebuie sa-i administrez, sa stiu ce am in fiecare punct, pentru ca daca veniti la ATM si nu gasiti bani, poate va ganditi sa plecati la alta banca. Insa, sa nu generalizam, nu toate bancile din Romania au crescut comisioanele, ci unele care au constatat ca au costuri foarte mari cu numerarul, dar solutia nu este sa transmiti costurile catre clienti, ci sa rezolvi problemele cu costurile intern, sa le reduci. Cum? Automatizand.

54

Ne uitam la cei mai mari jucatori, care au instalat automate pentru plata facturilor si au introdus comisioane pentru plata la ghiseu sau chiar au eliminat aceasta posibilitate. Se va extinde la nivelul intregului sistem? Este solutia gasita de acei jucatori. Dar si in acest caz, acele automate in care introducem numerar, dupa ce s-a scanat codul facturii, banii aceia trebuie administrati de cineva, sa stie cati sunt, sa transmita niste rapoarte, sa spuna, de exemplu, ca Dan Tone ti-a platit factura cutare, in valoare de 122 de lei, sa se valideze si cu cel care preia banii, respectiv compania de procesare sau de securitate care proceseaza, sa se reconcilieze contul. Mutarea din front office a clientilor cu numerar care-si platesc utilitatile nu este o problema de ieri de azi. Este o problema de 10 ani. Dar sa ne aducem aminte ca acum 10 ani bancile se bateau pe furnizorii de utilitati, ca sa-i absoarba, sa-i inghita. De ce? Lucrurile se invarteau, nu era nicio problema. Cand a venit criza, bancile au constatat ca incasarea facturilor nu este un business de banca. Bancile trebuie sa dea credite. Si-au dat seama ca acesta este un cost. Ganditi-va ca asteptati la ghiseu, si sunteti clientul bancii, si aveti in fata trei oameni, unul care-si plateste apa, unul telefonul, unul curentul. Dumneavoastra aveti contul acolo, de la dvs. ia banca bani. Sunteti multumit? De aceea banca muta aceste operatiuni la un automat, pentru ca dvs. vrea sa va vanda un credit, sa va plaseze banii, sa va vanda un nou produs financiar. Am vzut cteva cazuri n care bnci mari care au renuntat la parteneriatele cu anumiti furnizori? E strategie de banc, dar nu cred c vrea nimeni s piard un partener. Dar faptul c poti s pltesti utilittile la o list de 20 de bnci, nu nseamn c furnizorii aceia sunt si parteneri. Ceilalti sunt niste plasatori de servicii, pun n conturile de la ei si apoi ajung n banca mam. Nu este un business consistent pentru banca respectiv. Dar dac furnizorul acela de utilitti are cu o banc business-ul acolo, creditele de rulaj si altele, sigur c da, banca aceea nu o s renunte la ceea ce i cere furnizorul respectiv. Am nteles c n aceste parteneriate au crescut foarte mult pretentiile financiare ctre furnizorii de utilitti? Sigur c au crescut pentru c, stiti ce se ntmpl, acum 7-8 ani de zile, costurile erau la un anumit nivel si business-ul era la un alt nivel. Business-ul pentru bnci nseamn credite, plasamente financiare. n ultimii 4-5 ani, business-ul bncilor a sczut, costurile nu s-au modificat esential, dar raportul ntre costuri si ncasri a sczut dramatic. Si acum orice banc se uit: hai s vd care sunt operatiunle alea pentru care mai merit s le fac. Si cnd ti plteste prestatorul de servicii foarte putin si te duci la prestator si i cresti comisionul de la 1 leu la 5 lei, e de exemplu, atunci prestatorul zice: te tai de pe factur, si clientii mei nu mai pltesc la tine. Ce o s fac prestatorii de servicii? O s se duc ctre retaileri, ctre farmacii, ctre benzinrii si s ncaseze pe acolo, sau o s-si fac propriile puncte. Ei trebuie s-si aduc banii n conturile lor ntr-un fel sau altul. Ce este mai important, 93% din tranzactiile din Romnia se fac n numerar. Suntem pe locul 3 n Europa. O s se schimbe prea curnd acest lucru, pentru c sunt foarte multe campanii n care se ncearc promovarea pltilor fr cash? Masa de numerar n circulatie, pe toat planeta asta, a crescut n fiecare an, n ultimii 10 ani. Ceea ce nseamn c cererea de numerar este n crestere. Si mai e o chestie. Pe situatie de criz n lume, toat lumea a lsat cardul jos, pentru c nu stii cti bani ai pe card, dar stii ct ai n buzunar ntotdeauna. Si dac auzi un zvon, imediat ncerci s i valorifici, pentru c s-ar putea s-si piard valoare. Uitati-v la Cipru. Ce s-a ntmplat n aceast perioad n care n-au avut niciunul dreptul la ce le apartine? Atentie! Situatiile de criz financiar totdeauna au dus persoanele si companiile spre numerar. Numerarul ti d sigurant, poti s faci ce vrei cu el si smbta si duminica cnd n-ai acces la el n cont. Da, poti s ai instrumente electronice, dar se valideaz luni. S ne aducem aminte de anii '90, vorbeam de schimbarea cursului valutar la cteva ore. Oamenii mergeau cu banii s i valorifice imediat. F asta cu cardul, dac poti. Acum, referindu-ne la Cipru, ce s-a ntmplat acolo este reactia UE vis-a-vis de o politic fiscal a acestei tri, respectiv off-shore. Pe de alt parte avem un precedent. Dac este nevoie de capitalizare a sistemului bancar, dac statul are nevoie de bani, omul se poate gndi c banii nu mai sunt n sigurant n banc, pentru c oricnd sunt supusi confiscrii? Asta e clar, dar atentie! Cnd vrei s-ti aduci o resurs la bugetul statului pentru a acoperi un cost, aplicnd peste noapte, fr drept de protectie a unui depozit privat, e grav. Cnd devalorizezi moneda national, cnd anunti c de la 1 ianuarie te duci cu taxele n 100%, atunci mi mai dai o sans. Care e greseala mea c am pus banii ntr-o banc sau n tara respectiv?!? Ne uitm la o democratie tnr cum este Romnia, care vine dup niste ani 90 foarte tulburi, de abia s-a stabilizat sistemul bancar, lumea a nceput s capete ct de ct ncredere n ceea ce nseamn cont bancar. n momentul de fat, ce s-a ntmplat n Cipru, credeti c d ncredere consumatorului romn? Credeti c ar putea statul s impoziteze capitalul privat din bnci? Nu cred, pentru c influentele statului asupra sistemului bancar as putea spune c n Romnia nu prea exist. Suntem o tar n care acestea sunt foarte slabe. Politica bncii centrale de a urmri permanent fiecare banc, de a 55

obliga la provizioane cnd au credite neperformante, contribuie la asta. Se vede situatia n 2012, unele au ajuns pe pierdere pentru c BNR a zis, ai credite neperformante, trebuie s faci provizion. BNR garanteaz depozitele n anumiti parametri. n prim fazp, au vrut s impoziteze si depozitele pn la 100.000 de euro, cum vedeti acest lucru? Ar fi afectat mai mult firmele, sigur ar fi afectat si cipriotul de rnd. Dar, s fim seriosi, cnd te asezi cu FMI la mas, e deja ru. Dar stiti ce e mai ru: Rusia a venit s fac o propunere. Ct aveti nevoie? 5 miliarde? Uite aici de la Gazprom, dar mi dai resursele. Asta mi se pare foarte periculos! Cumperi tri, cumperi resursele naturale. Din punct de vedere a conumatorilor, ar trebui s ne asteptm ca bncile s nu mai aib nicun motiv s creasc comisioanele? Banca care va folosi solutia Fiserv va obtine cu sigurant o reducere a costurilor interne cu administrarea numerarului. Ce va face mai departe cu clientii si, e strategia si politica sa. Bncile care au crescut comisioanele cu ncasarea facturilor este un mesaj c nu sunt interesate de operatiuni de servicii de ncasat. Dar avem bnci care au crescut comisioanele si de retragere numerar de la bancomat. Mult, chiar... Aici, opinia mea, e c vor avea probleme. Repet, 93% din tranzactiile pe teritoriul Romniei au fost un numerar si nu altfel. Dumneavoastr sau firmele care se ocup cu astfel de servicii ati crescut costurile astfel nct bncile s fie obligate s le transmit mai departe n aceast perioad? Nu, noi chiar am fost obligati de bnci s reducem costurile la produsele si serviciile pe care le oferim bncilor. Nu cred c exist firm din acest segment care s fi crescut costurile n ultimii cinci ani. Normalitatea este acum ca fiecare s se uite la orice leu. Costurile cu numerarul ale fiecrei bnci sunt foarte divesificate. Comisionul ascunde mult mai multe lucruri, inclusiv dobnd, refinantare. Tine si de sezonalitate, si de retea. Una e s ai ATM prin Moldova, alta e s le ai n Ardeal pe granit. Cum s facem s schimbm asta? Prin politic de pret sau orin educatie? n educatie nu se ntmpl, ns, nimic. Romnul probabil c o s rmn n continuare legat de cash. O s fie nevoie s plteasc din ce n ce mai mult pentru utilizarea cash-ului? Bncile care vor creste costurile ctre clienti nu vor face altceva dect s mute clientii ctre bnci care vor zice, la mine ai comision mic. Orice actiune ntr-un sens creaz ofert n partea cealalt. Chiar si bncile cu o cot de piat mare vor putea s determine clientii s migreze din cauza cresterii costurilor? Binenteles. Bncile mici sunt cele mai flexibile. O banc mic vine si spune sunt boutique bank, vin la tine acas s ti ofer serviciul la botul calului, se duc imediat la retaileri, ajung la un acord repede. Bncile mari au mai multe structuri, sunt mai greoaie. 3.5. CRM 1.) Esti client de banca preluata? Ce faci cu creditul sau depozitul (02.04.2013) Peste un milion de clienti bancari vor avea imprumuturile si economiile transferate la o banca noua in acest an sau la inceputul anului viitor. Anul acesta este unul din cele mai bogate in evenimente pentru sistemul bancar. O banca mare, Bancpost, va fi asimilata de Banca Romaneasca, in timp ce Raiffeisen a anuntat ca va prelua portofoliul retail de la Citi Bank Romania. Nu in ultimul rand, filiala locala a bancii cipriote Laiki, Marfin Bank, va trebui sa isi caute cumparator, din cauza restructurarii bancii mama. Conditiile de lucru cu banca se schimba pentru mai mult de un milion de clienti. Ce se va intampla cu creditele si depozitele acestora? In cazul transferului de depozite, este nevoie de acordul clientilor, a declarat un consultant in fuziuni si achizitii. Se vor pastra aceleasi dobanzi la depozite? "De regula, dobanda bancii unde deponentul a fost initial client va fi mentinuta pentru perioada de maturitate a depozitului. Dupa scadenta, dobanda devine aceea a noii banci, a spus el. In functie de suma din cont a clientilor, vor exista si exceptii. Se stie, clientii cu economii mari beneficiaza si de dobanzi mai bune. Daca noua banca va fi concentrata pe atragerea de lichiditati, atunci ofera cu siguranta dobanzi mari la depozite. Astfel, n unele cazuri, transferul de depozit se poate dovedi avantajos. De exemplu, Raiffeisen, care va prelua portofoliul de clienti retail al Citi Bank practic pentru economiile la termen pe un an n lei dobnzi de 4,75 - 5% pe an (chiar 5,25% dac e vorba de sume mari), n timp ce la Citi acestea urc pn la doar 4,5%. Si la euro Raiffeisen are dobnzi ceva mai mari dect Citi. Bancpost si Banca Romneasc s-au concentrat n ultimul timp pe atragerea de resurse si ofer att la lei, ct si la euro, printre cele mai mari dobnzi de pe piat (circa 6% la lei si 4% la euro). 56

Clientii cu credite ai bncilor preluate sunt transferati automat la noua banc. n principiu, conditiile de credit se mentin pe toat perioada de derulare a contractului. Dac, ns, noua banc are o cu totul alt politic de credit, poate face modificri, lucru posibil ns doar cu acordul clientului. Dac acesta nu accept, banca poate cere rambursarea integral a creditului, a spus consultantul citat. Schimbarea de contract ar trebui s aib loc printr-o anex la contractul de baz. Dac debitorul refuz noile conditii, poate avea loc chiar si rescadentarea n avans, deoarece exist tot felul de clauze n contracte. Msura poate ns fi atacat de client ca o clauz abuziv, a spus pentru Eliza Petrov, avocat la casa de avocatur Coltuc. De regul, spun ns specialistii, interesul bncilor nu este de a intra n conflict cu clientii preluati, n conditiile n care n functie de calitatea portofoliului s-a luat si decizia de preluare. Cea mai rapid fuziune de portofolii ar putea avea loc n cazul Raiffeisen - Citi Bank, la jumtatea anului 2013. Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen, a anuntat deja c se vor pstra, n cea mai mare parte, conditiile de credit pentru clientii Citi. Cel mai probabil, Marfin Bank Romnia va fuziona pe piata local cu Bank of Cyprus, cealalt banc cipriot cu probleme n conditiile n care cele dou entitti si-ar putea uni portofoliile sntoase n Cipru. Dac, local, fuziunea nu va avea loc, se va cuta un cumprtor. Pentru preluarea Bancpost de ctre Banca Romneasc nu exist un termen precis.

2.) Ce se intampla cu banii deponentilor daca o banca da faliment in Romania (02.04.2013) Criza din Cipru a ridicat semne de intrebare in privinta capacitatii statelor si a fondurilor de garantare de a-si indeplini obligatiile din contractele de depozit. Cum functioneaza sistemul in Romania si cati bani are Fondul de Garantare la dispozitie pentru plata depozitelor bancare garantate prin lege. Criza din Cipru a ajuns si in Romania. Cipriotii au doua banci aici: o subsidiara a Popular Bank of Cyprus (care va fi lichidata), Marfin Bank, si o sucursala a Bank of Cyprus, Bank of Cyprus Romania. In timp ce prima este reglementata de la Bucuresti, de catre Banca Nationala a Romaniei, cea de-a doua este reglementata de la Larnaca, de catre Banca Centrala a Ciprului. Bank of Cyprus, in urma ordinului bancii centrale, a suspendat operatiunile timp de o saptamana, perioada in care cei cu depozite la termen sau conturi de economii nu isi vor putea accesa banii. Doar cei cu bani in conturi curente cu carduri de debit atasate vor putea sa faca retrageri de la bancomate. Momentan, nu exista indicii ca vor fi supuse unor confiscari depozitele de peste 100.000 de euro, pentru sumele care depasesc acest plafon, in conditiile in care se cauta un cumparator pentru Bank of Cyprus Romania, care sa isi asume si pasivele bancii. Cei de la BNR au lasat de inteles ca exista interes pentru achizitia bancii. Altfel, deponentii trebuie sa astepte despagubiri de la fondul de garantare din Cipru. Regula europeana este aceea ca depozitele de pana la 100.000 de euro sunt garantate. Desi in acest moment, acordul din Cipru presupune protejarea acestor depozite, un acord initial, care a picat in Parlament, avea in vedere impozitarea cu 6,75% a depozitelor sub 100.000 de euro. Bancile romanesti care participa la Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar cotizeaza cu o suma lunara. Fiecare deponent este asigurat in limita a 100.000 de euro per banca. Astfel, daca are mai multe depozite de pana la 100.000 de euro la mai multe banci, atunci toti banii lui sunt asigurati. Prin depozit se intelege: cont curent (inclusiv ceea ce in acceptiunea populara se numeste cont de salarii), cont de economii, depozit la termen, libret de economii. In cazul in care o banca nu isi mai poate asuma obligatiile de plata catre deponenti, atunci revine in sarcina Fondului de Garantare (FGDB) sa plateasca deponentilor depozitele de pana la 100.000 de euro. Pentru asta trebuie ca, initial, depozitele sa fie declarate indisponibile - banca intra, practic, in faliment. Apoi, in termen de 20 de zile lucratoare, FGDB trebuie sa puna la dispozitia deponentilor garantati compensatiile cuvenite, lucru care se face prin unitatile altor banci. Banii sunt platiti in lei, indiferent de moneda depozitului, astfel ca, in scenariul in care Romania s-ar confrunta cu o problema substantiala a sistemului bancar, deprecierea aferenta a monedei nationale ar aduce deponentilor in valuta o pierdere doar din cursul de schimb. Potrivit ultimelor date disponibile la FGDB, n Romnia, la sfrsitul anului 2012, din depozite totale de 290 de miliarde de lei, erau garantate depozite de 151 de miliarde de lei. Dintre acestea, persoanele fizice aveau depozite garantate de 115 miliarde de lei, dintre care n plafonul de garantare de 100.000 de euro erau 57

98,7 miliarde de lei. Pentru persoanele juridice, din depozite totale de 173,8 miliarde de lei, depozite de 36 de miliarde de lei erau garantate, dintre care 13,5 miliarde de lei erau n plafonul de 100.000 de euro. 14,7 milioane de persoane fizice si 930 de mii de firme aveau depozite care se ncadrau n limita de garantare la sfrsitul anului trecut. Potrivit oficialilor FGDB, Fondul are depozite de 3 miliarde de lei (680 de milioane de euro) n acest moment. Acestia sunt banii disponibili imediat n cazul n care FGDB trebuie s fac plti. FGDB tine aceste sume n titluri de stat si depozite bancare la cele mai sigure institutii din sistem", dup cum precizeaz reprezentantii institutiei. Structura plasamentelor nu este public. Rata de acoperire a depozitelor garantate din rezerve ca pondere n total depozite este de 1,9%, una dintre cele mai mari din Europa", dup cum ne precizeaz FGDB. Capacitatea FGDB de a plti depozitele ar trebui s fac fat unor falimente de bnci mici, din afara top 10. n cazul n care o banc important are probleme n a-si mai onora obligatiile fat de clienti, disponibilittile FGDB s-ar putea dovedi insuficiente (ca termen de comparatie, cea mai mare banc din sistem are depozite de 37 de miliarde de lei). n aceast situatie FGDB are mai multe variante: mprumuturi de la institutii de credit, societti financiare sau alte societti si mprumuturi obligatare si de la Guvern. Cel mai probabil scenariu e acela n care Fondul se mprumut de la Stat, adic de la toti contribuabilii din Romnia. n aceast situatie, Guvernul trebuie s pun la dispozitie fondurile n termen de 5 zile, perioad din care poate s plteasc din rezervele financiare, din alte resurse de la buget sau din resurse nou atrase: mprumuturi bilaterale sau emisiuni de obligatiuni. De precizat c FGBD poate recupera din bani din sumele pe care le ncaseaz din vnzarea activelor bncii falimentare. 3.) 13 reguli despre cum sa ai grija de banii tai (16.04.2013) CEC Bank promoveaza pe pagina proprie de Internet o lista de 13 reguli de baza prin care orice client poate evita sa fie inselat. Printre cele mai importante indicatii formulate de specialistii CEC Bank o regasim si pe cea referitoare la constientizarea de catre persoanele care aleg sa-si asume rolul de giranti pentru beneficiarii unor credite a faptului ca sunt direct responsabile de achitarea acestor imprumuturi. De asemenea, una dintre cele 13 reguli notate de reprezentantii CEC Bank se refera la necesitatea de a nu da curs unor eventuale solicitari de recompense venite din partea unor angajati ai institutiei de credit in schimbul unor servicii prestate. Aflati ce alte sfaturi au oficialii CEC Bank pentru clienti. Regula 1 Nu incredinta banii altor persoane pentru a face operatiuni in numele tau si nu face tu insuti operatiuni cu numerar fara a verifica efectuarea intocmai a respectivelor operatiuni si fara a solicita confirmarea efectuarii lor prin documente legale (cum ar fi extrase de cont semnate si stampilate, ordine de incasare semnate si stampilate, ordine de plata semnate si stampilate, in care sa se regaseasca inscrisa exact suma pe care ai depus-o/retras-o din cont etc.). Regula 2 Banca nu colecteaza bani de la domiciliul clientilor astfel incat nu trebuie sa incredintezi bani unor persoane care sunt sau pretind a fi angajati ai bancii. Orice operatiuni cu banca trebuie facute doar la sediul bancii sau prin mijlocele legal puse la dispozitie (bancomate, internet banking etc.). Regula 3 Nu incredinta unor persoane necunoscute documente si informatii bancare cum ar fi: numarul de card, PIN, documente de identitate etc., pentru ca pot fi folosite in dauna ta atat prin retragerea unor sume din conturile tale dar si pentru a contracta credite in numele tau. Doar tu trebuie sa stii datele personale! Regula 4 Nu trata cu incredere persoane necunoscute care pretind ca iti pot apara interesele! Regula 5 Nu lasa ordine de plata sau cecuri necompletate, dar semnate, cereri/contracte de credit semnate in alb. Citeste cu atentie inainte sa semnezi! Regula 6 Solicita documente pentru orice operatiune facuta si pastreaza-le. Regula 7 Verifica periodic situatia contului tau. Regula 8 Daca iei credite in numele altor persoane sau girezi (garantezi) pentru ele trebuie sa constientizezi ca esti responsabil de achitarea lor ca si cand le-ai fi imprumutat tu insuti, iar legea nu te va scuti de respectarea acestor obligatii. 58

Regula 9 Nu raspunde unor eventuale solicitari de recompense sau alte comisioane din partea angajatilor si raporteazale imediat conducerii bancii, deoarece angajatilor bancii nu le este permis sa perceapa sau sa accepte comisioane in interes personal pentru niciun tip de operatiune sau serviciu prestat. Regula 10 Fii atent la operatiunile de tipul schemelor piramidale care presupun plati bancare. Banca are puse la punct sisteme de detectare a tranzactiilor suspecte, insa responsabilitatea finala iti revine. Regula 11 Cand retragi bani de la banca, pune-i intr-un loc sigur si asigura-te ca nu te urmareste cineva. Regula 12 Semnaleaza orice suspiciune de frauda pe adresa de e-mail office@cec.ro. Regula 13 Inainte de a intra in relatii de afaceri cu alte persoane (in special in baza unor instrumente de plata cum ar fi cecurile si biletele la ordin), verifica-le la Centrala Incidentelor de Plati (CIP) si la Centrala Riscurilor Bancare (CRB) prin intermediul serviciilor oferite in acest scop de banca. Informatii suplimentare sunt disponibile la www.cec.ro. 4.) ANPC a controlat 370 puncte de lucru ale bancilor, aplicand amenzi in valoare totala de 919.000 lei (18.04.2013) Comisarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) au verificat 370 de puncte de lucru ale societatilor bancare in privinta respectarii prevederilor legale la incheierea contractelor de credit de consum, cu sau fara ipoteca, aplicand 86 de amenzi contraventionale in valoare totala de 919.000 lei, se arata intr-un comunicat ANPC. Totodata, bancile au primit 47 de avertismente si au fost dispuse masuri de remediere in termen de 15 zile a deficientelor constatate. 'Exista banci care nu prezinta in oferte sau chiar in contracte toate costurile pentru serviciile prestate. Tinand cont de perioada economica pe care o parcurgem si de dificultatile financiare pe care le avem toti in a returna creditele, serviciile financiare trebuie sa fie transparente, fara ambiguitati ce pot submina increderea consumatorilor. Actiuni de control vor avea loc ori de cate ori este necesar', a declarat presedintele ANPC, Bogdan Cristian Nica. Actiunea de control tematic a ANPC a avut loc, la nivel national, n perioada 18 - 23 februarie 2013. n relatia cu bncile, ANPC le recomand consumatorilor s obtin informatii complete referitoare la conditiile de creditare, s compare ofertele de pe piat si s retin c 'orice depozit sau credit functioneaz prin intermediul unui cont curent ale crui costuri de administrare se adaug celor aferente creditului'. Totodat, la lichidarea creditului, consumatorul ar trebui s solicite bncii emiterea unui document care s ateste stingerea tuturor obligatiilor dintre prti. 5.) ANPC a verificat contractele de credit de consum ale bancilor (19.04.2013) In perioada 18 28.03.2013 ANPC a desfasurat o actiune de verificare a bancilor in toata tara. Mai precis, ANPC a verificat contractele de credit pe care clientii sunt nevoiti sa le semneze la incheierea unui imprumut de nevoi personale (consum). Concluzia: nici dupa procesele prin care au fost trecute (abuzuri si lipsa transparentei), bancile nu vin cu alte practici! Mihail Meiu, Presedintele ANPC, a declarat la Antena 3 ca bancile au fost amendate, fiecare, in medie cu 10.000 lei, pentru ca au incalcat legile si practica politici incorecte fata de consumator. Domnia sa a precizat ca a gasit constracte fara sa fie stipulata dobanda sau alte comisioane. In total bancile au incasat amezi de aproape 1 milion lei. ANPC a verificat respectarea prevederilor legale privind protectia consumatorilor la incheierea contractelor de credit de consum, cu sau fara ipoteca, de catre societatile bancare. Au fost verificate 370 de puncte de lucru ale societatilor bancare; S-au aplicat 86 amenzi contraventionale in valoare totala de 919.000 lei si 47 avertismente; S-au dispus masuri de remediere in termen de 15 zile a deficientelor constatate. Exista banci care nu prezinta in oferte sau chiar in contracte toate costurile pentru serviciile prestate. Tinad cont de perioada economica pe care o parcurgem si de dificultatile financiare pe care le avem noi toti in a returna creditele, serviciile financiare trebuie sa fie transparente, fara ambiguitati ce pot submina increderea consumatorilor. Actiuni de control vor avea loc ori de cate ori este necesar, afirma Bogdan Cristian Nica Presedinte ANPC. Au fost verificate: 1. Informarea consumatorilor existenta listelor cu dobanzi, tarife si comisioane; 59

lista cu dobanzi afisata nu era actualizata la zi Odorheiu-Secuiesc; - neafisarea la loc vizibil a listei dobanzilor, tarife si comisioane Satu-Mare; - nu exista la punctul de lucru lista dobanzilor si comisioanelor Piatra Neamt - 2. Informarea precontractuala a consumatorilor, in scris, prin intermediul Formularului Informatii standard la nivel european privind creditul pentru consumatori - nu s-a putut face dovada inmanarii formularului cu cel putin 15 zile inainte de data incheierii contractului Bucuresti; formularul nu precizeaza ipotezele pentru calculul valoarii DAE Bucuresti; - valoarea DAE este mai mica cu 2 procente fata de cea din contract Bucuresti; - dobanda penalizatoare aplicabila nu era mentionata, precum si modul de calcul a acesteia; - lipsa acordului scris al consumatorului de reducere a termenului legal de 15 zile necesar studierii informatiilor precontractuale Bucuresti, Drobeta Turnu-Severin; - informatiile erau scrise cu caractere mai mici fata de cele prevazute legal- Tg.Mures. - 3. Raspunsul creditorului cu privire la cererea depusa de consumator privind acordarea creditului cererile depuse nu aveau data si nr.de inregistrare Bucuresti, precum si lipsa raspunsului creditorului Sibiu. - 4. Informarea consumatorilor in urma solicitarilor si a verificarii in baza de date banca nu informeaza imediat si gratuit asupra rezultatelor consultarii unei baze de date in cazul in care cererea de creditare este respinsa Bacau. - 5. Respectarea prevederilor continutului contractului - valoarea totala platibila calculata la incheierea contractului nu era mentionata- Satu Mare dobanda penalizatoare nu era stabilita ca procent fix Dr.Tr.Severin - impunerea anumitor societati de asigurare pentru bunuri aduse in garantie Mehedinti. - impunerea anumitor societati de asigurare de viata obligatorie, fara sa i se ofere posibilitatea consumatorului de a opta Piatra Neamt. - 6. Respectarea dreptului de retragere - ingradirea dreptului de notificare a unitatii bancare la 14 zile calendaristice, desi clientul poate achita sumele fara nicio intarziere nejustificata si nu mai tarziu de 30 de zile calendaristice de la expedierea notificariiBucuresti. - 7. Dreptul de rambursare anticipata - conditionarea dreptului de rambursare anticipata, numai dupa notificarea scrisa cu minim 3 zile inainte de data rambursarii fara nicio compensatie, desi acesta are dreptul, in orice moment, sa se libereze in totalitate sau partial de obligatii Alexandria. - 8. Materialele publicitare - pliantele publicitare nu contineau informatii legate de dobanda anuala efectiva, durata, de valoarea totala platibila de client si valoarea ratelorConstanta. - materialul publicitar pentru Cont Curent se preciza Cont curent 100% gratuit, fara a mentiona ca operatiunile sunt comisionate in conformitate cu lista de tarife si comisioane Ilfov. - 9. Respectarea prevederilor legii privind clauzele abuzive - clauza conform careia banca isi rezerva dreptul de a declara creditul scadent anticipat si considerat caz de neexecutare a obligatiilor daca ,,situatia economico-financiara a imprumutatului inregistreaza nivele sub cele avute in vedere la aprobarea creditului, precum si daca ,,apare o situatie/fapt/eveniment care poate avea un efect negativ important asupra situatiei financiaresau asupra capacitatii acestuia de a-si indeplini in mod corespunzatora obligatiile Jud. Mehedinti. - clauza privind dreptul bancii de a modifica unilateral contractul/costurile creditului, fara a exista un motiv intemeiat - Brasov. - 10. Alte aspecte cu privire la informarea consumatorilor - nu se mentiona plata comisionului de analiza a dosarului, desi valoarea acestuia se regaseste in valoarea totala a creditului Suceava - lipsa specificarii termenului de 10 zile de la incheierea contractului de cesiune a creantelor, pentru notificarea in scris, lipsa serviciilor cerute de consumatori care nu se comisioneaza - 11. Legalitatea functionarii operatorului economic S-a constat: - neafisarea Codului Unic de Inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului din care sa rezulte obiectul / obiectele de activitate ale societatii pentru care este autorizat sa functioneze Sibiu, Timis; - afisarea eronata la exteriorul unitatii a denumirii sucursala, in loc de agentia. 6.) ANPC: Sfaturi pentru consumatori (19.04.2013)

60

Dupa amenzile de aproape 1 milion de lei si constatarea unor nereguli grave in contractele de credit, ANPC vine in sprijinul consumatorului. Clientii pot cere toate datele de care au nevoie la banca, pentru ca este un drept al lor si nu un cadou oferit de banca sustine presedintele ANPC, Mihail Meiu. - sa obtina informatii complete referitoare la conditiile de creditare, sa compare ofertele de pe piata si sa ia decizia tinand cont de nevoile si de posibilitatile financiare de care dispun pentru restituire; - orice credit functioneaza prin intermediul unui cont curent care are costuri de administrare, retragere numerar etc. si se adauga la cele aferente creditului; - sa verifice cu atentie costurile totale pe care urmeaza sa le suporte, raportand aceste costuri la nivelul procentual de dobanda pe care banca il ofera si sa aleaga oferta pe care o considera cea mai avantajoasa; - sa solicite bancii, la lichidarea creditelor, incetarea contractului si emiterea unei adrese care sa ateste faptul ca au fost stinse toate obligatiile dintre parti. Mihail Meiu, Presedintele ANPC, a declarat la Antena 3 ca bancile au fost amendate, fiecare, in medie cu 10.000 lei, pentru ca au incalcat legile si practica politici incorecte fata de consumator. Domnia sa a precizat ca a gasit constracte fara sa fie stipulata dobanda sau alte comisioane. In total bancile au incasat amezi de aproape 1 milion lei. 7.) ANPC amendeaza unitatile bancilor, dar lasa neatinse centralele acestora (18.04.2013) Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) a desfasurat o actiune de control la 370 unitati bancare din tara. In final, au fost aplicate 86 de amenzi si au fost emise 47 de avertismente. Sanctiunile au fost aplicate insa direct unitatilor, ANPC preferand si de acesta data sa ignore o solutionare a problemelor la nivel de sistem. Intre 18 si 28 martie 2013, ANPC a desfasurat un control la 370 de unitati bancare, pentru a verifica daca bancile respecta reglementarile in vigoare privind acordarea creditelor de consum. In final, s-au aplicat 86 de amenzi in valoare totala de 919.000 lei si s-au emis 47 de avertismente. Principalele deficiente s-au inregistrat in ceea ce priveste comunicarea defectuoasa a ofiterilor de credit cu consumatorii, prin neprezentarea tuturor informatiilor legate de conditiile de acordare si de costuri, dar si in privinta nerespectarii legislatiei la redactarea contractelor de credit si a materialelor publicitare. Spre exemplu, intr-un contract din Brasov era inclusa o clauza privind dreptul bancii de a modifica unilateral contractul/costurile creditului, fara a exista un motiv intemeiat. La Mehedinti, o banca a inserat o clauza conform careia clauza conform careia banca isi rezerva dreptul de a declara creditul scadent anticipat daca ,,situatia economico-financiara a imprumutatului inregistreaza nivele sub cele avute in vedere la aprobarea creditului, precum si daca ,,apare o situatie/fapt/eveniment care poate avea un efect negativ important asupra situatiei financiare a clientului. ANPC si-a schimbat conducerea, dar modul de control nu s-a schimbat. Problemele nu sunt analizate la nivel global, ci se prefera doar punctarea problemelor identificate la nivelul fiecare unitati bancare in parte. In sistemul bancar sunt in prezent aproximativ 5.700 unitati bancare. ANPC a controlat 370 din acestea, intr-o actiune tematica care a vizat contractele de credit de consum. Pe langa faptul ca fizic este aproape imposibil sa se verifice toate agentiile si toate produsele destinate consumatorilor, controlul la nivel de unitati face ca autoritatile sa nu vada padurea din cauza copacilor. Mai exact, autoritatile isi dau seama de probleme, dar in loc sa le solutioneze la nivel de sistem, se margineste sa le trateze doar la nivel de agentie. Trebuie spus ca agentiile sau sucursalele bancilor din teritoriu nu au personalitate juridica proprie. De asemenea, in special in ceea ce priveste produsele si serviciile oferite populatiei, contractele nu pot fi modificate prin decizii luate la nivel de unitate bancara. Astfel, un contract de credit de consum oferit de o banca va fi acelasi, pana la virgula, indiferent daca imprumutul este acordat in Bucuresti, in Cluj sau la Viseu. Similar, si materialele publicitare, in speta pliantele, sunt aceleasi la nivelul unei banci, indiferent daca vorbim de unitatea de la Brasov sau de cea din Odorheiul Secuiesc. Conform comunicatului oficial transmis in urma controlului, la o agentie bancara din Drobeta Turnu Severin, in contractul de credit rata dobanzii penalizatoare nu era trecuta ca procent fix, asa cum o impune legislatia. Pentru cineva care intelege modul cum functioneaza o banca, este usor de tras concluzia ca in toate contractele de credit ale respectivei banci, indiferent de agentie, rata dobanzii penalizatoare nu este exprimata corect. Aceeasi logica se aplica si altor nereguli constatate in contractele de credit verificate la Satu-Mare, Mehedinti, Piatra Neamt sau Alexandria, unde apar clauze incorecte. Daca legea nu se respecta intr-un contract, este evident ca si restul contractelor sunt tot neconforme. Controalele teritoriale, la nivelul agentiilor, sunt utile in prezent doar pentru a identifica modul in care ofiterii de credit promoveaza produsele bancii si informeaza consumatorii. Utilitatea lor ar putea fi insa mult crescuta, in masura in care, pe baza observatiilor realizate in unitati, ANPC ar pune in vedere centralei bancii 61

rezolvarea tuturor problemelor constatate. Numai asa, beneficiile s-ar extinde catre marea masa a consumatorilor si nu doar catre cei din unitatile care au fost controlate si unde s-au constatat incalcarile legii. 8.) Sfaturi pentru consumatori la incheierea unui contract de credit (24.04.2013) Exista banci care nu prezinta in oferte sau chiar in contracte toate costurile pentru serviciile prestate. Tinand cont de perioada economica pe care o parcurgem si de dificultatile finaciare pe care le avem in a returna creditele, serviciile financiare trebuie sa fie transparente, fara ambiguitati ce pot submina increderea consumatorilor, a afirmat presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Bogdan Cristian Nica. Potrivit ANPC, Pentru a evita 'eventualele' surprize, in momentul semnarii unui contract de credit, debitorii trebuie: - sa obtina informatii complete referitoare la conditiile de creditare, sa compare ofertele de pe piata si sa ia decizia tinand cont de nevoile si de posibilitatile financiare de care dispun pentru restituire; - sa constientizeze faptul ca orice credit functioneaza prin intermediul unui cont curent care are costuri de administrare, retragere numerar etc. si care se adauga la cele aferente creditului; - sa verifice cu atentie costurile totale pe care urmeaza sa le suporte, raportand aceste costuri la nivelul procentual de dobanda pe care banca il ofera si sa aleaga oferta pe care o considera cea mai avantajoasa; - sa solicite bancii, la lichidarea creditelor, incetarea contractului si emiterea unei adrese care sa ateste faptul ca au fost stinse toate obligatiile dintre parti. 3.6. Metale pretioase 1.) Gramul de aur scade masiv, pana la nivelul de la jumatatea lui 2011 (15.04.2013) Gramul de aur ajunge de la 170,3302 lei, in scadere cu -15.092, respectiv cu 9% fata de 12.04.2013. Gramul de aur este cotat pe 15.04.2013 la 152,5734 lei. Cotatii asemanatoare au fost in intervalul iulie-august 2011. Iata valorile medii ale gramului de aur incepand cu anul 2011 pana in prezent: - Ianuarie 2011 - 139.83 - Februarie 2011 -137.14 - Martie 2011 - 135.99 - Aprilie 2011 - 134.74 - Mai 2011 - 139.43 - Iunie 2011 - 143.24 - Iulie 2011 - 149.51 - August 2011 - 168.08 - Septembrie 2011 - 177.83 - Octombrie 2011 - 169.28 - Noiembrie 2011 - 179.28 - Decembrie 2011 - 173.76 - Ianuarie 2012 - 179.42 - Februarie 2012 - 184.22 - Martie 2012 - 178.11 - Aprilie 2012 - 175.84 - Mai 2012 - 176.56 - Iunie 2012 - 182.31 - Iulie 2012 - 189.47 - August 2012 - 190.58 - Septembrie 2012 - 196.1 - Octombrie 2012 - 197.29 - Noiembrie 2012 - 195.63 - Decembrie 2012 - 185.82 - Ianuarie 2013 - 177.02 - Februarie 2013 - 172.02 - Martie 2013 - 173.44 - Aprilie 2013 - 170.23

62

2.) Pretul aurului scade pe fondul zvonurilor ca Cipru ar putea sa vanda din rezerva (15.04.2013) Discutiile privind posibila vanzarea de aur din rezerva Ciprului, pentru a procura suma necesara salvarii sectorului financiar si economiei, au dus la scaderi puternice ale cotatiile internationale. Pe 15.04.2013, cotatia unei uncii de aur a scazut cu peste 100 de dolari, ajungand pana la un minim 1.386 dolari pe uncie. Pe langa vestile privind posibila vanzare a unei cantitati mari de aur de catre Cipru, la scaderea cotatiilor aurului au contribuit si vestile privind cresterea economica a Chinei, mai mica decat nivelul anticipat. Potrivit unor documente oficiale, suma necesara Ciprului pentru redresarea economica ar fi de 23 miliarde euro, cu 6 miliarde peste nivelul estimat initial. Diferenta va trebui acoperita de Cipru iar Comisia Europeana a propus mai multe masuri, printre care si vanzarea excesului de aur in valoare de 400 milioane euro din rezerva bancii centrale a tarii. 3.) Cotatia aurului isi revine, dupa cea mai mare scadere incepand din anii '80 (16.04.2013) Pretul unciei de aur si-a revenit usor in tranzactiile electronice derulate pe 16.04.2013, dupa scaderea puternica inregistrata pe 015.04.2013, de 9,3%, cel mai puternic declin pe parcursul unei zile incepand cel putin din anii '80, potrivit portalului MarketWatch. Uncia de aur cu livrare in iunie 2013 se afla in urcare cu 1,16%, la 1.376,9 dolari la deschiderea burselor europene, dupa ce luni a scazut cu 9,3%, 140,3 dolari, la 1361,1 dolari pe uncie. Declinul procentual este cel mai mare pentru aur intr-o singura sedinta incepand din februarie 1983, in timp ce scaderea in dolari este cea mai puternica din ianuarie 1980 si a doua ca marime din istorie. Grupul american CME, care detine principala bursa de metale din SUA, a decis luni sa creasca garantiile financiare pentru tranzactii pe contracte futures pentru aur, argint si alte metale pretioase. Declinul puternic al pretului aurului a afectat si cotatiile la bursa ale companiilor miniere. Increderea investitorilor in aur a fost afectata de reducerea pretului tinta de catre unele grupuri bancare, precum si de vanzarea de catre investitori a unor produse financiare legate de aur. Goldman Sachs a coborat saptamana trecuta pretul tinta pentru aur in acest an la 1.545 dolari pe uncie. Aurul a coborat sub acest nivel inca de pe 12.04.2013. Unii analisti considera ca la declinul puternic au contribuit si temeri ca marile banci centrale ar putea vinde aur pentru a ajuta guvernele sa-si reduca datoriile. Comisia Europeana a propus recent, intr-un document preliminar ajuns in presa, ca banca centrala a Ciprului sa vanda excesul rezervei de aur, pentru a obtine circa 400 de milioane de euro. Preturile argintului si altor metale au inregistrat, de asemenea, scaderi luni, din cauza temerilor privind situatia economiei globale, dupa date macroeconomice sub asteptari din China. Marii productori de aur au nregistrat scderi puternice pe burs, ca urmare a evolutiei cotatiei metalului. Actiunile Barrick Gold, cel mai mare productor din lume dup vnzri, au sczut cu 12%, potrivit Bloomberg. Compania canadian Gabriel Resources, care intentioneaz s dezvolte un proiect n Romnia, a pierdut 29%, dup ce un analist al firmei BMO Capital Markets a revizuit n scdere ratingul acordat titlurilor Gabriel, la "underperform", echivalentul unei recomandri de vnzare. Gabriel Resources este principalul actionar al Rosia Montant Gold Corporation (RMGC), companie care dezvolt proiectul minier Rosia Montan. La Rosia Montan, judetul Alba, se afl cel mai important zcmnt de aur din Romnia. Acesta, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint, a fost concesionat n vederea exploatrii ctre compania RMGC. Compania este controlat de firma canadian Gabriel Resources, care detine 80,46% din capitalul social. Statul, prin firma Minvest Deva, are o participatie de 19,31% n RMGC. n spatele Gabriel Resources se regsesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan. 4.) Gaura de 560 mld dolari in tezaurele bancilor centrale (18.04.2013) Rezervele de aur detinute de bancile centrale din intreaga lume s-au ieftinit, pe ansamlul lor, cu 560 miliarde de dolari din cauza deprecierii drastice a pretului la metalul galben, scrie Bloomberg. In total, depozitele bancilor centrala adapostesc 31.695 tone de aur, adica 19% din totalul rezervelor mondiale de metal galben. In prima zi a saptamanii, pretul aurului a coborat, pentru prima data in ultimii doi ani, sub pragul psihologic de 1.400 de dolari/uncie. A fost cea mai accelerata depreciere din ultimii 30 de ani, o evolutie care a socat lumea financiara. La inceputul anului 2013, aurul valora peste 1.700 de dolari/uncie, iar majoritatea expertilor si a marilor investitori in metal galben priveau cu optimism spre viitor, asigurand ca in urmatoarele luni pretul acestui activ considerat refugiu va atinge 2.000 de dolari, limita pe care nu a putut-o trece in 2011, cand s-a oprit 63

la 1.923,7 dolari. Degringolada a inceput la sfarsitul saptamanii 08.-14.04.2013, accentuandu-se pe 15.04.2013. Pe 17.04.2013, piata aurului a marcat o usoara revigorare, cotatiile ridicandu-se la 1.378 dolari/uncie. In acest context, analistii bancii Morgan Stanley au revizuit in scadere prognoza pretului la aur pentru 2013-2014. Potrivit MarketWatch, ei au redus previziunile privind pretul mediu pentru anul in curs cu 16%, pana la 1.487 dolari/uncie. Pentru 2014, prognoza a fost coborata cu 15%, la 1.563 dolari/uncie. Strategul companiei american LPL Financial Corp. (gestioneaza active de 350 miliarde de dolari), Anthony Valery, spune, incercand sa explice psihologia investitorilor, ca toti cred ca riscurile s-au micsorat. Iata de ce, investitorii cauta active care sa le aduca profit sau cu potential de crestere. Aurul nu are nici una din aceste caracteristici, afirma expertul. 5.) Este acum momentul perfect pentru a cumpara aur? (18.04.2013) Pretul aurului a inregistrat cea mai mare scadere din ultimii 30 de ani, in saptamana 15.-21.04.2013, insemnand ca, la prima vedere, acum ar fi un moment prielnic pentru a cumpara metalul pretios, mizand pe scumpirile ulterioare. Este, insa, cu adevarat, momentul bun sa investim in aur? La inceputul anului 2010, cand pretul a inceput sa creasca, analistii erau convinsi ca va atinge, cu siguranta, nivelul de 2.000 de dolari pe uncie. Acest lucru nu s-a intamplat. Cel mai mare pret inregistrat a fost de 1.888,70 de dolari, in august 2011, iar, dupa prabusirea de pe 15.04.2013, pretul este cu 20 la suta mai mic decat in acel moment, relateaza CNN Money. Motivul deprecierii masive nu este clar. Unii sustin ca se intampla din cauza incetinirii cresterii economice din China. Altii cred ca este vorba despre o scadere a vanzarilor pe piata din India, esentiala la nivel mondial. Exista chiar si ingrijorari ca guvernele europene, de la cel din Cipru pana la cel din Italia, ar vinde cantitati enorme de aur din rezerve, pentru a obtine fonduri, in vederea redresarii economiilor. O explicatie poate fi gasita si in pretul actiunilor, la nivel mondial. Astfel, unele voci sustin ca aurul este vandut pentru ca banii sa fie ulterior utilizati pentru achizitia de actiuni. Investitorii pot obtine, in acest mod, bani din dividende, indiferent de evolutia pietei din momentul respectiv. Prin urmare, aurul nu mai este considerat chiar atat de important si ar putea chiar sa-si piarda statutul de investitie sigura pe timp de criza. Daca mai multe persoane si mai multe guverne continua sa-si vanda din aur, pretul va cobori in continuare. Bineinteles, pretul este, inca, foarte ridicat in raport cu nivelul din anii 1980 - 1990, cand era de sub 500 de dolari/uncie. Aurul s-a scumpit semnificativ in anii de boom economic din anii 1990 si 2000, pretul prinzand avant si mai mult in momentul intrarii in recesiunea mondiala. In prezent, rata somajului atinge cote maxime, recesiunea continua in multe state occidentale, iar masurile de austeritate nu dau rezultatele dorite pe termen scurt. Prin urmare, decizia de a investi in aur, in acest moment, depinde, poate mai mult decat oricand, de riscul pe care doriti sa vi-l asumati. Investitorii ar putea continua sa vanda aur (ceea ce duce la ieftinirea metalului pretios) si sa cumpere actiuni sau, dimpotriva, ar putea lua decizia de a se reintoarce la aur. In al doilea caz, pretul ar reincepe sa creasca, aducand castiguri financiare celor care cumpara in prezent. 3.8. Sistemul bancar 1.) Lista bancilor din Romania - sucursale ale bancilor straine (15.04.2013) In ultima perioada se tot vorbeste de cine garanteaza depozitele romanilor din banci, daca este Fondul de Garantare din Romania sau institutii similare din tara de origine a bancii. Totul a plecat de la situatia deponentilor din Romania a bancii Bank of Cyprus, care este inchisa de 2 saptamani pentru gasirea unui eventual cumparator. Deponentii la aceasta banca sau trezit cu banca inchisa, singurele retrageri din conturile bancii, pot sa fie efectuate doar de la ATM-uri. In plus, daca depozitele de pana la 100.000 euro sunt garantate de schema de garantare din Cipru, clientii sucursalei din Romania a Bank of Cyprus, care au in conturi sume mai mari de 100.000 euro, vor pierde o parte din banii care depasesc valoarea garantata. Potrivit datelor de la Fondulde Garantare, in Romania functioneaza 31 de banci care sunt persoane juridice romane si pentru care depozitele sunt garantate de catre Fondul de Garantare si 9 banci sunt sucursale ale unor banci din state apartinand UE. Depozitele constituite la aceste 9 banci sunt garantate de institutiile similare din tarile de origine. Majoritatea deponentilor nu stiu care este diferenta dintre cele doua tipuri de banci, si nici nu citesc contractele atunci cand constitue un depozit la termen, pentru a intelege cine le garanteaza banii si ce drepturi au in calitate de deponenti. 64

Ce este important de stiut: depozitele bancare sunt garantate in limita a 100.000 euro, atat la bancile cu personalitate juridica romana, pentru care depozitele sunt garantate de Fondul de Garantare din Romania, dar si pentru bancile care functioneaza in tara noastra ca si sucursale ale unei banci din Uniunea Europeana. In Uniunea Europeana depozitele sunt garantate la fel ca si in Romania, pana la echivalentul a 100.000 euro. Conform legii, toate institutiile de credit persoane juridice romane, dar si sucursalele bancilor straine, din afara Uniunii Europene, autorizate de BNR, sunt obligate sa participe la Fondul de Garantare a depozitelor. In cazul sucursalelor bancilor din UE, restituirea depozitelor garantate depuse in aceste banci, este efectuata de catre institutia similara Fondului de Garantare de la noi, din tara de origine a bancii. Banci din Romania - sucursale ale bancilor straine: - Banca Italo Romena - Italia - Bank of Cyprus - Cipru - Bloom Bank France - Franta - BNP Paribas Fortis - Belgia - Caixabank - Spania - Citibank - Irlanda - ING Bank - Olanda - Montepio Credito - Portugalia - TBI Bank - Bulgaria Sursa: BNR, FGDB Deponentii care au mai mult de 100.000 la o banca pot sa plaseze cate 100.000 de euro la fiecare banca, pentru a proteja economiile. Plafonul de garantare este de 100.000 euro pe deponent si institutie de credit.

4.) ACTIVITATEA BNR 1.) BNR continua sa acorde bancilor sumele solicitate la licitatia repo (01.04.2013) Banca Nationala a Romaniei (BNR) va acorda si luni bancilor sumele solicitate la licitatia repo, pentru a cincea saptamana consecutiv, dupa ce in perioada octombrie - februarie banca centrala a limitat suma disponibila pentru aceste operatiuni. Prin licitatiile repo, BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati pentru o saptamana. Incepand din 4 martie 2013 BNR nu a mai limitat imprumuturile acordate bancilor comerciale prin licitatiile repo. In urmatoarele doua astfel de operatiuni suma imprumutata de la BNR a scazut semnificativ, la 2,304 miliarde lei si, respectiv, la 247,4 milioane lei, pe fondul unei lichiditati mai ridicate in piata. Totusi, in saptamana 25.-31.03.2013 sumele acordate de BNR prin repo au crescut din nou, bancile imprumutand 3,5 miliarde lei. Dobanzile practicate pe 01.04.2013 dimineata de bancile comerciale pentru depozitele in lei atrase pe termen de o zi au crescut nesemnificativ, la 4,64% - 5,14% pe an, dupa ce 29.03.2013 au fost la 4,63% - 5,13% pe an. Banca centrala a reluat pe 8 octombrie 2012 limitarea sumelor imprumutate prin licitatiile repo, intr-un moment in care cursul a urcat pe piata interbancara peste 4,59 lei/euro si se indrepta spre maximele istorice. Sumele imprumutate de BNR in cadrul licitatiilor repo saptamanale au variat in perioda octombrie 2012 febuarie 2013 intre 4 miliarde lei si 11 miliarde lei. n acelasi timp, sumele licitate de bnci n cadrul licitatiilor repo au fost cuprinse ntre 12,73 miliarde lei si un record de 38,49 miliarde lei. Volumele ridicate solicitate de bnci nu reflect fidel nevoia de lichiditate a acestora, din cauz c la licitatiile plafonate sumele sunt acordate pro-rata, n functie de un indice rezultat n urma mprtirii sumelor subscrise si a valorii prezentate de banca central. Astfel, cnd BNR anunt un plafon, bncile liciteaz valori mai ridicate pentru a se asigura c primesc ct mai mult din sumele vizate. 2.) Vosganian vs BNR: Banca centrala nu vrea sa taie dobanda cheie (02.04.2013) Ratingul de tara al Romaniei ar trebui imbunatatit, in actualele conditii de stabilitate fiscala, ceea ce ar putea ameliora relatiile dintre banci si mediul de afaceri, intrucat Banca Nationala nu doreste, inca, o reducere a dobanzii cheie, a declarat pe 02.04.2013 ministrul Economiei, Varujan Vosganian.

65

"Banca centrala nu doreste ameliorarea in ceea ce priveste rata dobanzii, cel putin pentru o perioada de acum incolo dobanda de referinta a bancii centrale va ramane aceeasi. Ce se poate face? Dupa opinia mea, trebuie rediscutat ratingul de tara. Eu cred ca ratingul de tara pentru Romania in noile conditii de stabilitate fiscala trebuie imbunatatit. Imbunatatirea ratingului de tara va putea sa amelioreze relatiile dintre banci si mediul de afaceri", a afirmat Vosganian la o conferinta pe tema reindustrializarii Romaniei. Moody's este singura dintre marile agentii de rating care a mentinut Romania in categoria tarilor cu rating recomandat pentru investitii pe toata perioada crizei financiare. In prezent, Romania are calificativ "Baa3", ultimul din categoria recomandata investitorilor, cu perspectiva stabila. Fitch acorda Romaniei pentru datoriile pe termen lung in valuta calificativul "BBB-", iar pentru datoriile pe termen lung in lei "BBB", cu perspectiva stabila, iar S&P include Romania in categoria "BB+", atat la lei cat si la valuta. In acelasi timp, Fitch evalueaza calitatea sistemului bancar din Romania cu indicatorul "bb", pe o scara de la "aaa" (foarte ridicata) la "f" (foarte scazuta). Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis pe 28.03.2013 sa mentina rata dobanzii de politica monetara la 5,25%, cel mai inalt nivel din Uniunea Europeana, precum si ratele aplicate pentru rezervele minime obligatorii constituite de banci pentru pasivele sub doi ani, la 20% in valuta si 15% in lei. Cu doar o zi inainte de sedinta de politica monetara, pe 27.03.2013, Isarescu a declarat ca, desi economie se afla inca in recesiune, se manifesta in continuare anticipatii inflationiste, ceea ce nu permite bancii centrale sa reduca dobanzile. El a vorbit si de nevoia de stabilitate a dobanzilor, aratand ca o banca centrala nu se poate "juca", sa reduca dobanda si la putin timp ca aplice o crestere. Isarescu a aratat ulterior ca pe masura ce tendinta de reducere a inflatiei va fi perceputa corect de catre public si indicatorii privind anticipatiile se vor diminua, BNR va lua masurile in consecinta si va proceda la ajustari. "Instrumentul principal este rata de referinta, dar nu degeaba insistam si pe situatia lichiditatii si rezervele minime obligatorii. Sunt rezerve importante si posibile masuri eficiente, care sa duca cat mai repede acolo unde vrea fiecare (...) Aceasta este contributia pe care BNR o poate da pentru o crestere sustenabila, care acum depinde in Romania mai mult decat oricand de investitii. Nu cred ca un investitor este mai atent la altceva decat la stabilitate, financiara, la stabilitatea preturilor", a spus Isarescu. 3.) BNR a imprumutat doua banci cu 178,4 milioane lei, cea mai mica suma din iunie 2011 (08.04.2013) Banca Nationala a Romaniei (BNR) a imprumutat luni doua banci cu suma de 178,4 milioane lei, aceasta fiind cea mai mica suma acordata de banca centrala prin operatiuni repo incepand cu iunie 2011. Prin licitatiile repo BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati pentru o saptamana. Pe piata monetara, dobanzile pentru plasamentele cu scadenta la o saptamana sunt de 2,09 - 2,59% pe an. "Un necesar redus de lichiditate la costul de 5,25% al operatiunii repo, in conditiile unor rate ON scazute, reflecta persistenta anumitor ingrijorari legate de riscul de credit, care pot impiedica circulatia libera a lichiditatii in sistem. Cu datele pentru luna martie la dispozitie, conditiile de lichiditate din sistem par a se fi imbuntatit substantial in luna precedenta, media necesarului zilnic de finantare ajungind la 3,6 miliarde lei de la 9,6 miliarde lei in februarie 2013", arata un raport ING Bank transmis pe 08.04.2013. Pe 01.04.2013, banca centrala a imprumutat sapte banci cu 2,19 miliarde lei, prin operatiunea repo. Suma injectata in saptamana 08.-14.04.2013 este cea mai redusa incepand cu 28 iunie 2011, cand institutiile de credit au atras 9,9 milioane lei, pentru doua zile. Majoritatea dealerilor cred c scderea ratelor este legat de nepotrivirea dintre maturittile titlurilor de stat care vor fi emise si cea a titlurilor care ajung la scadent n aceast lun. Astfel, o mare parte a sumelor scadente n aprilie este posibil s rmn n piat si s nu fie reinvestit n titluri de stat. ncepnd din 4 martie 2013 BNR nu a mai limitat mprumuturile acordate bncilor comerciale prin licitatiile repo, iar sumele au variat ntre 247,4 milioane lei si 7,33 miliarde lei. Banca central a reluat n luna octombrie a anului trecut limitarea sumelor mprumutate prin licitatiile repo, ntr-un moment n care cursul a urcat pe piata interbancar peste 4,59 lei/euro si se ndrepta spre maximele istorice. Sumele mprumutate de BNR n cadrul licitatiilor repo au variat n perioda octombrie 2012 - febuarie 2013 ntre 4 miliarde lei si 11 miliarde lei. n acelasi timp, sumele licitate de bnci n cadrul licitatiilor repo au fost cuprinse ntre 12,73 miliarde lei si un record de 38,49 miliarde lei. Volumele ridicate solicitate de bnci nu reflect fidel nevoia de lichiditate as acestora, din cauz c la licitatiile plafonate sumele sunt acordate pro-rata, n functie de un indice rezultat n urma mprtirii umelor subscrise si a valorii prezentate de banca central. Astfel, cnd BNR anunt un plafon, bncile liciteaz valori mai ridicate pentru a se asigura c primesc ct mai mult din sumele vizate. 66

4.) BNR: Guvernatorul BNR a identificat doua atacuri speculative asupra monedei nationale (09.04.2013) Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a identificat doua atacuri speculative asupra monedei nationale, respectiv unul in 1999 si altul in 2008, a declarat, pe 08.04.2013, Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului. "In Romania, patru zile consecutive de depreciere cu mai mult de 1% a monedei este urmata de o modificare relativ imediata in rezerve. Acesta ar fi indicele guvernatorului Isarescu. Se dovedeste din 1999 si pana acum ca a functionat. El a identificat, dupa parerea mea, doua atacuri speculative care au existat in Romania in 1999, cred ca in martie 1999, si in octombrie 2008", a spus Croitoru. Potrivit acestuia, degeaba sunt instituite reguli fiscale, cum au fost instituite la nivelul Uniunii Europene, "daca nu se rupe aceasta garantie implicita care exista in sectorul privat, pentru ca la un moment dat sectorul public va interveni". "Daca situatia devine prea grava in sectorul public, intervine. Poate ca asta ar trebui sa scriem in Constitutie ca daca se mai intampla ceva rau nu intervenim sa salvam pe nimeni. Atunci poate comportamentele private se vor schimba intr-un sens care v-ar ajuta foarte mult", a explicat Lucian Croitoru. 5.) BNR reactioneaza la mesajele de boicotare a bancilor (10.04.2013) Vestile proaste din sectorul bancar, cum ar fi evenimentele din Cipru si inclusiv inchiderea sucursalei de la Bucuresti a Bank of Cyprus, ii fac pe romani sa fie din ce in ce mai prevazatori, speriati si chiar panicati. Au aparut mesaje si bloguri care indeamna la boicotarea bancilor. Iar multi dintre clientii speriati afirma ca mai bine isi pun economiile la saltea, decat la banca, ca tot nu castiga nimic, ne-a scris Alina Sima, din Bucuresti. Intre timp, clientii bancilor nu au uitat de problema cu bancile abuzive si au initiat o petitie online de sustinere a Legii Falimentului. BNR reactioneaza! Insa romanii sunt acaparati de vesti contradictorii. Pana si o parte a presei initiaza astfel de discutii, iar clientii bancilor nu stiu cum sa reactioneaze. Pentru acestia, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a facut aseara cateva recomandari clientilor intr-un tur al televiziunilor de stiri: Ar fi cea mai mare prostie pe care ar putea sa o faca cineva sa isi tina banii la ciorap. Mai sunt oameni in Romania care isi tin banii la ciorap, dar asta pentru ca nu vad alt orizont si din cauza unei grave inculturi economice. Din fericirie, majoritatea oamenilor isi tine banii in banci si bine ar fi sa aiba si actiuni la bursa. Omul este obisnuit ca atunci cand economiseste sa isi duca banii la banca si sa faca diferente intre bancile care sunt mai avantajoase sau mai putin avantajoase, a spus Adrian Vasilescu. Tot domnia sa a tinut sa precizeze ca prelungirea suspendarii operatiunilor sucursalei de la Bucuresti a Bank of Cyprus, cu inca doua saptamani, este un lucru normal, cumparatorul analizeaza banca. Iar decizia luata este cea mai buna decizie pentru clientii romani. 6.) Bancile pot da faliment, sucursalele nu (10.04.2013) In incercarea de a calma populatia, dar si pentru a raspunde astfel jurnalistiilor care acuza BNR ca nu au administrat bine situatia Bank of Cyprus, banca centrala, prin vocea lui Adrian Vasilescu dar si a guvernatorului Mugur Isarescu, iese la declaratii zilnic. Ieri, Adrian Vasilescu le atragea atentia romanilor ca nu tot ce citesc e si adevarat: Atentie! Bancile din tara lor pot da faliment, sucursalele nu!,. Sagetile guvernatorului Isarescu catre jurnalistii tot mai incalciti in analize pompoase se inmultesc si ele. Astazi, declaratiile au continuat, consilierul guvernatorului, Adrian Vasilescu, tragand un nou semnal de alarma. Intotdeauna o dobanda mare, peste media pietei, este o dobanda care trebuie sa-ti atraga atentia. Intrebarea este simpla: De ce dau ei peste media pietei? Poate ca au nevoie de capital, dar cateodata sunt si mici ascunzisuri intr-o dobanda mai mare, a declarat Adrian Vasilescu. Cei care s-au dus sa-si depuna economiile la aceasta banca au semnat un contract, cand semnezi un contract te uiti ce scrie acolo. Iar la punctul 10 in acest contract spune limpede ca depozitele sunt garantate pana la suma de 100.000 de euro de catre fondul de garantare din Cipru. Este semnalul clar ca aceasta banca functioneaza in Cipru. Este o banca straina si are o sucursala in Romania. In Uniunea Europeana se spune ca are pasaportul in buzunar, adica oricand o banca din UE poate sa-si deschida o sucursala oriunde vrea in celelalte 26 de state printr-o simpla notificare, a explicat consilierul guvernatorului BNR. Cineva scria astazi ca nu a spus nimeni, in special de la Banca Nationala, si sa le fie rusine celor de la Banca Nationala, si imi asum aceasta rusine ca depozitele, este adevarat, sunt garantate pana la 100.000 euro, dar ca dupa 100.000 euro fiecare merge pe cont propriu () ca aceasta suma nu mai este garantata. Mi se pare suparator. Ce concluzii tragem? Ca in situatii de panica, de durere, judecatile normale nu mai sunt valabile. Atentie, garantat pana la 100.000 euro. Punct, fraza a doua, dupa 100.000 euro nu mai este garantata, a spus luni Guvernatorul BNR Mugur Isarescu. 67

Eu credeam ca se subintelege, nu? Mai citesc tot prin presa de astazi, printre altele, ideea ca nu s-a stiut ce este cu sucursalele. Toata presa a prins mult mai usor o idee ideologica prin care spune Ce tot spune Banca Nationala de banci straine si banci romanesti cu capital strain? Ca tot aia este. Trebuie sa apara un soc din acesta ca sa se vada ca nu e tot acelasi lucru. De fiecare data cand am spus banci romanesti cu capital strain este vorba de banci romanesti care sunt infiintate in Romania, sunt persoane juridice, autorizate de BNR, reglementate de BNR, raspundem pentru ele si asa mai departe si ca sucursalele sunt banci straine, a mai afirmat guvernatorul BNR. Daca cineva sub semnatura lui ia cunostinta de ceva si pe urma spune ajutat de articole de presa si de formatori de opinie ca nu a stiut inseamna ca avem toti o problema, a mai afirmat Isarescu. 7.) BNR incearca sa se distanteze de problemele Bank of Cyprus (10.04.2013) Reprezentantii BNR au sustinut in ultimele zile ca Banca Nationala nu are nicio vina pentru problemele cu care se confunta deponentii la Bank of Cyprus. Autoritatile din Marea Britanie au fost intr-o situatie chiar mai dificila, dar au gasit deja solutii. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, impreuna cu consilierii lui, au avut in ultimele zile mai multe interventii publice - declaratii si articole in presa - prin care au semnalat ca BNR nu are nicio vina pentru problemele intampinate de clientii cu depozite la Bank of Cyprus. Principalul argument este ca Bank of Cyprus are in Romania statut de sucursala straina si este supravegheata direct de la Nicosia. Astfel, BNR nu are nicio responsabilite pentru problemele aparute, aceasta fiind in exclusivitate a bancii centrale a Ciprului. Mai mult, s-a ajuns pana la a se invinovati deponentii, ca au fost prea lacomi si au cautat cea mai mare dobanda la depozit, fara sa se gandeasca la siguranta banilor. Nu s-a ratat nici argumentul clasic, folosit pana la refuz in trecut, in cazul celor care au luat credite: trebuia citit atent contractul! Acesta preciza clar ca depozitele sunt garantate de fondul din Cipru, astfel ca BNR s-a asigurat din timp ca deponentii primesc informatii exacte despre depozitele lor. Experienta din Marea Britanie arata insa ca autoritatile de supraveghere poarta o responsabilitate si in aceste situatii. Intre bancile centrale din UE exista acorduri de cooperare, astfel ca orice banca centrala poate afla informatii despre bancile straine. Atunci cand o banca straina are probleme financiare grave si vine sa atraga depozite la tine in tara, nu stai cu bratele incrucisate si te uiti cum banii populatiei se aduna pe marginea prapastiei. In Marea Britanie, atitudinea a fost cu totul alta, iar clientii nu au fost invinovatiti ca vor dobanzi cat mai mari la depozite. Acest lucru inseamna concurenta si face parte din regulile jocului. Este rolul autoritatilor de supraveghere sa se asigure ca aceasta concurenta sa desfasoara in conditii de stabilitate financiara. Autoritatea britanica (FSA) a realizat pericolul la care se expune populatia plasand depozite la Bank of Cyprus, inca de anul trecut. Sumele depuse se apropiau de 1 miliard de lire sterline. In aceste conditii, FSA a fortat Bank of Cyprus sa se transforme din sucursala straina in banca britanica in vara lui 2012. Astfel, depozitele populatiei au devenit garantate prin schema din Marea Britanie, iar activitatea bancii a fost separata de cea din Cipru. Cea de-a doua banca cipriota din Marea Britanie Marfin (Laiki) Bank - a ramas in continuare cu statut de sucursala, desi s-au facut presiuni si in acest caz pentru a-si schimba statutul juridic, conform Wall Street Journal. Valoarea depozitelor era insa mult mai mica, de numai 270 milioane de lire (echivalentul a 300 milioane euro), putin peste cea a depozitelor Bank of Cyprus din Romania (aproape 200 milioane euro). La inceputul lunii aprilie 2013, depozitele Laiki din Marea Britanie au fost preluate de Bank of Cyprus UK, intrand astfel sub incidenta reglementarilor britanice. Ramane de vazut daca BNR va reusi sa faciliteze o tranzactie similara pentru Bank of Cyprus Romania. 8.) BNR a imprumutat doua banci cu 178 milioane lei (16.04.2013) Doar doua banci au fost pe 15.04.2013 la licitatia repo saptamanala organizata de BNR si au imprumutat 178,3 mil. lei, suma si numarul participantilor fiind similare celor de la operatiunea derulata in saptamana 08.-14.04.2013. Prin licitatiile repo, BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati pentru o saptamana. Dobanzile practicate pe 15.04.2013 de bancile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) si plasate (ROBOR) in lei pe termen de o saptamana au crescut usor, la 1,81 - 2,31% pe an, dupa ce pe 12.04.2013 au fost la 1,65 - 2,15% pe an. Suma injectata in saptamana 15.-21.04.2013 este cea mai redusa incepand cu 28 iunie 2011, cand institutiile de credit au atras 9,9 mil. lei, pentru doua zile. Incepand din 4 martie 2013, BNR nu a mai limitat imprumuturile acordate bancilor comerciale prin licitatiile repo, iar sumele au variat intre 7,33 mld. lei si 178,3 mil. lei. 68

Banca centrala a reluat in luna octombrie a anului trecut limitarea sumelor imprumutate prin licitatiile repo, intr-un moment in care cursul a urcat pe piata interbancara peste 4,59 lei/euro si se indrepta spre maximele istorice. Sumele imprumutate de BNR in cadrul licitatiilor repo au variat in perioada octombrie 2012 februarie 2013 intre 4 mld. lei si 11 mld. lei. In acelasi timp, sumele solicitate de banci in cadrul licitatiilor repo au fost cuprinse intre 12,73 mld. lei si un record de 38,49 mld. lei. 9.) BNR a pierdut 460 de milioane de euro din prabusirea cotatiei aurului; cine si ce a provocat prabusirea aurului in lume (22.04.2013) Pretul metalului pretios a scazut cu 13% in ultimele doua saptamani si, din aceasta cauza, valoarea rezervelor de aur detinute de bancile centrale a scazut cu echivalentul a 560 de miliarde de dolari. Aurul a continuat sa se ieftineasca in saptamana 15.-21.04.2013, dupa ce temerile privind agravarea crizei din zona euro au cauzat un adevarat exod al investitorilor, care au vandut masiv aur si participatiile detinute in cadrul companiilor miniere sau care au operatiuni legate de metalul pretios. Pretul aurului a atins cel mai scazut nivel din ultimii doi ani, iar fuga investitorilor a cauzat cel mai abrut declin al cotatiilor metalului pretios din ultimele trei decenii. Bancile centrale sunt printre cei mai mari detinatori de aur la nivel mondial si au devenit acum si unii dintre cei mai mari perdanti din cauza prabusirii cotatiilor metalului pretios. Cadere abrupta dupa 12 ani de crestere Valoarea rezervelor de aur detinute de acestea a devenit brusc mai scazuta, pierzand mai exact echivalentul a 560 de miliarde de dolari, potrivit datelor agregate de agentia de stiri Bloomberg. Bancile centrale si-au consolidat sistematic rezervele de aur in ultimii ani, metalul fiind considerat cel mai sigur plasament in fata volatilitatii cursurilor de schimb. In prezent, institutiile controleaza aproximativ 19% din aurul existent la nivel mondial, adica aproximativ 31.694,8 tone, potrivit datelor World Gold Council - asociatie ce reuneste cele mai mari companii producatoare de aur din lume. In ceea ce-i priveste pe investitorii privati, cea mai dura lovitura ar fi incasat-o miliardarul John Paulson, unul dintre cei mai entuziasti adepti ai investitiilor in aur. Dupa ce a inregistrat scumpiri constante in ultimii 12 ani, devenind cea mai sigura investitie si, in special in ultimii doi ani, una dintre cele mai profitabile, aurul este acum cu 30% mai ieftin decat era la nivelul maxim istoric, atins in septembrie 2011. Daca atunci pretul unei uncii de aur urcase la 1.923,7 dolari, acum acesta a scazut de la peste 1.500 de dolari la putin peste 1.300 de dolari in doar o saptamana. La finalul saptamanii 15.-21.04.2013, cotatiile se stabilizasera in jurul valorii de 1.370 de dolari pe uncie. Ieftinirea aurului s-a inregistrat pe fondul informatiilor conform carora Ciprul va vinde o parte din rezerva de aur pentru a face rost de bani, dar si din cauza evolutiei economice dezamagitoare a Chinei. Intre timp, guvernantii ciprioti au confirmat ca iau in calcul vanzarea unei parti in valoare de 400 de milioane de dolari din rezerva de aur. Chiar si asa, cderea abrupt a cotatiilor a iscat zvonuri privind existenta unui juctor-balen un investitor care controleaz o cot ridicat din piat si care, astfel, poate influenta evolutia acesteia. n ce priveste aurul, exist voci care acuz c un astfel de juctor-balen a declansat cderea pietei pentru a face specul prin tranzactii rapide. Atunci cnd vedem astfel de volume de aur (tranzactionate), este practic evident c exist un vnztor de mari proportii n piat care-i eclipseaz pe toti cumprtorii, a explicat pentru CNBC Tim Freeman, partener n cadrul companiei de investitii Elevation Partners. Oricare ar fi cauzele, ieftinirea masiv a aurului prevesteste o perioad grea pentru economia mondial, sunt de acord analistii. Declinul este o dovad clar a faptului c politicile marilor bnci centrale de a tipri si injecta bani n piete nu au avut efectul scontat si nu au creat o cerere robust, se arat ntr-o analiz Reuters. Nici Banca National a Romniei (BNR) nu a scpat de efectele ieftinirii aurului. De mai multi ani, rezerva sa se mentine la greutatea total de 103,7 tone, ns valoarea acesteia fluctueaz n functie de cotatiile internationale. La 31 martie 2013, potrivit ultimei raportri a bncii centrale de la Bucuresti, valoarea rezervei de aur era de 4,178 miliarde de euro. Aceast cotatie este cu 406 milioane de euro mai joas dect cea nregistrat n urm cu sase luni. La 30 septembrie 2012, rezerva de aur a BNR valora 4,584 miliarde de euro, pentru c si cotatiile din toamna trecut erau maxime, trecnd de 44 de euro pe gram. n schimb, fat de aceeasi perioad din anul trecut, n aceast primvar cotatiile sunt ceva mai mari. La 31 martie 2012, rezerva de aur a BNR valora putin peste patru miliarde de euro, pentru ca n iunie 2013 s urce la 4,1 miliarde. Dup vrful din septembrie 2012, valoarea rezervei BNR a cobort la 4,2miliarde de euro n decembrie 2012. Situatia rezervei de aur pe luna aprilie 2013, ca si a rezervei valutare per ansamblu, va fi comunicat de BNR la data de 2 mai 2013. 10.) Trei banci au atras aproape 430 milioane lei la operatiunea repo de pe 22.04.2013 (22.04.2013) Banca Nationala a Romaniei (BNR) a imprumutat pe 22.04.2013 trei banci cu suma de 429,8 milioane lei, prin operatiunea repo saptamanala, de 2,4 peste nivelul imprumuturilor alocate la 15 aprilie 2013. La operatiunea de la inceputul saptamanii trecute au participat doua institutii de credit, care au atras 178,3 milioane lei. 69

Prin licitatiile repo BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati pentru o saptamana. Dobanzile practicate luni de bancile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) si plasate (ROBOR) in lei pe termen de o saptamana se plasau la 3,97 - 4,47% pe an. Incepand din 4 martie 2013, BNR nu a mai limitat imprumuturile acordate bancilor comerciale prin licitatiile repo, iar sumele au variat intre 7,33 miliarde lei si 178,3 milioane lei. Banca centrala a reluat in luna octombrie a anului trecut limitarea sumelor imprumutate prin licitatiile repo, intr-un moment in care cursul a urcat pe piata interbancara peste 4,59 lei/euro si se indrepta spre maximele istorice. Sumele imprumutate de BNR in cadrul licitatiilor repo au variat in perioda octombrie 2012 febuarie 2013 intre 4 miliarde lei si 11 miliarde lei. 11.) Patru banci au imprumutat aproape 710 milioane lei de la BNR (29.04.2013) Banca Nationala a Romaniei a imprumutat luni patru banci cu 709,5 milioane lei, prin operatiunea repo saptamanala, suma cu aproape doua treimi peste imprumuturile acordate saptamana trecuta, desi dobanzile practicate pe piata interbancara sunt in continuare sub rata dobanzii de politica monetara. La operatiunea de la inceputul saptamanii trecute au participat trei institutii de credit, care au atras 429,8 milioane lei. Prin licitatiile repo BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati, de regula, pentru o saptamana. Dobanzile practicate luni de bancile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) si plasate (ROBOR) in lei pe termen de o saptamana au crescut usor, insa sunt in continuare sub rata dobanzii de politica monetara. Dobanzile afisate luni dimineata sunt de 3,98% - 4,48% pe an, in crestere fata de nivelurile de vineri, de 3,58% 4,08% pe an. Imprumuturile acordate luni de banca centrala prin licitatia repo vor fi rambursate martea viitoare, pe 7 mai, avand in vedere ca ziua de 6 mai este libera, pentru a doua zi de Paste pe rit ortodox. Incepand din 4 martie 2013, BNR nu a mai limitat imprumuturile acordate bancilor comerciale prin licitatiile repo, iar sumele au variat intre 7,33 miliarde lei si 178,3 milioane lei. n perioada octombrie 2012 - februarie 2013 banca central a limitat sumele mprumutate prin licitatiile repo. Reluarea plafonrii a venit ntr-un moment n care cursul a urcat pe piata interbancar peste 4,59 lei/euro si se ndrepta spre maximele istorice. Sumele mprumutate de BNR n cadrul licitatiilor repo au variat n perioda octombrie 2012 - febuarie 2013 ntre 4 miliarde lei si 11 miliarde lei. n acelasi timp, sumele solicitate de bnci n cadrul licitatiilor repo au fost cuprinse ntre 12,73 miliarde lei si un record de 38,49 miliarde lei. Volumele ridicate solicitate de bnci nu au reflectat fidel nevoia de lichiditate a acestora, din cauz c la licitatiile plafonate sumele sunt acordate pro-rata, n functie de un indice rezultat n urma mprtirii umelor subscrise si a valorii prezentate de banca central. Astfel, cnd BNR anunt un plafon bncile liciteaz valori mai ridicate pentru a se asigura c primesc ct mai mult din sumele vizate.

5.) LEGISLATIE si REGLEMENTARI 1.) Cum pot scapa de inregistrarea de la Biroul de Credit (01.04.2013) In baza de date a Biroului de Credit se raporteaza de catre banci atat date pozitive (detalii despre creditele in derulare) cat si date negative (detalii despre restante). Datele pozitive sunt folosite ulterior de catre banci pentru a stabili ce alte rate lunare mai are un solicitant de credit si pentru a stabili gradul maxim de indatorare al acestuia. Mai importante sunt insa datele negative. De cele mai multe ori, existenta in trecut a unei restante face ca un nou credit sa fie aproape imposibil de obtinut. Solicitantii care au o astfel de pata pe raportul de la Biroul de Credit trebuie sa stie ca situatia nu este intotdeauna fara scapare. Daca banca nu a anuntat clientul anterior raportarii la Biroul de Credit, inregistrarea este nula. Mai exact, bancile au obligatia legala de a-si anunta clientii cu minimum 15 zile inainte de a-i raporta ca restantieri. Prevederea a fost instituita printr-o decizie a ANSPDCP Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, tocmai pentru a evita inregistrarile eronate si de a oferi clientilor posibilitatea de a-si lamuri situatia si de a plati restanta. 70

Cei care au fost inscrisi la Biroul de Credit fara sa fie instiintati pot solicita bancii stergerea informatiilor. Daca acest lucru nu se intampla, se poate formula o sesizare catre ANSPDCP. Atentie insa, dupa stergerea datelor, banca va poate inscrie din nou, cu instiintarea prealabila, daca restantele nu au fost achitate. Datele se sterg automat dupa 4 ani de la ultima raportare a bancii, respectiv dupa 4 ani de la achitarea ei. Astfel, chiar daca ati achitat o restanta complet, informatiile despre neplata la termen a ratei la credit va fi trecuta in raportul de la Biroul de Credit timp de 4 ani. Bancile nu se uita doar la existenta in trecut a unei restante, ci si la valoarea acesteia si la numarul zilelor de intarziere, de tipul de credit la care s-a inregistrat restanta, etc. In plus, o parte din banci solicita, pe langa raportul clasic de la Biroul de Credit si scorul FICO. Acest scor este o nota calculata in functie de toate caracteriticile de mai sus. 2.) Ministerul Agriculturii vrea credite garantate cu terenuri agricole (01.04.2013) Ministerul Agriculturii intentioneaza sa ofere fermierilor romani posibilitatea de a achizitiona terenuri agricole dupa liberalizarea pietei funciare de la 1 ianuarie 2014, iar acest aspect poate fi reglementat daca bancile vor accepta garantarea cu respectivele terenuri in momentul accesarii unui credit. Vrem sa intarim capacitatea sectorului agricol din Romania si sa dam posibilitatea fermierilor ca atunci cand doresc sa faca credite sa se gajeze cu terenul agricol. Prin aceasta facilitate facem un prin pas pentru intarirea competitivitatii fermierilor din Romania vor avea acces sa cumpere terenuri agricol punand gaj chiar terenurile respective. Pana acum acest lucru nu era permis. Daca vom reusi este un prim semn din partea bancilor ca vor fi mai deschise catre sectorul agricol, a spus Constantin. Seful MADR a subliniat ca aplicarea acestei facilitati este importanta pentru ca de la 1 ianuarie 2014 se liberalizeaza piata funciara din Romania. Dupa 1 ianuarie 2014 vom avea o infuzie de investitori straini care vor dori sa cumpere terenuri in Romania. Daca terenurile respective raman in agricultura, vor aduce tehnologie noua si vor crea in Romania. Nu este o problema mare, dar in egala masura trebuie sa intarim competitivitatea fermierilor romani sa aiba el acces primul la terenurile agricole din aceasta tara, a mai afirmat ministrul Agriculturii. 3.) Filiala sau sucursala diferenta (03.04.2013) Filiala sau Sucursala doi termeni juridici tot mai folositi, de ieri. Clientii ne intreaba care sunt diferentele. Daca pana mai ieri romanii nu se interesau prea mult de aceste aspecte juridice, astazi cei care au bani depusi la banci cu actionariate straine se plang ca nu au auzit pana in prezent aceste date tehnice. Presa a scris frecvent pe acest subiect. Romanii au fost informatii despre plangerile bancilor la adresa BNR, de exemplu. Prin 2007, clientii aflau ca mai multe banci se gandeau sa renunte la statutul de filiala pentru a devini sucursale. Scopul? Urmareau sa scape de costul rezervelor minime cerute de BNR, precum si de alte obligatii impuse de Directia de Supraveghere a bancii centrale. Daca sucursalele deschise de bancile straine in Romania se supun legilor din tara de unde provin, filialele se supun legilor din Romania. Cu alte cuvinete, BNR are putine puteri pentru a controla activitatea sucursalelor. Poate face demersuri de supraveghere a lichiditatii, in cooperare cu autoritatea din tara de origine a bancii-mama, nu si in privinta nivelului capitalului. De asemenea, poate solicita informatii statistice. Cea mai cunoscuta sucursala este ING. A intrat pe piata direct cu statutul de sucursala (in 2004) si a continuat sa-l pastreze, considerandu-l mai avantajos. Sub acest statut, banca nu a avut nevoie de aprobarea BNR pentru a acorda credite de retail dupa norme proprii. De asemenea, o sucursala poate desfasura absolut toate activitatile pentru care banca-mama a fost autorizata in tara de origine (leasing sau brokeraj bursier), chiar daca una dintre activitatile respective le-ar fi fost interzisa celorlalte banci de catre legislatia romaneasca, conform legislatiei comunitare. Depozitele atrase de acestea de la clienti sunt garantate prin schemele specifice din tarile respective. Banci romanesti cu actionariat cipriot: - Bank of Cyprus detine doar 0,7% din piata bancara romaneasca si, impreuna cu Marfin, cealalta institutie de credit cu actionariat cipriot de la noi, ajunge la 1,3%. Asta inseamna credite totale care ajung la 800 de milioane de euro si depozite de 425 de milioane de euro. BANK OF CYPRUS: - Depozite 245 mil. euro - Credite 574 mil. euro - Rezultat net -6,6 mil. euro MARFIN BANK: - Depozite 179 mil. euro - Credite 371 mil. euro - Rezultat net +3,4 mil. euro 71

4.) Conturile si depozitele pentru copii sunt garantate (04.04.2013) Tutorele beneficiaza de garantarea depozitelor personale in limita a 100.000 de euro. De asemenea, separat, si minorul beneficiaza de garantarea depozitelor personale in limita plafonului de 100.000 de euro. Tutorele este cel care poate face operatiuni pe contul minorului, inclusiv poate ridica compensatia. In Romania functioneaza si sucursale ale bancilor din state membre ale Uniunii Europene. Ele participa la schemele de garantatre din tarile de provenienta, iar depozitele la aceste institutii sunt garantate de schemele de garantare din tarile respective. In toate tarile Uniunii Europene exista scheme de garantare a depozitelor, care respecta legislatia in vigoare Directiva 19/1994 care prevede garantarea depozitelor pana la limita de 100.000 de euro si punerea la dispozitie a compensatiilor in 20 de zile lucratoare. Legislatia europeana prevede ca garantarea depozitelor se face per deponent per banca. Chiar daca titularul de cont este minor, el are aceleasi drept de garantare ca orice alt deponent. 5.) Comisar european: Depozitele bancare ar putea fi confiscate partial ori de cate ori o banca din UE are probleme (08.04.2013) Comisarul european Olli Rehn a declarat ca deponentii cu sume importante ar putea suferi pierderi viitoare in cazul in care se va produce colapsul unei institutii bancare, dupa cum prevede o noua directiva a Uniunii Europene, in prezent aflata faza de elaborare, informeaza CNBC. Comisia Europeana are in vedere definitivarea unei directive privind siguranta depozitelor din sistemul bancar, care urmeaza sa clarifice problema raspunderii investitorilor in ce priveste legislatia statelor membre ale Uniunii Europene. Oficialul european a subliniat faptul ca modelul de salvare aplicat Ciprului este unul exceptional si ca este foarte putin probabil sa fie repetat in viitor, potrivit CNBC. "Cipru a fost un caz special, insa directiva viitoare presupune solutionarea problemei privind raspuderea investitorilor si a deponentilor, in situatia unei restructurari bancare, a declarat Rehn in cadrul unui interviu transmis de postul national din Finlanda. In primul rand sunt vizate depozitele si investitiile neprotejate si actionarii, a precizat comisarul european. "In orice caz, limita celor 100.000 de euro ramane sfanta, iar depozitele mai mici de aceasa suma vor fi intotdeauna in siguranta. De asemenea, Rehn a adugat c Banca Central European ar trebui s lanseze noi actiuni pentru a stimula redresarea economiei din zona euro, puternic afectat de recesiunea prelungit. Cipru a asigurat luna trecut mprumutul de zece miliarde de euro din partea Uniunii Europene si a Fondului Monetar International dup ce a czut de acord cu supraimpozitarea deponentilor cu cei mai multi bani. Initial existau planuri pentru introducerea unui impozit aplicat depozitelor mai mici de 100.000 de euro, desi erau protejate de garantii de stat, ns autorittile cipriote au foste nevoite s renunte la planul initial din cauza prostetelor n mas. 6.) Guvernul cauta banci partenere pentru a incepe un nou program destinat IMM-urilor (05.04.2013) Ministerul Economiei, prin directia specializata, a anuntat pornirea unui noi proiect de sustinere a sectorului IMM, derulat in parteneriat cu autoritatile elvetiene. Bugetul programului va sustine in proportie de 70% nevoia de finantare a companiilor, restul de 30% fiind asigurat prin credit bancar. Guvernul are in vedere lansarea unui nou proiect destinat sectorului IMM, pentru a facilita accesul la credite al firmelor mici si mijlocii. Programul va fi disponibil din ianuarie 2014 si este destinat pentru productie, servicii medicale, turism si comercializarea sistemelor sau echipamentelor destinate economisirii de energie. Bugetul programului este de 20 milioane franci elvetieni (aproximativ 16,5 milioane euro), pusi la dispozitie de autoritatile din Elvetia. Suma va acoperi 70% din valoarea imprumuturilor acordate firmelor. IMM-urile vor putea obtine prin cadrul programului sume de pana la 100.000 franci elvetieni, echivalent in lei (apx. 363.000 lei), pe o perioada de pana la 5 ani. O pondere de 30% din valoarea investitiei va fi asigurata prin credit bancar. Astfel, Ministerul Economiei va analiza in urmatoarele zile ofertele bancilor pentru a decide cine se poate inscrie sau nu in program. Printre criteriile impuse se numara minim 5 ani de experienta in Romania si minim 1 an experienta intr-un program similar. Bancile trebuie sa aiba o sucursala in fiecare judet din Romania iar in fiecare sucursala sa existe persoane competente pe zona produselor si serviciilor pentru IMM-uri. De asemenea, bancile trebuie sa se angajeze sa faca publicitate programului pe cheltuiala proprie. In ceea ce priveste costurile, rata dobanzii va fi exprimata in functie de Robor la 6 luni, la care se adauga o marja de cel mult 3,5%. Se mai poate percepe un comision de administrare de cel mult 1%, un 72

comision de acordare de maximul 0,5% la care se mai pot adauga si alte taxe, fara a depasi cumulat 1%. Pentru rambursarea anticipata a creditului nu se va solicita comision. De asemenea, avand in vedere ca programul va oferi si posibilitatea de a garanta imprumutul prin FNGCIMM, bancile care pot participa trebuie sa aiba incheiata o conventie cu Fondul. 7.) Comisia Europeana: Este inacceptabil ca Austria sa refuze sa renunte la secretul bancar (09.04.2013) Comisia Europeana sustine schimbul automat de informatii intre tarile membre privind conturile bancare si apreciaza ca este inacceptabil ca Austria sa refuze sa renunte la secretul bancar, in timp ce Luxembourg s-a declarat dispus sa faca un pas in aceasta directie. "Este imposibil ca un stat membru sa le blocheze pe celelalte 26. Este dificil pentru Austria sa isi mentina pozitia cand restul tarilor membre sunt pregatite sa avanseze catre schimbul automat de informatii", a afirmat luni Emer Traynor, purtator de cuvant al comisarului european insarcinat cu fiscalitatea, Algirdas Semeta. Traynor a aratat ca in privinta schimbului de informatii exista reguli clare in UE. "Un numar de 25 de state s-au angajat sa le respecte. Dar Austria si Luxembourg sunt singurele care refuza, in numele secretului bancar, sa transmita automat informatii referitoare la conturile rezidentilor in UE, la solicitarea autoritatilor judiciare", a aratat purtatorul de cuvant. O directiva intrata in vigoare in 2013 prevede ca statele membre nu mai pot refuza transmiterea de informatii sub simplul motiv ca acele informatii sunt detinute de o banca sau o alta institutie financiara. Din ianuarie 2015, UE intentioneaza sa impuna un schimb automat de informatii in cazul a cinci categorii de venituri si capital, cu conditia ca toate statele membre sa fie de acord. Autoritatile din Luxembourg s-au declarat dispuse, pe 07.04.2012, sa isi relaxeze pozitia, dupa ce Germania si Franta i-au cerut, ca si Austriei, sa renunte la secretul bancar. Comisia Europeana a salutat pe 08.04.2013 declaratiile ministrului luxembourghez de Finante Luc Frieden. "Toate declaratiile ministrului Frieden au fost foarte clare. Serviciile noastre sunt in contact cu Luxembourg-ul", a spus Traynor. Dup scandalul provocat n Franta de contul ascuns din Elvetia al fostului ministru francez pentru Buget Jrme Cahuzac, inculpat pentru fraud fiscal, autorittile de la Paris sustin schimbul automat de informatii n Uniunea European, cu introducerea unei legi de tipul celei adoptate n SUA n 2010, pentru combaterea evaziunii fiscale. 8.) Romania ar putea infiinta un fond de salvare a bancilor, de 1,1 miliarde de lei, obligata de UE (12.04.2013) Fiecare stat din UE va infiinta un fond de salvare, finantat de banci, cu resurse echivalente cu cel putin 1% din valoarea depozitelor garantate, care va fi utilizat in procedurile de salvare a unei banci ajunsa in pragul colapsului, potrivit unui proiect de directiva. Fondul de salvare (rezolutie bancara) trebuie sa ajunga la resurse de minimum 1% din depozitele garantate constituite la bancile din tara in termen de pana la 10 ani, perioada in care contributiile bancilor vor fi desfasurate uniform. Fondul de rezolutie se adauga fondurilor de garantare a depozitelor bancare constituite in fiecare stat membru UE. In cazul in care proiectul de directiva va fi aprobat, pentru Romania acest fond ar trebui sa se ridice la 1,1 miliarde de lei, dat fiind ca, potrivit ultimelor date, valoarea totala a depozitelor garantate aflate in plafonul de garantare de 100.000 de euro este de circa 113 miliarde de lei. In contextul directivei discutate de CE, rezolutia reprezinta restructurarea unei institutii financiare in vederea asigurarii continuitatii functionarii activitatilor sale esentiale, mentinerii stabilitatii financiare si restaurarii, in totalitate sau partial, a viabilitatii bancii respective. In situatia in care fondul de rezolutie a utilizat, inainte de incheierea perioadei de 10 ani, finantari de peste 0,5% din valoarea depozitelor garantate la nivel national, perioada in care fondul trebuie sa atinga tinta de 1% poate fi prelungita cu pana la 4 ani. Dupa depasirea perioadei initiale, in cazul in care resursele financiare ale fondului vor scadea sub jumatate din pragul de 1% din soldul depozitelor garantate, contributiile percepute de la banci vor fi de minimum 0,15% din depozitele garantate pe an. Fondul de rezolutie va percepe anual contributii de la banci, care vor fi stabilite pro rata fata de valoarea pasivelor minus fonduri proprii. Fondul se va incadra intr-un sistem european de finantare a procedurilor de rezolutie. Fondurile de rezolutie din diferite tari se vor putea imprumuta reciproc in anumite conditii, iar sistemele de finantare vor fi mutualizate in cazul rezolutiei unui grup bancar, potrivit proiectului de directiva. 73

Astfel, daca un grup bancar european intra in procedura de rezolutie, vor fi putea fi utilizati si banii din fondurile de rezolutie constituite in statele unde functioneaza subsidiare ale acelei entitati. In privinta utilizarii banilor, fondul national de rezolutie va putea garanta activele sau pasivele unei banci aflata in procedura de rezolutie, ale subsidiarelor sale, a unei asa-numite bridge-institution sau a unui vehicul de administrare de active; efectua imprumuturi catre banca aflata in rezolutie si celelalte institutii amintite anterior; respectiv, cumpara active de la institutia aflata in rezolutie. Fondul de rezolutie nu poate fi utilizat n mod direct pentru absorbirea pierderilor bncii aflat n rezolutie sau pentru recapitalizare acesteia, ns atributiile sistemului pot conduce n mod indirect la o situatie n care o parte din pierderi ar putea fi transferate ctre fond. Directiva pregtit la nivelul UE va stabili c autorittile din trile membre trebuie s utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bnci n procedura de bail-in, exceptie fcnd depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile si activele clientilor protejati de legea falimentului sau de dreptul civil, dar si datoriile ctre angajati, furnizori si stat. 9.) UE vrea ca depozitele sa fie nationalizate atunci cand bancile sunt in pericol (12.04.2013) Un proiect de directiva a Comisiei Europene prevede ca depozitele mai mari de 100.000 sa fie supraimpozitate de state atunci cand bancile sunt in pericol de a intra in faliment. Precedentul Cipru se va transforma in strategie-sablon atunci cand sistemul bancar este in pericol, daca un proiect de directiva a Comisiei Europene (CE) va fi aprobat. Documentul prevede ca statul sa nationalizeze partial depozitele bancare cu o valoare mai mare de 100.000 de euro pentru a recapitaliza institutia atunci cand aceasta este in pragul colapsului. Depozitele garantate nu vor fi afectate Potrivit unui proiect de modificare a directivei, depozitele bancare nu vor mai fi protejate atunci cand banca va intra in procedura de salvare cu fonduri proprii. Statul va trebui sa intervina si sa utilezeze toate resursele institutiei de creditare pentru evitarea falimentului, inclusiv depozitele clientilor. Acestea pot fi sau nu supraimpozitate, insa pot scapa de masura doar daca fondurile obtinute din celelate resurse ale bancii sunt de ajuns pentru recapitalizare. Exceptie de la aceasta supraimpozitare fac doar depozitele garantate, depozitele si activele clientilor protejati de legea falimentului sau dreptul civil, dar si datoriile institutiei catre angajati, furnizori si stat. In UE, toate depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro sunt garantate. In Romania, la 30 iunie 2012, depozitele garantate de Fondul National de Garantare a Depozitelor Bancare insumat 144,8 miliarde de lei. Suma reprezinta 45,7% din valoarea totala a depozitelor constituite la institutiile de credit participante la Fond. In sistemul bancar romanesc, doar 31 de banci - cele autohtone si cele cu capital strain - contribuie la Fond. Celelalte noua institutii prezente pe piata romaneasca sunt sucursale ale unor banci straine si participa la fondurile de garantare a depozitelor din tarile-mama. Proiectul se aseamn foarte tare cu strategia impus de UE guvernantilor ciprioti n cadrul programului de asistent financiar de urgent, aprobat la finalul lunii mai. Acordul se bazeaz pe restructurarea sistemului bancar, adic lichidarea institutiei Laiki, a doua ca mrime, si reorganizarea Bank of Cyprus, cea mai mare. Bruxelles-ul nu a reusit ns nici n Cipru s impun suprataxarea depozitelor garantate, mai mici de 100.000 de euro, ns cele care depsesc acest prag vor fi nationalizate n proportie de pn la 60%. Fiecare stat comunitar va nfiinta un fond de salvare, finantat de bnci, cu resurse echivalente cu cel putin 1% din valoarea depozitelor garantate, care va fi utilizat n procedurile de salvare a unei bnci ajuns n pragul colapsului. Fiecare dintre aceste fonduri de urgent se va ncadra ntr-un sistem european de finantare, care va fi folosit pentru recapitalizarea bncilor cu probleme. 10.) Criza de la Bank of Cyprus readuce in atentie problema transparentei pietei bancare: Romanii nu citesc atent nici contractele de deposit (12.04.2013) Criza de la Bank of Cyprus Romnia, sucursal a bncii cu acelasi nume din Cipru, pentru a crei salvare au fost sechestrati banii deponentilor, a reanimat o discutie mai veche de pe piata local privind transparenta bncilor, atentia cu care clientii citesc contractele si gradul de constientizare a diferentelor dintre o banc si alta.

74

n 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanta 50 privind creditarea persoanelor fizice care a provocat revelatia c prea putini clienti stiu ce au semnat atunci cnd au luat un credit att din vina bncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu conditii prezentate n mod nseltor, ct si a superficialittii clientilor n general. Acum discutia s-a mutat pe zona depozitelor: BNR insist c a atras atentia de mai multe ori asupra diferentei dintre statutul bncilor care opereaz n regim de sucursal si bncile care sunt filiale, n timp ce unii clienti de sucursal sustin c diferentierea nu s-a fcut n mod clar n comunicarea public si n cerintele de transparent aplicate sucursalelor. Guvernatorul BNR Mugur Isrescu sustinea sptmna trecut c scrie mare de tot acolo (n contractul de depozit) c sumele sunt garantate pn la 100.000 de euro sunt garantate de fondul din Cipru (nu stiu cum se numeste) si dedesubt este semntura deponentului. El consider c nu este corect ca un client s spun c nu a cunoscut regimul de garantare aplicat depozitului su. Dac cineva sub semntura lui ia cunostint de ceva si dup aia spune - ajutat de articolele de pres si de formatorii de opinie - domle n-am stiut nseamn c avem cu totii o problem. Sau ncercm s miscm repede responsabilitatea sau ... Si totusi, un experiment simplu arat c lucrurile nu stau chiar asa si nu toate sucursalele scriu mare. Lucrurile ar putea fi ns uniformizate la nivelul UE, n msura n care va fi aprobat un proiect de reglementare care stabileste c n fiecare tar membr depozitele de peste 100.000 de euro vor putea fi folosite pentru salvarea unei bnci care risc s se prbuseasc. 75

Cum sunt prezentate n bncile locale informatiile despre nivelul garantrii depozitelor bancare si la ce institutii, din Romnia sau din strintate, la dou sptmni dup suspendarea operatiunilor Bank of Cyprus Pe 28 martie 2013, guvernatorul BNR Mugur Isrescu a spus c BNR va cere bncilor s introduc n ofertele de prezentare precizarea cu asterisc unde sunt garantate depozitele bancare. Vom discuta n consiliul de administratie, v spun n avans, si vom introduce un regulament, n care fiecare depozitar s ia cunostint, fie c sunt bnci cu capital romnesc, fie c sunt sucursale. S fie un asterisc n care s spun: depozitul este garantat la ...., a afirmat atunci Isrescu.

Ce spune BNR despre afisarea informatiilor privind nivelul garantiei depozitelor si unde sunt asigurate aceste depozite - n Romnia sau n strintate: Nu pot eu (BNR) s fac politica de activitate a unei bnci. E ca si cum i-as spune unui vnztor de masini cum s-si vnd masinile, aici depinde de marketingul fiecruia. Eu le impun numai reguli de sigurant, este o piat liber, a declarat Mugur Stet, purttorul de cuvnt al BNR. El spune c din moment ce o persoan are 100.000 de euro pentru a-i depune la banc, aceast persoan detine active de peste jumtate de milion de euro, deci si o gndire mai sofisticat n ceea ce priveste afacerile n general si stie pn la ce nivel sunt garantate sumele. El consider c oamenii stiu toate aceste elemente si nu crede c si las banii la o banc fr s fie informati. Cnd e vorba de banii mei nu exist timp scurt, mai spune Stet, care adaug faptul c oamenii pot cere mai multe informatii la banc, nu iau doar contractul si l semneaz. n legtur cu initiativa anuntat a BNR de a cere bncilor s sublinieze n contracte si oferte unde sunt garantate depozitele si pn Depozitele la cele nou sucursale ale bncilor strine totalizau la sfrsitul primului trimestru din acest an 24,4 mld. lei (5,5 mld. euro) si reprezentau aproximativ 8% din totalul sumelor depuse la bncile din Romnia, reiese din datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Totalul depozitelor la bncile de pe teritoriul Romniei a ajuns la finele lunii martie 2013 la 303,6 mld. lei, iar sumele la institutiile de credit garantate de Fond erau de 279,2 mld. lei. La sfrsitul perioadei ianuarie martie din acest an existau 32 de bnci persoane juridice romne, participante la FGDB, si nou sucursale ale institutiilor de credit din alte state membre. Cele mai mari bnci locale care functioneaz ca sucursale sunt ING (Olanda), Citi (Irlanda) si Italo-Romena (Italia). Sucursalele bncilor strine nu mai sunt membre ale FGDB de la 1 ianuarie 2007, data aderrii Romniei la Uniunea European, fiind incluse n schemele de garantare a depozitelor din trile de origine. n cazul supravegherii sucursalelor deschise de bncile strine atributiile BNR sunt limitate n principal la monitorizarea indicatorilor de solvabilitate si a constituirii rezervelor minime obligatorii.

76

Depozitele bancare mai mici de 100.000 de euro pe deponent/pe banc sunt garantate la nivel europen. Dac n 2008 sumele depuse de romni la sucursale ajungeau la aproximativ 12 mld. lei, reprezentnd 5% din totalul depozitelor, n ultimii trei ani valoarea s-a dublat, iar ponderea din total oscileaz n jur de 8%. n timp ce depozitele la sucursalele bncilor strine au crescut n T4 2012 si T1 2013, cele de la bncile romnesti cu capital strin au sczut. Evolutia depozitelor la sucursalele din Romnia ale bncilor strine a fost opus celei la institutiile de credit romne, valoarea acestora majorndu-se n ultimul trimestru de anul trecut cu 0,4 mld. lei n principal datorit sporului depozitelor persoanelor juridice n lei si de valori peste plafonul de garantare, se arat ntr-un raport al Fondului de Garantare. Pe segmentul populatiei, la sfrsitul anului 2012, depozitele la institutiile de credit din Romnia au atins 123,8 mld. lei, cu 1,3% peste valoarea de la finele trimestrului anterior (0,4% n termeni reali), respectiv cu 7,9% n plus fat de perioada similar a anului precedent (2,8% n termeni reali). Cresterea s-a datorat sporului depozitelor populatiei de valori mai mici dect plafonul de garantare la institutiile de credit participante la FGDB, valoarea depozitelor la sucursalele bncilor strine din Romnia consemnnd o crestere de doar 0,1 mld. lei, se mai arat n raportul FGDB. 11.) Reuniunea Ecofin la care s-a agreat modificarea tratatului UE pentru realizarea uniunii bancare (15.04.2013) Statele non-euro care vor participa la Mecanismul unic de supraveghere - primul pilon in proiectul Uniunii Bancare - vor avea un tratament egal, iar atributiile Bancii Centrale Europene privind supravegherea vor fi delimitate de cele privind politica monetara, tratatul UE urmand sa fie modificat. Aceaste decizii au fost luate la reuniunea informala a Consiliului ministrilor de finante Ecofin, desfasurata in perioada 12-13 aprilie 2013, la Dublin. La reuniune au participat si guvernatorii bancilor centrale din statele membre ale UE. Romania a fost reprezentata de Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, si Liviu Voinea, ministrul bugetului. "Ministrii au discutat si agreat o declaratie privind modificarea Tratatului UE in sensul asigurarii unui tratament egal statelor non-euro care vor participa la Mecanismul unic de supraveghere si pentru asigurarea separarii atributiilor BCE privind supravegherea si politica monetara. Romania a sustinut aceasta declaratie care a fost initiata de Germania, potrivit informatiilor transmise de Ministerul Finantelor. Proiectul Comisiei Europene, care prevede consolidarea la nivelul Bncii Centrale Europene a responsabilittii de supraveghere pentru circa 6.000 de bnci din zona euro, a provocat discutii aprinse ntre ministrii europeni de finante. Unul dintre punctele de frictiune a fost legtura dintre cele 17 state membre n zona euro si cele zece din afara uniunii monetare, ntruct cele din urm ar fi private de dreptul de vot n viitorul consiliu de supraveghere al BCE. n Romnia bncile din zona euro detin o pondere de aproximativ 70% din sistemul bancar. Consiliul Ecofin a mai discutat si solutii de promovare a cresterii economice n Europa si optiunile de finantare pe termen lung pentru atingerea acestui obiectiv. n plan fiscal, ministrii au analizat combaterea fraudei si evaziunii fiscale si asigurarea transparentei fiscale. Voinea a artat c Romnia sustine demersurile pentru lupta mpotriva fraudei si evaziunii fiscale si a exprimat disponibilitatea Romniei de a se altura proiectului pilot privind schimbul de informatii fiscale initiat de Germania, Franta, Italia, Spania si Marea Britanie. De asemenea, ministrul bugetului a reiterat necesitatea finalizrii rapide a pachetului privind mecanismul de reactie rapid si mecanismul taxrii inverse. 77

Consiliul Ecofin a recomandat continuarea angajamentelor asumate de Portugalia si Irlanda n cadrul programelor de finantare. Ministrii au agreat de principiu extinderea, cu 7 ani, a scadentelor de rambusare a creditelor pentru cele dou tri, n conditiile implementrii cu succes a programelor. 12.) Cand sunt comisioanele bancare clauze abuzive? Ce sunt contractele de adeziune? (15.04.2013) In toate contractele bancare exista comisioane, acestea reprezentand un procent insemnat din rata totala. Unele dintre acestea sunt abuzive, putand fi eliminate pe calea unei actiuni in instanta sau, foarte rar, prin negociere directa cu institutia de credit. Pentru ca un comision sa fie abuziv, el trebuie sa indeplineasca cumulativ (potrivit Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive incheiate intre comercianti si consumatori ), ca, de altfel, orice clauza contractuala, o serie de conditii: 1. Sa nu fi fost negociat direct cu consumatorul; - 2. Sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor; - 3. Sa fie contrar cerintelor bunei-credinte. Prezentam separat aceste conditii, dupa cum urmeaza: - 1. Sa nu fi fost negociat direct cu consumatorul Referitor la caracterul negociat sau nenegociat (de adeziune, standard preformulat) al unui contract (comision) , mentionam ca din prima categorie fac parte conventiile ale caror prevederi sunt rezultatul vointelor concordante ale ambelor parti / tuturor partilor contractante, respectiv rezultatul propunerilor si contrapropunerilor, sau chiar al concesiilor partilor, in timp ce din a doua categorie fac parte conventiile ale caror clauze nu au fost negociate sau discutate de parti, incheierea contractului avand loc numai ca urmare a adeziunii unei parti la oferta celeilalte. Trasaturile generale ale contractelor de adeziune sunt: existenta unei inegalitati economice intre contractanti, o parte avand o pozitie economica superioara celeilalte; existenta unei oferte generale si abstracte (adresate tuturor potentialilor contractanti), permanente (privitoare la toate contractele incheiate intr-o anumita perioada de timp) si detaliate (cuprinzand in integralitate clauzele contractelor care vor fi incheiate); oferta de a contracta este rezultatul manifestarii de vointa a unei singure parti contractante. Negocierea unui contract nu presupune oferirea unei ocazii abstracte de a face o contraoferta sau de a discuta stipularea unei clauze (prin ipoteza, destinatarul isi poate exprima oricand punctul de vedere cu privire la conditiile contractuale oferite sau poate propune una sau mai multe contraoferte), ci posibilitatea efectiva a destinatarului de a influenta continutul si numarul clauzelor. Cele mai multe banci din Romania au contracte de adeziune. IMPORTANT: Potrivit art. 4, alin. (3) din aceeasi lege, Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens. Aceasta dovada trebuie facuta, in opinia noastra, prin inscrisuri din care sa rezulte o succesiune de propuneri/contrapropuneri care sa aiba drept rezultat modificarea clauzelor contractuale din oferta initiala. Faptul ca, in momentul semnarii contractului, consumatorul a avut de ales intre mai multe oferte ale aceleiasi banci sau ale mai multor banci nu inseamna ca orice comision din cuprinsul contractului de credit a fost negociat. De asemenea, situatia se mentine si daca un consumator are mai multe contracte la aceeasi institutie de credit sau la institutii diferite. - 2. Sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor Aceasta conditie trebuie sa fie analizata prin raportarea la posibilitatea consumatorului de a cunoaste motivul pentru care respectivul comision este perceput (motiv specificat in contract), precum si la valoarea efectiva a acestuia, calculata la intreaga valoare a sumei platite ca rata de catre acesta. IMPORTANT: Spre exemplu, un comision, care se regaseste sub forma x % aplicat la soldul creditului sau x% platibil lunar si care nu este definit in cuprinsul contractului intr-un limbaj usor inteligibil, creeaza un astfel de dezechilibru. - 3. Sa fie contrar cerintelor bunei-credinte Aceasta conditie trebuie sa fie analizata prin raportare la fiecare comision. IMPORTANT: Institutiile bancare nu pot sustine, in apararea lor, necunoasterea legii, prin urmare, nenegocierea contractului, lipsa definirii clare a comisioanelor etc. pot fi esentiale pentru stabilirea unei eventuale existente a acestei conditii. Nota: Legea nr. 193/2000 este aplicabila in forma existenta in momentul semnarii contractului de credit de catre consumator. 78

In cazul in care in contractele de credit se regasesc comisioane abuzive se pot obtine constatarea nulitatii absolute a acestora, lipsirea de efecte pentru viitor, returnarea tuturor sumelor platite de catre consumator din momentul semnarii conventiei si pana la zi, sume la care se aplica dobanda legala, calculata din momentul fiecarei plati si pana la data restituirii efective si daune morale. 13.) Cand pot fi refinantate creditele in conditii mai relaxate (16.04.2013) Noile reglemenatari privind creditarea populatiei au intrat in vigoare prin Regulamentul BNR nr. 24, din octombrie 2011, actualizat si modificat prin Regulamentul 17, in decembrie 2012. Acestea impun o serie de noi restrictii, inclusiv prin limitarea perioadei de acordare a creditelor de consum cu ipoteca la cel mult 5 ani. Pentru a nu crea situatii in care clientii cu credite in derulare, obtinute in conditii mai relaxate in trecut, sa nu aiba acces la refinantare, regulamentele prevad unele exceptii. Conform art. 5 din Regulamentul 17, anumite restrictii nu se aplica creditelor acordate exclusiv in scopul rambursarii datoriilor aferente creditelor acordate in baza reglementarilor imprumutatorilor aplicabile la data intrarii in vigoare a Regulamentului BNR nr. 24/2011. Exceptarea de la art. 5 din Regulamentul nr. 17/2012 a fost preluata din reglementarea anterioara (alin. (3) art. 3 din Regulamentul nr. 24/2011) si vizeaza situatia identificata de corespondent, respectiv crearea posibilitatii persoanelor care au contractat credite de consum in alte conditii decat cele actuale de a beneficia de reducerea costurilor la produsele de creditare prin refinantarea acestor credite in prezent, au explicat reprezentantii BNR, la solicitarea Conso.ro. In cazul in care nu se realiza exceptarea de la maturitatea maxima de 5 ani, devenea imposibila refinantarea creditelor de consum acordate pe termene mai mari, potrivit practicilor bancare anterioare intrarii in vigoare a Regulamentului nr. 24/2011. In consecinta, in masura in care un credit a fost acordat, spre exemplu in ianuarie 2012, cu respectarea cadrului de reglementare aplicabil la acel moment de catre banca, clientul poate beneficia de exceptarea prevazuta la art. 5 din Regulamentul nr. 17/2012. 14.) Bonusurile bancherilor vor fi drastic limitate din 2014 (17.04.2013) Parlamentul European a votat o serie de modificari legislative care afecteaza direct modul de remunerare in sistemul bancar. Bonusuri vor fi limitate, pentru a se evita tendintele speculative. Bonusurile bancherilor nu vor depasi nivelul salariului de baza din ianuarie 2014. Bonusul ar putea urca la un nivel dublu de salariu doar daca un procent de cuprins intre 66% si 75% dintre actionari ar vota in favoarea acestei cresteri. Bonusul primit de un bancher in cursul unui an nu va mai putea insa depasi aceasta limita, indiferent de dorinta actionarilor. Mai mult, pentru a incuraja bancherii sa isi asume o strategie pe termen lung, cel putin 25% din bonusurile care depasesc valoarea salariului trebuie acordate in rate, pe o perioada de cel putin 5 ani. Noile reguli ce se aplica celor 8.200 de banci sunt fundamentul pe care se va baza uniunea bancara europeana. Un mecanism unic de supraveghere este acoperisul acestei constructii. Acum trebuie sa adaugam peretii: cadrul de reglementare pentru banci si schemele de garantare a depozitelor.[...] Bonusurile bancherilor vor insemna corectitudine si transparenta si vor contribui la o schimbare in cultura bancara, a precizat eurparlamentarul austriat Othmar Karas. Bonusurile bancherilor au trecut prin ample dezbateri in ultimii ani. Politica salariala anterioara crizei se baza pe un nivel ridicat de bonusuri pentru atingerea diverselor tinte, ceea ce a facut ca multi bancheri sa actioneze imprudent si sa sacrifice siguranta financiara si stabilitatea pentru atingerea unor cresteri de moment. Nu doar bancherii de top castigau bonusuri importante ci si angajatii din unitati. Acestia primeau recompense pentru atingerea anumitor tinte de vanzare a produselor promovate in randul populatiei si IMMurilor. Situatia a fost luata in vizor de autoritatile din diverse state UE dupa ce numarul celor care acuzau ca au achizitionat produse pe care nu le doreau a urcat puternic. In Romania situatia este destul de permisiva in momentul de fata. Incepand din august 2008, Regulamentul nr. 3/2007 prevede explicit, pentru toti creditorii supravegheati de banca centrala, obligatia de asigurare a unei separari clare si efective a functiei de promovare si vanzare a produselor de creditare destinate persoanelor fizice, de functia de analiza a riscului de credit si de monitorizare a expunerii. Regulamentul nu se refera insa si la sistemele de remunerare sau la tintele impuse angajatilor din unitatile bancare, lasand la latitudinea fiecare institutii de credit in parte sa isi gestioneze aceasta politica. De altfel, BNR precizeaza ca a fost aleasa aceasta abordare pentru a crea premisele necesare gestionarii adecvate a sistemelor de remunerare, si nu pentru a interveni direct in politica de afaceri a creditorilor. 15.) UE ar putea avea nevoie de modificarea tratatului pentru autoritatea unica de reglementare bancara (22.04.2013) 79

Uniunea Europeana ar putea avea nevoie de modificarea tratatului, pentru crearea unei autoritati unice de reglementare bancara, a declarat seful Eurogroup, olandezul Jeroen Dijsselbloem. Dijsselbloem a aratat ca UE poate aplica cea mai mare parte a strategiei de uniune bancara in cadrul actualului tratat, dar ar putea fi nevoie de o modificare in cazul autoritatii de reglementare, transmite Bloomberg. "Stiu ca putem pune in practica cel putin 80-90% din proiect, iar decizia finala pentru o autoritate unica de reglementare bancara ar putea avea nevoie de o modificare de tratat", a spus Dijsselbloem la Washington. Banca Centrala Europeana si Michel Barnier, comisarul UE pentru servicii financiare, au cerut infiintarea unei Autoritati Europene de Reglementare care sa intervina in cazul bancilor lovite de criza, afirmand ca aceasta este esentiala pentru soarta bancilor si a statelor. Barnier urmeaza sa prezinte proiectul de lege in luna iunie 2013. Dijsselbloem a aratat ca exista o diferenta de opinie in legatura cu autoritatea unica de reglementare, Germania solicitand modificarea tratatului, in timp ce Comisia Europeana considera ca exista deja o baza legala. 16.) Clauza favorabila clientilor care dau bancile in judecata nu este inca adoptata. BNR nu si-a spus parerea (23.04.2013) Adoptarea prevederii din Codul de Procedura Civila care permite clientilor sa ceara in instanta anularea mai multor clauze din contractele cu bancile considerate abuzive a fost amanata pana la data de 1 iulie 2013. In aceasta situatie, Banca Nationala a Romaniei "nu si-a spus parerea, a declarat la Digi24 consilierul guvernatorului Bancii Nationale, Adrian Vasilescu. In urma mai multor decizii favorabile clientilor care au actionat in judecata institutiile financiare, adoptarea prevederii din Codul Civil a fost amanata, iar pana la vara 2013, Banca Nationala a Romaniei intentioneaza sa organizeze o dezbatere in care sa ceara opinia reprezentantilor bancilor cu privire la aceasta prevedere. "Practic, Codul de Procedura Civila a intrat in vigoare la 15 februarie 2013, dar un articol, cel referitor la clauzele abuzive, a fost amanat pana la 1 iulie, explica consilierul guvernatorului BNR la Digi24, in emisiunea Kilometrul 0. Motivul: "E un articol dificil, cu foarte multe probleme, bazat pe multe discutii contradictorii, si atunci decizia Guvernului a fost - dupa mine - fireasca, considera Adrian Vasilescu. Oficialul adauga ca "BNR nu a vrut sa fie decat un arbitru in aceasta chestiune. "Nici macar nu si-a spus punctul de vedere, subliniaza consilierul guvernatorului BNR. 17.) Cartelul cardurilor cu cip este investigat de Comisia Europeana (22.04.2013) Comisia Europeana deschis o investigatie in randul producatorilor de carduri cu cip, care sunt suspectati ca s-au asociat intr-un cartel, incalcand in acest mod legislatia antitrust. Investigatia a fost motivata de mentinerea unui nivel ridicat al preturilor. Comisia Europeana are motive sa suspecteze ca o serie de producatori de cipuri s-au inteles sa mentina preturile ridicate in spatiul UE. Cipurile sunt utilizate in diverse aplicatii, precum cardurile bancare, cartele SIM, pasapoarte si carti de identitate sau servicii PayTV, astfel ca preturile acestora afecteaza milioane de consumatori. Initial, Comisia a incercat sa ajunga la o intelegere cu producatorii, insa discutiile au esuat din cauza lipsei oricarui progres. Astfel, au fost demarate procedurile normale antitrust. Intelegerile au avantajul ca reprezinta o procedura mai rapida si eficienta de a ajunge la un acord comun cu privire la existenta si caracteristicile cartelului. Daca acest lucru nu este posibil, Comisia nu va ezita sa recurga la procedura normala si sa urmareasca aplicarea legii, a precizat vicepresedintele Comisiei Europene, Joaquin Almunia. Daca in urma acestei proceduri, Comisia va avea dovezi suficiente cu privire la existenta unui cartel, ea va putea emite o decizie de interzicere a practicilor constatate si va obliga producatorii sa plateasca o amenda de pana la 10% din cifra de afaceri anuala. 18.) O directiva europeana obliga bancile s-o lase mai moale cu executarile silite (24.04.2013) Uniunea Europeana a ajuns la un acord referitor la o directiva ce garanteaza conditii mai favorabile pentru debitori in cazurile de plata anticipata si de executare ipotecara. Directiva europeana elimina taxele percepute pentru plata anticipata a creditului, si cere bancilor o "toleranta rezonabila" pentru gasirea unei solutii pentru a evita executarea silita. Dupa doi ani de negocieri, cele 27 de state membre, Comisia Europeana si Parlamentul European au dat unda verde textului legislativ, primul care va reglementa la scara comunitara acordarea de imprumuturi pentru cumpararea de bunuri imobile, a informat, pe 23.04.2013, executivul comunitar intr-un comunicat. 80

Textul, dupa aprobarea formala, cel mai probabil va fi gata in luna iulie 2013, va trebui sa fie aplicat de statele membre in termen de doi ani, a declarat pentru EFE eurodeputatul socialist spaniol Antolin SanchezPresedo, raportor al Parlamentului European. Aurelian Dochia: Ar putea fi mai dificila acordarea unui credit ipotecar. Analistul financiar Aurelian Dochia a precizat ca masura va avea efecte diferite in functie de legislatia nationala din fiecare stat membru. "Practica in tarile membre ale UE este foarte diferita in momentul de fata. Spre exemplu, in Irlanda debitorii sunt chiar foarte protejati ceea ce a facut ca, de multe ori, acestia sa inceteze platile catre banca in mod deliberat si voluntar pentru ca bancile nu le puteau face mare lucru. In alte tari lucrurile nu stau la fel. Sunt tari pentru care o asemenea directiva poate sa fie in favoarea debitorilor, dar sunt si tari in care deja debitorii au o pozitie foarte favorabila si nu cred ca o asemenea directiva ar mai putea imbunatati situatia lor", a precizat Aurelian Dochia pentru Business24. Potrivit analistului, noua directiva ar putea obliga bancile sa isi ia alte masuri de precautie. "Probabil ca ar putea sa fie mai dificila obtinerea unui credit ipotecar. Asa ca, intotdeuna aceste reglementari au efecte neasteptate, iar un efect ar putea sa fie reducerea creditarii de catre banci", a adaugat Dochia. Diectiva va interzice penalizarea consumatorilor pentru plata anticipata a pretului total al imprumutului, insa va permite solicitarea unor "compensatii juste" in situatia in care debitorii decid sa lichideze ipoteca in anumite limite temporale. In cazul intarzierii platii, bancilor li se cere ca executarea silita a ipotecilor sau evacuarea ocupantilor imobilului "sa nu fie prima optiune" si sa aplice "o toleranta rezonabila pentru gasirea altei solutii", a explicat europarlamentarul spaniol. Directiva limiteaza taxele impuse debitorilor in caz de neplata si le cere tarilor sa ia masuri vizand facilitarea achitarii datoriei de catre consumatori si evitarea indatorarii pe termen lung, masuri printre care este avuta in vedere si darea in plata. Sunt prevazute, de asemenea, masuri impotriva publicitatii inselatoare cu privire la ipoteci. Consumatorii vor avea o "perioada de reflectie" sau "drept de resciziune" cu o durata minima de sapte zile dupa semnarea unui credit ipotecar si inainte ca acesta sa devina constrangator. 19.) De ce se impotrivesc bancherii legii falimentului personal (25.04.2013) Romania este tara unde persoanele fizice nu beneficiaza de nicio forma de protectie in fata creditorilor. Odata ce ajung in situatia de a nu-si mai putea onora obligatiile financiare, clientii romani sunt lasati in voia sortii, adica a creditorilor. Potrivit unui raport realizat pentru Comisia Europeana, suntem una dintre putinele tari europene unde nu exista legislatie privind insolventa persoanelor fizice. Alaturi de Ungaria si Spania si spre deosebire de alte state din UE, Romania nu ofera debitorilor persoane fizice optiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedura de faliment supravegheata judiciar, cu protectie fata de creditori, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanta London Economics pentru Comisia Europeana, contractat in 2011 si finalizat anul trecut. Intre timp, dupa finalizarea raportului, Spania a introdus in lege prevederi care previn evacuarea din locuinte a persoanelor aflate in situatie de neplata la credite ipotecare. In Ungaria, Fondul Monetar International (FMI) a cerut elaborarea unei legi a falimentului personal. Raportul trece in revista principalele motive pentru care Romania nu a trecut prin Parlament o lege a falimentului personal. Principalul motiv invocat ar fi ingrijorarea exprimata de banci privind o posibila crestere a numarului de tentative de frauda odata cu aparitia unei astfel de variante. Insa raportul nu trece cu vederea opozitia FMI, invocata de guvern, dar negata de institutia de la Washington. Desi FMI neaga ca s-ar fi implicat in aceasta dezbatere, raportul London Economics aminteste ca in scrisorile atasate acordului se mentioneaza ca guvernul va continua consultarile cu FMI si Comisia Europeana inainte de a introduce masuri precum cele prezente in proiectul privind legea insolventei personale, care ar putea creste indisciplina in randul debitorilor. Referitor la tentativele de frauda, raportul prezinta pozitia Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), care considera ca rata de infractionalitate din Romania este mai ridicata decat in alte state membre UE, astfel incat tratarea situatiilor de supraindatorare cu instrumente echivalente nu ar fi oportuna. Raportul il citeaza pe presedintele ARB, Radu Ghetea, care a afirmat ca efectul negativ imediat al legiferarii falimentului personal ar fi cresterea volumului de provizioane constituite de banci si probabil necesitatea unor majorari de capital. In plus, seful Raiffeisen Bank Romania, Steven Van Groningen, citat de asemenea in raport, considera ca principalele consecinte negative ale unei legi a falimentului personal ar fi cresterea costului creditului si scaderea finantarii oferite de banci in cazul creditelor ipotecare, din moment ce valoarea de colateral a locuintei ar fi redusa de prevederile care ar impiedica evacuarea debitorului rau-platnic. Totodata, studiul invoca opinii ale sistemului bancar si bancii centrale privind temeri la adresa stabilitatii sistemului bancar, respectiv la capacitatea sistemului de a absorbi pierderile generate de aparitia unui 81

astfel de cadru legislativ, la consecintele acestor pierderi asupra creditarii si, in final, asupra cresterii economice. Banca Nationala, care s-a opus de asemenea initiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar si posibilitatea ca bancile, confruntate cu legiferarea falimentului personal, sa ceara mai multe garantii pentru credite si sa restrictioneze accesul la finantare. US Commercial Service, agentie a guvernului SUA, noteaza ca numarul insuficient de judecatori si avocati specializati in proceduri de faliment ingreuneaza procesul judiciar in astfel de cazuri si impiedica de multe ori solutionarea in mod consecvent a dosarelor. De asemenea, exista motive de ingrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face fata numarului ridicat de dosare care ar ajunge in instanta in baza unei legi a falimentului personal. Studiul a fost realizat pe baza opiniilor exprimate de-a lungul timpului de diversi jucatori BNR, banci, guvern, FMI, agentii de rating, parlamentari, avocati si organizatii care reprezinta consumatorii dar si de respondenti intervievati de compania de consultanta. 20.) Studiu LE: Consumatorii supraindatorati trebuie sa beneficieze de mai multe drepturi (29.04.2013) Bancile trebuie sa isi asume responsabilitatea creditelor neperformante acordate, sustine un studiu realizat de London Economics. Falimentul personal, darea in plata, care ar usura situatia celor ramasi fara locuinta dar cu datorii si reglementarea stricta a firmelor care recupereaza creante sunt analizate pe larg de autorii studiului. Un studiu realizat de London Economics (LE) pentru Grupul de experti al utilizatorilor de servicii financiare (FSUG) constituit pe langa Comisia Europeana releva faptul ca este necesara adoptarea de masuri pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara, pe trei coordonate majore: falimentul personal, darea in plata a creditelor imobiliare si adoptarea de restrictii in ceea ce priveste practicile abuzive de colectare a creantelor. Studiul a luat in considerare situatia a 17 state europene, printre care si Romania. FSUG a definit termenii de referinta, a stabilit tarile pe care contractantul studiului urma sa le includa in analiza si a monitorizat toate etapele de desfasurare ale studiului prin intermediul unui subgrup dedicat special acestuia, din care a facut parte si Alin Iacob, redactorul sef Conso.ro. Mai mult, Alin Iacob a colaborat extrem de strans cu realizatorii studiului pe toata perioada derularii acestuia, atat in ceea ce priveste situatia din Romania, cat si in privinta indicarii unor surse de informare internationale relevante pentru studiu, motiv pentru care autorii l-au inclus in scurta lista a celor carora le-au adus multumiri speciale. M-am implicat in mod activ atat in pregatirea termenilor de referinta ai studiului si a temelor propuse pentru analiza, insistand in mod special pe falimentul personal si pe restrictionarea practicilor abuzive ale recuperatorilor de creanta. Cred ca amplul studiu rezultat in urma analizarii experientei a nu mai putin de 17 state membre ar trebui sa fie citit in detaliu de autoritatile romane si urmat de masuri concrete in directia celor sugerate de autorii studiului, afirma Alin Iacob. Doar cateva state europene mai pastreaza conceptul pacta sunt servanda (n.r.: principiul de drept care stipuleaza forta obligatorie a contractului) si considera ca respectarea obligatiilor contractuale de catre consumatori are suprematie absoluta, se arata in studiu. Multe state si-au schimbat abordarea de la o viziune in care legea sustine respectarea contractelor, catre una in care creditorii care au incurajat creditarea excesiva sunt considerati cel putin la fel de responsabili ca si consumatorii care au imprumutat prea mult, se mai precizeaza in studiu. Autorii studiului au ajuns la concluzia ca anularea datoriilor nu ar trebui sa fie un drept automat al consumatorului, dar cei care solicita un astfel de tratament ar trebui sa il si obtina, daca creditorul nu poate demonstra ca respectivul client da dovada de rea credinta. Si, cu toate ca bancile trebuie sa fie protejate de cazurile in care clientii ar actiona cu rea credinta, acestea trebuie sa isi asume o parte din responsabilitatea creditelor acordate necorespunzator si sa suporte o parte din costurile rezolvarii problemei supraindatorarii. Cea mai buna practica o reprezinta un compromis intre creditor si client. Clientul trebuie sa plateasca cat de mult poate, iar creditorul trebuie sa accepte aceasta situatie ca fiind cea mai buna solutie, fiind mai avantajos sa isi stopeze pierderile, sa nu mai plateasca sume de bani catre societati de avocatura, executori, etc. si sa permita o anulare rapida a datoriilor care nu pot fi platite, se precizeaza in studiul LE. Un alt punct important al studiului realizat de London Economics vizeaza o solutie de stingere a datoriilor care ar oferi o rezolvare rapida a problemelor celor care ajung la executare silita. In prezent, scaderea puternica a pietei imobiliare a facut ca in cazul in care ipoteca nu acopera integral datoria acumulata, diferenta de bani intre suma datorata si cea obtinuta prin valorificarea imobilului in cadrul procedurii de excutare silita ramane in responsabilitatea clientului, transformandu-l pe acesta in datornic pe viata. Darea in plata (Datio in solutum), solutia sugerata de FSUG si validata de autorii studiului, implica stingerea integrala a datoriilor in momentul in care clientul preda bancii imobilul ipotecat, indiferent care este 82

valoarea actuala a acestuia. In acest fel, clientii isi pierd imobilul, dar nu mai pot fi urmariti de banca pentru sumele suplimentare datorate. In momentul in care consumatorul este informat ca banca doreste sa treaca la executare silita, dupa ce demonstreaza in prealabil ca a depus eforturi pentru a agrea o solutie de restructurare dar aceasta a esuat, toti consumatorii, indiferent de nivelul veniturilor, trebuie sa aiba dreptul de a aplica imediat solutia darii in plata, concluzioneaza autorii studiului. Autorii studiului recomanda infiintarea unei agentii sau a unui departament care sa fie responsabil cu toate elementele si procedurile care au legatura cu executarea datornicilor. Aceasta agentie ar trebui sa publice si sa actualizeze permanent un ghid complet care sa contina indicatii clare in legatura cu ceea ce este permis si cu ceea ce nu este permis firmelor de recuperare a creantelor si cu sugestii de bune practici care ar oferi beneficii importante atat pentru recuperatorii de creante, cat si pentru debitori. De asemenea, autorii recomanda ca best practice modelul existent in mai multe tari, unde firmele angajate in recuperarea datoriilor sunt inregistrate si autorizate, pentru a permite agentiei care le supravegheaza sa se asigure ca procedurile de recuperare a creantelor sunt conforme cu regulile stabilite. In Romania, din pacate, activitatea recuperatorilor de creante nu este nici reglementata si nici supravegheata, ceea ce a dus la numeroase abuzuri ale acestora in relatia cu debitorii, unul dintre acestea regasindu-se descris pe larg chiar in paginile studiului referitoare la situatia din tara noastra. Inca de la infiintarea sa la inceputul anului 2011, FSUG a subliniat importanta luarii de masuri pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara. Studiul realizat de London Economics a confirmat viziunea FSUG, aratand ca actuala criza economica a reiterat necesitatea ca fiecare stat membru sa stabileasca un cadru legal pentru protectia consumatorilor aflati in dificultate financiara si pentru falimentul personal al persoanelor fizice. FSUG considera ca se impune o actiune de uniformizare a drepturilor de care trebuie sa se bucure persoanele aflate in dificultati financiare la nivelul Uniunii Europene. FSUG propune ca in elaborarea cadrului legal care sa reglementeze situatia pesoanelor aflate in dificultate financiara sa se tina cont de un set de principii, unul dintre cele mai importante reprezentandu-l respectarea drepturilor omului si a demnitatii umane. Lista completa a principiilor sugerate de FSUG precum si caracteristicile pe care ar trebui sa le intruneasca un regim juridic european pentru persoanele aflate in dificultate financiara, precum si concluziile studiului realizat de London Economics pe care membrii FSUG le considera de cea mai mare importanta se regasesc in pozitia adoptata de FSUG cu ocazia publicarii studiului pe pagina FSUG de pe site-ul Comisiei Europene.

6.) MONITORIZAREA COMPETITORILOR de pe PIATA BANCARA Alpha Bank 1.) Bilantul activitatii Alpha Bank, Bancpost in 2012 (01.04.2013) Subsidiarele locale ale bancilor elene Alpha si Eurobank ( Bancpost) au raportat anul trecut pierderi de 57 mil. euro din cauza presiunii creditelor neperformante si in contextul scaderii cu doua cifre a veniturilor din dobanzi si comisioane, potrivit datelor publicate la Atena,. Eurobank a avut o pierdere neta de peste 35 mil. euro in 2012, in crestere cu 40% fata de anul anterior, dupa ce o cincime din veniturile operationale s-au evaporat, in timp ce Alpha a avut un rezultat negativ de 22 mil. euro, fata de un profit brut de 12 mil. euro in anul anterior. Cele doua banci au avut cheltuieli cu provizioanele de peste 200 mil. euro, la venituri operationale de 350 mil. euro. La acestea se adauga cheltuieli operationale de 220 mil. euro. Cresterea provizioanelor vine in contextul in care rata creditelor neperformante a continuat sa creasca si a ajuns la 23% in cazul Bancpost si 13% in cazul Alpha Bank. Scaderea veniturilor si cresterea ratei creditelor neperformante vine in contextul in care bilanturile de credite ale celor doua banci au continuat sa se subtieze. Alpha si Bancpost raportau la finalul lunii decembrie 2012 credite de 6 mld. euro, in scadere cu 8% fata de aceeasi perioada din 2011 . Depozitele, in schimb, s-au mentinut la echivalentul a 3 mld. euro, grecii reusind astfel sa opreasca iesirile de bani din anii trecuti. 83

2.) Alpha Bank creste eficienta serviciul de internet banking prin lansarea de noi functionalitati (10.04.2013) Alpha Bank Romania lanseaza noi functionalitati pentru utilizatorii serviciului de internet banking Alpha Click, asigurand simultan reducerea timpului de efectuare a operatiunilor, transparenta sporita, acces rapid la informatii despre tranzactii si detalii suplimentare aferente istoricul contului. Datorita noilor functionalitati, atat persoanele juridice, cat si persoanele fizice care utilizeaza serviciul Alpha Click au posibilitatea sa regaseasca rapid informatii despre tranzactiile efectuate utilizand numele sau IBAN-ul beneficiarului sau al platitorului drept criterii de cautare. De asemenea, pot vizualiza mai multe detalii despre depozite, iar informatiile privind activitatea conturilor sunt acum disponibile pentru intreg istoricul clientului, fara limita de timp. Totodata, utilizatorii pot sa vizualizeze comisioanele aferente unei plati, inainte de finalizarea tranzactiei, dar si sa afle motivul pentru care o tranzactie a fost respinsa la plata. Alpha Bank Romania a lansat serviciul de internet banking in anul 2005. In prezent Alpha Click are peste 33.000 de utilizatori, iar mai mult de 60% din tranzactiile bancii sunt realizate prin intermediul internetului. Comparativ cu anul anterior, in 2012, pe segmentul persoanelor fizice s-a inregistrat o crestere de peste 20% a numarului de clienti care utilizeaza in mod frecvent serviciul (clienti activi). Dintre factorii care au influentat aceasta evolutie amintim: comisioanele mai mici oentru operatiuni in comparatie cu cele de la ghiseu, numarul mare de furnizori de utilitati disponibili pentru plata facturilor, dar si functionalitatile dedicate pentru administrarea economiilor personale (constituire/lichidare depozite, alimentare card de credit). ATE Bank 1.) SIF Oltenia pune piciorul in prag in negocierile pentru vanzarea ATE Bank (03.04.2013) Vanzarea ATE Bank Romania este intarziata de cererea SIF Oltenia de a se retrage din banca si a-si recupera investitia de 300.000 de euro, odata cu divizarea institutieide credit, presedintele societatii de investitii, Tudor Ciurezu, afirmand ca isi asuma si o pierdere totala daca afacerea esueaza. "Este o situatie mai critica cu banca. Eu am promisiunea ca vor fi cumparate tilturile SIF. La discutiile de ultima data cu persoanele din anturajul afacerii spuneau ca sunt interesati in preluarea participatiei SIF. Asteptam sa vedem", a declarat presedintele SIF Oltenia, Tudor Ciurezu. Intrebat daca prin blocarea tranzactiei SIF nu risca sa piarda intreaga participatie la ATE Bank, Ciurezu a raspuns ca in afaceri "se pierde si se castiga". In varianta in care SIF Oltenia se va adresa in instanta, se va dispune, potrivit legii societatilor comerciale, plata actiunilor la valoarea nominala rezultata din evaluarea bancii, care in prezent are patrimoniu negativ. In cazul in care tranzactia esueaza, Piraeus Bank are varianta de a prelua doar o parte din activele ATE Bank si sa ceara lichidarea institutiei de credit. La mijlocul anului trecut, Piraeus Bank Grecia a preluat ATE Bank Grecia, inclusiv toate sucursalele din regiune, adica si 93,27% din actiunile ATE Bank Romania. Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti UCECOM detine 3,83% din actiunile ATE, in valoare nominala de 8,45 milioane lei, iar restul titlurilor sunt impartite intre 2.330 de persoane fizice si juridice (2,07% din actionariat - 4,57 milioane lei si 105 firme cu 0,84%, respectiv actiuni de 1,84 milioane lei), dintre care o participatie de 0,6% apartine SIF Oltenia. Piata a relatat in luna octombrie a anului trecut ca ATE Bank Romania va fi cumparata partial de cativa investitori romani si capitalizata initial pana la 60 de milioane de euro, urmand ca in 2013 sa fie atrasi mai multi investitori, inclusiv SIF-urile. "Avem o investitie de 300.000 de euro pe care vreau s-o recuperez. As investi intr-o banca sanatoasa, dar deocamdata vreau sa ies (...) Oricum, este acelasi lucru. De ce nu ar da 300.000 de euro pentru o tranzatie care valoreza mai mult de 1 milion de euro? Pentru ca a lichida o banca se fac cheltuieli si timpul necesar lichidarii costa", a mai spus Ciurezu. Potrivit situatiei detaliate privind investitiile publicate de SIF Oltenia pentru finele anului trecut, participatia la ATE Bank este inregistrata cu o valoare de 354.000 de lei si nu de 300.000 de euro. SIF Oltenia are in prezent cele mai mari participatii in sistemul bancar romanesc, in conditiile in care a ramas singura societate de investitii financiare care nu si-a lichidat detinerile de la BCR, unde mai are o cota de 6,2973% din actiunile bancii. SIF Oltenia mai detinea la finele anului trecut 4,16% din titlurile BRD - Group Societe Generale. Raportul privind investitiile arata ca cele mai multe plasamente ale SIF Oltenia in depozite erau constituite la Banca Transilvania, respectiv 32 milioane de lei. 2.) Piraeus a vandut filiala ATE Bank din Romania pentru 10 mil. euro (17.04.2013) 84

Piraeus Bank Grecia a vandut subsidiara ATE Bank din Romania unor investitori romani, pentru aproximativ 10 milioane de euro, au declarat surse din filiala locala a bancii grecesti. "Cumparatorii romani au preluat doar autorizatia bancii, impreuna cu infrastructura si capitalul social, iar bilantul ATE Bank va fi absorbit de Piraeus", au declarat sursele citate. Au existat semnale inca din luna octombrie a anului trecut ca ATE Bank Romania, preluata la mijlocul anului trecut de Piraeus Bank, va fi cumparata partial de cativa investitori romani si capitalizata initial pana la 60 de milioane de euro, urmand ca in 2013 sa fie atrasi mai multi investitori, inclusiv SIF-urile, iar capitalurile sa ajunga la 200 milioane euro. In toamna anului trecut a aparut in piata informatia ca un grup format din peste zece oameni de afaceri, printre care se vehiculau nume precum Gruia Stoica sau Dorel Umbrarescu, la care se alaturau cele cinci societati de investitii financiare, va prelua afacerea ATE Bank in Romania. Surse spuneau atunci insa ca tranzactia va fi realizata de un numar minim de investitori, urmand ca ulterior sa se deschida posibilitatea si altor oameni de afaceri sa investeasca, inclusiv societatilor de investitii financiare. Noua banca ar urma sa fie condusa de fostul prim-vicepresedinte Raiffeisen Bank Marinel Burduja, care este si artizanul negocierilor. Burduja nu a putu fi contactat. Burduja a fost numit pe 15.04.2013 in Consiliul de Administratie al Leumi Bank, decizie confirmata atat de el, cat si de oficialii bancii. Numirea lui Burduja in Consiliul de Administratie al bancii ar putea sugera ca israelienii de la Leumi sunt dispusi sa renunte la filiala din Romania in cazul unei oferte oportune. La mijlocul anului trecut, Piraeus Bank Grecia a preluat ATE Bank Grecia, inclusiv toate sucursalele din regiune, adica si 93,27% din actiunile ATE Bank Romania. ATE Bank Romania a fost infiintata in anul 1990, ca Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa, fiind prima banca cu capital mixt (roman si strain) din Romania. In iunie 2006 Agricultural Bank of Greece (ATE Bank Greece) a preluat pachetul majoritar de actiuni. Odata cu schimbarea actionarului majoritar s-a modificat si numele bancii, devenind astfel ATE Bank Romania. Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti UCECOM detine 3,83%din actiunile ATE, in valoare nominala de 8,45 milioane lei, iar restul titlurilor sunt impartite intre 2.330 de persoane (2,07% din actionariat 4,57 milioane lei si 105 firme cu 0,84%, respectiv actiuni de 1,84 milioane lei). 3.) Unul din regii asfaltului va plati 10,3 mil. euro pentru ATE Bank Romania (18.04.2013) Omul de afaceri Dorin Umbrarescu a semnat un acord cu Piraeus Bank pentru preluarea subsidiarei ATE Bank Romania, urmand sa plateasca 10,3 milioane de euro pentru 93,27% din actiunile institutiei de credit, a anuntat, pe 18.04.2013, grupul bancar elen. Transferul va avea loc dupa finalizarea transferului majoritatii activelor si pasivelor catre Piraeus Bank Romania, precum si dupa obtinerea avizului autoritatilor de reglementare. "Transferul va avea loc dupa finalizarea separarii majoritatii activelor si pasivelor ATE Bank Romania si integrarea acestora in Piraeus Bank Romania", se arata intr-un comunicat transmis de banca elena bursei din Atena. Agentia Mediafax a publicat in luna octombrie a anului trecut ca ATE Bank Romania, preluata la mijlocul anului trecut de Piraeus Bank, va fi cumparata partial de cativa investitori romani si capitalizata initial pana la 60 de milioane de euro, urmand ca in 2013 sa fie atrasi mai multi investitori, inclusiv SIF-urile, iar capitalurile sa ajunga la 200 milioane euro. In toamna anului trecut a aparut in piata informatia ca un grup format din peste zece oameni de afaceri, printre care se vehiculau nume precum Gruia Stoica sau Dorel Umbrarescu, la care se alaturau cele cinci societati de investitii financiare, va prelua afacerea ATE Bank in Romania. Surse spuneau atunci insa ca tranzactia va fi realizata de un numar minim de investitori, urmand ca ulterior sa se deschida posibilitatea si altor oameni de afaceri sa investeasca, inclusiv societatilor de investitii financiare. Noua banca ar urma sa fie condusa de fostul prim-vicepresedinte Raiffeisen Bank Marinel Burduja, care este si artizanul negocierilor. Burduja a fost numit pe 18.02.2013 in Consiliul de Administratie al Leumi Bank, decizie confirmata atat de el, cat si de oficialii bancii. Numirea lui Burduja in Consiliul de Administratie al bancii ar putea sugera ca israelienii de la Leumi sunt dispusi sa renunte la filiala din Romania in cazul unei oferte oportune. La mijlocul anului trecut, Piraeus Bank Grecia a preluat ATE Bank Grecia, inclusiv toate sucursalele din regiune, adica si 93,27% din actiunile ATE Bank Romania. ATE Bank Romania a fost infiintata in anul 1990, ca Banca pentru Mica Industrie si Libera Initiativa, fiind prima banca cu capital mixt (roman si strain) din Romania. 85

In iunie 2006 Agricultural Bank of Greece (ATE Bank Greece) a preluat pachetul majoritar de actiuni. Odata cu schimbarea actionarului majoritar s-a modificat si numele bancii, devenind astfel ATE Bank Romania. Uniunea Nationala a Cooperatiei Mestesugaresti UCECOM detine 3,83%din actiunile ATE, in valoare nominala de 8,45 milioane lei, iar restul titlurilor sunt impartite intre 2.330 de persoane (2,07% din actionariat 4,57 milioane lei si 105 firme cu 0,84%, respectiv actiuni de 1,84 milioane lei). Dorinel Umbrarescu este unul dintre "regii asfaltului" in Romania, cu o avere estimata la 360-380 milioane euro, in crestere fata de anul trecut. Omul de afaceri de 51 de ani controleaza impreuna cu sotia sa companiile UMB Spedition si Tehnostrade. Compania de constructii Tehnostrade a inregistrat anul trecut venituri de 136 milioane euro, iar profitul a urcat la 30 milioane euro, apropiindu-se astfel de nivelul record din 2009. Prin cele doua companii, Umbrarescu a realizat profituri de 70 milioane euro si afaceri cumulate de 320 milioane euro. Umbrarescu este in top 10 milionari din Romania. Bancpost 1.) Bilantul activitatii Alpha Bank, Bancpost in 2012 (01.04.2013) Subsidiarele locale ale bancilor elene Alpha si Eurobank ( Bancpost) au raportat anul trecut pierderi de 57 mil. euro din cauza presiunii creditelor neperformante si in contextul scaderii cu doua cifre a veniturilor din dobanzi si comisioane, potrivit datelor publicate la Atena,. Eurobank a avut o pierdere neta de peste 35 mil. euro in 2012, in crestere cu 40% fata de anul anterior, dupa ce o cincime din veniturile operationale s-au evaporat, in timp ce Alpha a avut un rezultat negativ de 22 mil. euro, fata de un profit brut de 12 mil. euro in anul anterior. Cele doua banci au avut cheltuieli cu provizioanele de peste 200 mil. euro, la venituri operationale de 350 mil. euro. La acestea se adauga cheltuieli operationale de 220 mil. euro. Cresterea provizioanelor vine in contextul in care rata creditelor neperformante a continuat sa creasca si a ajuns la 23% in cazul Bancpost si 13% in cazul Alpha Bank. Scaderea veniturilor si cresterea ratei creditelor neperformante vine in contextul in care bilanturile de credite ale celor doua banci au continuat sa se subtieze. Alpha si Bancpost raportau la finalul lunii decembrie 2012 credite de 6 mld. euro, in scadere cu 8% fata de aceeasi perioada din 2011 . Depozitele, in schimb, s-au mentinut la echivalentul a 3 mld. euro, grecii reusind astfel sa opreasca iesirile de bani din anii trecuti. 2.) Bancpost si Banca Romanesca nu mai fuzioneaza deocamdata (10.04.2013) Fuziunea dintre EFG Eurobank, institutie ce controleaza in Romania Bancpost si NBG care detine Banca Romaneasca a fost suspendata. Decizia vine ca urmare a hotararii bancii centrale a Greciei ca cele doua banci sa-si deruleze separat procesele de recapitalizare, Fondul Elen pentru Stabilitate Financiara urmand sa decida daca tranzactia va mai avea loc. Totusi oficialii de la Atena sunt optimisti, subliniind faptul ca suspendarea nu inseamna ca procesul de fuziune nu va mai avea loc. Nu exista niciun motiv sa se declare sfarsitul fuziunii dintre NBG i Eurobank, a declarat ministrul Finantelor din Grecia, G. Stournaras. Acesta a sustinut ca modelul preferat de guvernul din Grecia pentru intarirea sistemului bancar este de consolidare prin fuziuni. Pana la sfaritul lunii aprilie 2013 recapitalizarea bancilor elene se va incheia iar suma detinuta de 50 miliarde de euro este mai mult decat suficienta., a mai precizat ministrul grec in aceasta seara. Procedurile si termenele pentru recapitalizrea NBG si EFG Eurobank, precum si a Alpha Bank si Piraeus Bank, vor decurge conform planurilor. Toate cele patru banci de importanta sistemica trebuie sa fie recapitalizate pana la sfarsituil lunii aprilie, potrivit Bancii Greciei, citate de Kathimerini. 3.) Bancpost a lansat un cont de economii pentru copii cu asigurare de viata (16.04.2013) Parintii care doresc sa economiseasca pentru copiii lor pot deschide un cont special la Bancpost. Contul beneficiaza si de asigurare de viata pentru parinti, atasata. Planul de economii pentru copii este destinat parintilor cu copii de pana la 15 ani si ofera la pachet un cont bancar deschis pe numele copilului si o asigurare de viata cu componenta de economisire. Asigurarea este acordata de Eurolife ERB si este incheiata pe numele parintelui, iar beneficiar este copilul. In cazul in care parintii decedeaza, societatea de asigurari preia plata primelor astfel incat la maturitatea contractului, copilul primeste in cont suma asigurata si componenta aferenta participarii la profit. Perioada pe care se poate incheia planul de economii este de minimum 10 ani, insa la finalul contractului copilul beneficiar nu trebuie sa depaseasca 25 ani. 86

La incheierea contractului, clientul poate opta pentru cresterea anuala automata a primei de asigurare cu 5%, in scopul protectiei la inflatie. Pe langa plata primei de asigurare la intervale regulate, parintele poate face depuneri oricand si de orice valoare in contul de economii al copilului, fiind permise totodata si retrageri de sume. 4.) Ce este riscul valutar si ce impact poate avea asupra costurilor unui credit (23.04.2013) Fiecare beneficiar al unui credit in valuta trebuie sa cunoasca riscurile pe care si le asuma la contractarea unui asemenea produs. Chiar daca, per total, costurile finantarilor in euro sunt mai mici decat cele ale imprumuturilor in lei, cursul valutar poate da peste cap calculele initiale, in conditiile unei ipotetice aprecieri a monedei unice europene fata de leu. In acest caz, clientul va scoate mai multi bani din buzunar pentru a acoperi rata creditului. Aceeasi poveste se poate intampla insa si in sens invers in cazul deprecierii euro, acesta fiind practic cazul fericit pentru beneficiarii de credite in moneda unica europeana, care vor plati mai putin pentru a cumpara suma in euro necesara achitarii transei lunare. Bancpost este singura institutie de credit locala ce furnizeaza pe pagina proprie de Internet informatii amanuntite despre implicatiile pe care-l manifesta riscul valutar asupra clientilor beneficiari de imprumuturi in valuta. De asemenea, Bancpost promoveaza si un model de calcul pentru a ilustra impactul generat de riscul valutar asupra unui credit. Detaliile despre riscul valutar sunt disponibile in cadrul documentului Ghidul Clientului pentru Creditul EuroIpotecar. Riscul valutar este un risc asociat creditelor acordate persoanelor fizice in valuta sau indexate la cursul unei valute si reprezinta posibilitatea inregistrari unei pierderi de catre client ca urmare a aprecierii valutei contractului de credit in raport cu valuta in care acesta realizeaza venitul, in intervalul de timp dintre momentul acordarii creditului si scadenta finala a acestuia. In cazul materializarii riscului valutar rata creditului in echivalentul monedei de incasare a venitului va creste comparativ cu cea de la momentul acordarii creditului, aceasta situatie conducand la o crestere a costului creditului raportat la moneda de incasare a venitului, precizeaza reprezentantii Bancpost. Iata mai jos exemplul de materializare a riscului valutar prezentat de Bancpost in cazul unui credit de 75.000 de euro acordat in data de 05 ianuarie 2009 pe 25 de ani cu o dobanda curenta de 6,25% si incasarea veniturilor in moneda nationala.

5.) Eurobank a capitulat: Bancpost va intra sub controlul statului elen (23.04.2013) Banca elena Eurobank Ergasias intentioneaza sa ceara recapitalizarea de catre Fondul Elen pentru Stabilitate Financiara, trecand astfel in proprietate publica, dupa ce nu a reusit sa gaseasca investitori privati, astfel ca filiala din Romania, Bancpost, va intra sub controlul statul elen. Fondul Elen pentru Stabilitate Financiara va acoperi suma de 5,8 miliarde de euro de care Eurobank are nevoie pentru a intruni criteriile de sustenabilitate, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Fondul ar putea derula procesul de recapitalizare incepand chiar de saptamana urmatoare, dupa o adunare generala a actionarilor bancii. Eurobank ar putea deveni, astfel, prima insitutie de credit sistemica din Grecia care va fi complet recapitalizata, potrivit unui anunt al bancii. Decizia recapitalizarii imediate este cea mai buna varianta, intrucat a fost tehnic imposibil bancii sa gaseasca investitori privati care sa participe la majorarea de capital intr-un interval scurt de timp, dupa suspendarea fuziunii cu National Bank of Greece. Statul elen discuta cu Troica creditorilor internationali ai Greciei, UE, FMI si Banca Centrala Europeana (BCE), privind eventuala vanzare a bancilor care vor fi nationalizate in procesul de recapitalizare. 87

Troica vrea trecerea bancilor cat mai repede sub control privat, in timp ce statul elen vrea sa evite impunerea unui termen limita pana la care sa gaseasca cumparatori. Necesarul de capital al bancilor grecesti a fost stabilit la 9,7 miliarde de euro pentru NBG, 5,8 miliarde euro pentru Eurobank, 4,5 miliarde euro pentru Alpha Bank si 7,3 miliarde de euro pentru Piraeus Bank. Piraues Bank a confirmat pe 22.04.2013 finalizarea preluarii Millennium Bank Grecia de la grupul portughez Millennium BCP pentru 1 milion de euro. Grupul portughez va participa la majorarea de capital a bancii cu 400 de milioane de euro, cea ce inseamna ca banca elena a acoperit peste 10% din necesarul de recapitalizare din surse private, prag minim pentru a-si mentine caracterul privat. Cele mai mari patru banci elene, National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus Bank, vor fi recapitalizate, integral sau partial, de Fondul pentru Stabilitate Financiara al Greciei in aceasta luna. Recapitalizarea, cu bani de la fondul de urgenta al zonei euro, este necesara dupa ce bancile au inregistrat pierderi foarte mari in urma participarii anul trecut la un program de stergere a unor datorii de peste 100 de miliarde de euro ale statului elen. Pentru a nu intra sub controlul fondului de stat, bancile au nevoie ca investitori privati, actualii actionari sau noi investitori, sa subscrie cu 10% la noua emisiune de titluri derulata in scopul recapitalizarii. National Bank of Greece este prezenta in Romania prin Banca Romaneasca, iar Alpha Bank si Piraeus Bank opereaza sub nume propriu. EFG Eurobank, actionarul majoritar al Bancpost, a inregistrat anul trecut in Romania pierderi de 35,2 milioane de euro, dupa un rezultat negativ de 25,1 milioane de euro in 2011. Activele EFG Eurobank totalizau la sfarsitul anului trecut 4,09 miliarde de euro, sub nivelul de 4,15 miliarde euro la sfarsitul primelor noua luni 2012 si 4,54 miliarde de euro in decembrie 2011. Soldul de credite al EFG in Romania era la 31 decembrie 2012 de 2,95 miliarde de euro, sub cel de 3,1 miliarde de euro la sfarsitul primelor noua luni. In decembrie 2011, soldul creditelor EFG a fost de 3,22 miliarde de euro. EFG avea la 31 decembrie 2012 un portofoliu de depozite in valoare de 1,74 miliarde de euro, in crestere de la 1,7 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie 2012. La finele lui 2011, portofoliul depozitelor era de 1,8 miliarde de euro. National Bank of Greece si Eurobank au negociat o fuziune pana la inceputul acestei luni, cand operatiunile, destul de avansate, au fost suspendate, ca urmare hotararii bancii centrale a Greciei ca cele doua institutii de credit sa-si deruleze separat procesele de recapitalizare. Fondul Elen pentru Stabilitate Financiara va decide daca tranzactia va mai avea loc. Creditorii internationali ai Greciei s-au opus formarii unui grup bancar de dimensiunile celui rezultat in urma fuziunii NBG-Eurobank, intrucat au considerat ca ar fi fost dificila gasirea unui investitor strain care sa preia banca. Reprezentantii troicii au optat, in schimb, pentru pastrarea unui sistem bancar cu patru institutii de credit mari. 6.) Cardurile American Express vor putea fi folosite pentru plata la terminalele instalate de UniCredit Tiriac Bank, la comerciantii parteneri (24.04.2013) UniCredit Tiriac Bank a incheiat un acord cu Bancpost, banca ce detine licenta exclusiva de emitere si acceptare a cardurilor American Express in Romania, prin care cardurile American Express vor putea fi folosite si pentru plata la terminalele instalate de UniCredit Tiriac Bank la comerciantii parteneri. In Romania, Bancpost emite exclusiv trei tipuri de carduri de credit sub sigla American Express: American Express Gold, American Express Green si EuroLine American Express (prin ERB Retail Services). Astfel, UniCredit Tiriac Bank si Bancpost sunt singurele banci din Romania care accepta carduri American Express pentru plata cu cardul la comerciantii parteneri. Tranzactiile realizate la POS-urile UniCredit Tiriac Bank sau Bancpost, nu presupun niciun comision pentru clienti, indiferent de emitentul cardului. UniCredit Tiriac Bank opereaza in prezent o retea de aproximativ 12.800 si Bancpost aproximativ 8.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianti. UniCredit Tiriac Bank si Bancpost se angajeaza sa sprijine extinderea acceptarii la plata a cardurilor American Express in Romania. UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banca europeana de top cu reteaua cea mai extinsa din Europa Centrala si de Est, numarand peste 3.900 sucursale. In Romania, UniCredit Tiriac Bank este una dintre principalele institutii financiare, oferind servicii si produse de inalta calitate pentru toate categoriile de clienti. Banca deserveste 591.000 de clienti, printr-o retea de 208 sucursale. Banca isi propune sa mentina permanent clientul in centrul activitatilor sale, sa fie un partener cu care se lucreaza usor si sa fie o parte foarte activa a comunitatilor in care isi desfasoara activitatea. Grupul UniCredit este prezent pe piata din Romania si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) si UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS). 88

Bancpost este o banca universala de Top 10, cu o prezenta de 22 de ani in Romania si peste 1 milion de clienti corporativi, de retail si institutionali pentru care ofera o gama variata de solutii financiar-bancare eficiente si de incredere. Bancpost este totodata unul dintre liderii pietei locale de carduri - a dezvoltat retele extinse de peste 570 ATM-uri, 8.100 POS-uri si 260 APS-uri care ofera accesul comod si permanent la serviciile Bancii. Bancpost este partenerul exclusiv in Romania al American Express in ceea ce priveste emiterea si acceptarea cardurilor de credit si este totodata reprezentant Visa si MasterCard. Bancpost a fost recunoscuta de "VISA Forum Romania drept "Credit Card Visa Champion pentru cea mai puternica crestere neta a portofoliului de carduri de credit Visa pe piata bancara din Romania in 2012. CEC Bank 1.) CEC negociaza un imprumut de 45 mil. euro de la BEI pentru creditarea firmelor mici si mijlocii (19.04.2013) Banca de stat CEC Bank urmeaza sa obtina o linie de credit de aproximativ 45 mil. euro de la Banca Europeana de Investitii (BEI) - banca Uniunii Europene, ca sursa de finantare pentru proiecte de dimensiuni mici si medii derulate de IMM-uri, companii de talie medie si entitati din sectorul public. Acordul de imprumut parcurge in prezent circuitele de evaluare din cadrul institutiei financiare internationale. BEI a accelerat de anul trecut acordarea de linii de credit bancilor din Romania: BCR, Raiffeisen, Intesa Sanpaolo, BRD, UniCredit au obtinut deja aprobarea contractelor, in timp ce ING si CEC inca asteapta. Citibank 1.) Pandi, Citibank: Cinci banci s-au batut pentru protofoliul de clienti al Citi (01.04.2013) Portofoliul de clienti persoane fizice al Citibank Romania, vandut recent catre Raiffeisen, a starnit un real interes in piata, cinci banci concurand pentru preluarea depozitelor de 175 milioane euro si a creditelor de cea mai buna calitate, de apoape 100 milioane euro, a spus Tibor Pandi, CEO al Citi Romania. Raiffeisen Bank a anuntat la sfarsitul lunii martie 2013 ca va prelua portofoliul de peste 100.000 de clienti ai Citibank Romania si ar putea prelua astfel depozite de 175 milioane euro si credite de aproape 100 milioane euro. De asemenea, toti angajatii Citi Romania din departamentul dedicat persoanelor fizice vor trece la Raiffeisen, in concordanta cu prevederile UE care reglementeaza obligatia cumparatorului de "a se ocupa" de angajatii vanzatorului. Insa, impresionant la aceasta tranzactie este timpul scurt in care ea s-a perfectat, circa trei luni si jumatate. Potrivit lui Pandi, cel mai important aspect pentru rapiditatea cu care s-a ajuns la un deal a fost calitatea portofoliului. Citi a raportat o rata de neperformanta sub 1% in cazul creditelor de nevoi personale si a cardurilor de credit, una dintre cele mai mici din piata, in conditiile in care a tintit doar "clientii de la varful pietei, adica oameni cu salrii si economii mari, care si-au dorit o banca internationala". "Acest portofoliu este genul de portofoliu pe care multe banci se concentreaza acum sa il obtina , intrucat imprumuturile de slaba calitate acordate populatiei - cel mai riscant segment din cauza supraindatorarii au provocat problemele pe care bancile le au in prezent. S-au dat multe credite iar aceasta strategie s-a dovedit riscanta si acum oamenii trebuie sa plateasca pretul. Citi a evitat aceste probleme dupa cum se observa din NPLuri", a subliniat Pandi. Directorul Citi considera ca tipul de clienti atrasi, adica cei care apreciza produsele inovative precum internetul si cardurile de credit, care calatoresc in strainatate, folosesc piata valutara si sunt interesati de investitii sunt clienti interesanti pentru o banca cumparatoare, care poate sa le ofere si alte servicii in afara produsului de imprumut. "Ca urmare, capitalul pe care il utilizezi pentru a credita respectivul client are un randament mai bun, pentru ca vei avea mai multe tranzactii cu acel client. In mod clar acesta a fost un atuu", considera Tibor Pandi. De asemenea, un alt avantaj a fost lipsa creditelor ipotecare, pentru ca pentru banci acestea ridica o problema din perspectiva finantarii pe termen lung. Creditele acordate de Citi erau pe scadente mici, sub cinci ani, si un aspect si mai important esta ca nu au fost acordate in moneda straina. Totodata, creditele se finantau aproape integral prin depozite, tinand cond ca era un raport de aproape 2 la 1 intre depozite si imprumuturi. Un alt avantaj pe care directorul Citi a tinut sa il sublinieze este calitatea personalului, care va fi preluat de Raiffeisen. 89

"Personalul nostru este foarte bine pregatit, au fost la training-uri sustinute de Citi la nivel global, deci este un beneficiu pentru un comparator, deoarece pot sa isi creasca staff-ul cu oameni foarte bine pregatiti, care au dovedit pe o piata ca pot atrage 100.000 de client in doar 2 ani si jumatate", a precizat CEO-ul Citibank Romania. Intrebat daca rapiditatea tranzactiei si calitatea portofoliului au determinat si un pret bun, Pandi a raspuns ca "suntem multumiti cu rezultatul tranzactiei. "Pretul nu este public, dar cred ca este o tranzactie care a adus cel mai bun rezultat pentru actionari, pentru angajati si pentru clientii nostri . Pentru noi nu a fost important doar sa vindem, sa inchidem afacerea, a fost important ca o institutie cu reputatie sa aiba grija de acesti client si de aceea am reusit sa facem acest deal cu Raiffaisen", a spus directorul Citi. Deocamdata, avand in vedere ca anuntul transferului este poaspat, "clientii au fost relativ neutri", in opinia lui Tibor Pandi acestia fiind in prezent in modul de asteptare. "Nu am avut pana acum vreo problema legata de plangeri din partea clientilor sau retragerea acestora. Pot spune ca cel mai bun cuvant pentru a defini acum clientii Citi este relaxati, dar intrebarile obisnuite apar. Ei spun ca doresc sa fie informati, sa afle care sunt conditiile, dar sunt lucruri pe care le vom discuta dupa ce vom primi aprobarea din partea Consiliului Concurentei", afirma Pandi. Intrebat daca Citi risca eventuale procese din partea clientilor nemultumiti, directorul general a spus ca, desi "am facut o analiza amanuntita asupra modului in care poate fi realizat acest transfer, nu poti spune niciodata niciodata". Citi da posibilitatea clientilor cu depozite sa accepte acest transfer catre Raiffeisen sau sa refuze si atunci trebuie sa anunte unde vor sa le fie virati banii. Intr-o situatie mai delicata sunt clientii cu imprumuturi, pentru ca daca refuza sa se transfere la Raiffeisen, trebuie sa achite creditul anticipat. Oricum ei au optiunea sa se refinanteze pentru a isi achita obligatiile fata de Citi. "Tinand cont ca nu se schimba conditiile, pentru ei (clientii cu credite de nevoi personale) nu ar trebui sa conteze prea mult", afirma Tibor Pandi. Pana in momentul in care transferul este incheiat si procesul de migratie se termina, data estimata fiind octombrie 2013, toti clientii sunt sub prevederile contractelor cu Citi, iar dupa 1 iulie 2012, data la care banca se asteapta sa obtina toate aprobarile, Raiffeisen poate incepe sa comunice cu acesti client si sa le faca oferte. "Nu ne asteptam insa la schimbari prea mari, pentru ca este in interesul Raiffeisen sa mentina acesti clienti, altfel au facut aceasta tranzactie degeaba. Daca ne uitam la dobanzile din piata, Citi nu este printre bancile cu cele mai mari dobanzi la depozite, asa ca nu cred ca va fi o problema pentru Raiffesen sa le faca o oferta similara", concluzioneaza Pandi. In decembrie anul trecut, Citibank a anuntat ca se va orienta in Romania activitatea corporate, iar in ceea ce priveste segmentul de retail este vizata o posibila vanzare. Decizii similare au fost luate in mai multe piete, ca parte a strategiei globale a Citi. Tibor Pandi a explicat ca nu s-a dorit reducerea expunerii pe Romania, banca urmand sa investeasca in continuare in segmentul corporate, la fel si in sectorul public. "Citi va fi o banca corporate, care va oferi insa si solutii pentru o parte din clientii persoane fizice, oferind clientilor cu averi peste medie acces catre serviciile centrului din Londra. Sunt servicii targetate pentru persoanele care fac comert si care vor sa aiba acces la o gama larga de produse investitionale", a precizat Pandi. El subliniaza ca nu a fost nicio problema cu Romania sau cu sectorul de retail din Romania, fiind o decizie strategica de reorientare pe mai multe piete, unde Citi "nu a atins o masa critica, nu a facut suficient profit sau unde nu ar fi atins o masa critica intr-o perioada foarte scurta de timp (cazul Romaniei)". Noi am fost foarte multumiti de business-ul din Romania, pentru ca in trei ani am construit una dintre cele mai sanatoase activitati, am construit un portofoliu de 100.000 de clienti, am introdus o serie de produse inovatoare, in special pe partea de online. Doar cu 3 agentii am obtinut numarul acesta de clienti si am atras o cota de piata semnificativa in cazul cardurilor de credit. Business-ul crestea foarte bine, dar pentru ca segmentul de retail sa treaca pe profit era nevoie de mult timp si multe investitii", a adaugat directorul Citibank Romania. O decizie similara a fost luata si in alte tari: Turcia, Pakistan, Uruguay, Paraguay si au fost luate de asemenea masuri de reducere a numarului de sucursale in Brazilia, SUA si Coreea de Sud, ducand astfel la restructurarea a 11.000 de posturi. "Deci, aceasta masura a fost doar un rezultat al acestei analize strategice facute la nivelul grupului. Citi trebuie sa se concetreze pe cele mai performante active, pentru ca nu putem sa fim ca banca orice pentru toata lumea. Trebuie sa ne concetram pe aspectele unde suntem buni, iar pe corporate suntem foarte buni. Sunt decizii grele, dar trebuie sa fie luate", conchide Tibor Pandi. Directorul general al Citibank Romania, Tibor Pandi, a mentionat ca dupa aceasta tranzactie Citi va fi o banca diferita, "pur orientata pe corporate".

90

"Costurile legate de operatiunile de retail vor disparea si, avand in vedere ca tranzactia nu a avut un impact material asupra business-ului nostru, intrucat nu depindeam de veniturile din retail fiind un segment tanar, asta inseamna ca vom avea mai multe fonduri pentru a lucra la proiectele de corporate", subliniaza Pandi. El precizeaza ca banca se va concentra pe ce face foarte bine, adica management-ul lichiditatilor, serviciile oferite firmelor care fac comert international, pe serviciile oferite companiilor ce folosesc produse mai sofisticate, piata valutara sau internetul. In plus, o arie la fel de importanta va ramane cea de trezorerie, pentru companiile care isi acopera riscurile, folosesc derivativele, doresc sa isi administreze fluxurile de lichiditati sau sa investeasca. "Focusul nostru va fi in mod sigur pe partea de creditare corporate. Credem ca este un potential mare de crestere in zona de IMM, o arie unde Citi a inceput sa investeasca din ce in ce mai mult la nivel global", a spus CEO-ul Citi . Totodata, creditarea sectorului guvernamental va ramane o prioritate a bancii. "Sectorul guvernamental nu creste, dar cand statul va avea nevoie vom fi acolo si vom continua sa ajutam". Pe de alta parte, chiar daca segmentul IMM are un potential mare de crestere in Romania si aparent se pot face bani frumosi din imprumutul companiilor mici si mijlocii, Pandi a explicat ca exista si un risc pe care o banca trebuie sa si-l asume. "Chiar daca marjele sunt mai mari in cazul IMM-urilor, acestea nu au un rating la fel de bun ca firmele mari si ca urmare trebuie sa pui deoparte mai mult capita. Deci o marja mai mare vine la pachet cu mai mult capital provizionat, ceea ce inseamna ca randamentul capitalului ar putea fi la fel ca in cazul companiilor mari care primesc imprumuturi cu marje mai mici de dobande", a explicat Pandi. Din punctul de vedere al profitabilitatii, sectorul IMM ar putea fi usor mai profitabil, dar la acest novel este si o competitie mai acerba. "Motivul pentru care nu sunt mult mai profitabile (creditele acordate IMMurilor) este ca suntem conservatori si urmarim doar IMM-urile de top. Insa, toate celelalte banci cauta si ele cele mai bune IMM-uri si ca urmare toate companiile mici de top se bucura de conditii foarte bune de credit. Nu poti taxa prea mult. Arma noastra in acest caz nu este reteaua, pentru ca nu avem o retea extinsa, dar concuram cu servicii foarte bune de cash management, solutii internet, managementul riscului, derivative, Forex si servicii de finantare a tanzactiilor comerciale la nivel mondial. Din fericire, in Romania nu mai exte alta banca cu o prezenta geografica internationala atat de mare ca Citi si de aceea orinde se vor duce companiile sa faca comert mai mult ca sigur ca va exista si acolo o sucursala Citi si va fi mult mai ieftin sa folosesti produse noastre destinate decontarilor in cazul tranzactiilor comerciale daca folosesti o singura banca. Banii ar putea sa nu fie chiar atat de important, cat mai degraba timpul scutit folosind o singura banca", a remarcat Tibor Pandi. El a adaugat ca pentru Citi IMM-urile sunt un pic mai mari decat la alte banci. "Nu ne uitam la companii cu 1-2 milioane de dolari cifra de afaceri, am incepe de la 5 milioane dolari, dar depinde de tipul si calitatea companilor. Si de sectoare, pentru ca nu acoperim real estate-ul", concluzioneaza Pandi. 2.) EMEA Finance Europe Banking Awards 2012: Citi, cea mai buna banca de investitii din Romania (25.04.2013) Citi a castigat premiul pentru "Cea mai buna banca de investitii din Romania, acordat de catre revista EMEA Finance in cadrul competitiei anuale "Europe Banking Awards 2012. Acest premiu reconfirma rezultatele obtinute de Citi in dezvoltarea pietei de capital din Romania. "Premiul EMEA Finance pentru cea mai buna banca de investitii din Romania recunoaste eforturile pe care le depunem la Citi Romania in sprijinul clientilor nostri persoane juridice din sectoarele public si privat. Pe parcursul anului 2012, am participat intr-o serie de tranzactii importante, precum emisiunea inaugurala de obligatiuni pe piata din SUA, cu scadenta la 10 ani, care a generat un interes crescut din partea investitorilor, a spus Tibor Pandi, Director General Citi Romania. Divizia de Corporate Banking a Citi Romania ofera o combinatie de servicii specializate, pornind de la finantari structurate, consultanta, accesarea pietelor de capital si pana la pregatirea expansiunilor prin achizitie. Echipa de specialisti romani si straini depune toate eforturile pentru a sprijini companiile multinationale sa acceseze piata locala, Citi propunandu-si sa devina prima optiune pentru comunitatea de business din Romania. EMEA Finance este o publicatie bilunara de top, al carei continut se concentreaza pe raportarea principalelor evenimente financiare, initiate si influentate de catre industria financiara din regiunea Europa, Estul Mijlociu si Africa. Potrivit criteriilor EMEA Finance, premiile Europe Banking Awards recunosc realizarile bancilor comerciale si de investitii din EMEA care se remarca in contextul industriei, demonstrand leadership pe pietele lor interne, atingand cote inalte de performanta si participand in tranzactii cheie atat pe plan local cat si regional. In acordarea premiilor s-au avut in vedere o serie de criterii structurale si de performanta, precum cota de piata, cresterea in clase de produse importante, profitabilitatea si strategia de business. Decernarea premiilor va avea loc in cadrul unui eveniment dedicat la Viena, in iunie 2013. 91

Bank of Cyprus 1.) Bank of Cyprus inchide temporar sucursala din Romania (01.04.2013) Bank of Cyprus suspenda operatiunile din Romania pentru o saptamana, incepand de la 1 aprilie, potrivit deciziei Bancii Centrale a Republicii Cipru, pentru a identifica o solutie de vanzare a sucursalei de la Bucuresti, iar clientii pot retrage bani de la bancomate, a anuntat luni banca. "In conformitate cu Legea 17/2013 din Republica Cipru (Legea privind rezolutia institutiilor de credit si a altor institutii), Bank of Cyprus (BoC) a fost introdusa in procedura de rezolutie (restructurare sau reorganizare). BoC functioneaza in Romania prin intermediul unei sucursale si agentiilor acesteia. Banca Centrala a Republicii Cipru, in calitatea sa de autoritate de supraveghere si rezolutie, a decis suspendarea operatiunilor din Romania ale BoC pentru o perioada de o saptamana, incepand de astazi, 1 aprilie 2013, in conformitate cu Legea nr. 17/2013 din Republica Cipru, in vederea identificarii unei solutii de vanzare a acesteia. BNR a fost notificata in acest sens", se arata in comunicatul Bank of Cyprus Romania. Banca noteaza ca pana la redeschiderea sucursalei si agentiilor acesteia din Romania, clientii pot folosi retelele de ATM, iar pentru necesitati deosebite "sunt invitati" sa contacteze call-center-ul sucursalei Bank of Cyprus. In comunicat se mai mentioneaza ca masurile de reorganizare sunt aplicate in conformitate cu art. 33 (aliniat 1) din Legea Bancara din Cipru si Directiva 2001/24/EC a Parlamentului si a Consiliului din 4 aprilie 2001. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat la finele saptamanii 25.-31.03.2013 ca activele celor doua banci cu capital cipriot prezente in Romania reprezinta doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin Romania, banca al carei actionar majoritar - Popular Bank of Cyprus va fi lichidat, are depozitele integral garantate. Bank of Cyprus detine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar romanesc, iar fiind o sucursala a unei banci din Uniunea Europeana, garantarea depozitelor este asigurata prin schiema de garantare din tara de origine, adica din Cipru. 2.) Opinia Blanculescu: Romanii cu conturi mari la Bank of Cyprus, in pericol sa piarda bani (02.04.2013) Bank of Cyprus a suspendat, pe 01.04.2013, operatiunile din Romania pentru o saptamana, in incercarea de a vinde sucursala de la Bucuresti. "Situatia este mai grava decat lasa sa se inteleaga acest comunicat al bancii", apreciaza consultantul financiar Ionel Blanculescu. Consultantul financiar spune ca romanii au in conturi peste 240 de milioane de euro la Bank of Cyprus, multe dintre acestea de peste 100.000 de euro, deci negarantate de statul cipriot. Prin urmare, cei cu conturi insemnate isi pot lua gandul de la recuperarea integrala a banilor, in cel mai bun caz vor mai primi inapoi 40% din bani, este de parere Ionel Blanculescu, care vorbeste despre o situatie extrem de dificila cu care se confrunta Bank of Cyprus. Bank of Cyprus Romania, inchisa temporar si va fi vanduta. Ce se intampla cu clientii. "Bank of Cyprus are 12 sucursale in Romania si depozite de 245 de milioane de euro. Insa aceasta banca nu a fost destinata publicului larg, ea este mai mult pentru partea de business, asa ca, din fericire, nu exista un numar mare de romani care au depus bani la aceasta banca. Totusi, in afara depozitelor de pana in 100.000 de euro, care sunt garantate pe teritoriul UE si in cazul carora nu se pune problema pierderii banilor, oamenii sunt in pericol de a pierde o parte din bani, mai exact cel putin 60% din depozitele care depasesc 100.000 de euro", spune Ionel Blanculescu, la RFI Romania. Intrebat care sunt sansele unui astfel de scenariu, consultantul financiar spune ca "din nefericire, sunt sanse mari ca acesta sa fie rezultatul impasului in care se afla banca". "Banii respectivi nu mai exista, iar in aceasta situatie 60% din bani, in cazul depozitelor de peste 100.000 de euro, vor fi pierduti. Comisia Europeana, de data aceasta, nu a mai vrut sa pompeze bani din mecanismul de stabilitate, asa cum a facut la celelalte state cu probleme. De ce? Pentru ca a vrut sa rada de pe fata pamantului Ciprul ca paradis fiscal. Daca vom vedea si celelalte zone asimilate paradisului fiscal, ca Luxemburg, Elvetia sau Lichtenstein, vor avea mari probleme din aceasta cauza, abia atunci vom putea spera ca in Romania sa creasca semnificativ nivelul veniturilor. E un paradox cinic poate, dar cu cat ii este mai greu Ciprului, cu atat ii va fi mai bine Romaniei cel putin la nivel bugetar", a mai spus Ionel Blanculescu. n fine, cnd vine vorba despre argumentele pentru care deponentii romni nu si-au scos la timp banii din aceast banc ce si are originile ntr-un stat extrem de afectat n ultima perioad de instabilitatea financiar si chiar n pericol de faliment, Ionel Blnculescu spune c desi avem antreprenori buni, nu avem educatie financiar. Pur si simplu nu au reusit s identifice aceste semnale care au existat. Ele ns nu vin pe tav, trebuie 92

captate si descifrate de regul de ctre specialisti. n ceea ce priveste vinderea acestei sucursale din Bucresti, sunt sceptic. 3.) Opinia ARB: Nu trebuie sa intram in panica pentru inchiderea sucursalelor Bank of Cyprus (02.04.2013) Decizia de inchidere temporara a sucursalelor din Romania ale Bank of Cyprus nu este un motiv de panica, iar banii deponentilor sunt in siguranta, pentru ca sistemul bancar de la noi este solid, a declarat, pe 01.04.2013, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea. "In Romania, sistemul bancar este altceva decat cel din Cipru. In ultima perioada, Banca Nationala si noi, Asociatia Romana a Bancilor, am sustinut ca sistemul bancar romanesc este solid, un sistem care poate face fata diverselor atacuri care ar putea aparea asupra sistemului bancar romanesc, prin atac intelegand si o situatie cum s-a intamplat cu cea din Cipru. Eu cred ca deponentii in sistemul bancar romanesc, si prin asta inteleg toate bancile comerciale din Romania, si in special deponentii in bancile care sunt membre ale Fondului de Garantare, nu trebuie sa isi faca probleme. Nu trebuie creata panica. Eu sper sa se rezolve cat mai repede situatia din Cipru, pentru a se ridica si aceasta oprire temporara a activitatii sucursalelor din Romania ale bancii cipriote", a spus Ghetea. Retragerile de la bancomatele din Romania nu sunt limitate, a precizat presedintele ARB. "Exista reglementari privind transferurile de capital de la sucursale catre bancile mama, iar acestea sunt supervizate de Banca Nationala si nu cred ca Banca Nationala o sa lase lucrurile sa se duca in directia" unor retrageri de capital din sucursalele bancii din Romania. Mai mult decat atat, eu cred ca Ciprul isi va rezolva problemele. Aici sistemul bancar este de opt ori mai mare decat PIB-ul, fata de cateva sute de milioane de euro pe care ii au ei aici in Romania", a explicat Gratian Ghetea. Subsidiara din Romania a Banc of Cyprus a anuntat, pe 01.04.2013, ca Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC) a decis suspendarea temporara, pentru o saptamana, a operatiunilor din Romania ale Bank of Cyrus, in aceasta perioada ramanand functionale doar bancomatele bancii. 'In conformitate cu Legea nr.17/2013 din Republica Cipru (Legea privind rezolutia institutiilor de credit si a altor institutii), Bank of Cyprus (BoC) a fost introdusa in procedura de rezolutie (restructurare si reorganizare). BoC functioneaza in Romania prin intermediul unei sucursale si al agentiilor acesteia. Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC), in calitatea sa de autoritate de supraveghere si rezolutie, a decis suspendarea operatiunilor din Romania ale BoC pentru o perioada de o saptamana, incepand de pe 1 aprilie 2013, in conformitate cu Legea nr.17/2013 din Republica Cipru, in vederea identificarii unei solutii de vanzare a acesteia. BNR a fost notificata in acest sens', arata comunicatul Bank of Cyprus Romania. 4.) Opinia BNR: Preluarea sucursalei Bank of Cyprus va aduce depozitele sub incidenta legii romanesti (02.04.2013) Vanzarea sucursalei Bank of Cyprus de la Bucuresti va aduce depozitele constituite la aceasta institutie sub incidenta legislatiei romanesti, suspendarea operatiunilor pana la finalizarea tranzactiei fiind negociata de saptamana trecuta de BNR cu banca centrala a Ciprului, afirma Adrian Vasilescu. "Masura este luata azi dimineata, dar este o masura negociata, inca de saptamana trecuta. N-am fost luati prin surprindere. Decizia lor este o decizie acceptata de BNR (...) Au intervenit bunele relatii si capacitatea de negociere si s-a ajuns la aceasta decizie de suspendare a activitatii in vederea identificarii unui cumparator, masura care in opinia BNR este o masura de protectie a depunatorilor, in sensul ca banca cumparatoare va prelua si activele si pasivele, si depozitele vor trece sub incidenta legii romanesti", a spus Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. El a explicat ca potrivit reglementarilor in vigoare, Bank of Cyprus, fiind infiintata in Cipru, autorizata si supravegheata de banca centrala din Cipru, se supune oricarei reglementari decise de institutia din acea tara. "Vom afla in zilele urmatoare daca exista sau nu interes. Eu cred ca exista si va fi gasit un cumparator bun", a continuat Vasilescu. Consilierul guvernatorului BNR a aratat ca desi sunt sanse mari pentru perfectarea unei preluari in numai o saptamana, exista si posibilitatea de prelungire a operatiunii. "Eu cred ca se va rezolva in aceasta saptamana", a conchis Vasilescu. Bank of Cyprus a anuntat pe 01.04.2013 c suspend operatiunile din Romnia pentru o sptmn, ncepnd de la 1 aprilie 2013, potrivit deciziei Bncii Centrale a Republicii Cipru, pentru a identifica o solutie de vnzare a sucursalei de la Bucuresti, iar clientii pot retrage bani de la bancomate. Guvernatorul BNR, Mugur Isrescu, a declarat la finele sptmnii trecute c activele celor dou bnci cu capital cipriot prezente n Romnia reprezint doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin Romnia, banc al crei actionar majoritar - Popular Bank of Cyprus va fi lichidat, are depozitele integral garantate.

93

Bank of Cyprus detine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar romnesc, iar fiind o sucursal a unei bnci din Uniunea European, garantarea depozitelor este asigurat prin schema de garantare din tara de origine, adic din Cipru. 5.) Bank of Cypus se restructureaza si in Romania. Accesul la bani este permis clientilor doar la ATM (01.04.2013) Sucursala Bank of Cyprus din Romania va intra in programul de reorganizare si restructurare a grupului bancar cipriot. Astfel, pana la finalizarea procesului, clientii au acces limitat la fonduri. Pana la redeschiderea sucursalei si a agentiilor acesteia din Romania, clientii pot folosi retelele de ATM, iar pentru necesitati deosebite sunt invitati sa contacteze call-center-ul sucursalei BoC, se precizeaza pe site-ul bancii. Bonk of Cyprus functioneaza in Romania prin intermediul unei sucursale, supravegheata de Banca Centrala a Ciprului. Aceasta a decis, suspendarea operatiunilor din Romania ale bancii timp de o saptamana, incepand cu 1 aprilie 2013, in vederea identificarii unei solutii de vanzare. BNR a fost notificata in acest sens. De asemenea, deoarece Bank of Cyprus este sucursala cipriota si nu persoana juridica romana, deponentii sunt protejati de schema de garantare a depozitelor din Cipru si nu de FGDB. Conditiile ramana insa aceleasi, cel mult 100.000 euro/persoana, fiind armonizate la nivelul UE. In alte state in care banca este prezenta, autoritatile de supraveghere locale au luat insa masuri chiar de la finalul anului trecut. Astfel, in Marea Britanie, Autoritatea de Supraveghere Financiara (FSA), a solicitat Bank of Cyprus inca de acum 1 an sa isi schimbe statutul din sucursala in banca britanica, pentru a intra sub umbrela autoritatilor englezesti. Unul dintre avantajele directe pentru clienti a fost transferul obligatiei de garantare a depozitelor de la instututia dedicata din Cipru catre cea din Marea Britanie. 6.) Presedintele Fondului de Garantare: Deponentii din Romania ai Bank of Cyprus au venit la niste conditii de dobanda, dar au fost informati ca este vorba de o sucursala a unei banci straine (02.04.2013) Eugen Dijmarescu, presedintele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, afirma pe 01.04.2013 ca solutia cea mai buna ar fi ca sucursala locala a Bank of Cyprus sa fie preluata de alta banca. "Cel mai bine ar fi sa existe un cumparator pentru Bank of Cyprus din Romania. Noi nu participam in etapa aceasta, ci vom interveni daca nu va fi gasita o solutie. Banca centrala trebuie sa ia o decizie. Situatia este inca in evaluare, a spus Eugen Dijmarescu. Intrebat daca deponentii din Romania la Bank of Cyprus Romania vor fi taxati in mod exceptional, ca in Cipru cu 60% din depozitele care depasesc 100.000 de euro, Dijmarescu a explicat ca deocamdata nu exista informatii in acest sens. "Deocamdata, ei insisi in Cipru nu au ajuns la o intelegere. Exista o diversificare a tipurilor de sucursale si filiale pe care le detine Bank of Cyprus in strainatate. In Londra au o filiala, o banca de sine statatoare, in Romania o sucursala, pe cand in Rusia este de alt tip, a declarat Dijmarescu. Seful FGDB a mai spus ca nefiind un caz de faliment, nu exista deocamdata intentia de activare a mecanismului de banca-punte. Oricum, Bank of Cyprus nu are dimensiunea unei bnci cu caracter sistemic. Dijmrescu nu a exclus ns posibilitatea ca Fondul de Garantare s intervin, totul depinznd de BNR si Bank of Cyprus. n ceea ce priveste faptul c depuntorii Bank of Cyprus nu sunt garantati de FGDB, ci de Fondul de Garantare din Cipru, el a precizat c deponentii au fost informati n momentul deschiderii depozitelor, prin contract, c este vorba de o sucursal, nu de o banc de sine stttoare. Deponentii din Romnia au venit la niste conditii de dobnd si au avut n fat toate prevederile contractuale, a spus presedintele FGDB. 7.) De unde si in ce conditii mai poti retrage banii de la Bank of Cyprus (03.04.2013) BNR anunta ca este in negocieri cu banca centrala din Cipru pentru preluarea Bank of Cyprus. Activele si pasivele vor fi vandute unei banci din Romania pentru ca depozitele sa nu fie impozitate ca in Cipru (intra sub supravegherea BNR). Astfel, nu va exista riscul ca si depozitele din Romania de peste 100.000 de euro sa fie impozitate cu 40% ca si in tara mama. De unde si in ce conditii mai poti retrage banii de la Bank of Cyprus: Cele 12 sucursale Bank of Cyprus vor fi inchise pentru o saptamana. Decizia a fost luata de banca centrala a Ciprului, iar agentiile de la noi s-au conformat pentru ca se supun legilor din tara de origine. Aviz celor care au bani la sucursalele Bank of Cyprus. Bancomatele raman deschise in perioada 1-7 aprilie, iar oamenii isi pot scoate banii. Insa, limita este de 4.000 de lei pe zi. Atentie! Cei care au nevoie de bani au la dispozitie bancomatele bancii care raman functionale, iar daca banii se epuizeaza pot scoate bani si de la bancomatele altor banci. Cei mai afectati vor fi cei care nu au card bancar. Acestia vor trebui sa astepte redeschiderea sucursalei. Banca noteaza ca pana la redeschiderea sucursalei si agentiilor acesteia din Romania, clientii pot folosi retelele de ATM, iar pentru necesitati deosebite sunt invitati sa contacteze call-center-ul sucursalei Bank of Cyprus. 94

Clientii sunt anuntati ca in aceasta perioada se cauta solutii pentru vanzarea bancii catre o alta institutie bancara din Romania si astfel depozitele vor intra sub supravegherea BNR. Pozitia BNR: Bank of Cyprus in evaluare Se cauta solutii ca banca sa fie vanduta, iar atunci activele si pasivele trec in intregime la banca cumparatoare. Iar banca cumparatoare, care va fi o banca romaneasca, (fie cu capital strin, fie cu capital romanesc) va avea depozitele sub incidenta legii romane, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Cel mai bine ar fi sa existe un cumparator pentru Bank of Cyprus din Romania. Noi nu participam in etapa aceasta, ci vom interveni daca nu va fi gasita o solutie. Banca centrala trebuie sa ia o decizie. Situatia este inca in evaluare, declara Eugen Dijmarescu, presedintele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancar Radu Ghetea a tinut sa precizeze clientilor sa fie calmi si sa astepte precizarile venite din partea reprezentantilor Bank of Cyprus. Este un caz izolat, este o banca relativ mica. Trecand peste acest aspect, noi sustinem ca sistemul bancar romanesc este un sistem solid si poate face fata unor astfel de atacuri, prin atacuri intelegand si un astfel de incident, a spus declarat seful ARB. 8.) O banca romaneasca a depus o oferta pentru preluarea Bank of Cyprus; ar putea fi vorba de Banca Transilvania (03.04.2013) Directorul Directiei de Supraveghere din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Nicolae Cinteza, a declarat ca o banc romaneasc a depus ofert neangajata pentru preluarea sucursalei Bank of Cypru, dar finalizarea tranzactiei este responsabilitatea autoritatilor din Cipru. Se pronunta numele Banca Trasilvania ca fiind deocamdata unicul ofertant al operatiunilor Bank of Cyprus din tara noastra, informatia nefiind confirmata nici de institutia de credit de la Cluj si nici de reprezentantii BNR, ci fiind atribuita unor surse din piata. Banca Transilvania si-a manifestat interesul pentru preluarea operatiunilor din Romania ale Bank of Cyprus, depunand o oferta (neangajanta) in procesul initiat peste noapte de autoritatile din Cipru pentru gasirea unui cumparator, conform unor surse de pe piata bancara. Relatia dintre Bank of Cyprus si Banca Transilvania este foarte stransa avand in vedere ca banca cipriota detine de trei ani 9,8% din actiunile bancii din Cluj. De asemenea, banca din Cluj are o sucursala in Cipru. Avand in vedere pe de o parte specificatia venita din partea lui Nicolae Cinteza ca oferta neangajata pentru preluarea Bank of Cyprus a venit din partea unei banci romanesti si, pe de alta parte, legatura stransa dintre cele doua institutii de credit, informatia pare credibila. 9.) Clientii Bank of Cyprus pot retrage bani de la ATM-urile Banca Transilvania fara a plati comision (03.04.2013) In mod uzual, conform ofertei afisate pe site-ul institutiei de credit, clientii Bank of Cyprus pot folosi bancomatele Banca Transilvania pentru a retragere numerar fara a plati comision. Pana la redeschiderea sucursalei si a agentiilor acesteia din Romania, clientii pot folosi retelele de ATM, iar pentru necesitati deosebite sunt invitati sa contacteze call-center-ul sucursalei Bank of Cyprus, este indicatia pe care o da clientilor sai banca cipriota, fara a specifica insa daca pentru retragerile de numerar trebuie folosite numai bancomatele proprii. Lista de taxe si comisioane aplicabile cardurilor emise de Bank of Cyprus include si informatii cu privire la costurile pe care le presupune retragerea de numerar de la ATM-urile altor banci. Astfel, aceasta operatiune nu este taxata in cazul in care sunt utilizate bancomatele Bank of Cyprus si cele ale Bancii Transilvania. Practic, este vorba despre un parteneriat intre cele doua banci sustinut de relatia de rudenie dintre Banca Transilvania si Bank of Cyprus, in conditiile in care institutia de credit cipriota detine aproape 10 procente din actiunile bancii de la Cluj. Bank of Cyprus are incheiate colaborari si cu alte banci, respectiv Piraeus Bank, Banca Romaneasca, Volksbank si ATEbank, in baza carora posesorii de carduri sunt taxati cu un comision mai mic daca folosesc bancomatele acestor institutii. Practic, in loc de costul standard de 0,5% + 2,5 lei, clientii Bank of Cyprus achita 0,5% + 1 leu. Limita totala zilnica ce poate fi tranzactionata prin intermediul cardurilor Bank of Cyprus este de 8.000 de lei, in conditiile in care retragerea zilnica de numerar nu trebuie sa depaseasca 4.000 de lei, iar platile la comercianti si in mediul virtual efectuate intr-o zi pot totaliza 4.000 de lei. 10.) Cinteza, seful supravegherii din BNR, despre situatia de la Bank of Cyprus Romania: Daca esueaza preluarea, sunt garantate doar depozitele sub 100.000 de euro (03.04.2013) O banca romaneasca a depus oferta neangajata pentru preluarea sucursalei Bank of Cyprus, dar finalizarea tranzactiei este responsabilitatea autoritatilor din Cipru, afirma seful supravegherii BNR, Nicolae Cinteza, precizand ca, in cazul unui esec, vor fi garantate depozitele de sub 100.000 de euro. 95

Directorul Directiei Supraveghere din BNR, a mai afirmat ca in urma discutiilor cu banca centrala din Cipru si Autoritatea Bancara Europeana, BNR a fost doar notificata de suspendarea temporara a activitatii sucursalei din Romania in scopul identificarii unei solutii de catre autoritatile cipriote, dar competenta apartine integral si exclusiv autoritatilor cipriote. Redam integral interviul cu directorul Directiei Supraveghere din Banca Nationala a Romaniei, Nicolae Cinteza: Reporter: Care este situatia la sucursala Bank of Cyprus? Mai face operatiuni in acest moment? Ce fel de operatiuni si ce se intampla daca un client are de efectuat plati scadente sau are depozite scadente in perioada de suspendare temporara a activitatii? Nicolae Cinteza: Decizia este a bancii centrale a Ciprului, institutie care autorizeaza si supravegheaza sucursala din Romania a Bank of Cyprus. Fiind sucursala a unei banci straine, Bank of Cyprus Romania nu are personalitate juridica romana. Repet, activitatea sucursalei a fost suspendata temporar, incepand din 1 aprilie 2013, in vederea identificarii unei posibile solutii de reorganizare prin vanzare de catre autoritatile din Cipru. Aceste informatii se regasesc in notificarea transmisa BNR de catre autoritatile din Cipru si au fost anuntate deja de sucursala Bank of Cyprus. Potrivit comunicatului Bank of Cyprus clientii pot retrage banii exclusiv prin reteaua ATM. In ceea ce priveste alte operatiuni trebuie contactata banca prin call center, asa cum se precizeaza in comunicatul bancii. Rep.: Deponentii sucursalei din Romnia sunt afectati de msurile de stabilizare din Cipru? Cum sunt acestia protejati? Cintez: Bank of Cyprus Romnia este autorizat si supravegheat de banca central din Cipru, sub statut de sucursal a Bank of Cyprus. Ca atare, orice operatiune efectuat cu aceast banc este considerat ca si cum ar fi efectuat pe teritoriul Ciprului, n numele si contul bncii-mam. n baza legislatiei europene, atributiile BNR sunt limitate. Odat cu integrarea n Uniunea Europeana am aderat la un mecanism de supraveghere bazat pe consultare si cooperare cu autorittile din tara de origine a institutiilor de credit, care si deschid sucursale n Romnia. n acest context, banca central din Cipru ne-a informat asupra deciziei sale si a avut loc un schimb de opinii. n ceea ce priveste protectia clientilor sucursalei din Romnia, prevedere despre care clientii au luat la cunostint n momentul ncheierii contractului de depozit si/sau al deschiderii conturilor, aceasta este asigurat de autorittile din Cipru n conformitate cu legislatia european. Dup cum stiti, la nivelul UE depozitele pn la nivelul de 100.000 euro sunt garantate. Rep.: S-a afirmat c BNR a negociat o solutie pentru a proteja deponentii din Romnia. Ce a "negociat" BNR? Cintez: Afirmatia se refer exclusiv la faptul c BNR, n urma discutiilor cu banca central din Cipru si Autoritatea Bancar European, a fost notificat de suspendarea temporar a activittii sucursalei din Romnia n scopul identificrii unei solutii de ctre autoritatile cipriote. Competenta apartine deci integral si exclusiv autorittilor cipriote dar, conform mecanismului de cooperare despre care am discutat anterior, trebuie sa fim notificati. Astfel, au existat discutii cu omologii din Cipru. Rep.: Puteti oferi mai multe informatii despre posibila vnzare a sucursalei din Romnia? Dac aceast solutie nu se materializeaz, care ar fi urmtorii pasi? Cintez: Am fost informati c exist un cumprtor, iar acesta ne-a confirmat depunerea unei oferte neangajante. Noi am luat not de aceste informatii si, dup cum bine cunoasteti, banca central nu se poate implica n asemenea tranzactii comerciale. n ceea ce priveste a doua parte a ntrebrii, la aceasta v pot rspunde doar autorittile din Cipru. Ce v pot spune n acest moment este c, n situatia n care tranzactia de vnzare se materializeaz, portofoliul sucursalei va fi preluat de institutia de credit care cumpr si va fi garantat prin legislatia aplicabil n materie. Rep.: Dar care sunt atributiile BNR n supravegherea institutiilor de credit cu statut de sucursal, cele care nu au statut de persoan juridic romn? Cintez: Asa cum am afirmat anterior acestea sunt limitate, se refer doar la regimul rezervelor minime obligatorii si la indicatorii de lichiditate. Msurile pe care le putem lua n acest sens sunt de asemenea limitate, obligatia noastr fiind aceea de a informa autorittile din tara de origine. Rep.: Ce riscuri sunt n acest moment pentru sistemul bancar din Romania? Cintez: Orice speculatie n acest domeniu nu are sens. Sucursala Bank of Cyprus din Romnia detine doar 0,7% din activele din sistemul bancar si o eventual contagiune local poate fi gestionat corespunztor, conform cadrului legal existent. Reafirm faptul c indicatorii de solvabilitate si prudentialitate atest un sistem bancar romnesc solid. 11.) Ce se va intampla cu depozitele romanilor de la bancile cipriote din Romania (04.04.2013) 96

Situatia Bank of Cyprus, dar mai ales a deponentilor, ramane incerta daca banca nu va reusi sa gaseasca un cumparator Bank of Cyprus Romania este o sucursala cipriota, aflata sub jurisdictia bancii centrale din Cipru si cu depozitele garantate in Cipru. Banca a anuntat ca inchide sucursala pentru a cauta un cumparator. De aici se nasc o multime de intrebari. Ce se intampla daca banca nu se vinde? Cum vor putea fi retrase economiile atunci cand se redeschide? Exista cel putin trei scenarii posibile. - 1. Banca se vinde unei banci din Romania - In aceste conditii, activele si pasivele acesteia (creditele si depozitele) sunt transferate noii banci, a explicat Eugen Dijmarescu, seful Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB). Pe piata din Cipru s-a vorbit despre o fuziune a Bank of Ciprus si Laiki, care are la noi o subsidiara, Marfin Bank. Cele doua banci au fuzionat deja la nivel de depozite in Marea Britanie. "Asta nu inseamna ca vom vedea ceva similar pe piata locala, a spus Eugen Dijmarescu. Daca este vorba de un cumparator local care are depozitele garantate la FGDB si economiile preluate de la Bank of Cyprus vor fi garantate astfel. FGDB poate interveni, daca BNR considera ca este nevoie, in actionariatul noii entitati. - 2. Banca nu se vinde si va suporta restrictiile la care este supus banca mam - Este un scenariu care, potrivit reprezentantilor acesteia, iese din discutie. Concret, deponentii cu economii de peste 100.000 de euro ai bncii din Cipru ar urma s suporte un impozit de 40 60% pentru sumele care depsesc aceast valoare. n timp ce pentru sistemul bancar cipriot msurile convenite cu ministrii de finante ai Eurozone vor include o ajustare aplicat o singur dat asupra depozitelor din Cipru, aceasta nu se aplica depozitelor (si nici conturilor curente) ale clientilor Bank of Cyprus sucursala Romania, care nu fac obiectul acestor msuri, au declarat reprezentantii Bank of Cyprus. - 3. Banca nu se vinde si situatia rmne incert nc o perioad Este unul din scenariile probabile si unul extrem de neplcut pentru deponentii care nu pot umbla la economii. Se ncearc identificarea unei solutii n intervalul de timp mentionat, adic o sptmn, astfel nct s ne respectm angajamentul luat fat de clientii nostri, spun reprezentantii Bank of Cyprus. Acestia au declarat totodat c nu au informatii c vor exista restrictii de retragere a banilor, la redeschidere. Ct de sigure sunt depozitele: Rmne nc neclar de ce a fost necesar nchiderea bncii, n conditiile n care se stie c si alte bnci , de exemplu Marfin, sunt de vnzare, si nu au luat asemenea msuri. Situatia Bank of Cyprus ne face s privim mai atent la ct de sigure sunt si depozitele din bncile locale. n prezent, garantiile FNG sunt n valoare de circa 3 miliarde de lei, adic 1,9% din totalul depozitelor care trebuie garantate. Desi suma este mic, Dijmrescu spune c Romnia este n top sase n Uniunea European ca nivel de garantare a depozitelor bancare. 60% ar putea fi impozitul pentru depozitele Bank of Cyprus din Cipru, care depsesc 100.000 de euro. Dac Bank of Cyprus se vinde, atunci depozitele si creditele acesteia sunt trasferate noii entitti. EUGEN DIJMRESCU, presedinte FGDB. Banca Transilvania: Nu suntem afectati de situatia din Cipru. Bank of Cyprus are o participatie de 10% din Banca Transilvania. Aceasta din urm detine totodat o sucursal pe piata cipriot, ceea ce i-a fcut pe unii clienti ai bncii s se ntrebe despre ct de sigure sunt depozitele lor. Activitatea bncii se desfsoar normal. Pentru cele dou unitti BT din Cipru, aplicm noile reguli, adic ridicrile de numerar sunt limitate la 300 de euro pe zi iar pentru tranzactiile peste 5.000 de euro este nevoie de documente justificative , ne-au declarat reprezentantii BT. Att depozitele de aici ale bncii, ct si depozitele sucursalei din Cipru, sunt garantate de Fondul National de Garantare a Depozitelor din Romnia. Depozitele bncii din Romnia si ale Sucursalei BT Cipru, din care peste 90% sunt sub plafonul de garantare (100.000 euro), asa sunt garantate de FGDB spun acestia. Marfin Bank, cealalt banc cipriot de pe piaa local, are depozitele garantate de FGBD. 12.) Opinii: Vanzarea Bank of Cyprus, o misiune aproape imposibila (02.04.2013) Vanzarea Bank of Cyprus va fi o misiune aproape imposibila, in contextul in care este o banca mica, iar costurile unei tranzactii de asa natura sunt destul de mari. Ca urmare, analistii si bancherii de investitii consultati de Wall-Street.ro considera ca cea mai probabil varianta ar fi vanzarea portofoliului de clienti si preluarea lui de catre un jucator local. Nu am mai vazut de mult tranzactii de banci in piata locala si de aceea sunt destul de sceptica in privinta unei vanzari a Bank of Cyprus, mai ales ca este o banca aflata intr-o situatie dificila, a declarat Ioana Filipescu, managing director la Raiffeisen Investment. Ea crede ca mai probabila ar fi o vanzare a portofoliului de clienti, precum in cazul tranzactiei CitiRaiffeisen, dar si aceasta strategie va intampina dificultati serioase. Este o banca mica, iar costurile sunt foarte mari pentru un potential cumparator, sa faca due-diligence, dupa care sa pregateasca tranzactia. In cazul Citi, de exemplu, bancile interesate stiau dinainte despre ce fel de portofoliu discuta, dar la Bank of Cyprus nu stiu ce gasesc acolo, a adaugat Filipescu. 97

Totodata, in cazul unei vanzari de portofoliu, singura variabila negociabila ar fi discount-ul, intrucat valoarea portofoliului se calculeaza foarte usor matematic. Totusi, o banca romaneasca a depus oferta neangajanta pentru preluarea sucursalei Bank of Cyprus, dar finalizarea tranzactiei este responsabilitatea autoritatilor din Cipru, afirma seful supravegherii BNR, Nicolae Cinteza, precizand ca, in cazul unui esec, vor fi garantate depozitele de sub 100.000 de euro. Si economistul Adrian Mitroi crede mai probabil o vanzare de portofoliu si "pretul va fi unul dintre elementele slabe" ale unei astfel de tranzactii. "O banca este greu de vandut, ea nu este ca oricare afacere. Trebuie capitalizata mereu in cazul in care face pierderi. Pretul in cazul unei vanzari este doar o poza la minut, pentru ca un potential cumparator stie ca peste 6 luni ar putea sa aduca din nou capital", a explicat Mitroi. El pariaza mai mult pe interesul unui jucator local, intrucat "genul acesta de sucursale, de pseudoparadisuri fiscale, nu isi mai au locul in Europa anului 2013". De asemenea, Mitroi avertizeaza ca noul context economic si ciclul de business actual vor face grea o vanzare fara un discount semnificativ al Bank of Cyprus. Mai mult, un potential cumparator se va uita mai mult ca oricand la calitatea portofoliului, la performanta angajatilor si la sustenabilitatea marjelor. "Acum se cauta calitate si mai putin cantitate". Ce ar gasi un potential cumparator la Bank of Cyprus? Bank of Cyprus nu este o banca atractiva, fiind chiar foarte putine date despre calitatea portofoliului. Chiar informatiile publicate pe site-ul bancii sunt insuficiente, ultima raportare financiara fiind pentru primele noua luni din 2012. Astfel, Bank of Cyprus a inregistrat la noua luni 2012 o pierdere de 6,6 milioane euro, la afacerile din Romania, in comparatie cu profitul de aproape 5 milioane euro din perioada similara a anului 2011. Banca si-a majorat provizioanele spectaculos in aceasta perioada, de la 7 milioane euro, pana la 16 milioane euro. Insa, un lucru bun pentru sistemul bancar romanesc este chiar marimea acestei banci cipriote. Bank of Cyprus detine doar 0,7% din totalul activelor din sistemul bancar, motiv pentru care scenariul in care banca ar reprezenta un risc sistemic este foarte putin probabil. BNR crede ca banca cipriota isi poate gasi repede cumparator. Vanzarea sucursalei Bank of Cyprus de la Bucuresti va aduce depozitele constituite la aceasta institutie sub incidenta legislatiei romanesti, suspendarea operatiunilor pana la finalizarea tranzactiei fiind negociata de saptamana trecuta de BNR cu banca centrala a Ciprului, a spus recent Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. In ceea ce priveste gasirea unui cumparator, Vasilescu este optimist si declara ca in scurt timp va fi gasit un cumparator. "Vom afla in zilele urmatoare daca exista sau nu interes. Eu cred ca exista si va fi gasit un cumparator bun", a precizat Vasilescu. Consilierul guvernatorului BNR a aratat ca desi sunt sanse mari pentru perfectarea unei preluari in numai o saptamana, exista si posibilitatea de prelungire a operatiunii. "Eu cred ca se va rezolva in aceasta saptamana", a conchis Vasilescu. 13.) Opinia ING: Cine are peste 100.000 euro la Bank of Cyprus este investitor, nu deponent (05.04.2013) Clientii cu bani care s-au dus in Cipru s-au dus pentru dobanda, in timp ce altii au preferat Elvetia, afirma bancherul. Clientii care au depus peste 100.000 de euro in Bank of Cyprus Romania pot fi mai degraba asimilati unor investitori care s-au dus dupa un anumit randament si si-au asumat un anumit risc decat unor deponenti asemenea marii majoritati a clientilor romani, si nu exista vreo baza rationala pentru a extrapola experienta acestui grup restrans la nivelul altei banci si cu atat mai putin la nivelul sistemului bancar in ansamblu, afirma Misu Negritoiu, chairman al ING Bank Romania. "Facem prea mare discutie pentru deponentii cu peste 100.000 de euro. Pana la urma vorbim despre niste clienti avizati - in termeni romanesti 100.000 de euro inseamna o mica avere. Daca tii peste 100.000 de euro in banca nu mai esti un simplu deponent, esti si investitor", afirma bancherul care a condus ING timp de sase ani. El sustine ca la scara unei piete cu circa 8 milioane de clienti nu este relevanta situatia celor 12.000 care au mai mult de 100.000 de euro, iar discutia despre depozitele negarantate este superflua in Romania atat timp cat marea masa a depozitelor se situeaza sub acest nivel. "Cine isi duce banii in Cipru, in Elvetia, in Luxemburg sau cine ii duce in Germania stie de ce ii duce. Este avizat, trebuie sa stie la ce se poate astepta in functie de scopul urmarit. Daca iti pui banii la sucursala din Romania a Bank of Cyprus este ca si cum i-ai pune in Cipru, iar cine s-a dus in Cipru s-a dus pentru doban-da si tocmai de-asta nu s-a dus in Elvetia", spune Negritoiu 98

comentand situatia creata in urma crizei din Cipru care a antrenat la inceputul saptamanii 01.-07.04.2013 suspendarea operatiunilor din Romania ale sucursalei Bank of Cyprus pana pe 08.04.2013. Si ING Bank Romania are statut juridic de sucursala, insa Negritoiu afirma ca nu incape comparatie intre o sucursala cu bilant de 3,7 mld. euro, cum este cel al ING, si alta cu 600 mil. euro, cum este cazul Bank of Cyprus, dupa cum forta statului olandez nu se compara cu cea a Ciprului. Avem bilant solidar cu Amsterdamul si apartinem unei bnci cu rating A de la toate cele trei agentii mari, banca central a Olandei supravegheaz grupul ING si sucursala din Romnia cel putin la fel de bine si de atent cum o face BNR cu bncile nregistrate ca filiale si mi imaginez c sistemul de garantare olandez functioneaz cel putin la fel de bine precum cel romnesc. ING a fost salvat n 2008 de statul olandez cu 10 mld. euro, adic suma negociat acum pentru salvarea Ciprului. 14.) Extinderea Bank of Cyprus in Romania, investigate (08.04.2013) Datele privind activitatea bancilor cipriote in perioada dinainte de faliment au fost distruse, rezulta dintr-un raport al companiei americane Alvarez and Marshal datand din 26 martie 2012, transmite canalul de televiziune CyBC, indicand ca raportul a fost pus la dispozitia Bancii Centrale a tarii. Potrivit sursei citate, raportul este format din patru parti: prima vizeaza cumpararea de obligatiuni de stat grecesti de catre Bank of Cyprus; a doua cumpararea de catre aceasta a bancii Uniastrum in Rusia; a treia extinderea Bank of Cyprus in Romania, care, dupa cum mentioneaza canalul media citat, ocupa cea mai importanta parte a studiului. Raportul mentionat mai include doua anexe cu documente, rapoarte si scrisori ale Laiki Bank si Bank of Cyprus.Se asteapta ca aceasta informatie sa fie verificata de anchetatori. Informatiile au fost deja furnizate procurorului general Petros Clerides, care a asigurat ca cei vinovati nu vor putea sa evite responsabilitatea pentru incalcarile ce au condus la problemele din sectorul bancar al tarii. Autoritatile cipriote au inceput anterior investigarea activitatilor bancilor pentru a determina ce actiuni ale acestora au condus la declansarea actualei crize. Bancile cipriote s-au redeschis saptamna trecuta pe fondul unei restrictii semnificative privind circulatia capitalurilor. Dupa cum a anuntat joi Banca Centrala a Ciprului, aceste restrictii vor dura inca o saptamna, transmite in editia sa online publicatia The Wall Street Journal. in acelasi timp, autoritatea de reglementare si-a relaxat cerintele: de acum dimensiunea tranzactiei, care nu are nevoie de permisiunea Bancii Centrale a tarii, va fi de 25 de euro in loc de 5.000 de euro anterior. in plus, a fost autorizata utilizarea cecurilor nominale de pna la 9.000 de euro. 15.) Sucursala Bank of Cyprus ramane inchisa inca doua saptamani (08.04.2013) Bank of Cyprus prelungeste suspendarea activitatii inca doua saptamani pentru a demara preluarea bancii, negocierile incepad chiar de pe 8 aprilie 2013 . Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC), in calitatea sa de autoritate de supraveghere si rezolutie, a decis prelungirea suspendarii operatiunilor sucursalei din Romania a Bank of Cyprus (BoC) pentru perioada cuprinsa intre 8 aprilie 22 aprilie 2013 inclusiv. Aceasta prelungire este necesara pentru derularea negocierilor in scopul vanzarii sucursalei din Romania, negocieri care incep luni, 8 aprilie, cu bancile care si-au exprimat interesul pentru cumpararea acesteia. Banca Nationala a Romaniei a fost notificata in acest sens, se arata intr-o informare a bancii. Pana la redeschiderea sucursalei BoC si agentiilor acesteia din Romania, clientii pot folosi reteaua de ATM-uri, iar pentru necesitati deosebite sunt invitati sa contacteze call-center-ul sucursalei bancii. Bank of Cyprus a anuntat luni ca suspenda operatiunile din Romania pentru o saptamana, incepand de la 1 aprilie, potrivit deciziei Bancii Centrale a Republicii Cipru, pentru a identifica o solutie de vanzare a sucursalei de la Bucuresti, iar clientii pot retrage bani de la bancomate. 16.) Ce banca ar putea cumpara Bank of Cyprus (08.04.2013) Bank of Cyprus Romania a anuntat ca suspendarea activitatii va continua inca doua saptamani, pentru a se putea incheia un acord de preluare cu unul dintre ofertantii dispusi sa cumpere banca, negocierile urmand sa inceapa pe 8 aprilie 2013. Bank of Cyprus detine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar romanesc (circa 600 milioane de euro), iar fiind o sucursala a unei banci din Uniunea Europeana, garantarea depozitelor de pana la 100.000 de euro este asigurata prin schema de garantare din tara de origine, adica din Cipru. Depozitele constituite la banca se situeaza la aproximativ 200 de milioane de euro. La un raport credite depozite de 1 la 3, sucursala din Romania se bazeaza intr-o proportie majoritara pe finantarile de la banca-mama, care acopera, practic, doua treimi din pasiv. In aceste conditii, o preluare a intregii sucursale ar presupune acoperirea unor sume importante de catre banca absorbanta, ceea ce arata ca doar institutiile de credite cu lichidate ridicata ar putea sustine o astfel de tranzactie. 99

De altfel, din informatiile vehiculate pe piata, pentru preluarea sucursalei Bank of Cyprus s-au interesat doar banci de top. Printre acestea, Banca Transilvania si-a manifestat interesul pentru preluarea operatiunilor din Romania ale Bank of Cyprus, depunand o oferta neangajanta. O alta banca de top ar fi cerut chiar ca tranzactia sa se perfecteze foarte repede, pentru a nu risca deteriorarea portofoliului, dar si-a fi retras oferta intrucat Banca Centrala a Ciprului a dorit prelungirea perioadei de negociere, pentru a vedea cum se optimizeaza veniturile. Pe de alta parte, o tranzactie ar putea presupune doar preluarea depozitele constituite la banca si a unor active in suma egala, iar restul bilantului, de circa 400 de milioane euro sa fie retras in Cipru. In fapt, activele performante se pare ca se cifreaza undeva la 450 de milioane de euro. Cei implicati in discutii spera la o finalizare a tranzactiei mai devreme de doua saptamani, in primul rand pentru a nu irita excesiv clientii bancii, imposibilitatea de a accesa fondurile putand duce la probleme financaire in activitatea cotidiana a acestora. Dupa declansarea crizei din Cipru, sucursala de la Bucuresti a primit o notificare de la directorul general al Bank of Cyprus prin care se preciza ca depozitele din filialele si sucursalele din strainatate nu intra sub incidenta acordului de salvare convenit cu Uniunea Europeana. In nota respectiva se preciza ca o comunicare oficiala va fi transmisa ulterior. In contrast cu situatia din Romania, Cipru a ajuns la o intelegere cu autoritatile din Grecia si Marea Britanie pentru preluarea sucursalelor Bank of Cyprus si Popular Bank of Cyprus din aceste state. 17.) Vanzarea Bank of Cyprus, in IMPAS: doua banci mari si-au pierdut interesul (08.04.2013) Banca Comerciala Romana (BCR), controlata de grupul austriac Erste, a declinat interesul pentru preluarea sucursalei din Romania a Bank of Cyprus, iar, potrivit unor surse din piata bancara, Raiffeisen Bank si-ar fi retras oferta. "BCR a declinat interesul pentru tranzactia cu Bank of Cyprus", a declarat Ionut Stanimir, directorul de comunicare al BCR. Potrivit unor informatii din piata bancara, BCR ar fi analizat posibilitatea preluarii atat a sucursalei Bank of Cyprus, cat si a Marfin Bank, filiala din Romania a Cyprus Popular Bank, a doua mare banca din Cipru. Cyprus Popular Bank va fi divizata, iar depozitele de sub 100.000 de euro vor fi absorbite de Bank of Cyprus. De asemenea, surse bancare afirma ca Raiffeisen, o alta banca intersata de preluarea activitatilor Bank of Cyprus in Romania, si-ar fi retras oferta, in conditiile prelungirii cu doua saptamani a suspendarii activitatii sucursalei bancii cipriote. Institutiile de credit din Romania se pare ca sunt deranjate de faptul ca banca centrala din Cipru a evitat sa incheie o intelegere intr-un termen scurt, asa cum a anuntat initial, ceea ce poate avea efecte negative aupra imaginii bancilor implicate, cat si asupra portofoliului de clienti ai bancii absorbite. Un alt nume vehiculat pentru preluarea Bank of Cyprus este Banca Transilvania, care ar fi depus in saptamana 01.-07.04.2013 o oferta neangajanta. Pe 07.04.2013, Bank of Cyprus a comunicat ca banca centrala din Cipru a decis ca activitatea sucursalei Bank of Cyprus din Romania sa fie suspendata inca doua saptamani, pentru a se putea incheia un acord de preluare cu unul dintre ofertantii dispusi sa cumpere banca, negocierile urmand sa inceapa pe 8 aprilie 2013. Initial, activitatea a fost intrerupta pentru o saptamana, incepand cu data de 1 aprilie 2013. Cel mai important activ detinut de sucursala din Romania a Bank of Cyprus este un credit de 110 milioane de euro acordat companiei Societatea Companiilor Hoteliere Grand (SCHG), care detine hotelul Marriott, ceea ce ar justifica interesul bancilor austriece pentru preluarea portofoliului. Actionarul majoritar al SCHG este firma austriaca Strabag, una dintre cele mai mari companii de constructii din Europa, care detine o participatie de 64,68%. Bank of Cyprus controleaza indirect 35,292% din actiunile SCHG. Surse din piata bancara spun ca pe parte de pasiv, bancile romanesti erau intersate de clientii Bank of Cyprus din zona private banking. Bank of Cyprus detine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar romanesc (circa 600 milioane de euro) si, fiind o sucursala a unei banci din Uniunea Europeana, garantarea depozitelor de pana la 100.000 de euro este asigurata prin schema de garantare din tara de origine, adica din Cipru. Depozitele constituite la banca se situeaza la aproximativ 200 de milioane de euro. La un raport credite depozite de 3 la 1, sucursala din Romania se bazeaza intr-o proportie majoritara pe finantarile de la banca-mama, care acopera, practic, doua treimi din pasiv. In aceste conditii, o preluare a intregii sucursale ar presupune acoperirea unor sume importante de catre banca absorbanta, ceea ce arata ca doar institutiile de credite cu lichiidate ridicata ar putea sustine o astfel de tranzactie. Pe de alta parte, o tranzactie ar putea presupune doar preluarea depozitele constituite la banca si a unor active in suma egala, iar restul bilantului, de circa 400 de milioane euro, sa fie retras in Cipru. In fapt, activele performante se pare ca se cifreaza undeva la 450 de milioane de euro. 100

18.) Cel mai mare activ al Bank of Cyprus in Romania este un credit de 110 milioane euro acordat Marriott (09.04.2013) Creditul acordat Marriott reprezinta aproximativ 20% din portofoliul total de imprumuturi al sucursalei locale a Bank of Cyprus. Cel mai important activ detinut de sucursala din Romania a Bank of Cyprus este un credit de 110 milioane de euro acordat companiei care detine hotelul Marriott, prelungit in toamna anului trecut si scadent in 2017. Creditul acordat initial in 2007 avea scadenta in octombrie 2012, dar a fost prelungit in toamna anului trecut pentru inca cinci ani, garantiile constituite acoperind principalul, in valoare de 110 milioane euro, cat si o suma suplimentara de 33 de milioane euro aferenta tuturor obligatiilor ce decurg din imprumut. Creditul a fost garantat cu terenul de 28.457 metri patrati din Calea 13 Septembrie si cladirea de 69.307 metri patrati care include hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel si complexul aferent, cu spatiile comerciale, birouri, cazinou, parcare interioara si exterioara, precum si toate imbunata-tirile aduse imobilelor in garantie. Relatia intre Bank of Cyprus si hotelul Marriott este mai complexa, intrucat banca detine indirect, prin ONT Carpati, si 35.292% din titlurile societatii care are hotelul in proprietate, Societatea Companiilor Hoteliere Grand (SCHG). Actionarul majoritar al SCHG si proprietar implicit al Marriott este firma austriac Strabag, una dintre cele mai mari companii de constructii din Europa, care detine o participatie de 64,68%. Bank of Cyprus controleaz ONT Carpati (93,8%) prin intermediul unei subsidiare din Cipru - Gosman Properties Limited. n toamna anului trecut, Bank of Cyprus a prelungit pn n 2017 si un credit de 5,5 milioane euro acordat ONT Carpati, unde principalul activ pus n garantie l reprezint hotelul New Montana din Sinaia, mpreun cu un teren de 10.336 de metri ptrati aferent imobilului. La nceputul acestui an, ONT Carpati a intrat n procedur de faliment la cererea actionarului, fiind decis rambursarea creditelor prin valorificarea activelor. Pe lng participatiile detinute la Marriott si New Montana, ONT Carpati mai are si o creant istoric de 24,5 milioane euro asupra Societtii Companiilor Hoteliere Grand. Mai mult, creditul de 110 milioane euro este garantat si cu 99,97% din actiunile de la SCHG, ceea ce echivaleaz cu preluarea integral a societtii n cazul unui denunt al contractului de creditare. n garantie sunt constituite si toate contractele Marriott, inclusiv contractul de management, contractele de nchiriere, garantii, contractele de asigurare, precum si toate contractele viitoare. Pentru creditul de 110 milioane, Bank of Cyprus a primit n cesiune si dou polite ncheiate de SCHG cu firma de asigurri Uniqa (companie austriac). De asemenea, au fost puse n garantie sumele din conturile deschise de Marriott la Bancpost, ING Bank sucursala Bucuresti, Unicredit Tiriac si Granti Bank. n cazul creditului acordat ONT Carpati, conturile ipotecate n favoarea Bank of Cyprus sunt constituite la Bancpost, BRD - Groupe Socit Gnrale si Raiffeisen Bank. Banca central a Ciprului, n calitatea sa de autoritate de supraveghere si rezolutie, a decis prelungirea suspendrii operatiunilor sucursalei din Romnia a Bank of Cyprus (BoC) pentru perioada cuprinsa ntre 8 aprilie si 22 aprilie inclusiv. Banca Ciprului a anuntat c aceast prelungire este necesar pentru derularea negocierilor n scopul vnzrii sucursalei din Romnia, negocieri care ncep pe 8 aprilie 2013 cu bncile care si-au exprimat interesul pentru cumprarea acesteia. Bank of Cyprus detine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar romnesc (circa 600 milioane de euro) si, fiind o sucursal a unei bnci din Uniunea European, garantarea depozitelor de pn la 100.000 de euro este asigurat prin schema de garantare din tara de origine, adic din Cipru. Depozitele constituite la banc se situeaz la aproximativ 200 de milioane de euro. La un raport credite depozite de 1 la 3, sucursala din Romnia se bazeaz ntr-o proportie majoritar pe finantrile de la banca-mam, care acoper, practic, dou treimi din pasiv. n aceste conditii, o preluare a ntregii sucursale ar presupune acoperirea unor sume importante de ctre banca absorbant, ceea ce arat c doar institutiile de credite cu lichiditate ridicat ar putea sustine o astfel de tranzactie. De altfel, din informatiile vehiculate pe piat, pentru preluarea sucursalei Bank of Cyprus s-au interesat doar bnci de top. Unul dintre ofertanti ar fi cerut chiar ca tranzactia s se perfecteze foarte repede, pentru a nu risca deteriorarea portofoliului, dar si-ar fi retras oferta ntruct Banca central a Ciprului a dorit prelungirea perioadei de negociere, pentru a vedea cum se optimizeaz veniturile. Pe de alt parte, o tranzactie ar putea presupune doar preluarea depozitele constituite la banc si a unor active n sum egal, iar restul bilantului, de circa 400 mil. euro, s fie retras n Cipru. n fapt, activele performante se pare c se cifreaz undeva la 450 mil. euro. Cei implicati n discutii sper la o finalizare a 101

tranzactiei mai devreme de dou sptmni, n primul rnd pentru a nu irita excesiv clientii bncii, imposibilitatea de a accesa fondurile putnd duce la probleme financaire n activitatea cotidian a acestora. Dup declansarea crizei din Cipru, sucursala de la Bucuresti a primit o notificare de la directorul general al Bank of Cyprus prin care se preciza c depozitele din filialele si sucursalele din strintate nu intr sub incidenta acordului de salvare convenit cu Uniunea European. n nota respectiv se preciza c o comunicare oficial va fi transmis ulterior. n contrast cu situatia din Romnia, Cipru a ajuns la o ntelegere cu autorittile din Grecia si Marea Britanie pentru preluarea sucursalelor Bank of Cyprus si Popular Bank of Cyprus din aceste state. Banca Comercial Romn (BCR), controlat de grupul austriac Erste, a declinat interesul pentru preluarea sucursalei din Romnia a Bank of Cyprus, iar potrivit unor surse din piata bancar, Raiffeisen Bank si-ar fi retras oferta. BCR a declinat interesul pentru tranzactia cu Bank of Cyprus, a declarat Ionut Stanimir, directorul de comunicare al BCR. Potrivit unor informatii din piata bancar, BCR ar fi analizat posibilitatea prelurii att a sucursalei Bank of Cyprus, ct si a Marfin Bank, filiala din Romnia a Cyprus Popular Bank, a doua mare banc din Cipru. Cyprus Popular Bank va fi divizat, iar depozitele de sub 100.000 de euro vor fi absorbite de Bank of Cyprus. De asemenea, surse bancare afirm c Raiffeisen, o alt banc interesat de preluarea activittilor Bank of Cyprus n Romnia, si-ar fi retras oferta, n conditiile prelungirii cu dou sptmni a suspendrii activittii sucursalei bncii cipriote. Institutiile de credit din Romnia se pare c sunt deranjate de faptul c banca central din Cipru a evitat s ncheie o ntelegere ntr-un termen scurt, asa cum a anuntat initial, ceea ce poate avea efecte negative aupra imaginii bncilor implicate, ct si asupra portofoliului de clienti al bncii absorbite. Un alt nume vehiculat pentru preluarea Bank of Cyprus este Banca Transilvania, care ar fi depus in sptmna 01.-07.04.2013 o ofert neangajant. 19.) Adrian Vasilescu, BNR: Bank of Cyprus - alternativa buna (10.04.2013) Soarta sucursalei din Bucuresti a Bank of Cyprus preocupa, in aceste zile, intregul sistem mass-media. Se inmultesc intrebarile in timp ce, fapt firesc, raspunsurile sunt putine. Si nici nu ar putea sa fie altfel. Activitatea bancii e suspendata pana la 21 aprilie 2013, scopul fiind negocierile cu bancile care au depus oferte de cumparare, iar de la "masa verde" nu se fac declaratii. Dincolo insa de cadrul negocierilor, cu deosebire in ziare, la radio si televiziune sau pe bloguri, se aduna informatii, se schiteaza variante, se fac scenarii. Jurnalistii isi fac treaba. Nesansa ii aduce insa deseori in fata unor specialisti cu reputatie, dar fara informatii. Asa ca ne-a fost dat - incepand de luni, de cand s-a facut publica suspendarea activitatii Bank of Cyprus Romania - sa citim ori sa auzim declaratii neadevarate. Grav este ca multe dintre aceste declaratii ii pun pe jar pe depunatori, care oricum nu au liniste. Si nici nu vor avea liniste pana cand nu vor sti exact ce va fi cu depozitele lor. Am citit, am auzit ca deponentii de la Bank of Cyprus ar putea pierde pana la 60% din sumele pe care le au in conturi peste nivelul garantat de 100.000 de euro. Asa este: ar putea interveni astfel de pierderi. Dar, in aceeasi masura, ar putea sa nu piarda nimic, chiar daca banca nu ar bate palma cu niciunul dintre cumparatorii ce au depus oferte. Deocamdata, nu a fost luata nicio decizie privind depozitele deschise la sucursala din Romania in cazul in care negocierile de vanzare-cumparare ar esua. Un singur lucru e sigur: daca banca va fi vanduta (sau cumparata) toate depozitele vor trece sub protectia legii romane. Aceasta fiind alternativa buna. Apoi, sunt stirile venite "pe surse". Unele pornite chiar din sistemul bancar. Se avanseaza calcule "exacte" privind gestiunea Bank of Cyprus Romania: fie ca raportul credite-depozite ar fi de 1 la 3 (ar fi bine!) desi "sursa" a vrut probabil sa spuna 3 la 1, ceea ce ar fi rau; fie ca nivelul creditelor depreciate ar fi de 25 la suta, cu 7 puncte procentuale peste media intregului sistem; sau ca depozitele "isi vor lua valea" de indata ce banca va fi deschisa. Plus "informatiile confidentiale" privind bancile care s-ar fi retras de la negocieri ori si-ar fi declinat angajamentele. E multa imaginatie pusa in joc! S-a mai spus: depunatorii de la Bank of Cyprus Romania s-au vazut in fata unei realitati la care nu s-au asteptat: ca sunt depunatori la o banca straina, desi ei au depus banii in Romania; ca depozitele pana la 100.000 de euro sunt garantate in Cipru; si ca depozitele de peste 100.000 de euro ar putea fi dijmuite in conditiile noului regim bancar introdus in Cipru. E regretabil ca s-a ajuns aici. Repet insa ce am scris in comentariul de saptamana trecuta: fiecare depunator a semnat un contract in care scria negru pe alb ca depozitele sunt garantate numai pana la 100.000 de euro si ca garantul este Fondul din Cipru. Probabil ca multi au semnat fara sa citeasca. Ori n-au dat atentie "amanuntului" si-au spus: bine ca sunt garantate. Acum avem speranta ca banca va fi vanduta, ca depozitele vor fi reglementate potrivit legii romane si ca - pentru multi - va fi o lectie: sa stie ce semneaza cand depun bani munciti. nchei acest rnduri cu o adnotare privind declaratia cea mai grav: Bank of Cyprus Romnia e falimentar si c, dac nu va fi vndut, va intra n faliment. Declaratia apartine unui cunoscut specialist. Dar e neadevrat. Pentru c sucursala unei bnci strine nu poate intra n faliment. Ea urmeaz calea bncii mam. Asta n general. Iar, n special, banca mam din Cipru e tocmai ntr-un proces de restructurare, de reorganizare 102

si de recapitalizare, sub supravegherea bncii centrale, pentru a fi ntrit. Scopul: s devin o banc puternic, s dea ncredere clientilor si s poat finanta economia cipriot. Ct priveste sucursala de la Bucuresti, n niciun caz nu poate fi falimentat. Potrivit legii romne, trei evenimente pot fi determinante pentru un faliment: 1) solvabilitatea s cad la 2 la sut or, solvabilitatea e legat de capital si o sucursal n-are capital si nu ncheie bilant; 2) incapacitate vdit de plat or, incapacitatea de plat afecteaz centrala si nu sucursala; 3) retragerea autorizatiei ca urmare a imposibilittii redresrii financiare or, o sucursal nu intr niciodat n ncetare de plti. Negocierile continu, termenul e de dou sptmni, asa c e prea devreme pentru verdicte. 20.) Deponentii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor afla in septembrie 2013 cati bani pierd (10.04.2013) Deponentii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor afla in luna septembrie cu exactitate cat vor pierde din sumele care depasesc acest prag de garantare, banca centrala din Cipru anticipand un procent intre 37,5% si 60%. Deponentii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depasesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% daca va fi nevoie de mai multi bani pentru salvarea bancii, potrivit unor clarificari prezentate marti de banca centrala din Cipru, care reconfirma unele informatii publicate anterior. Astfel, 22,5% din fondurile care depasesc 100.000 de euro in conturile constituite la Bank of Cyprus vor fi inghetate timp de 90 de zile, pana cand se va decide daca este nevoie de mai multi bani pentru salvarea bancii. Sumele preluate in vederea salvarii Bank of Cyprus vor fi convertite automat in actiuni cu drept de vot si dividende la banca, la un pret inca necunoscut. Restul fondurilor din conturi, reprezentand aproximativ 40% din sold, vor fi inghetate pentru o perioada din considerente de lichiditate, dar vor continua sa acumuleze dobanda obisnuita plus 10 puncte de baza (0,1 puncte procentuale), potrivit anuntului publicat marti de banca centrala din Cipru. Banii for fi folositi in cadrul procedurii de "bail-in" (salvare din resurse proprii) derulata la Bank of Cyprus in urma acordului de finantare externa de 10 miliarde euro incheiat de guvernul cipriot cu guvernele din zona euro si FMI. Guvernatorul bncii nationale din Cipru, Panicos Demetriades, a declarat c scutirea unor deponenti de la aceast msur ar putea conduce la pierderi mai mari pentru alti clienti, potrivit Cyprus Mail. Guvernul a decis s fac exceptii pentru mai multe grupuri de deponenti, precum municipalittile, organizatiile caritabile, institutiile de nvtmnt si companiile de asigurri. "Contributia din depozitele negarantate creste cu fiecare exceptie suplimentar", a declarat Demetriades n timpul audierilor din Comisia pentru finante a parlamentului cipriot. Parlamentarii au fost nstiintati de ctre guvernator c procentul final al pierderilor din depozitele negarantate de la Bank of Cyprus va fi cunoscut n luna septembrie 2013. Guvernul cipriot a introdus la sfrsitul lunii martie restrictii asupra tranzactiilor financiare si circulatiei capitalului, premier n zona euro, pentru a preveni retrageri masive de bani de la bnci. Bank of Cyprus este prezent si n Romnia printr-o sucursal supravegheat de banca central din Cipru. Depozitele constituite la Bank of Cyprus Romnia sunt garantate de guvernul din Cipru pn la pragul de 100.000 de euro. Activitatea sucursalei din Romnia a fost suspendat temporar ncepnd de la 1 aprilie 2013, initial timp de 7 zile, potrivit deciziei Bncii Centrale a Republicii Cipru, pentru a identifica o solutie de vnzare a sucursalei de la Bucuresti. Perioada a fost prelungit pe 8 aprilie 2013 cu nc dou sptmni, pentru a se putea ncheia un acord de preluare cu unul dintre ofertantii dispusi s cumpere banca. Negocierile urmau s nceap pe 08.04.2013, a precizat pe 07.04.2013 banca. Banca Comercial Romn (BCR), controlat de grupul austriac Erste, a declinat interesul pentru preluarea sucursalei din Romnia a Bank of Cyprus, iar, potrivit unor surse din piata bancar, Raiffeisen Bank si-ar fi retras oferta. Un alt nume vehiculat pentru preluarea Bank of Cyprus este Banca Transilvania, care ar fi depus in sptmna 01.-07.04.2013 o ofert neangajant. Pn la redeschiderea sucursalei BoC si agentiilor acesteia din Romnia, clientii pot folosi reteaua de ATM-uri, iar pentru necesitti deosebite sunt invitati s contacteze call-center-ul sucursalei bncii. Bank of Cyprus detine 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar romnesc, reprezentnd aproximativ 600 milioane euro. Depozitele constituite la banc se situeaz la aproximativ 200 de milioane de euro. Cipru a ajuns la o ntelegere cu autorittile din Grecia si Marea Britanie pentru preluarea sucursalelor Bank of Cyprus si Popular Bank (Laiki) din aceste state. Popular Bank a fost desfiintat si divizat n cadrul 103

acordului ncheiat de guvernul cipriot cu statele din zona euro si FMI, depozitele mai mici de 100.000 de euro fiind transferate la Bank of Cyprus. Laiki este prezent n Romnia prin subsidiara Marfin Bank Romnia. 21.) Stepic, Raiffeisen International: Suntem interesati de activele din Romania ale bancilor cipriote (11.04.2013) Grupul austriac Raiffeisen Bank International, care controleaza Raiffeisen Bank Romania, este interesat de activele din Romania ale bancilor cipriote, a declarat astazi Herbert Stepic, CEO al grupul bancar. El a spus ca banca sa se uita cu multa atentie la piata romaneasca. In general austriecii "tin ochii larg deschisi" pentru a urmari oportunitati in regiune create de retragerea unor jucatori straini. Stepic spune ca Raiffeisen ar fi gata sa umple locul ramas gol. Banca centrala a Ciprului a decis la inceputul saptamanii trecute sa suspende pentru o saptamana activitatea sucursalei Bank of Cyprus din Romania, in vederea vanzarii, iar ulterior a decis prelungirea perioadei de suspendare cu inca doua saptamani. In aceasta perioada, clientii sucursalei nu au acces la banii din conturile lor decat prin intermediul bancomatelor care sunt functionale. Astfel, sucursala din Romania a Bank of Cyprus are activitatea suspendata pana pe 22 aprilie 2013. Si Marfin Bank, banca romaneasca cu capital cipriot, are nevoie de un cumparator in conditiile in care are nevoie de un cumparator in urma lichidarii actionarului din Cipru. Printre bncile interesate de portofoliul Bank of Cyprus se numr si Banca Transilvania, care a depus nc din sptmna 01.-07.04.2013 o ofert neangajant. BCR a anuntat c declin interesul fat de o eventual tranzactie. Austriecii de la Raiffeisen si-au dovedit deja anul acesta apetitul pentru achizitii prin preluarea portofoliului de retail al Citibank, cu credite de peste 100 mil. euro si depozite de 175 mil. euro. Bank of Cyprus are credite de peste 300 de milioane de euro si depozite de aproximativ 200 de milioane de euro, potrivit raportrilor din septembrie 2012. 22.) BNR incearca sa se distanteze de problemele Bank of Cyprus (10.04.2013) Reprezentantii BNR au sustinut in ultimele zile ca Banca Nationala nu are nicio vina pentru problemele cu care se confunta deponentii la Bank of Cyprus. Autoritatile din Marea Britanie au fost intr-o situatie chiar mai dificila, dar au gasit deja solutii. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, impreuna cu consilierii lui, au avut in ultimele zile mai multe interventii publice - declaratii si articole in presa - prin care au semnalat ca BNR nu are nicio vina pentru problemele intampinate de clientii cu depozite la Bank of Cyprus. Principalul argument este ca Bank of Cyprus are in Romania statut de sucursala straina si este supravegheata direct de la Nicosia. Astfel, BNR nu are nicio responsabilite pentru problemele aparute, aceasta fiind in exclusivitate a bancii centrale a Ciprului. Mai mult, s-a ajuns pana la a se invinovati deponentii, ca au fost prea lacomi si au cautat cea mai mare dobanda la depozit, fara sa se gandeasca la siguranta banilor. Nu s-a ratat nici argumentul clasic, folosit pana la refuz in trecut, in cazul celor care au luat credite: trebuia citit atent contractul! Acesta preciza clar ca depozitele sunt garantate de fondul din Cipru, astfel ca BNR s-a asigurat din timp ca deponentii primesc informatii exacte despre depozitele lor. Experienta din Marea Britanie arata insa ca autoritatile de supraveghere poarta o responsabilitate si in aceste situatii. Intre bancile centrale din UE exista acorduri de cooperare, astfel ca orice banca centrala poate afla informatii despre bancile straine. Atunci cand o banca straina are probleme financiare grave si vine sa atraga depozite la tine in tara, nu stai cu bratele incrucisate si te uiti cum banii populatiei se aduna pe marginea prapastiei. In Marea Britanie, atitudinea a fost cu totul alta, iar clientii nu au fost invinovatiti ca vor dobanzi cat mai mari la depozite. Acest lucru inseamna concurenta si face parte din regulile jocului. Este rolul autoritatilor de supraveghere sa se asigure ca aceasta concurenta sa desfasoara in conditii de stabilitate financiara. Autoritatea britanica (FSA) a realizat pericolul la care se expune populatia plasand depozite la Bank of Cyprus, inca de anul trecut. Sumele depuse se apropiau de 1 miliard de lire sterline. In aceste conditii, FSA a fortat Bank of Cyprus sa se transforme din sucursala straina in banca britanica in vara lui 2012. Astfel, depozitele populatiei au devenit garantate prin schema din Marea Britanie, iar activitatea bancii a fost separata de cea din Cipru. Cea de-a doua banca cipriota din Marea Britanie Marfin (Laiki) Bank - a ramas in continuare cu statut de sucursala, desi s-au facut presiuni si in acest caz pentru a-si schimba statutul juridic, conform Wall Street Journal. Valoarea depozitelor era insa mult mai mica, de numai 270 milioane de lire (echivalentul a 300 milioane euro), putin peste cea a depozitelor Bank of Cyprus din Romania (aproape 200 milioane euro). 104

La inceputul lunii aprilie 2013, depozitele Laiki din Marea Britanie au fost preluate de Bank of Cyprus UK, intrand astfel sub incidenta reglementarilor britanice. Ramane de vazut daca BNR va reusi sa faciliteze o tranzactie similara pentru Bank of Cyprus Romania. 23.) Vasilescu, BNR: Soarta deponentilor Bank of Cyprus este inca incerta (10.04.2013) Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu spune ca nu este clar deocamdata ce se va intampla cu persoanele care au facut depozite mai mari de 100.000 la sucursala Bank of Cyprus din Romania. In prezent, activitatea sucursalei este suspendata pana pe 21 aprilie 2013, in speranta ca se va gasi un cumparator care sa preia activitatea bancii din Romania, arata Vasilescu. Daca acest lucru se va intampla, niciun deponent nu va pierde niciun leu, deoarece toate depozitele vor transferate la noua banca. In caz contrar, deponentii din Romania ar urma sa fie tratati ca si cei din Cipru. Depozitele pana la 100.000 euro sunt garantate de Fondul de garantare din Cipru. Pentru restul depozitelor, banca centrala din Cipru a anuntat ca deponentii nu vor avea acces la 60% din sumele negarantate, pana in septembrie. Informatiile vehiculate in presa arata ca o parte din sumele negarantate ar putea fi convertite in actiuni sau obligatiuni pentru a recapitaliza banca. 24.) Adrian Vasilescu despre dezinformarile jurnalistice; nimic despre cele de la BNR (12.04.2013) Clientii Bank of Cyprus sunt mai calmi decat jurnalistii si analistii. Daca lucrurile sunt incinse este si vina analistilor, gata sa puna bomboana pe coliva sistemului, bancilor, bancherilor, etc. Dar este si vina jurnalistilor care iau parte la asa ceva sau chiar pluseaza. Si sa nu uitam de Banca Nationala a Romaniei, care face ce face insa pica mereu in picioare indiferent de situatie Intre timp, deponentii au dreptul la stiri, informatii oficiale, nu franturi de adevar emise de parelologi. Daca ieri publicatia online www.bankingnews.ro puncta in premiera intr-un material de presa starea incinsa intre oficialii BNR si unii jurnalisti, astazi analizam. Adrian Vasilescu explica intr-un editorial de ce unele informatii ale presei sunt neadevarate. Insa, Adrian Vasilescu nu explica de ce si informatiile BNR sunt neadevarate. De ce un joc intre cele doua institutii, in loc de bilete care sa ne scoata din criza. Criza din Cipru, desigur! Dar dupa cum citesc eu, nici Vasilescu nu e total corect, s-au atent la nuante: vorbeste despre stiri care anuntau deponentii ca pot pierde 60% din depozite, insa stirea nu era despre Romania, ci despre Cipru. O alta balba este cea legata de surse. Domnia sa spune: informatiile confidentiale privind bancile care s-ar fi retras de la negocieri ori si-ar fi declinat angajamentele. E multa imaginatie pusa in joc!. Pai informatia nu mai este de mult o stire venita pe surse cat timp un reprezentant al BCR a facut declaratii care sunt deja publice. Nu e nicio imaginatie, este realitate pura. Nu toti jurnalistii sunt rai si dezinformeaza (le mai sunt puse in carca unele greseli!). Cum nici banca centrala nu e transparenta cand vine vorba despre informatiile publice (inclusiv cele legate de faliment sau restructurare!). Se inmultesc intrebarile in timp ce, fapt firesc, raspunsurile sunt putine. si nici nu ar putea sa fie altfel. Activitatea bancii e suspendata pana la 21 aprilie 2013, scopul fiind negocierile cu bancile care au depus oferte de cumparare, iar de la masa verde nu se fac declaratii. Dincolo insa de cadrul negocierilor, cu deosebire in ziare, la radio si televiziune sau pe bloguri, se aduna informatii, se schiteaza variante, se fac scenarii. Jurnalistii isi fac treaba. Nesansa ii aduce insa deseori in fata unor specialisti cu reputatie, dar fara informatii. Asa ca ne-a fost dat incepand de pe, de cand s-a facut publica suspendarea activitatii Bank of Cyprus Romania sa citim ori sa auzim declaratii neadevarate. Grav este ca multe dintre aceste declaratii ii pun pe jar pe depunatori, care oricum nu au liniste. si nici nu vor avea liniste pana cand nu vor sti exact ce va fi cu depozitele lor. Am citit, am auzit ca deponentii de la Bank of Cyprus ar putea pierde pana la 60% din sumele pe care le au in conturi peste nivelul garantat de 100.000 de euro. Asa este: ar putea interveni astfel de pierderi. Dar, in aceeasi masura, ar putea sa nu piarda nimic, chiar daca banca nu ar bate palma cu niciunul dintre cumparatorii ce au depus oferte. Deocamdata, nu a fost luata nicio decizie privind depozitele deschise la sucursala din Romania in cazul in care negocierile de vanzare-cumparare ar esua. Un singur lucru e sigur: daca banca va fi vanduta (sau cumparata) toate depozitele vor trece sub protectia legii romane. Aceasta fiind alternativa buna. Apoi, sunt stirile venite pe surse. Unele pornite chiar din sistemul bancar. Se avanseaza calcule exacte privind gestiunea Bank of Cyprus Romania: fie ca raportul credite-depozite ar fi de 1 la 3 (ar fi bine!) desi sursa a vrut probabil sa spuna 3 la 1, ceea ce ar fi rau; fie ca nivelul creditelor depreciate ar fi de 25 la suta, cu 7 puncte procentuale peste media intregului sistem; sau ca depozitele isi vor lua valea de indata ce banca va fi deschisa. Plus informatiile confidentiale privind bancile care s-ar fi retras de la negocieri ori si-ar fi declinat angajamentele. E multa imaginatie pusa in joc! S-a mai spus: depunatorii de la Bank of Cyprus Romania s-au vazut in fata unei realitati la care nu s-au asteptat: ca sunt depunatori la o banca straina, desi ei au depus banii in Romania; ca depozitele pana la 100.000 de euro sunt garantate in Cipru; si ca depozitele de peste 100.000 de euro ar putea fi dijmuite in conditiile 105

noului regim bancar introdus in Cipru. E regretabil ca s-a ajuns aici. Repet insa ce am scris in comentariul de saptamana trecuta: fiecare depunator a semnat un contract in care scria negru pe alb ca depozitele sunt garantate numai pana la 100.000 de euro si ca garantul este Fondul din Cipru. Probabil ca multi au semnat fara sa citeasca. Ori n-au dat atentie amanuntului si-au spus: bine ca sunt garantate. Acum avem speranta ca banca va fi vanduta, ca depozitele vor fi reglementate potrivit legii romane si ca pentru multi va fi o lectie: sa stie ce semneaza cand depun bani munciti. Inchei acest randuri cu o adnotare privind declaratia cea mai grava: Bank of Cyprus Romania e falimentara si ca, daca nu va fi vanduta, va intra in faliment. Declaratia apartine unui cunoscut specialist. Dar e neadevarata. Pentru ca sucursala unei banci straine nu poate intra in faliment. Ea urmeaza calea bancii mama. Asta in general. Iar, in special, banca mama din Cipru e tocmai intr-un proces de restructurare, de reorganizare si de recapitalizare, sub supravegherea bancii centrale, pentru a fi intarita. Scopul: sa devina o banca puternica, sa dea incredere clientilor si sa poata finanta economia cipriota. Cat priveste sucursala de la Bucuresti, in niciun caz nu poate fi falimentata. Potrivit legii romane, trei evenimente pot fi determinante pentru un faliment: 1) solvabilitatea sa cada la 2 la suta or, solvabilitatea e legata de capital si o sucursala n-are capital si nu incheie bilant; 2) incapacitate vadita de plata or, incapacitatea de plata afecteaza centrala si nu sucursala; 3) retragerea autorizatiei ca urmare a imposibilitatii redresarii financiare or, o sucursala nu intra niciodata in incetare de plati. 25.) Bank of Cyprus restructurare din faliment sau in faliment (12.04.2013) Mi-a atras atentia un comentariu intr-o opinie publicata astazi de un consilier pe comunicare al BNR. In opinie se spune ca Bank Of Cyprus nu este in faliment, se restructureaza, scrie astazi pe blogul personal Florin Citu, analist al pietei bancare si fost bancher. Ce inseamana ca o institutie, din orice domeniu, sa fie in falliment? Definitia este foarte simpla: sa nu poate sa-si mai plateasca datoriile. In cazul unei banci vorbim de sursele de finantare: depozite, imprumuturi, obligatiuni emise etc. Bank of Cyprus se afla exact in aceasta situatie: nu poate sa si mai plateasca datoriile. Si nici nu poate sa se mai finanteze din piata. Dupa toate definitiile a intrat in faliment. Faptul ca nu a mai putut sa-si plateasca datoriile devine clar prin stoparea activitatii si limiatarea accesului la PROPRIILE fonduri chiar si a celor cu depozite GARANTATE pana la suma de 100 000 de euro. Daca BoC nu este in faliment atunci acesti bani ar trebui sa fie disponibili imediat, pentru ca ar inseamna ca BoC poate sa-si plateasca datoriile. Mai mult, un element important este prezentat chiar de comunicatul de pe site-ul Bank of Cyprus care anunta restructurarea si recapitalizarea bancii si ca acesta se face prin ca restructurarea se face prin bail-in. Altfel spus se recapitalizeaza cu banii deponentilor care o sa devina investitori prin conversia depozitelor in actiuni (foarte transparent se vede aici ca acesti oameni nu erau investitori si nici nu ar fi devenit daca nu erau obligati). Acest mod de recapitalizare plus finantarea de la ECB si FMI arata ca pietele financiare nu au incredere in aceasta banca si din punctul lor de vedere este falimentara. Nu este vorba de criza de lichiditate, este vorba de o criza de solvabiliatate (aici am mai discutat despre acest subiect). Putem sa ne ascundem in spatele etichetelor si a definitiilor, dar actiunile pe care le-a luat BoC arata clar un faliment si nu o restructurare. Dupa cum spunea Aldous Huxley: Facts do not cease to exist because they are ignored. 26.) Activele cipriote ar putea readuce Raiffeisen pe locul 3 in piata (15.04.2013) Daca va cumpara activele bancilor cipriote dupa ce a achizitionat portofoliul de retail al Citibank in Romania, Raiffeisen Bank are sanse sa isi reia locul trei pe piata bancara, tintind o cota de circa 9% Dupa ce au fost aruncate in joc (la cererea BNR) nume celebre, ca BCR sau Banca Transilvania, "pentru a grabi decizia de cumparare a unui investitor puternic", dupa cum spun surse din piata bancara, vanzarea celor doua banci cipriote din Romania pare sa aiba sorti de izbanda odata cu declaratia lui Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International. Dupa toate probabilitatile, daca va exista o achizitie a actiunilor Bank of Cyprus, ea se va extinde si asupra Marfin Bank Romania. Potrivit unor surse din piata bancara, aceasta a fost inclusa in "bad bank" si este supusa valorificarii. De asemenea, actiunile detinute de Bank of Cyprus la Banca Transilvania sunt incluse la categoria active, fapt care ar putea contribui la solvabilitatea bancii, motiv pentru care banca-mama va incerca sa le valorifice cat mai curand. Declaraiile CEO-ului austriac vin n contextul n care, anul trecut, Raiffeisen a cumprat i Eurobank din Polonia, pentru aproximativ 500 de milioane de euro. n plus, dup cinci ani de restrngere a activit ii bancare n general, pentru unii actori s-ar putea s apar schimbri n strategia de dezvoltare. ns, dac pn pe 22 aprilie 2013 (dat pn la care activitatea bncii din Romnia este suspendat) nu vom avea nicio aciune de preluare, vom vedea cel mai probabil prima ac iune a Bncii Punte. 106

Pe de alt parte, cellalt competitor, care este teoretic i cel mai interesat de achizi ia bncii cipriote, Banca Transilvania, nici nu a declinat interesul, nici nu a spus c particip la negocieri. n schimb, ntre 5 si 11 aprilie 2013, pe BVB au avut loc cteva tranzactii mai mari cu actiuni Banca Transilvania (TLV), dar acestea nu au cumulat dect 1,2% din capitalul social. De asemenea, n aceast perioad actiunile TLV au pierdut circa 10%. Cine a vndut si de ce? Chiar dac am avut volume mai mari ca de obicei pe TLV, au fost mai degrab din partea investitorilor de retail sau cteva schimbri n portofoliul unor investitori institutionali. Nu avea cum s vnd Bank of Cyprus, pentru c un pachet de 10% nu se vinde niciodat pe piata regular. Este posibil ca acest pachet s fie negociat cu Banca Transilvania, eventual mpreun cu preluarea celorlalte active ale Bank of Cyprus din Romnia, spune Adrian Simionescu, presedintele Vienna Investment Trust. Potrivit unui proiect de modificare a legislaiei europene, n operatiunile de bail-in (salvare cu resurse proprii), cum a fost cea aplicat n Cipru, n toate statele va trebui s fie utilizate toate pasivele pentru recapitalizarea unei bnci, exceptie fcnd depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile si activele clientilor protejati de legea falimentului sau de dreptul civil si datoriile ctre angajati, furnizori si stat. De asemenea, respectivul proiect spune c nu vor mai fi exceptate depozitele constituite de alte bnci la institutiile de credit intrate n procedur de rezolutie, cu exceptia cazurilor n care utilizarea unei prti a tuturor acelor sume ar pune n pericol stabilitatea financiar. Efectele unui astfel de act normativ sunt greu de cuantificat, cu att mai mult cu ct, dup conversia forat n aciuni a depozitelor mari, capitaluri importante au nceput s ia drumul bncilor elve iene, iar ncrederea n sistemul bancar va avea de suferit la nivelul ntregii Uniuni Europene. Raiffeisen Bank International este n mod cert interesat de activele din Romnia ale bncilor cipriote. Banca se uit cu mult atenie la piaa romnesc. - Herbert Stepic, CEO al RBI. 27.) Banca Transilvania si Raiffeisen au depus ofertele pentru Bank of Cyprus (17.04.2013) Banca Transilvania si Raiffeisen sunt singurele banci care au depus oferte ferme pentru preluarea portofoliului de active si pasive al sucursalei Bank of Cyprus din Romania pana luni seara cand a expirat termenul stabilit de ciprioti, afirma surse de pe piata. Ar urma ca cipriotii sa decida daca accepta vreuna dintre oferte, Bank of Cyprus fiind in a treia saptamana de cand si-a suspendat operatiunile, blocand practic dreptul clientilor de a dispune de fondurile lor. Cipriotii au promis ca pe 22 aprilie 2013 va fi ultima zi in care unitatile vor ramane inchise, insa ramane de vazut cum decurg negocierile cu cei doi ofertanti. 28.) Raiffeisen nu vrea decat anumite credite, BT negociaza in Cipru (18.04.2013) Banca Transilvania (BT) este de fapt singurul investitor dispus sa preia in intregime portofoliul Bank of Cyprus Romania, in timp ce austriecii de la Raiffeisen nu sunt interesati decat de anumite credite ale sucursalei cipriote, afirma surse bancare. Soarta depozitelor ramase captive in banca ale carei usi stau inchise de pe 1 aprilie 2013 depinde astfel mai degraba de rezultatul negocierilor dintre ciprioti si BT. Potrivit unor surse de pe piata, cipriotii sunt foarte nemultumiti de nivelul ofertelor primite, considerand ca pot obtine mai mult daca ar vinde individual anumite credite. Totusi, Banca Transilvania a fost invitata in Cipru pentru discutii. Interlocutorul mandatat de banca centrala a Ciprului este influenta banca de investitii Rothschild, care se ocupa de restructurarea sectorului bancar din insula. Marja de negociere a BT este urmarita indeaproape de BERD si IFC, institutiile financiare internationale care sunt actionare la banca din Cluj. Dac discutiile esueaz, se profileaz riscul ca deponentii sucursalei Bank of Cyprus s fie trimisi ctre schema de garantare din insul. 29.) Ce se mai intampla la Bank of Cyprus: Banca Transilvania invitata la discutii (18.04.2013) Banca Transilvania (BT) este singurul investitor dispus sa preia in intregime portofoliul Bank of Cyprus Romania, in timp ce austriecii de la Raiffeisen nu sunt interesati decat de anumite credite ale sucursalei cipriote, afirma surse bancare. Potrivit unor surse de pe piata, cipriotii sunt foarte nemultumiti de nivelul ofertelor primite, considerand ca pot obtine mai mult daca ar vinde individual anumite credite. Totusi, Banca Transilvania a fost invitata in Cipru pentru discutii. 30.) Esec in vanzarea Bank of Cyprus: banca centrala din Cipru a respins ofertele BT si Raiffeisen (19.04.2013) Banca centrala a Ciprului a respins pe 18.04.2013 ofertele depuse de Banca Transilvania si Raiffeisen Bank pentru preluarea totala sau partiala a sucursalei Bank of Cyprus si cauta alternative de transfer in Romania al depozitelor de la unitatea locala, care au coborat sub 100 mil. euro. 107

De la momentul inchiderii sucursalei, in data de 1 aprilie 2013, s-au efectuat retrageri care insumeaza circa 3 mil. euro. Surse bancare au declarat ca, inca de pe 17.04.2013, cele doua oferte au fost considerate mult prea mici in comparatie cu ceea ce a evaluat comitetul de restructurare a sistemului bancar din Cipru, prin consultanti. Mai multe surse au confirmat ca Raiffeisen a cerut un discount mai mic pentru creditele care urma sa le preia de la sucursala din Romania a Bank of Cyprus, dar BT, desi a solicitat un discount mai mare, a fost dispusa sa includa in portofoliu majoritatea creditelor cu un serviciu bun al datoriei. Oficialii celor dou bnci care au depus oferte nu au putut fi contactati. Activele nregistrate n sucursala din Romnia nsumeaz circa 450 mil. euro, din care putin peste 350 mil. euro reprezint credite. 31.) Bank of Cyprus Romania va ramane, cel mai probabil, inchisa si in urmatorele zile (23.04.2013) Sucursala Bank of Cyprus din Romania va ramane, cel mai probabil, inchisa si in urmatorele zile, pana la definitivarea unei solutii pentru transferul depozitelor sub jurisdictie romaneasca, au declarat surse bancare. Activitatea Bank of Cyprus Romania a fost oprita initial pentru o saptamana, incepand cu data de 1 aprilie 2013, pentru a se identifica o solutie de vanzare a sucursalei. Banca centrala a Ciprului a decis sa prelungeasca cu doua saptamani perioada de inactivitate, pana pe 22 aprilie inclusiv, pentru a se putea incheia un acord de preluare cu unul dintre ofertantii dispusi sa cumpere banca. Surse bancare au declarat ca banca centrala a Ciprului a respins pe 17.04.2013 ofertele depuse de Banca Transilvania si Raiffeisen Bank pentru preluarea totala sau partiala a sucursalei Bank of Cyprus si cauta alternative de transfer in Romania a depozitelor de la unitatea locala, care au coborat sub 100 milioane euro. Activele inregistrate in sucursala din Romania insumeaza circa 450 de milioane euro, din care putin peste 350 milioane euro reprezinta credite. Cel mai mare mprumut nregistrat local l reprezint o finantare de 110 milioane de euro acordat companiei care detine hotelul Marriott, prelungit n toamna anului trecut si scadent n 2017. Aproximativ jumtate din celelalte credite nregistrate n bilantul sucursalei locale l reprezint finantri de proiecte imobiliare medii sau mari. Comparativ cu cele mai recente cifre publicate de sucursala local, care indicau un nivel al depozitelor de peste 200 de milioane euro, n prezent portofoliu rmas nsumeaz putin sub 100 de milioane euro. De la momentul nchiderii sucursalei, n data de 1 aprilie 2013, s-au efectuat retrageri care nsumeaz circa 3 milioane de euro. De asemenea, exist informatii c unii deponenti romni au acceptat nainte de declansarea crizei s realizeze plasamente prin intermediul sucursalei locale direct n Cipru, la un randament usor mai ridicat. Cipru a ajuns n luna martie la un acord cu troica creditorilor, prin care satele zonei euro si FMI vor mprumuta10 miliarde de euro pe parcursul a mai multi ani, iar fondurile sunt conditionate de restructurarea dur a sectorului bancar. Astfel, a doua mare banc a trii, Cyprus Popular Bank (Laiki) va fi nchis, iar sumele garantate din depozitele bancare vor fi transferate la Bank of Cyprus, cea mai mare institutie de credit a trii. Sumele de peste 100.000 de euro ar putea nregistra pierderi de pn la 80%, potrivit unor declaratii ale oficialilor ciprioti. n cazul Bank of Cyprus, deponentii cu mai mult de 100.000 de euro vor afla n septembrie 2013 cu exactitate ct vor pierde din sumele care depsesc acest prag de garantare, banca central din Cipru anticipnd un procent ntre 37,5% si 60%. Deponentii cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depsesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% dac va fi nevoie de mai multi bani pentru salvarea bncii. Desi a informat initial sucursalele c msurile nu vor fi aplicate si n unittile din alte state, Bank of Cyprus a decis s nchid sucursala din Romnia ncepnd cu 1 aprilie 2013. 32.) Banii clientilor Bank of Cyprus Romania, BLOCATI inca doua zile (23.04.2013) Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC) a decis prelungirea suspendarii operatiunilor sucursalei din Romania a Bank of Cyprus (BoC) cu inca doua zile, respectiv 23 si 24 aprilie, Banca Nationala a Romaniei primind o notificare in acest sens, conform unui anunt publicat pe site-ul BoC. In cele doua zile clientii pot folosi in continuare retelele ATM, iar pentru necesitati deosebite pot contacta call-center-ul sucursalei BoC din Romania. "In conformitate cu Legea nr. 17/2013 din Republica Cipru (Legea privind rezolutia institutiilor de credit si a altor institutii), Bank of Cyprus (BoC) a fost introdusa in procedura de rezolutie (restructurare si reorganizare). Masurile de reorganizare ordonata a BoC sunt aplicate potrivit art. 33 (alin. 1) din Legea bancara din Cipru si Directivei nr. 2001/24/EC a Parlamentului European si a Consiliului din 4 aprilie 2001", se mentioneaza in anunt.

108

Banca Centrala a Republicii Cipru a anuntat pe 1 aprilie 2013 ca a decis suspendarea temporara, pentru o saptamana, a operatiunilor din Romania ale Bank of Cyprus, ulterior suspendarea fiind prelungita cu inca doua saptamani. 33.) Opinia BNR: Problema Bank of Cyprus, rezolvata: depozitele intra sub legea romaneasca (24.04.2013) Sucursala Bank of Cyprus va ramane inchisa pana joi pentru "proceduri tehnice", iar depozitele vor trece sub protectia legii bancare romanesti si vor fi garantate de Fondul de Garantare din Romania, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu. "Problema a fost rezolvata. Toate depozitele de la sucursala Bank of Cyprus din Romania sunt in siguranta. Toate depozitele vor intra sub protectia legii romanesti. S-a perfectat solutia. Termenul de suspendare a activitatii subsidiarei a fost prelungit cu doua zile pentru proceduri tehnice", a spus Vasilescu. El nu a oferit detalii privind modalitatea de transfer al depozitelor sub jurisdictie romaneasca. Depozitele din conturile Bank of Cyprus, care au coborat sub 100 mil. euro, vor fi garantate in limita a 100.000 de euro pe deponent de catre Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare din Romania. Sucursala locala a Bank of Cyprus urma sa isi reia ieri operatiunile cu clientela, dupa trei saptamani in care activitatea a fost intrerupta. Insa, termenul de suspendare a fost prelungit cu doua zile, pana pe 25.04.2013. Banca central a Ciprului a respins pe 17.04.2013 ofertele depuse de Banca Transilvania si Raiffeisen pentru preluarea total sau partial a sucursalei Bank of Cyprus. 34.) Operatiunile sucursalei din Romania a Bank of Cyprus (BoC) raman suspendate inca o zi, pe 25 aprilie 2013 (25.04.2013) Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC) a decis prelungirea suspendarii operatiunilor sucursalei din Romania a Bank of Cyprus (BoC) cu inca o zi, pe 25 aprilie 2013, se arata intr-un comunicat al bancii. 'Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC), in calitatea sa de autoritate de supraveghere si rezolutie, a decis prelungirea suspendarii operatiunilor sucursalei din Romania a Bank of Cyprus (BoC) cu inca o zi, pe 25 aprilie 2013. Banca Nationala a Romaniei a primit o notificare in acest sens', se arata intr-un comunicat postat pe pagina de internet a bancii din Romania. Potrivit consilierului guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Adrian Vasilescu, aceasta decizie a fost determinata de faptul ca mai sunt proceduri tehnice de finalizat. Sucursala din Romania mai precizeaza ca in ziua mentionata, clientii pot folosi in continuare retelele ATM, iar pentru necesitati deosebite sunt invitati sa contacteze call-center-ul sucursalei BoC din Romania. 'In conformitate cu Legea nr.17/2013 din Republica Cipru (Legea privind rezolutia institutiilor de credit si a altor institutii), Bank of Cyprus (BoC) a fost introdusa in procedura de rezolutie (restructurare si reorganizare). Masurile de reorganizare ordonata a BoC sunt aplicate potrivit art. 33 (alin.1) din Legea bancara din Cipru si Directivei nr. 2001/24/EC a Parlamentului Euopean si a Consiliului din 4 aprilie 2001' , se mai spune in comunicatul bancii. Bana Centrala a Republicii Cipru a anuntat pe 1 aprilie 2013 ca a decis suspendarea temporara, pentru o saptamana, a operatiunilor din Romania ale Bank of Cyprus, ulterior suspendarea fiind prelungita cu inca doua saptamani. La inceputul saptamanii 22.-28.04.2013, Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC) a decis din nou o prelungire a suspendarii operatiunilor sucursalei din Romania a Bank of Cyprus (BoC) cu inca doua zile, respectiv 23 si 24 aprilie 2013. 35.) BNR: Banca Centrala a Ciprului a aprobat transferul depozitelor Bank of Cyprus la Marfin Romania (26.04.2013) Banca Nationala a Romaniei informeaza ca joi 25 aprilie 2013 Banca Centrala a Republicii Cipru (BCC) a hotarat solutionarea situatiei sucursalei din Romania a Bank of Cyprus (BoC), entitate aflata in proces de restructurare. Prin decret al BCC s-a decis transferul unei parti din activele si pasivele de la sucursala BoC catre MARFIN BANK Romania SA, banca romaneasca cu capital strain, supusa reglementarii si supravegherii exercitate de catre Banca Nationala a Romaniei. Acest transfer vizeaza toate depozitele clientilor sucursalei din Romania a BoC, persoane fizice si companii, cu exceptia depozitelor constituite de unii clienti drept garantii pentru creditele primite de la aceasta sucursala. In contrapartida acestor depozite asumate de MARFIN BANK Romania SA, prin protocolul de predare-primire, BoC a transferat lichiditati substantiale, precum si un portofoliu de credite de buna calitate, cu garantii solide, acordate persoanelor fizice si IMM-urilor. Depozitele transferate de la sucursala din Romania a BoC catre MARFIN BANK Romania SA intra, astfel, sub prevederile legislatiei romanesti, fara a fi afectate de masurile aplicate de autoritatile din Cipru. 109

Reamintim ca regimul de garantare a depozitelor din Romania asigura, conform normelor Uniunii Europene si legislatiei nationale, protejarea acestora in limita plafonului de 100.000 euro. Clientii transferati ai sucursalei BoC din Romania vor putea derula operatiuni bancare prin prezentarea la unitatile MARFIN BANK Romania SA. Referitor la activitatea sucursalei BoC din Romania, precizam ca aceasta va desfasura in continuare operatiuni ce vizeaza, in principal, administrarea portofoliului de credite ramas in gestiunea sa, care au ca sursa de finantare linii de credit de la banca-mama. In noile conditii, MARFIN BANK Romania SA ramane o entitate bancara solida, indicatorii de solvabilitate si lichiditate ai acesteia situandu-se in parametrii ceruti de catre Banca Nationala a Romaniei in calitate de autoritate de reglementare si supraveghere. Mai mult, s-a hotarat majorarea capitalului social al MARFIN BANK Romania SA de catre banca-mama a acesteia (din Cipru), fapt ce contribuie la consolidarea suplimentara a bancii romanesti cu capital strain. BNR reafirma faptul ca de la demararea operatiunii de restructurare a sucursalei din Romania a BoC a fost in permanent contact cu Banca Centrala a Republicii Cipru, cu care a avut o buna conlucrare, pentru a asigura reusita acestei operatiuni. 36.) Bank of Cyprus: depozite de 77 de milioane de euro au fost transferate la Marfin Bank (29.04.2013) Bank of Cyprus a transferat active de 82 de milioane de euro si depozite de 77 de milioane de euro catre Marfin Bank, potrivit unui comunicat de presa emis de grup. De asemenea, personalul necesar pentru a administra aceste contracte a fost transferat de la BoC la Marfin. Cei de la BoC spun ca au reluat operatiunile la sucursala din Romania. Clientii care nu au fost transferati la Marfin vor putea accesa serviciile BoC prin intermediul agentiei din Calea Dorobantilor numarul 187B. De asemenea, BoC precizeaza ca nu s-a inregistrat un eveniment de plata in cazul celor care nu si-au putut achita ratele in perioada in care banca a fost inchisa. Intr-un alt comunicat de presa, cei de la Marfin Bank Romania anunta fostii clienti ai Bank of Cyprus ca vor avea acces la conturile lor incepand de luni. "Ne face placere sa anuntam faptul ca Marfin Bank Romania a finalizat preluarea depozitelor si a portofoliului de retail ale Bank of Cyprus, Sucursala din Romania. In cei 15 ani de prezenta pe piata din Romania, Marfin Bank si-a construit o pozitie solida, oferind excelenta in servicii si produse bancare cu valoare adaugata. Ne asumam angajamentul de a oferi noilor nostri clienti aceleasi servicii de calitate si de a construi parteneriate de lunga durata cu acestia. Fostii clienti ai BoC vor putea beneficia de serviciile noastre incepand de pe 29 aprilie 2013. Totodata, Marfin Bank Romania isi va consolida baza de capital cu 20 de milioane euro", a declarat Doros Ktorides, CEO Marfin Bank Romania. Marfin Bank este entitate juridic romn, reglementat de Banca National a Romniei, si depozitele sunt garantate n limita a 100.000 de euro de Fondul de Garantare din Romnia. Actionarul majoritar al bncii, Cyprus Popular Bank (Laiki) a intrat ntr-un proces de dizolvare, dup ce clientii garantati, cu depozite sub 100.000 de euro, au fost transferati la Bank of Cyprus, mpreun cu cele mai bune active ale bncii. n Laiki au rmas o parte din active, din care cei cu depozite mai mari de 100.000 de euro ar trebui s-si recupereze o parte mic din pierderile impuse prin decizia autorittilor de la Nicosia. Practic, procesul din Romnia, prin care active si pasive ale Bank of Cyprus au fost transferate la Marfin Bank, a fost invers fat de cel din Cipru. Aceast solutie a fost aleas dup ce ncercrile de a vinde sucursala din Romnia au esuat, si BNR a insistat s aduc depozitele sub protectia Fondului de Garantare de la noi. BNR d asigurri c Marfin Bank are lichiditate dubl fat de media sistemului si o rat de adecvare a capitalului de 16%, de dou ori fat de minimumul oficial cerut de lege de 8%. La sfrsitul anului trecut, Marfin Bank avea active de 2,58 de miliarde de lei, n scdere cu 7,6% fat de 2011 si depozite de la clienti de 812 milioane de lei, n crestere de la 731 de milioane de lei la sfrsitul anului 2011, se arat n rezultatele financiare ale bncii publicate recent. 31% dintre aceste depozite sunt ale persoanelor fizice si 69% ale celor juridice. n 2012, Marfin a nregistrat un profit net de 5,21 de milioane de lei, fat de 5,8 milioane de lei n 2011. Marfin Bank are 33 de agentii si 339 de angajati, la care se vor aduga si cei preluati de la BoC. 37.) Clientii Bank of Cyprus isi pot retrage banii incepand de luni de la Marfin Bank Romania (29.04.2013) Clientii Bank of Cyprus ale caror depozite au fost transferate catre Marfin Bank Romania isi pot retrage banii incepand de luni de la unitatile acestei banci, potrivit Marfin Bank.

110

Bank of Cyprus a transferat catre Marfin Bank Romania active brute in valoare de 82 milioane de euro si depozite de 77 milioane de euro, precum si tot personalul aferent serviciilor contractelor relevante, au anuntat pe 26.04.2013 cele doua banci. Marfin Bank precizeaza ca este entitate juridica romana, ce activeaza in deplin acord cu legile din Romania, precum si cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei. Consiliul Concurentei a anuntat, pe 29.04.2013, ca a emis o decizie de derogare de la prevederile Legii Concurentei prin care Marfin Bank Romania SA poate prelua controlul asupra Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia Sucursala Romania (BoC) inainte de obtinerea autorizarii din partea autoritatii de concurenta. Marfin este membra a Grupului Marfin Popular Bank din Cipru, are o istorie ce depaseste 100 de ani si este prezenta prin cele peste 500 de subsidiare in 11 tari ale lumii. Incepand cu luna mai 2008, Egnatia Bank (Romania) SA si-a schimbat denumirea in Marfin Bank (Romania) SA, ca urmare a procesului de expansiune a Grupului Marfin, care a achizitionat banca mama, Egnatia Bank din Grecia, in aprilie 2006. Pe de alta parte, sucursala Romania a Bank of Cyprus si-a reluat activitatea incepand de pe 26 aprilie 2013. Acesta a anuntat ca va deservi clientii ai caror contracte nu au fost transferate la Marfin Bank (Romania) S.A., urmand a desfasura operatiuni prin sucursala Dorobanti, situata in Calea Dorobantilor 187B, sector 1, Bucuresti. Banca a mai anuntat ca acele contracte care nu au fost transferate vor continua sa fie administrate in mod normal, in conformitate cu prevederile contractuale existente. In situatiile in care nu au fost efectuate plati din cauza suspendarii activitatii sucursalei in perioada 1 - 25 aprilie 2013, nu se vor lua in considerare eventualele restante ce ar fi rezultat din relatiile contractuale client - sucursala din Romania. 38.) Nicolae Cinteza, BNR, vorbeste despre tranzactia Marfin Bank Bank of Cyprus (29.04.2013) Directorul directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, sustine ca Marfin Bank Romania va putea onora orice solicitari de rambursare, dupa preluarea depozitelor de la sucursala Bank of Cyprus, iar nivelul inalt al solvabilitatii bancii va permite BNR sa-i asigure lichiditatea necesara. Oficialul BNR a explicat ca desi tranzactia a fost finalizata, deponentii Bank of Cyprus vor avea acces la conturi abia incepand de luni, intrucat angajatii Marfin Bank trebuie sa preia fiecare dosar pentru a putea verifica specimenele de semnaturi ale clientilor. Cinteza a aratat ca pentru deponentii care doresc sa-si mentina depunerile pana la scadenta se vor pastra termenii de dobanda negociati la constituire, iar depozitele vor fi remunerate si pentru perioada in care Bank of Cyprus a fost inchisa. Din interviu: Rep: Si, totusi, de ce Marfin Bank ? N.C.: Simplu. Vanzarea catre o alta banca a esuat. Rep: Ne puteti spune toti termenii tranzactiei? N.C: Nu, dar va asigur ca este o solutie optima. Rep: Ce se va intampla cu Bank of Cyprus sucursala Romania? N.C.: Va continua sa functioneze. Nu cred ca va mai avea insa succes in a atrage depozite de la clienti. Va gestiona pentru o perioada creditele din sold.

BCC 1.) Carpatica estimeaza un profit de 34 mil. lei in 2013 (01.04.2013) Banca Comerciala Carpatica (BCC) estimeaza un profit net de 33,7 milioane de lei pentru acest an, in crestere cu 34,8% fata de castigul obtinut in 2012, de 25 milioane lei, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli care va fi prezentat actionarilor in AGA. Administratorii prevad o scadere a veniturilor nete din dobanzi cu 10,3%, de la 282,5 milioane lei la 253,29 milioane lei, in timp ce cheltuielile cu dobanzile ar putea fi cu 17% mai reduse, de 164,25 milioane lei, de la 197,9 milioane lei in 2012. In acelasi timp, chetuielile cu personalul ar putea creste usor, cu 3,2%, de la 76,06 milioane lei la 78,56 milioane lei. In elaborarea bugetului pentru acest an, BCC a luat in considerare venituri totale de 584,86 milioane lei si cheltuieli totale de 550,33 milioane lei. Carpatica este controlata de omul de afaceri Ilie Carabulea, care detine indirect aproape 46% din actiuni. In nume propriu el controleaza 41,29%, iar prin Atlassib mai are 4,55%. 111

Unul dintre partenerii de afaceri ai acestuia, Corneliu Tanase, are 11,22% din actiuni. Totodata, fiul unui fost partener de afaceri al lui Carabulea, Alin Albu, detine un pachet de sub 5% din actiuni. La finalul anului trecut, raportul credite acordate clientelei /depozite atrase se plasa la nivelul de 59,1%. In decembrie 2012, banca detinea o retea de 145 de unitati, formata din 57 sucursale, 67 de agentii si 21 puncte de lucru. Actiunile bancii se tranzactinau in sedinta bursiera de pe 28.03.2013 in crestere cu 1,46%, la 0,0487 lei. La acest pret, capitalizarea bursiera a Carpatica este de 153,22 milioane lei (34,7 milioane euro). 2.) Banca Comerciala Carpatica lanseaza promotia Credite ipotecare cu dobanda fixa si evaluare gratis (02.04.2013) Banca Comerciala Carpatica lanseaza promotia "Credite ipotecare cu dobanda fixa si evaluare gratis, oferta fiind valabila pana in 19 mai 2013 si se adreseaza clientilor persoane fizice care acceseaza creditele ipotecare in RON: OneSmart cu ipoteca, Prosper si Casa9. Pe parcursul campaniei clientii beneficiaza de o dobanda fixa de 9,45% in primul an de creditare si de o dobanda variabila avantajoasa pentru restul perioadei de creditare. Alt avantaj al acestei promotii este sustinerea de catre Banca Comerciala Carpatica a costului evaluarii imobilului adus in garantie, in limita a 600 de RON. In plus, promotia include si o reducere de 3 puncte procentuale de la dobanda standard la cardul de credit MasterCard wwShopping, in conditiile in care clientul opteaza pentru acest tip card special creat pentru cumparaturile pe internet. "Observam o inclinatie spre moneda nationala in accesarea creditelor si oferim celor care doresc sa obtina un credit ipotecar o promotie care sa ii incurajeze in acest sens. Sustinem astfel, tendintele pietei si totodata solicitarile consumatorilor, declara Georgiana Coanda, director general adjunct al Bancii Comerciale Carpatica. Banca Comerciala Carpatica nu percepe comisioane pentru creditele OneSmart cu ipoteca, Prosper si Casa 9. Acestea pot fi intrebuintate pentru achizitionarea, construirea, extinderea sau reamenajarea locuintei sau pentru preluarea altor credite de consum si/ sau de investitii imobiliare. Mai multe detalii privind produsele BCC se regasesc pe pagina web a bancii www.carpatica.ro. De asemenea clientii se pot adresa reprezentantilor bancii din orica unitate teritoriala sau pot cere informatii apeland 0.800.807.807, serviciu disponibil gratuit din orice retea nationala de telefonie fixa si mobila. Banca Comerciala Carpatica este o institutie financiara cu capital social majoritar romanesc, ale carei actiuni sunt listate la categoria intai a Bursei de Valori Bucuresti. Banca Comerciala Carpatica a fost infiintata la Sibiu in data de 15 iulie 1999. In prezent, banca detine o retea teritoriala vasta acoperind toate judetele tarii si Bucuresti. Produsele si serviciile financiare oferite de BCC sunt diversificate si adaptate cerintelor clientilor persoane fizice, IMM-uri si Corporatii. BCC promoveaza inteligenta autohtona, capitalul uman si financiar, dovedind transparenta, operativitate si flexibilitate in rezolvarea problemelor partenerilor sai de afaceri. 3.) Carpatica lanseaza un cont special pentru avocati si notari (15.04.2013) Reprezentantii birourilor de avocatura, notariale si ai societatilor fiduciare isi pot deschide la Carpatica, pe langa contul curent, mai multe conturi pentru depozitarea fondurilor fiduciare. Contul special ofera posibilitatea de a deschide, pe langa contul curent, mai multor conturi fiduciare pentru pastrarea so gestionarea, pe termen mediu si lung, a patrimoniului primit in depozit in numele clientilor. Spre exemplu, sume primite de fiduciar cu titlu de fond initial sau rezultate din valorificarea acestuia ori a bunurilor incredintate, prin fructificarea de titluri executorii supa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu. Contul beneficiaza de gratuitate la deschidere si administrare si comision zero la depunerile de numerar. Acest produs este un instrument necesar desfasurarii activitatii din acest domeniu, a precizat Georghe Cismaru, director general adjunct la Banca Carpatica, referindu-se la activitatea avocatilor si notarilor. Contul permite depuneri si retrageri de numear, plati si incasari, precum si posibilitatea de a constitui depozite pe numele titularului contului fiduciar. 4.) Johan Gabriels a primit aprobarea BNR pentru functia de CEO al Bancii Comerciale Carpatica (19.04.2013) Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a aprobat numirea lui Johan Gabriels in functia de CEO al Bancii Comerciale Carpatica. "La baza deciziei mele de a prelua conducerea Bancii Comerciale Carpatica a stat potentialul imens pe care aceasta banca il detine, precum si oportunitatile de piata, Carpatica fiind o banca romaneasca cu o frumoasa mostenire si care in contextul economic actual trebuie sa se dezvolte in continuare folosind avantajele si 112

experientele acumulate. Viziunea mea este aceea ca, folosind resursele si competentele noi pe care dorim sa le atragem, putem deveni in scurt timp una dintre cele mai bune si apreciate echipe de profesionisti de pe piata bancara romaneasca. declara Johan Gabriels, CEO al Bancii Comerciale Carpatica. Domnia sa a adaugat ca isi doreste ca Banca Comerciala Carpatica sa fie recunoscuta ca fiind "Noua banca - cu si pentru romanii din tara si din afara tarii. Johan Gabriels are o importanta experienta in domeniul financiar ocupand diverse pozitii executive: CEO si presedinte al Consiliului de administratie in cadrul RBS Romania si CFO in cadrul unor institutii reputate international precum ABN AMRO NV (Amsterdam), Mastercard (Bruxelles), First Data International PLC (Londra), CapitalOne PLC (Washington/Londra). Banca Comerciala Carpatica a inregistrat profit in 2012, dupa 3 ani de restructurare. Rezultatul financiar este unul pozitiv comparativ cu sectorul bancar din Romania, unde estimarile pe profit nu au fost cele asteptate, iar intarzierile in procesele de restructurare au fost un factor cheie. Sub mandatul noului CEO, pentru ca redresarea sa devina durabila, banca va trebui sa devina si mai eficienta si in acelasi timp sa se pozitioneze ca fiind deschisa pentru afaceri si cu un apetit crescut pentru finantarea economiei romanesti. 5.) Banca Comerciala Carpatica a realizat un profit de 25,2 mil lei in 2012 (26.04.2013) Anul 2012 a insemnat pentru Banca Comerciala Carpatica revenirea pe profit, institutia financiara realizand la finele anului 2012 un rezultat brut de 25,2 mil lei, mai mare cu 48% fata de rezultatul prognozat de 17 mil. Profitul net s-a situat la un nivel de 21,7 mil lei comparativ cu pierderea de 31,9 mil lei inregistrata in anul 2011. Profitul operational al bancii a crescut cu 514% comparativ cu anul 2011, atingand valoarea de 33,48 mil lei desi a fost inregistrata o crestere a cheltuielilor operationale cu 1,81%. Banca a continuat procesul de optimizare a activitatii inceput in urma cu 4 ani, analizand periodic activitatea retelei si a operatiunilor sale. Redimensionarea acesteia s-a bazat pe criterii de eficienta si oportunitate, astfel, numarul de unitati a scazut de la 155 la 31 decembrie 2011 la 145 de unitati la finalul anului 2012. Activul total la 31.12.2012 a crescut cu 22,11% comparativ cu cel inregistrat la 31.12.2011, de la 3.870 mil lei la 4.725 mil lei. Din punct de vedere al activelor, Banca Comerciala Carpatica avea o cota de piata de 1,29%, ocupand locul 18 in sistemul bancar. BCC a continuat procesul de consolidare pe toate liniile de afaceri si in special in activitatea de vanzare. Desi activitatea de creditare la nivelul persoanelor fizice a scazut cu 1,5%, respectiv de la 13,1 mil EUR in 2011 la 12,9 mil EUR in 2012, in principal datorita diminuarii retelei, creditele noi acordate persoanelor juridice au inregistrat o crestere cu 81%, de la 76 mil EUR in 2011 la 138 mil EUR in 2012. Cresterea se datoreaza atat imbunatatirii calitatii produselor oferite de banca, cat si perfectionarii continue a personalului implicat in activitatea de vanzare. Soldul net al creditelor PJ a crescut cu 11,45% la 31 decembrie 2012 comparativ cu 31 decembrie 2011 atingand valoarea de 1.022 mil RON. La 31 decembrie 2012, soldul net al creditelor PF inregistra o crestere de 17,3 mil RON, cu 12,1% mai mare fata de soldul net al creditelor PF la 31 decembrie 2011 (143,2 mil lei in 2011, respectiv 160,5 mil lei in 2012). Datoriile privind clientela au inregistrat o crestere cu 2,06% la 31 decembrie 2012 fata de sfarsitul anului 2011, de la 2.463 mil lei la 2.514 mil lei, datorita cresterii depozitelor la termen cu 4,39%, de la 2.172 mil lei la 31 decembrie 2011, la 2.267 mil lei la 31.12.2012. La 31 decembrie 2012, solvabilitatea bancii se situa la un nivel de 11,85%, iar raportul credite/depozite era subunitar, respectiv 0,59. La 31.12.2012 banca avea in administrare un numar de 147 proprietati incluzand 40 inregistrate ca sedii proprii, 35 clasificate ca investitii si un numar de 72 clasificate ca stocuri. Intreg portofoliul imobiliar a fost evaluat la 31.12.2012 la o valoare justa de cca. 75 mil EUR, din care cca. 30 mil. EUR reprezinta sediile bancii aflate in proprietate. La sfarsitul anului 2012, reteaua bancii era formata din 145 de unitati din care 57 sucursale, 67 agentii si 21 puncte de lucru. "Banca Comerciala Carpatica a incheiat anul 2012 cu rezultate pozitive, iar intentia noastra este de a mentine acest trend si in 2013, in special prin consolidarea capitalului si sustinerea activelor. In acest sens vom continua modelul de afaceri eficient si durabil, vom inova si vom implementa produse care sa fie si mai aproape de profilul clientilor nostri. Vom lucra foarte mult pe implementarea unei culturi de management al riscului, declara Johan Gabriels CEO Banca Comerciala Carpatica. Situatiile financiare ale Bancii Comerciale Carpatica S.A. aferente anului 2012, intocmite conform IFRS, pot fi consultate electronic pe website-ul Bancii www.carpatica.ro, in sectiunea Despre 113

noi/Actionariat/Rezultate financiare, sau pe suport hartie, la cererea actionarilor, la sediul central al Bancii situat in Sibiu, Str. Autogarii nr. 1, tel: 0269/233 985. Banca Comerciala Carpatica este o institutie financiara cu capital social majoritar romanesc, ale carei actiuni sunt listate la categoria intai a Bursei de Valori Bucuresti. Banca Comerciala Carpatica a fost infiintata la Sibiu in data de 15 iulie 1999. In prezent, Banca detine o retea teritoriala vasta de sucursale si agentii acoperind toate judetele tarii si Bucuresti. Produsele si serviciile financiare oferite de BCC sunt dintre cele mai diversificate si adaptate cerintelor clientilor persoane fizice, IMM-uri si Corporatii. BCC promoveaza inteligenta autohtona, capitalul uman si financiar, dovedind transparenta, operativitate si flexibilitate in rezolvarea problemelor partenerilor sai de afaceri. BCR 1.) Sefii BCR costa scump: banca a cheltuit 20 mil. lei anul trecut cu salariile fostilor si actualilor membri de board (01.04.2013) Plecarea britanicului Dominic Bruynseels din functia de CEO inainte de expirarea contractului a umflat factura. BCR, cea mai mare banca de pe piata, a cheltuit anul trecut 20 de milioane de lei (4,5 milioane de euro) cu salariile conducerii, suma fiind de-a dreptul dubla fata de 2011. Explicatiile pentru aceasta crestere puternica a costului cu remunerarea top managementului vin din mai multe directii. In primul rand, BCR a platit pachete "de despartire" membrilor de board care au parasit banca, in frunte cu fostul CEO Dominic Bruynseels, al carui mandat s-a incheiat formal la 1 aprilie 2012, cu cateva luni inainte de termenul de expirare a contractului semnat in 2008. De asemenea, mandatul de vicepresedinte executiv pe retail al Oanei Petrescu s-a incheiat la 24 aprilie 2012, iar cel al vicepresedintelui pe financiar Helmuth Hintringer pe 23 mai 2012. In total BCR a cheltuit 7 milioane de lei (1,6 milioane de euro) cu pachetele legate de plecarile din comitetul executiv, fiind de presupus ca Bruynseels a incasat cea mai mare parte din bani. Dupa aproape trei ani si jumatate in care britanicul s-a aflat la carma celei mai mari banci de pe piata, BCR raporta pe 2011 o rata a creditelor neperformante de peste 20% si un profit net anual de 16 mil. euro, pentru ca in 2012 sa inregistreze o pierdere dramatica de 277 mil. euro, cu credite neperformante de aproape 27%. Dincolo de rezultatele exercitiului de management, uzantele din HR cer ca un sef - si cu att mai mult seful celei mai mari bnci de pe piat - s nu plece cu mna goal, avnd n vedere bagajul de informatii comerciale si strategice acumulate pe perioada mandatului. Este posibil s fi contat si dorinta actionarului majoritar Erste de a ncheia colaborarea mai devreme dect fusese prevzut n contract. Informatiile privind recrutarea lui Tomas Spurny pentru fotoliul de CEO al BCR au aprut nc din ianuarie 2012. La ceva timp dup ce prsise BCR, numele lui Bruynseels a fost vehiculat ca posibil candidat pentru postul de CEO al Bncii Transilvania. Postul de director general al celei de-a treia mari bnci dup activele pe 2012 este ns si astzi vacant, la un an de la demisia lui Robert Rekkers. Asadar, 35% din factura de 20 mil. lei suportat de BCR cu salariile conducerii pe anul trecut este justificat de beneficiile legate de ncheierea unor contracte.

Rmn cheltuieli de circa 13 milioane de lei (3 mil. euro), care marcheaz totusi o crestere de peste 30% fat de cheltuiala similar pe 2011. 114

Aici intervine o explicatie legat de cresterea numrului de membri ai comitetului executiv de la 5 la 7. n acelasi timp, au existat perioade n care BCR a avut pe statele de plat chiar mai mult de 7 membri de board, cel putin pe parcursul intervalelor dintre desemnarea unor noi executivi si obtinerea de ctre acestia a autorizrii de la Banca National. Consiliul de supraveghere condus de Andreas Treichl, CEO al Erste Group, l-a numit pe Tomas Spurny n functia de presedinte executiv al BCR ncepnd cu 1 martie 2012, iar aprobarea BNR pentru nceperea mandatului a venit cu data de 24 aprilie 2012. La fel a fost n cazul vicepresedintilor executivi Martin Skopek si Sergiu Manea. Bernd Mittermair a fost numit CFO pe 1 aprilie 2012 si a primit aprobarea cu data de 23 mai 2013. Paul Ursaciuc a fost numit vicepresedinte pe operatiuni pe 24 septembrie 2012 si si-a nceput mandatul pe 7 decembrie 2012. Pe de alt parte, este de asteptat ca pachetul salarial al lui Spurny s nu fie deloc subtire, avnd n vedere c a fost adus de Treichl pe pozitia de salvator al BCR si nici nu a fost usor de pstrat n functie, cel putin dup cum a sugerat incidentul din toamna trecut, cnd italienii de la Intesa s-au grbit s anunte c l-au luat napoi dup ce Erste l rpise de la Intesa Ungaria la sfrsitul lui 2012. n mod public Treichl a promis toamna trecut un bonus special pentru conducerea BCR dac reuseste s aduc banca pe profit anul acesta, ns ulterior informatia nu a fost sustinut, iar Spurny a declarat c nu banii reprezint principala sa motivatie n proiectul de redresare a bncii. Cele 20 de milioane de lei cheltuite de BCR anul trecut cu salariile conducerii reprezint cea mai mare factur nregistrat de banc de la nceputul crizei, un alt vrf de peste 15 mil. lei fiind consemnat pe 2010. Initial, si pentru 2011 fuseser contabilizate cheltuieli de aproape 12 mil. lei, ns n final au rmas 9,8 mil. lei, probabil n urma reevalurii bonusurilor. Per ansamblu, banca nu a putut reduce cheltuielile salariale totale pe 2012 dect cu 1,2%, pn la 575 mil. lei, desi numrul salariatilor a sczut cu peste 900 de oameni, pn la 7.161. Explicatia: cheltuielile amintite includ suma de 82 mil. lei bugetat ca si costuri de restructurare a personalului. La nivelul ntregului grup BCR efectivele s-au redus anul trecut cu 1.200 de oameni, pn la 8.026, si ar trebui s ajung la 7.500 la sfrsitul anului 2013. Comitetul de remunerare din BCR, care monitorizeaz salariile si bonusurile sefilor, este format din Andreas Treichl, CEO al Erste Group si presedintele consiliului de supraveghere al BCR, Manfred Wimmer, CFO al Erste Group si vicepresedinte al consiliului, si Florin Pogonaru, membru independent al consiliului de supraveghere. Observatori ai pietei apreciaz sub protectia anonimatului c actuala echip de management a BCR ar putea amplifica voit unele probleme ale bncii astfel nct un posibil succes al programului de restructurare s fie cu adevrat rsuntor, iar un eventual esec s fie mai usor de explicat. Numrul mare al fronturilor deschise de echipa lui Spurny si anvergura proiectelor de transformare ar sugera o situatie de-a dreptul dramatic. Oficialii Erste Group, actionarul majoritar al BCR, s-au tot ferit s emit comentarii negative privind prestatia fostei echipe de management, chiar dac dincolo de cderea economic general deteriorarea brutal a cifrelor bncii poate duce cu gndul si la corectitudinea unor decizii de conducere. De fapt, Erste se afl ntr-o postur ingrat pentru c tot Treichl, care l-a ales anul trecut pe Spurny s restructureze BCR, l-a gsit n 2008 pe britanicul Dominic Bruynseels si l-a mutat din Dubai la Bucuresti s-i conduc banca pe care pltise 3,75 mld. euro. Si pe ct de admirativ vorbeste acum Treichl despre Tomas Spurny, pe att de multumit se arta si de calittile de manager ale lui Bruynseels, care l nsotea n turnee de prezentare n fata investitorilor si care era invitat la conferintele de prezentare a rezultatelor grupului. Tot n termeni laudativi vorbea Andreas Treichl si despre Oana Petrescu, fostul vicepresedinte executiv pe retail al BCR. Astzi acelasi retail, pe care Petrescu spunea c l-a optimizat n mandatul su, este refcut din temelii de Martin Skopek, marea sperant a Erste n materie de leadership, de la pachetele de cont curent la produsele de creditare, de la canalele de distributie la filosofia de vnzri, ca si cnd divizia de specialitate a BCR ar fi fost lovit de vreo bomb. Tomas Spurny a mplinit un an de cnd a fost numit CEO al BCR. 2.) Pachetele de cont curent reduc cu peste 50% costurile serviciilor bancare cel mai des folosite de clienti (03.04.2013) Clientii care utilizeaza si platesc separat servicii precum plata facturilor, retrageri de numerar sau transferuri bancare, platesc comisioane bancare mai ridicate cu 50%, fata de achizitionarea acestora la pachet, rezulta dintr-un studiu al BCR efectuat pe segmente interne de clienti. Clientii mai sofisticati opteaza atat pentru economisirea de bani, cat si pentru economia de timp. Astfel, circa 40% dintre clientii BCR care detin pachete de cont curent si-au activat serviciul de internet banking, iar 86% au card de debit atasat. BCR ofera optiuni de pachete de cont curent care includ chiar notificari SMS sau email asupra sumelor intrate in cont sau la fiecare plata efectuata prin card. 115

"Pachetele de cont curent oferite de BCR s-au dovedit atractive pentru clientii care doresc sa administreze rapid si eficient finantele personale. Tot in acest sens, vom simplifica si uniformiza grila de comisioane pentru toti clientii. Pachetul de cont curent ofera cel mai scazut cost total pentru operatiunile bancare care fac parte, inevitabil, din viata de zi cu zi a oricarui client: retrageri de numerar, plata facturilor sau transferuri bancare", a declarat Catalina Zincenco, Sef departament, Produse de Economisire si Investitii, BCR. Studiul BCR evidentiaza o evolutie a comportamentelor de economisire dinspre clientii care economisesc acasa, catre clientii care pastreaza banii in depozite la vedere, pana la cei care opteaza pentru pachete de cont curent cu facilitati extinse, mizand pe castigul suplimentar din bonusul de dobanda (4% pe an) acordat pentru tranzactii intensive efectuate cu cardul de debit. Banca a identificat trei profiluri distincte de clienti pentru care si-a dimensionat oferta de pachete de cont curent: Categorie: Gospodarul Prudent: Clienti care prefera sa aiba controlul banilor in numerar si nu cunosc inca in detaliu avantajele pe care le ofera produsele si serviciile bancare. Prefera sa retraga bani de la bancomat si sa plateasca cash in marea majoritate a cazurilor. Sunt, in general, interesati de produse bancare de economisire. Chibzuitul Modern: Clienti cu o educatie financiara medie. Cunosc si utilizeaza produsele bancare de baza, precum contul curent si cardul de debit. Utilizeaza ocazional si alte produse bancare, precum imprumutul sau cardul de credit. Prefera pachetele care ofera retrageri la ATM si interogari sold gratuite, dar utilizeaza si metode non-cash de plata a facturilor (prin internet banking sau phone banking). Managerul de finante: Clienti cu studii universitare si post universitare si venituri ridicate. Cunostinte financiare bune si foarte bune. Cunosc si utilizeaza produsele bancare, fiind axati pe platile prin intermediul internetului si al cardurilor de debit si credit. Atenti la cheltuielile lunare dar si la avantajele din urma colaborarii cu banca. Prefera pachete de tip "All inclusive si un singur comision lunar de administrare pentru operatiuni nelimitate la bancomat (plati facturi, retrageri numerar, interogari sold) sau prin internet banking (operatiuni intrabancare / interbancare). Link infografic: http://www.bcr.ro/ro/presa/informatii-de-presa/2013/trimestrul-2/02-03-2013 Desi cardul de debit este inclus gratuit in toate pachetele de cont curent, motivatia utilizarii acestuia difera de la un segment de client, la altul. Gospodarul Prudent - Desi in marea majoritate a cazurilor platesc cash, totusi din ce in ce mai multi au inceput sa foloseasca si cardul. Motivatia acestora de a utiliza la cumparaturi cardul? Platesc pretul exact si exclud posibilitatea de a primi "rest in produse sau sa nu mai primeasca rest deloc. Mai mult, chiar si acest segment de clienti a inceput sa plateasca facturile de utilitati prin canalele alternative, metoda preferata fiind plata de facturi prin bancomatele bancii. Chibzuitul Modern - Sunt cei care utilizeaza mai mult cardul pentru cumparaturi dar si pentru platile online de facturi facand astfel economie de timp si avand acces permanent la informatii privind soldul contului. Managerul de finante - In ceea ce priveste persoanele din acest segment, gestionarea propriului buget este mult mai usoara prin intermediul cardului, iar clientii apreciaza faptul ca tranzactiile pot fi urmarite in timp real prin intermediul canalelor electronice dar si dobanda de 4% pe care o primesc la contul curent pentru ca folosesc cardul intensiv. BCR ofera clientilor sai 3 variante de pachete de cont curent si anume: ClasiCont BCR - cel mai accesibil pachet care ofera acces la contul clientului deschis la BCR, ExtraCont BCR - pentru persoanele active, care platesc facturi, transfera bani si constituie depozite, inclusiv prin internet si telefon si TotalCont BCR - care este un pachet dedicat clientilor pasionati de plata cu cardul si de utilizarea internet bankingului, oferind un numar nelimitat de tranzactii intra si interbancare cu comision zero. Pe langa accesul gratuit la contul curent, noile pachete ofera posibilitatea de a plati facturile sau de a efectua tranzactii printr-o serie de canale directe, cu economie de timp si bani pentru clienti: - cu cardul la orice bancomat BCR, ghisee automate, masini multifunctionale (plata de facturi este un serviciu gratuit pentru clientii BCR care utilizeaza aceste canale de plata) - utilizand serviciul Tranzactii Mobile (prin apel la numarul *183#), beneficiind in premiera pe piata din Romania de optiunea de a transfera bani catre un numar de telefon mobil. Accesul la numarul *183# este gratuit pentru toti clientii care au optat pentru acest serviciu, indiferent de tipul pachetului. - Click 24Banking BCR (www.24banking.ro) - Alo 24Banking BCR (apelabil gratuit la InfoBCR: 0800.801. BCR (0800.801.227) - plati automate prin Direct Debit si Standing Order Preturile acestor pachete de cont curent sunt de 4,5 lei/luna pentru ClasiCont BCR, 8,5 lei/luna pentru ExtraCont BCR si 12,5 lei/luna pentru TotalCont BCR. 3.) Salariile directorilor BCR s-au dublat in anii de criza (08.04.2013) BCR, cea mai mare banca de pe piata, a cheltuit anul trecut 20 de milioane de lei (4,5 milioane de euro) cu salariile conducerii, suma fiind dubla fata de 2011. 116

Cele 20 de milioane de lei reprezinta cea mai mare factura inregistrata de BCR de la inceputul crizei, un alt varf de peste 15 mil. lei fiind consemnat pe 2010. Initial, si pentru 2011 fusesera contabilizate cheltuieli de aproape 12 mil. lei, insa in final au ramas 9,8 mil. lei, probabil in urma reevaluarii bonusurilor. Per ansamblu, banca nu a putut reduce cheltuielile salariale totale pe 2012 decat cu 1,2%, pana la 575 mil. lei, desi numarul salariatilor a scazut cu peste 900 de oameni, pana la 7.161. Explicatia: cheltuielile amintite includ suma de 82 mil. lei bugetata ca si costuri de restructurare a personalului. La nivelul intregului grup BCR efectivele s-au redus anul trecut cu 1.200 de oameni, pana la 8.026, si ar trebui sa ajunga la 7.500 la sfarsitul anului 2012. BCR a pltit n 2012 pachete de desprtire membrilor de board care au prsit banca, n frunte cu fostul CEO Dominic Bruynseels, al crui mandat s-a ncheiat formal la 1 aprilie 2012, cu cteva luni nainte de termenul de expirare a contractului semnat n 2008. De asemenea, mandatul de vicepresedinte executiv pe retail al Oanei Petrescu s-a ncheiat la 24 aprilie 2012, iar cel al vicepresedintelui pe financiar Helmuth Hintringer pe 23 mai 2012. n total BCR a cheltuit 7 milioane de lei (1,6 milioane de euro) cu pachetele legate de plecrile din comitetul executiv, fiind de presupus c Bruynseels a ncasat cea mai mare parte din bani.

4.) Cu doar 3 acte, BCR acorda credite de nevoi personale in lei, cu dobanzi incepand de la 13.5% si sansa de a-ti castiga inapoi creditul (09.04.2013) BCR solicita numai 3 acte pentru acordarea creditului de nevoi personale fara garantii: - Adeverinta de salariu, Fisa fiscala/Formular BCR si factura de utilitati, in cazul veniturilor realizate din salarii - Talon de pensie, Decizie de pensionare definitiva si factura de utilitati, in cazul veniturilor realizate din pensii - Doar in perioada 8 aprilie- 24 mai se poate castiga inapoi creditul in cadrul tragerilor la sorti saptamanale. Banca ofera 7 premii x valoarea creditului Divers BCR Banca Comerciala Romana (BCR) lanseaza o campanie de promovare a creditelor noi de nevoi personale cu accent pe accesibilitate si simplitate - dobanda de la 13.5%, ZERO comision de analiza (pentru oricine isi incaseaza salariul sau pensia la BCR sau alege sa-si refinanteze creditele, cardurile de credit la BCR) si asigurare de viata gratuita. Banca solicita numai 3 acte pentru acordarea creditului de nevoi personale fara garantii: adeverinta de salariu, fisa fiscala/formular BCR si factura de utilitati sau talon de pensie, decizie de pensionare definitiva si factura de utilitati, in cazul veniturilor realizate din pensii. BCR va derula, pana pe 24 mai a.c., o campanie de promovare a creditelor noi de nevoi personale "Castiga-ti creditul inapoi. Banca ofera prin tragere la sorti saptamanala, 7 premii x valoarea creditului Divers BCR. Eligibili pentru tragerea la sorti sunt clientii care contracteaza un credit Divers si un card de credit. De asemenea, BCR va acorda clientilor care iau un credit de nevoi personale cu ipoteca 7 premii acordate prin tragere la sorti in valoare de 5.000 lei (net). Banii vor fi acordati in contul curent al clientului, tragerea la sorti urmand sa aiba loc pe 5 august 2013. "Este o prioritate pentru noi imbunatatirea relatiei cu clientii nostri, astfel continuam optimizarea procesului de acordare de credite. Ne-am concentrat pe simplificare si dupa aplicarea noilor prevederi privind fita fiscala, documentele solicitate clientilor raman in continuare 3. Totodata, nu percepem comision de analiza clientilor nostri care fie isi vireaza sau aleg acum sa isi vireze salariile sau pensiile la noi. Speram sa ne ridicam la nivelul 117

asteptarilor clientilor nostri in perioada urmatoare, finantand diversele lor nevoi: amenajari/remobilari in casa, cheltuieli specifice sarbatorilor de Paste sau neprevazute, precum si reducerea obligatiilor lunare de plata prin refinantarea creditelor etc., a declarat Roxana Cristea, Sef Departament Credite Negarantate, BCR. Detalii in Regulamentul campaniei disponibil gratuit in unitatile BCR si pe www.bcr.ro. Principalele beneficii ale creditelor DIVERS BCR sunt: rata lunara mica, asigurarea de viata oferita gratuit la BCR Asigurari de Viata VIG si posibilitatea de a opta, contra cost, pentru o asigurare complexa ce ofera pana la 24 de rate lunare platite de banca in caz de somaj. Principalele beneficii aduse de plata cu cardul de credit sunt: cumparaturi cu 0% dobanda (prin programul de 12 rate cu dobanda 0% la comerciantii parteneri BCR / pana la 53 zile perioada de gratie cu dobanda 0%), reducerile de pana la 30% la comerciantii parteneri BCR, servicii gratuite de plati facturi la ATM BCR, asigurare gratuita de protectie a cumparaturilor si asigurarea gratuita de calatorie (www.Powercard.ro). BCR ofera posibilitatea obtinerii aprobarii creditelor de nevoi personale si a cardurilor de credit si prin telefon, prin apelarea gratuita a InfoBCR (zilnic, intre 8.00 si 22.00): 0800.801.BCR (0800.801.227) sau prin transmiterea unui SMS cu textul "Credit la 1780, tarif normal. "Continuand sirul povestilor schimbate in bine, pe noua platforma de comunicare a bancii, BCR lanseaza o noua campanie cu final fericit, de data acesta pentru un produs atractiv de creditare: DIVERS BCR. In continuarea platformei de comunicare "Impreuna schimbam povestea, care a fost bine primita in piata, de la lansarea sa, in luna februarie, eroul zilelor noastre este Harap Alb, care are nevoie de bani pentru a-i indeplini dorintele domnitei sale, Fata lui Ros Imparat. Insa tanarul face lucrurile altfel: lasat balta de ajutoarele sale Ochila si Setila (adica bunica ochelarista si prietenul mereu insetat), el isi duce la bun sfarsit planurile luand un credit DIVERS BCR. Astfel, in loc sa treaca prin incercari imposibile in dorinta de a-i oferi iubitei sale un cadou generos pentru casa, Harap Alb rezolva problema simplu si astfel schimba povestea. In "mai bine, desigur. Campania este declinata in TV, outdoor traditional si de tranzit, online, BTL si neconventional si aduce in fata creditul DIVERS BCR, dar este si un motiv pentru a reaminti clientilor oportunitatile de creditare pe care banca le ofera, a declarat Anca Rarau, Director executiv Directia Marketing, BCR. Exemplu de calcul: 15.000 RON Credit Divers BCR Valoare total credit 15.000 Lei Perioada de acordare Maxim 5 ani (60luni) Dobanda* 13.9%/an Comision analiza dosar * ZERO Comision lunar de administrare 5 Lei DAE 15.55% Valoare totala platibila de catre 21.195 Lei client RON Rata lunara 353 Lei RON Asigurari GRATIS - Asigurare de viata 5.) BCR a vandut credite de retail cu discount de 87% (09.04.2013) BCR, cea mai mare banca dupa active, a vandut anul trecut in afara grupului credite neperformante in valoare de 325,5 mil. lei (74 mil. euro) incasand in schimb 71,2 mil. lei, adica circa 22% din valoarea creantelor cedate pe seama unei rate de recuperare mai bune in cazul finantarilor corporate. Din portofoliul de 325,5 mil. lei cedat anul trecut, circa 82% au fost credite de retail, iar banca a recuperat mai putin de 13% din valoarea nominala. Din creditele corporate de 57 mil. lei BCR a obtinut venituri de 37 mil. lei, adica 65%, insa, data fiind suma mica, nivelul discountului este mai putin relevant. In total pentru creditele proaste de 325,5 mil. lei banca avea provizioane constituite de 211 mil. lei, respectiv care acopereau 65% din valoarea creantelor. Volumul vanzarilor raportat pe 2012 este net inferior celui din 2011, cand BCR raportase vanzari de credite in afara grupului cu o valoare nominala de 1,22 mld. lei la un discount de peste 90%. Astfel, banca a recuperat 10,2% dintr-un portofoliu de credite de retail de 1,17 mld. lei, respectiv 2,5% dintr-un pachet de credite corporate de 50,6 mil. lei. Anul acesta BCR si-a reevaluat abordarea n privinta recuperrii de creante neperformante n cadrul strategiei complexe de transformare a bncii, optnd pentru dezvoltarea unei structuri dedicate care s concentreze pn la 500 de oameni si s se ocupe de valorificarea unui portofoliu estimat s ajung pn la 4 mld. euro. 118

Firma de recuperare de creante a grupului BCR - Suport Colect - nfiintat n 2009 urmeaz s fie integrat ca bilant n noua platform. Firma a raportat pe 2012 o rat a recuperrilor de circa 20% din totalul debitelor pe care le avea n administrare. 6.) BCR se lupta sa ajunga la profit in 2013 (10.04.2013) BCR va reveni pe profit in acest an, insa estimarile precise sunt dificile din cauza impactului situatiei economice din Romania, a declarat directorul general al Erste Group, Andreas Treichl, mentionand ca sefii subsidiarei romanesti nu vor primi un bonus special pentru asta. Ne asteptam ca BCR sa revina la profitabilitate in acest an. Intrucat modelul nostru de afaceri este strans legat de evolutia economiei, este prea devreme sa oferim estimari precise, a declarat Treichl intr-o discutie cu analistii si investitorii. intrebat daca grupul va recompensa suplimentar conducerea BCR pentru imbunatatirea rezultatului in acest an, seful Erste a afirmat ca nu vor fi acordate bonusuri speciale. Erste inregistreaza deja primele semne pozitive ale programelor ample initiate la diviziile din Ungaria si Romania, a spus el. Programele s-au concentrat pe aspecte precum imbunatatirea calitatii portofoliului de credite in Romania si cresterea bazei de clienti in Ungaria, a adaugat seful grupului. Ambele programe includ si imbunatatirea structurii de costuri a bancilor. Afacerile din Ungaria vor fi afectate in acest an de taxe si vor avea nevoie de mai mult timp decat operatiunile din Romania pentru a reveni pe profit, a spus Treichl. Grupul BCR a inregistrat anul trecut o pierdere neta de 1,2 miliarde lei (277 milioane euro), pe fondul majorarii cu 68,2% a costului cu provizioanele, la 3,62 miliarde lei (813,3 milioane euro), in conditiile in care rezultatul operational a fost de 2,35 miliarde lei, apropiat de nivelul din 2011. Rezultatul negativ anual reprezinta o premiera pentru BCR, desi dupa debutul crizei financiare banca a mai inregistrat pierderi trimestriale sau semestriale. 7.) BCR si BRD se intrec in concedieri (10.04.2013) Primele doua banci locale, BCR si BRD, vor efectua cele mai multe concedieri din sistemul bancar in acest an. Angajatii lor se tem pentru locurile de munca si traiesc de anul trecut sub stres. Atat BCR, cat si BRD, au anuntat din 2012 ca vor reduce cheltuielile si, invariabil, vor concedia din personal. Pierderile de anul trecut ale ambelor banci au dus si la regandirea afacerilor din Romania. Anunturile de reduceri de personal facute de ambele banci anul trecut, sunt gata de concretizare. La BCR vom reduce personalul cu circa 800 de angajati (10%). In Ungaria cele mai multe eforturi de eficientizare au fost facute deja in 2012, iar in Cehia vom desfiinta aproximativ 600 de locuri de munca. Toate aceste masuri sunt implementate in lumina situatiei economice si a necesitatii de a face bancile mai eficiente fara nicio reducere a serviciilor catre clienti, a raspuns Treichl la o intrebare pe tema procesul de restructurare de la BCR venita din partea presei. Si BRDurmeaza sa inchida 30 de sucursale, in 2013, in cadrul unei strategii de ajustare a organizarii bancii, arata Raportul Consiliului de Administratie al BRD, care urmeaza sa fie supus aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor, programata pentru 18 aprilie, postat pe site-ul bancii. Managementul BRDare in strategie si ajustarea dimensiunii retelei, intr-un mod pragmatic si coerent cu situatia economica, intarirea supravegherii agentiilor putin sau deloc rentabile si inchiderea agentiilor nerentabile si fara perspective de redresare. La finele anului trecut, BRD avea 915 agentii. In cadrul ajustarii bancii si a dispozitivului comercial este avuta in vedere realizarea reorganizarii manageriale a grupurilor si a structurii centrale, prin consolidarea si segmentarea functiilor de animare comerciala. Numarul de angajati ai BRD-Groupe Societe Generale va scadea si in 2013, dar intr-un ritm mai moderat decat in anul 2012, declara presedintele director general al bancii, Philippe Lhotte. Numarul de angajati a scazut mult in 2011 si 2012. Sigur o sa scada si in 2013, dar intr-un ritm mai putin accelerat. Personalul bancii are si un ritm natural de iesire la pensie, astfel ca ne putem ajusta numarul de angajati si in mod natural. Sigur va scadea numarul de angajati in 2013, dar mai putin decat in 2012, a spus Lhotte la inceputul anului 2013. Anul trecut, BRD si-a redus cu 5% cheltuielile cu personalul, de la 1,386 miliarde lei la 1,353 miliarde lei, ca urmare a ajustarii politicii de remunerare si a scaderii numarului de angajati cu 261 de persoane. La finalul anului 2011, banca avea circa 8.000 de salariati. La finele lui 2012, presedintele BCR, Tomas Spurny, a anuntat ca grupul va disponibiliza 1.600 de salariati in urmatoarele 12-18 luni, reprezentand 17,5% din totalul angajatilor, pentru a reaseza modelul la noile realitati economice. La sfarsitul lunii februarie 2013 , Treichl a declarat ca BCR nu va avea nevoie de noi masuri de restructurare, suplimentare planului deja anuntat, majoritatea costurilor cu eficientizarea fiind contabilizate in 2012. 8.) Seful Erste: BCR va reveni pe profit in 2013 (10.04.2013) 119

Directorul general al Erste Group, care detine BCR, sustine ca BCR va reveni pe profit in acest an, in timp ce sefii subsidiarei romanesti nu vor primi un bonus special pentru asta. "Ne asteptam ca BCR sa revina la profitabilitate in acest an. Intrucat modelul nostru de afaceri este strans legat de evolutia economiei, este prea devreme sa oferim estimari precise", a declarat Andreas Treichl intr-o discutie cu analistii si investitorii. Intrebat daca grupul va recompensa suplimentar conducerea BCR pentru imbunatatirea rezultatului in acest an, seful Erste a afirmat ca nu vor fi acordate bonusuri speciale. Potrivit oficialului, Erste inregistreaza deja primele semne pozitive ale programelor ample initiate la diviziile din Ungaria si Romania. Programele s-au concentrat pe aspecte precum imbunatatirea calitatii portofoliului de credite in Romania si cresterea bazei de clienti in Ungaria, a adaugat seful grupului. Ambele programe includ si imbunatatirea structurii de costuri a bancilor. Afacerile din Ungaria vor fi afectate in acest an de taxe si vor avea nevoie de mai mult timp decat operatiunile din Romania pentru a reveni pe profit, a spus Treichl. Grupul BCR a inregistrat anul trecut o pierdere neta de 1,2 miliarde lei (277 milioane euro), pe fondul majorarii cu 68,2% a costului cu provizioanele, la 3,62 miliarde lei (813,3 milioane euro), in conditiile in care rezultatul operational a fost de 2,35 miliarde lei, apropiat de nivelul din 2011. Rezultatul negativ anual reprezinta o premiera pentru BCR, desi dupa debutul crizei financiare banca a mai inregistrat pierderi trimestriale sau semestriale. Planurile de restructurare ale Erste Group prevad desfiintarea la BCR a circa 800 de posturi in acest an, 10% din total, a raspuns Treichl la o intrebare privind masurile de personal in Cehia, Ungaria si Romania in 2013. Erste se asteapta ca BCR sa aduca grupului beneficii importante, a afirmat seful bancii austriece in discutia cu investitorii. "L-am trimis pe Martin Skopek in Romania intrucat este unul dintre cei experimentati oameni pe retail din Erste Group si avem convingerea ferma ca putem obtine mult de la aceasta piata cand o administram adecvat. Nu stiu cat va trebui sa sustinem BCR, cel putin pana instruim noi directori buni", a raspuns Treichl la intrebari privind durata misiunii lui Skopek in Romania si prezenta bancherilor bine pregatiti la divizia locala a grupului. 9.) Pachetele de cont curent - soldul mediu al unui depozit este de circa 40.000 lei (12.04.2013) Soldul mediu al unui depozit constituit de catre clientii care au optat pentru noile pachete de cont curent este de circa 40.000 lei, mai mare cu circa 30% decat soldul mediu al depozitelor clientilor care nu detin un pachet de cont curent, rezulta dintr-un studiu al BCR efectuat pe segmente interne de clienti. Conform studiului, aproximativ 20% dintre clientii care au optat pentru noile pachete de cont curent detin, in medie, 1,8 depozite. "Pachetele de cont curent oferite de BCR s-au dovedit atractive pentru clientii care doresc sa administreze rapid si eficient finantele personale. Peste 60% dintre cei care au achizitionat noile pachete de cont curent sunt clienti noi. Tot in acest sens, vom simplifica si uniformiza grila de comisioane pentru toti clientii. Pachetul de cont curent ofera cel mai scazut cost total pentru operatiunile bancare care fac parte, inevitabil, din viata de zi cu zi a oricarui client: retrageri de numerar, plata facturilor sau transferuri bancare. Astfel, 60% din clientii noilor pachete utilizeaza serviciul de Internet banking Click 24 Banking. Totodata, se inregistreaza o crestere cu 75% a valoarii platilor efectuate prin Direct Debit", a declarat Catalina Zincenco, Sef departament, Produse de Economisire si Investitii, BCR. De la introducerea noilor pachete de cont curent se observa o dublare a sumelor mentinute in conturi de catre clienti. Acest lucru se datoreaza si bonusului de dobanda (4% pe an) pentru sumele aflate in cont, in cazul in care clientii efectueaza tranzactii intensive cu cardul de debit (peste 1.500 lei/luna). Totodata, clientii care au noile pachete de cont curent fac de aproximativ doua ori mai multe tranzactii pe luna comparativ cu clientii care nu au pachete de cont curent. De asemenea, sumele incasate in cont sunt de circa 3 ori mai mari fata de oferta anterioara de conturi curente in lei. In ultimele 12 luni, a crescut ponderea clientilor care economisesc pe termen lung (1 an sau mai mult) de la 15% la 18% iar perioada de detinere a unui depozit a crescut de la 18 la 23 luni. BCR ofera clientilor sai 3 variante de pachete de cont curent si anume: ClasiCont BCR - cel mai accesibil pachet care ofera acces la contul clientului deschis la BCR, ExtraCont BCR - pentru persoanele active, care platesc facturi, transfera bani si constituie depozite, inclusiv prin internet si telefon si TotalCont BCR - care este un pachet dedicat clientilor pasionati de plata cu cardul si de utilizarea internet bankingului, oferind un numar nelimitat de tranzactii intra si interbancare cu comision zero. Pe langa accesul gratuit la contul curent, noile pachete ofera posibilitatea de a plati facturile sau de a efectua tranzactii printr-o serie de canale directe, cu economie de timp si bani pentru clienti: - cu cardul la orice bancomat BCR, ghisee automate, masini multifunctionale (plata de facturi este un serviciu gratuit pentru clientii BCR care utilizeaza aceste canale de plata) 120

utilizand serviciul Tranzactii Mobile (prin apel la numarul *183#), beneficiind in premiera pe piata din Romania de optiunea de a transfera bani catre un numar de telefon mobil. Accesul la numarul *183# este gratuit pentru toti clientii care au optat pentru acest serviciu, indiferent de tipul pachetului. - Click 24Banking BCR (www.24banking.ro) - Alo 24Banking BCR (apelabil gratuit la InfoBCR: 0800.801. BCR (0800.801.227) - plati automate prin Direct Debit si Standing Order Preturile acestor pachete de cont curent sunt de 4,5 lei/luna pentru ClasiCont BCR, 8,5 lei/luna pentru ExtraCont BCR si 12,5 lei/luna pentru TotalCont BCR. 10.) BCR simplifica grila de comisioane, platile mai mici se scumpesc (17.04.2013) Incepand de pe 27 aprilie 2013 BCR va aplica o noua grila de comisioane in care va renunta la taxarea tranzactiilor pe transe valorice, rezultand astfel scumpiri pentru platile de valoare mai mica. De exemplu, la platile intrabancare in lei banca renunta la cele trei trepte de taxare, aplicand o singura linie de comisioane in functie de mediul prin care se face tranzactia. Indiferent de suma, comisionul pentru platile facute prin phone banking si internet banking se dubleaza la 3 lei/operatiune, respectiv 2 lei. In cazul platilor interbancare in lei raman doua trepte de taxare: pentru sumele de pana la 50.000 de lei banca retine 6 lei la ghiseu, respectiv 3 lei prin internet banking, in timp ce pentru sumele care depasesc pragul mentionat tranzactia la ghiseu costa 35 de lei sau tot 3 lei daca este realizata prin internet. BCR are una dintre cele mai stufoase grile de comisioane, insa dupa uniformizare din 7 pagini vor ramane 5. Costul unui cont curent ramane la 4,5 lei/luna, insa teoretic clientul care achizitioneaza acest produs va avea inclus si card de debit si serviciu de internet banking, banca presand clientii sa se orienteze spre pachete de produse si servicii. 11.) BCR are aproape 4.000 de clienti care au ales Planul de economii (18.04.2013) Banca Comerciala Romana (BCR) are, in circa 4 luni de la lansare, aproape 4.000 de clienti care au ales sa economiseasca cu "Planul de economii. Suma medie economisita lunar de acesti clienti este de peste 320 lei. BCR a lansat, la sfarsitul anului trecut "Planul de economii, care este solutia ideala pentru clientii care vor sa economiseasca regulat, pe o perioada determinata de timp, in scopul indeplinirii unor planuri financiare viitoare pentru ei sau pentru copii lor. Produsul este prezent sub 2 forme: pentru adulti si pentru copii iar suma minima depusa lunar este : 50 lei (adulti) sau 40 lei (minori), respectiv 10 EUR (adulti sau minori). Planul de economii este accesibil si asigura confortul clientului: tot ce trebuie sa faca acesta este sa se asigure ca la data scadentei are in contul curent disponibilul necesar alimentarii lunare iar BCR va face automat transferul lunar in contul planului de economii. De asemenea, clientul beneficiaza de 5 zile lucratoare perioada de gratie pentru plata lunara si primeste si un SMS drept reminder daca la data scadenta graficul lunar de alimentari nu este indeplinit. BCR acorda un bonus anual - la prelungirea planului daca se repecta graficul de alimentari in perioada urmatoare de desfasurare a planului. Circa 30% dintre cei care au ales sa economiseasca cu Planul de economii au ales si noile Pachete de cont curent. "Pachetele de cont curent oferite de BCR s-au dovedit atractive pentru clientii care doresc sa administreze rapid si eficient finantele personale. Peste 60% dintre cei care au achizitionat noile pachete de cont curent sunt clienti noi. Tot in acest sens, vom simplifica si uniformiza grila de comisioane pentru toti clientii. Pachetul de cont curent ofera cel mai scazut cost total pentru operatiunile bancare care fac parte, inevitabil, din viata de zi cu zi a oricarui client: retrageri de numerar, plata facturilor sau transferuri bancare", a declarat Catalina Zincenco, Sef departament, Produse de Economisire si Investitii, BCR. BCR ofera clientilor sai 3 variante de pachete de cont curent si anume: ClasiCont BCR - cel mai accesibil pachet care ofera acces la contul clientului deschis la BCR, ExtraCont BCR - pentru persoanele active, care platesc facturi, transfera bani si constituie depozite, inclusiv prin internet si telefon si TotalCont BCR - care este un pachet dedicat clientilor pasionati de plata cu cardul si de utilizarea internet bankingului, oferind un numar nelimitat de tranzactii intra si interbancare cu comision zero. Pe langa accesul gratuit la contul curent, noile pachete ofera posibilitatea de a plati facturile sau de a efectua tranzactii printr-o serie de canale directe, cu economie de timp si bani pentru clienti: - cu cardul la orice bancomat BCR, ghisee automate, masini multifunctionale (plata de facturi este un serviciu gratuit pentru clientii BCR care utilizeaza aceste canale de plata) utilizand serviciul Tranzactii Mobile (prin apel la numarul *183#), beneficiind in premiera pe piata din Romania de optiunea de a transfera bani catre un numar de telefon mobil. Accesul la numarul *183# este gratuit pentru toti clientii care au optat pentru acest serviciu, indiferent de tipul pachetului. 121

Click 24Banking BCR (www.24banking.ro) Alo 24Banking BCR (apelabil gratuit la InfoBCR: 0800.801. BCR (0800.801.227) plati automate prin Direct Debit si Standing Order Preturile acestor pachete de cont curent sunt de 4,5 lei/luna pentru ClasiCont BCR, 8,5 lei/luna pentru ExtraCont BCR si 12,5 lei/luna pentru TotalCont BCR. 12.) Opinia BCR: Oferta de operatiuni bancare curente - criteriul dupa care antreprenorii aleg banca cu care lucreaza (23.04.2013) Printre motivele care stau la baza deciziei microintreprinderilor de a lucra cu o anumita banca se numara oferta de operatiuni bancare curente, cum ar fi conturile curente, platile si incasarile, dar si zona de creditare de unde se asteapta o simplificare a procedurilor si implicit a accesului la credite, reiese dintr-un sondaj al BCR efectuat pe portalul - www.bcrclubantreprenori.ro Circa 44% dintre repondentii la acest sondaj considera ca oferta de operatiuni curente este principalul motiv pentru care aleg sa lucreze cu o banca, 24% apreciaza ca zona de creditare este determinanta in alegerea bancii iar 16% spun ca sunt importante avantajele non-bancare, de genul trainingurilor, consultantei sau promovarii afacerii. Pe de alta parte, circa 40% dintre antreprenori considera ca intarzierea la incasarea facturilor reprezinta una dintre principalele dificultati cu care se confrunta, in timp ce aproximativ 39% acuza scaderea cererii interne si aproape 16% accesul dificil la credite. Per ansamblu, circa 28% dintre antreprenori considera ca afacerile au crescut in anul 2012, 40% ca au ramas constante iar 25% ca businessul s-a redus. Circa 3% dintre antreprenori care au raspuns in cadrul sondajului au declarat ca au inceput afacerea in anul 2012. Pentru a veni in sprijinul antreprenorilor, BCR organizeaza lunar sesiuni de training pe portalul www.bcrclubantreprenori.ro. Printre cele mai solicitate teme care sa fie prezentate in cadrul sesiunilor de training se numara: - 35,47% - Programe de finantare / Fonduri UE - 25,24% - Dezvoltarea continutului unui plan de afaceri - 18,58% - Proceduri fiscale: TVA colectat la incasarea facturilor De la inceputul anului si pana acum, BCR a organizat 3 sesiuni de trening ce au avut ca tema: Idei pentru un plan de afaceri reusit; Solutii de finantare pentru proiecte de eficienta energetica si Mecanismul TVA la incasare. Ultimele detalii si repetitia finala. Urmatoarea sesiune de training va avea ca tema Finantarea afacerii in moneda in care incasam si va avea loc pe 24 aprilie 2013. Mai multe detalii gasiti pe - www.bcrclubantreprenori.ro 13.) BCR si-a redus pierderile in T1 2013 la 12 mil. lei, fata de 308 mil. lei in perioada similara a anului trecut. (29.04.2013) BCR si-a mentinut pozitia de lider de piata in functie de active, in pofida unei reduceri a activelor totale cu 3,7% in numai trei luni, pana la 70,58 miliarde lei (15,97 miliarde euro) la 31 martie 2013, fata de 73,28 miliarde lei (16,48 miliarde euro) la finele anului trecut. Rezultatul operational in Trimestrul 1 2013 a atins valoarea de 595,2 milioane lei (135,7 milioane euro), in scadere cu 2,4% fata de 610,0 milioane lei (euro140,1 milioane euro) in Trimestrul 1 2012. Venitul operational in primele trei luni 2013 a scazut cu 5,0%, pana la 977,9 milioane lei (222,9 milioane euro), fata de 1,03 miliarde lei (236,4 milioane euro) in primul trimestru de anul trecut. Cheltuielile operationale in cuantum de 382,7 milioane lei (87,2 milioane euro) au scazut cu 8,6% fata de 418,9 milioane lei (96,2 milioane euro) in martie 2012. Raportul cost-venit s-a imbunatatit pana la valoarea de 39,1% fata de 40,7% in Trimestrul I 2012. Costul net cu provizioanele de risc aferente creditelor a scazut in mod semnificativ, cu 38,3%, pana la valoarea de 575,7 milioane lei (131,2 milioane euro), de la 933,7 milioane lei (214,5 milioane euro) in Trimestrul 1 2012. Rata de acoperire a creditelor neperformante a fost de 58,0%, semnificativ peste valoarea din martie anul trecut, de 53,1%. Pierderea net s-a diminuat la 12,1 milioane lei (2,8 milioane euro) n comparatie cu 307,8 milioane lei (70,7 milioane euro) n Trimestrul 1 2012, marcnd livrarea obiectivelor ambitioase ale programului de redresare a BCR. BCR dispune de baz de capital si lichiditate puternice, mult superioare minimelor reglementate: rata capitalului de tip 1+2 pentru grupul BCR (conform IFRS) era de 18,6% n decembrie 2012; rata de solvabilitate de 13,0% (standarde locale, doar banca) n martie 2013. 14.) Ce le pregateste BCR clientilor cu probleme (30.04.2013) 122

BCR si-a creat divizie de spalare credite. Mai precis, creditele cu probleme vor apartine de noua divizie denumita Centrul de remediere si recuperare a creantelor infiintat de BCR. Aceasta are 500 de angajati ce vor fi condusi de Jurgen de Ruijter. Centrul este impartit, la randul sau, in mai multe directii de remediere, restructurare si recuperare efectiva. Desi initial a fost vorba de includerea celor 26,7% credite neperformante in acest centru, conducerea bancii a ajuns la concluzia ca in divizia de reciclare trebuie introduse si celelalte credite cu probleme si intarzieri, cele intrate in categoria substandard si indoielnic, pe langa cele catalogate ca pierdere. BCR - 813 milioane euro este costul provizioanelor inregistrat de BCR in 2012, dupa procentul record de credite neperformante inregistrate. Prima dintre diviziile centrului este cea de remediere, care se ocupa de clientii care au intarzieri de cateva zile la plata sau unde este destul de clar ca evolutiile macroeconomice nu sunt favorabile sectorului de piata in care activeaza acel client. De cele mai multe ori, vorbim de interventie preventiva in aceste cazuri, iar acolo unde situatia devine critica se trece la stadiul urmator, a declarat purtatorul de cuvant al BCR, Ionut Stanimir. A doua divizie, cea de restructurare, se ocupa de cazurile intarzierilor repetate sau al celor care depasesc deja un interval de timp consistent; de cele mai multe ori, intervine prelungirea perioadei de rambursare, negocierea ratei totale pe o anumita perioada sau pauza de la credit. Ultima divizie, cea de recuperare, se refera la cazul intarzierilor mai mari de 90 de zile sau al imprumuturilor care nici in urma aplicarii tratamentului de restructurare nu au putut fi aduse pe linia de plutire BCR BpL 1.) BCR Banca pentru Locuinte a inregistrat o crestere de 11 ori a creditarii si de peste 60% a depozitelor atrase (10.04.2013) BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL) si-a consolidat, in anul 2012, pozitia de lider al sectorului de banci de economisire-creditare din Romania, inregistrand cresteri importante in ceea ce priveste numarul de clienti, economiile atrase si activele totale. Banca a incheiat anul 2012 cu active totale de aproximativ 1,5 milioane lei, cu cca. 58% mai mult fata de finalul anului 2011. Portofoliul BCR Banca pentru Locuinte a crescut de la 250.000 de clienti la finalul anului 2011, pana la cca. 304.000 de clienti la finalul anului 2012. "BCR Banca pentru Locuinte a continuat trendul crescator si in anul 2012, consolidandu-si pozitia de lider de piata in sectorul de banci de economisire-creditare din Romania. Desi mediul economic a continuat sa fie dificil, clientii BCR Banca pentru Locuinte au continuat sa economiseasca si sa investeasca pentru imbunatatirea locuintelor lor. Astfel, depozitele atrase de banca au inregistrat cresteri de 63% fata de finalul anului 2011, iar creditele trase in cursul anului 2012 au fost de 11 ori mai mari decat cele din anul 2011, cu un ritm lunar de crestere de cca. 20%, in cea de-a doua parte a anului 2012 , a declarat Carmen Schuster, Vicepresedinte BCR Banca pentru Locuinte. In 2012, BCR BpL si-a majorat activele totale cu cca. 58%, pana la 1,5 miliarde lei, de la 950 milioane lei la finalul anului 2011, astfel, urcand de pe locul 30 pe locul 25 in topul sistemului bancar in functie de active. Aceasta evolutie pozitiva s-a datorat, in cea mai mare parte, cresterii semnificative a volumului depozitelor atrase de la clienti, in crestere cu 63% (valoare nominala a cresterii: peste 500 milioane lei) fata de anul 2011, pana la valoarea de 1,4 miliarde lei. Cresterea volumului depozitelor a fost determinata si de tendintele pozitive inregistrate de calitatea platilor efectuate de catre clienti: peste 44% dintre plati au fost realizate prin optiunea de plati lunare repetitive (Standing Order). Portofoliul de contracte de economisire-creditare al BCR Banca pentru Locuinte a inregistrat o crestere de peste 20%, de la cca. 250.000 de contracte la finalul anului 2011, la cca. 304.000 de contracte la finalul anului 2012, pentru care suma medie contractata de catre clienti a crescut de la 38.000 lei in anul 2011, la 41.000 lei in anul 2012. Activitatea de creditare a BCR Banca pentru Locuinte a crescut spectaculos pe parcursul anului 2012. Fata de creditele trase in cursul anului 2011 (3,95 milioane lei), creditele trase in cursul anului 2012 au fost de 11 ori mai mari (45,2 milioane lei). Portofoliul total de credite al BCR Banca pentru Locuinte se ridica la finalul anului 2012 la aproximativ 49 milioane lei. BCR Banca pentru Locuinte acorda finantare pentru investitii in domeniul locativ, precum: modernizarea, extinderea, cumpararea unei locuinte, a unei case sau a unui teren, refinantarea unor credite pentru domeniul locativ sau constituirea unui avans pentru alte credite pentru domeniul locativ. Contractele de economisire-creditare pentru domeniul locativ pot fi incheiate cu BCR BpL direct in agentiile Bancii Comerciale Romane (BCR), precum si prin reteaua de distributie proprie a BCR BpL, respectiv prin forta directa de vanzare si prin partenerii BCR BpL. "Sistemul de economisire-creditare este perceput de clienti din ce in ce mai atractiv prin beneficiile cumulate ale etapelor sale, respectiv prin castigurile obtinute in faza de economisire, dar si de posibilitatea de a 123

obtine un credit avantajos, in lei, cu dobanda mica si fixa pe toata perioada derularii sale. Sistemul este foarte stabil, nu este afectat de riscul valutar, dobanzile nu fluctueaza, ratele creditului sunt fixe pe toata perioada contractului, ceea ce constituie avantaje majore pentru romanii care isi fac planuri pe termen mai lung pentru imbunatatirea confortului locativ, a declarat Carmen Schuster, Vicepresedinte BCR Banca pentru Locuinte. In sprijinul clientilor care doresc sa investeasca pentru imbunatatirea conditiilor locative, in cursul anului 2012, BCR Banca pentru Locuinte a redus comisionul de administrare a creditelor de la 0,15% la 0,05%, reflectat printr-o reducere substantiala a DAE pentru tipurile de contracte Locuinta Plus si Economii Plus. In plus, clientii nu platesc nici un comision la acordarea creditului, BCR Banca pentru Locuinte oferind numai produse cu 0 (zero) comision de analiza a creditului. Astfel, prin BCR Banca pentru Locuinte, clientii pot accesa imediat un credit anticipat, in lei, cu destinatie locativa cu o dobanda fixa de 8% pe an, pe toata perioada pana la transformarea acestuia intr-un credit locativ, cu dobanda fixa de 5% sau 6% pe an. Clientii care doresc sa isi cumpere o locuinta sau un teren, sa isi renoveze, sa isi modernizeze sau sa isi reabiliteze termic locuintele, au economisit suma minima necesara pentru obtinerea unui credit locativ, dar nu au vechimea necesara pentru a ajunge la repartizarea contractelor de economisire-creditare, pot sa opteze pentru un credit intermediar - de asemenea in lei, tip punte, cu dobanda fixa de doar 7% pe an. Cand clientul intruneste conditiile de vechime necesare repartizarii contractului de economisire-creditare, creditul intermediar se transforma in credit locativ, cu dobanda fixa de 5% sau 6% pe an pe toata perioada contractului. In contextul mentinerii unui mediu economic dificil, rezultatul pozitiv al BCR BpL subliniaza potentialul sistemului de economisire-creditare pe piata romaneasca si increderea castigata in randul romanilor. Conform statisticilor BCR BpL, fata de 23% in anul 2010 si de 36% in anul 2011, peste 40% dintre romani au economisit in cursul anului 2012. Sumele medii economisite de romani au crescut in ultimii ani, ajungand la cca. 116 EUR/luna in anul 2012, fata de 89 EUR/luna in anul 2011 si 85 EUR/luna in anul 2010. Romanii au continuat sa isi faca planuri pe termen lung pentru imbunatatirea conditiilor locative, cca. 68% declarand ca intentioneaza sa investeasca in imbunatatirea conditiilor locative in urmatorii 5 ani si cca. 38% declarand ca au planuri de imbunatatiri locative in urmatoarele 12 luni. Renovarea (33%) si planurile pentru izolare termica (24%) sunt primele optiuni pentru planurile urgente ale romanilor, urmate de schimbarea instalatiilor sanitare / electrice (19%) si de instalarea unei centrale termice (14%). Aceste optiuni sunt preferate pentru aporturile lor la reducerea cheltuielilor cu intretinerea si cresterea calitatii vietii. Clientii potentiali ai sistemului de economisire-creditare au perceput mai bine avantajele etapelor de creditare (credit usor de obtinut si de platit, dobanda mica si fixa pe toata perioada creditului) - 38% in 2012 vs. 23% in 2011. Totusi, si interesul pentru avantajele etapei de economisire a inregistrat o usoara crestere - 21% in 2012 vs. 19% in 2011 - mai ales in ceea ce priveste flexibilitatea produselor si dobanda fixa. Alte avantaje ale contractelor de economisire-creditare pentru domeniul locativ prin intermediul BCR Banca pentru Locuinte sunt prima garantata de stat acordata in perioada de economisire, care, pe perioada de economisire recomandata (5 ani), genereaza pentru clienti sume pe care nu le pot obtine din alt produs financiar de pe piata, dobanzile fixe oferite pentru toata durata contractului si, nu in ultimul rand, siguranta depunerilor garantate de catre Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar. Adiacent, sistemul incurajeaza economisirea, sprijina relansarea creditarii precum si imbunatatirea fondului locativ. BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL), subsidiara a GRUPULUI BCR specializata in economisirea si creditarea domeniului locativ in sistem colectiv, a fost lansata in iulie 2008. Principalii actionari sunt Banca Comerciala Romana (BCR), Romania - actionar majoritar cu 80% din actiuni - si S Bausparkasse der oesterreichischen Sparkassen, banca specializata in economisire-creditare a Grupului ERSTE, Austria - 20% din actiuni. Credit Agricole Bank 1.) Pierderi de 6 milioane de euro pentru Credit Agricole Bank Romania (05.04.2013) Credit Agricole Bank Romania a anuntat ca a avut pierderi de 6 milioane de euro in 2012, rezultate similare cu cele inregistrate in anul 2011, in conditiile deteriorarii mediului economic, a cererii scazute de pe piata de creditare, cresterii somajului, instabilitatii cursului de schimb. Credit Agricole Bank Romania a reusit sa isi majoreze resursele prin cresterea volumului depozitelor comerciale cu 56% in 2012 fata de 2011. Rezultatul a fost diminuarea cu 9% in 2012 a diferentei dintre creditele si depozitele clientilor. "Angajamentul nostru este de a raspunde nevoilor financiare ale clientilor nostri, de a le sprijini planurile de viitor si de a construi o relatie de lunga durata cu acestia. Fiind un jucator mic pe piata, principalul nostru avantaj este agilitatea, capacitatea de a ne adapta cu usurinta organizatia si strategia in functie de evolutia pietei", a declarat Pierre Martin, Director General al Credit Agricole Bank Romania. 124

Activele bancii au ajuns la 292 milioane de euro in crestere cu 13%, fata de 2011. Valoarea totala a creditelor a fost de 241 milioane euro in crestere cu 14%, fata de 2011, iar totalul depozitelor este de 113 milioane de euro in urcare cu 56%. Credit Europe Bank 1.) O noua campanie CardAvantaj ofera beneficii si in afara retelei de comercianti parteneri (11.04.2013) Credit Europe Bank deruleaza o noua campanie de de primavara, "Ce ti-ai propus sa schimbi anul acesta?, destinata posesorilor de CardAvantaj, cel mai popular card de credit de cumparaturi in rate fara dobanda din Romania. Pe durata acestei campanii beneficiile cumparaturilor in rate vor fi extinse si in afara retelei de comercianti parteneri a CardAvantaj pentru anumite categorii de produse. Tranzactiile de cel putin 250 de lei efectuate in aceasta perioada prin CardAvantaj Standard/Clasic, Gold sau Platinum - in orice magazin de moda, mobilier, decoratiuni si amenajari interioare sau bricolaj din Romania care accepta ca modalitati de plata carduri MasterCard sau VISA - vor fi automat postate in 3 rate, fara dobanda, pana pe data de 15 mai 2013. "Sustinem dorinta detinatorilor de CardAvantaj de a schimba ceva in aceasta primavara, fie ca este vorba de aspectul locuintei sau de garderoba personala. Ca si ei, am vrut sa venim cu ceva nou, oferindu-le o deplina libertate de alegere in utilizarea cardului de credit pentru achizitionarea lucrurilor dorite a declarat Engin Alaybayoglu, Chief Retail Cards and Banking Officer, Credit Europe Bank Romania. Pentru mai multe informatii despre CardAvantaj si despre campania curenta puteti vizita www.cardavantaj.ro Credit Europe Bank Romania - 20 ani. In 2013 Credit Europe Bank (Romania) S.A. aniverseaza 20 de ani de prezenta pe piata locala. Membra a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, banca activeaza inca din 1993 sub titulatura Banca de Credit Comercial si Industrial, ulterior ca Finansbank ( 2000) si apoi, din 2007, in urma unui proces de rebranding, sub numele de Credit Europe Bank Romania. In Romania Credit Europe Bank asigura o gama larga de produse si servicii catre aproximativ 500.000 de persoane fizice, IMM-uri si corporatii, prin intermediul unei retele alcatuite din 70 de sucursale, agentii si puncte de lucru, precum si prin canale alternative de distributie: ATM-uri, POS-uri, servicii de Internet si Phone Banking. 2.) Renumitul brand Stefanel intra in portofoliul de comercianti fashion CardAvantaj (23.04.2013) Credit Europe Bank si Stefanel anunta incepand cu aceasta luna includerea magazinelor de moda ale retailerului in grupul partenerilor din segmentul de moda al CardAvantaj, se precizeaza intr-un comunicat de presa al bancii. Astfel, posesorii celui mai popular card de credit din Romania cu plata in rate fara dobanda vor putea fi in pas cu cele mai noi tendinte fashion prezentate de Stefanel, putand beneficia de o oferta speciala achizitionarea produselor STEFANEL in 3 rate fara dobanda. Este o preocupare constanta pentru noi sa crestem numarul de comercianti CardAvantaj, mai ales in zona fashion, fiind cunoscuta apetenta publicului pentru articolele de imbracaminte si accesorii. Suntem bucurosi sa demaram colaborarea cu STEFANEL, un brand cu traditie in industria modei, a declarat dl. Engin Alaybayoglu, Chief Retail Banking and Cards Officer, Credit Europe Bank Romania. Este o bucurie sa anuntam parteneriatul dintre noi si Credit Europe Bank. in acest fel, ne apropiem si mai mult de consumatori, de nevoile si dorintele lor si le inlesnim achizitia de produse de calitate. STEFANEL este de mai bine de 20 de ani alaturi de consumatorii romani si intelege nevoile acestora de a avea solutii de plata cat mai prietenoase. De aceea, detinatorii de CardAvantaj vor putea utiliza facilitatea platilor in rate fara dobanda in toate locatiile Stefanel din Bucuresti, Constanta, Iasi, Brasov si Timisoara. a declarat dl. Carlo Stefanel, Presedinte CA, Stefanel Romania. Parteneriatul debuteaza cu o campanie speciala, in perioada 19.04.2013 30.06.2013 orice achizitie prin CardAvantaj putandu-se face in 5 rate fara dobanda. in acelasi timp, intre 26.04 si 28.04.2013 toate cumparaturile efectuate prin CardAvantaj in magazinele Stefanel vor beneficia de un discount de 30%. Pentru mai multe informatii despre CardAvantaj puteti vizita www.cardavantaj.ro. Deutche Bank Romania

EximBank 1.) EximBank a lansat o aplicatie on-line care ii spune utilizatorului daca se precalifica pentru un credit (30.04.2013) 125

EximBank a lansat o noua aplicatie on-line care permite utilizatorilor siteului www.eximbank.ro sa afle intr-un timp extrem de redus daca se pre-califica pentru acordarea unui credit, precum si suma pe care o pot accesa. Ne-am propus sa crestem viteza de reactie in relatia cu mediul de afaceri, iar lansarea acestei aplicatii este inca un pas in acest sens. Odata cu lansarea noii facilitati, EximBank devine una dintre putinele banci de pe piata care ofera un astfel de instrument pentru segmentul corporate: in doar cateva minute, antreprenorii vor putea afla de la propriul computer daca se precalifica pentru accesarea unui credit si, mai mult decat atat, vor cunoaste si valoarea imprumutului pe care l-ar putea primi, a spus Traian Halalai, presedintele EximBank. Procesul de aplicare online consta in parcurgerea a patru pasi care presupun introducerea datelor cerute de aplicatie in mare parte date generale despre firma respectiva: denumirea societatii, domeniul de activitate, CUI, rezultate financiare etc. Dupa parcurgerea acestor etape, aplicatia poate returna doua rezolutii: - aplicantul se pre-califica pentru un credit si se afiseaza valoarea imprumutului pentru care se pre-califica (valoarea se calculeaza pe baza datelor introduse de utilizator, inca neverificate, astfel ca suma este orientativa si neangajanta pentru banca in acest moment al procesului); - aplicantul nu se califica pentru aceste credite. In situatia in care aplicantul primeste un mesaj afirmativ, trebuie sa incheie aceasta etapa atasand, intrun mesaj de e-mail ce se deschide in mod automat in aplicatie, scanuri dupa documentele necesare. Ulterior acestui moment, este contactat de unul dintre consultantii EximBank pentru finalizarea procesului de creditare. Lansarea noii aplicatii vine dupa ce EximBank a implementat o alta platforma, de vanzare on-line a politelor de asigurare si a rapoartelor de informatii comerciale, care faciliteaza accesul societatilor comerciale la produsele menite sa reduca riscuri in afaceri. Aceasta permite accesul la documentele necesare pentru accesarea produselor de asigurare si de informatii comerciale, utilizarea unui calculator on-line pentru determinarea primelor de asigurare preliminare, transmiterea on-line a cererilor pentru produsul ales, precum si plata on-line a primelor. EximBank acopera prin produsele de asigurare riscurile comerciale si politice ce pot aparea in derularea tranzatiilor comerciale internationale ale companiilor romanesti, asigurandu-le confortul ca isi vor recupera creantele. Credem ca este important sa oferim acces rapid la informatii tuturor tipurilor de societati comerciale fie ca sunt IMM, companii mari, sunt exportatoare sau se adreseaza numai pietei interne si vom acorda in continuare o atentie deosebita dezvoltarii canalelor alternative de vanzare, mai ales ca instrumentele on-line au devenit indispensabile intr-un mediu de economic cum este cel actual, a mai spus Traian Halalai. EximBank este o institutie specializata al carei portofoliu de produse, axat pe cele trei directii de actiune finantare, garantare si asigurare, permite bancii sa sustina activitatea si dezvoltarea exportatorilor, a IMMurilor si a companiilor ce deruleaza proiecte in domenii prioritare pentru dezvoltarea economiei, in special a celor ce contribuie la absorbtia de fonduri europene.

Banca Feroviara GarantiBank 1.) Pensionarii isi pot primi pensiile pe cardurile de la Garanti Bank (23.04.2013) Garanti Bank isi extinde gama de produse cu o oferta dedicata persoanelor aflate la pensie. Acestea isi vor putea primi drepturile banesti pe cardurile emise de Garanti Bank, in urma semnarii unei conventii intre banca si Casa Nationala de Pensii, privind virarea pensiilor in conturi curente sau pe carduri bancare ce vor fi create la cerere pentru pensionarii care incaseaza pensii din sistemul public. Persoanele care aleg sa-si primeasca pensia prin Garanti Bank primesc un card de debit - Bonus Debit Card, prin care beneficiaza de 0,25% bonus la orice cumparatura achitata cu cardul, la orice comerciant, atat in tara cat si in strainatate. Ulterior, bonusul acumulat poate fi folosit pentru cumparaturi gratuite in reteaua magazinelor partenere Bonus Card. Banca nu percepe niciun comision pentru emiterea cardului, administrarea contului, si nici pentru plata cu cardul la comercianti, retragerea de numerar de la bancomatele Garanti Bank sau interogarea soldului. Prin incasarea pensiei pe card pensionarii evita aglomerarea de la ghiseu si timpul irosit cu asteptarea la rand. Un alt avantaj il reprezinta accesul la bani in orice moment, prin bancomate, independent de programul bancii. De asemenea, clientii pensionari care doresc sa isi economiseasca pensia pot opta pentru deschiderea unui depozit la termen cu dobanda avantajoasa.

126

In lunile aprilie mai 2013, banca desfasoara o campanie de recomandari dedicata clientilor din portofoliu, si anume clientul care recomanda un pensionar pentru virarea pensiei pe card este recompensat cu un bonus. Pentru a incepe sa primeasca pensia prin Garanti Gank, pensionarii trebuie sa urmeze cativa pasi simpli. Astfel, incepand cu data de 10 aprilie 2013, persoanele aflate la pensie pot solicita in orice agentie Garanti Bank, virarea drepturilor banesti pe card. In momentul efectuarii solicitarii, ei trebuie sa prezinte reprezentantilor Garanti Bank, in original, un document de identificare, talonul de pensie sau decizia de pensionare. Un cont curent va fi deschis pentru virarea pensiei pe card. Urmatorul pas este completarea unei cereri standard disponibila in agentiile Garanti Bank, pe care fie solicitantul, fie personalul bancii o va depune la Casa Teritoriala de Pensii, cardul urmand sa fie emis in cel mai scurt timp. Este important de mentionat faptul ca pensionarii trebuie doar sa se prezinte in oricare dintre agentiile bancii, sau sa contacteze personalul acestora, care se va ocupa apoi de intregul proces. "Virarea pensiilor pe card in baza conventiei cu CNPAS este prima oferta Garanti Bank dedicata acestui segment de clienti. Prin aceasta facilitate ne alaturam eforturilor autoritatilor de a incuraja incasarile drepturilor banesti prin metode moderne, asigurand pensionarilor un acces rapid si sigur la fondurile ce li se cuvin. De asemenea, pentru a proteja interesele clientilor varstnici, personalul bancii se va implica in consilierea acestora pentru utilizarea cardului in deplina siguranta, spune Anca Motca, Director General Adjunct Garanti Bank. Despre Garanti Bank: Garanti Bank este o banca universala, oferind o gama completa de produse de calitate si servicii inovatoare pentru toate segmentele de business - retail, IMM si corporate. Prezenta pe piata din Romania din 1998, Garanti Bank a dezvoltat un portofoliu solid de clienti, extinzandu-si, de asemenea, prezenta nationala prin agentii si canale alternative de difuzare, ajungand la o retea extinsa de 78 de unitati, precum si la o retea extinsa de 244 de ATM-uri inteligente ce pot fi folosite de catre oricine, nu doar de catre clienti, pentru tranzactii cu si fara card. Garanti Bank inoveaza si prin ofertele unice atasate celui mai competitiv card de pe piata, Bonus Card. Garanti Bank este detinuta de Turkiye Garanti Bankasi (TGB), cea de-a doua banca dupa active din Turcia. Pentru mai multe informatii, vizitati www.garantibank.ro si www.bonuscard.ro. 2.) Posesorii de Bonus Card isi pot plati vacanta de Paste in rate fara dobanda (29.04.2013) Garanti Bank, una dintre cele mai dinamice si inovatoare institutii financiare de pe piata locala, a lansat campania de Paste, prin care isi recompenseaza clientii cu rate fara dobanda la vacantele platite cu Bonus Card. Pana la sfarsitul lunii mai 2013, posesorii de Bonus Card beneficiaza de trei rate fara dobanda pentru rezervari online sau prin POS la agentiile de turism si tur-operatori, hoteluri, bilete de avion, curse de autocar, bilete de feribot, bilete de tren, croaziere si bilete de vas. Campania se aplica, de asemenea, pentru orice plata efectuata cu cardul in afara tarii. "Vacantele sunt acele perioade din an pe care toata lumea le asteapta cu nerabdare. Prin aceasta campanie dorim sa-i ajutam pe clientii nostri sa prinda cele mai bune oferte pentru vacanta la care viseaza, fie ca este vorba despre vacanta de Paste sau de planuri in avans pentru cea de vara, spune Eleni Skoura, Cards & Marketing Director Garanti Bank. Posesorii de Bonus Card Classic beneficiaza de cele trei rate fara dobanda si pentru cumparaturile la supermarket. "Poate ca unii oameni prefera sa ramana acasa si sa petreaca timp de calitate cu familia si prietenii. Pentru ei am pregatit campania dedicata cumparaturilor la supermarket, pentru ca masa de Paste cu cei dragi sa fie imbelsugata si sa nu le lipseasca nimic, adauga Eleni Skoura. Pentru a beneficia de cele trei rate, valoarea tranzactiilor trebuie sa cumuleze 150 de lei pentru Bonus Card Classic, in timp ce pragul minim pentru Bonus Card Gold si Bonus Card Platinum este de 600 de lei. Bonus Card este un produs unic in Romania si, ca instrument de plata, ofera cele mai mari beneficii atat pentru posesorii de card, cat si pentru comercianti. Posesorii de card acumuleaza bonus ori de cate ori fac o tranzactie, iar bonusul reprezinta bani care pot fi folositi ulterior pentru cumparaturi gratuite in reteaua magazinelor partenere Bonus Card. De asemenea, clientii pot alege sa plateasca in rate fara dobanda, beneficiind de flexibilitate in alegerea numarului de rate, in functie de nevoile personale. Bonus Card detine o retea complexa de magazine partenere in toata tara, formata din peste 7.400 de comercianti. 3.) Garanti Romania a inregistrat 9,9 milioane de euro profit net in primul trimestru din 2013 (30.04.2013) Garanti Romania, unul dintre cele mai dinamice si inovatoare grupuri financiare pe piata locala, a inregistrat un profit net consolidat de 9,9 milioane de euro in primul trimestru din 2013, o crestere cu aproape 127

70% fata de aceeasi perioada a anului trecut . In acelasi timp, veniturile nete consolidate ale Grupului au urcat la 45,4 milioane de euro, cu 62% mai mari decat in primul trimestru din 2012. Rezultatele pozitive au fost inregistrate pe fondul unei atentii sporite acordate portofoliilor in intregul grup, precum si al strategiei de adaptare a serviciilor si produselor nevoilor clientilor in noile conditii de piata. Toate cele patru companii din cadrul Garanti Group Romania au inregistrat profit in primele trei luni ale anului: Garanti Bank - 8,4 milioane de euro profit net, mai mult decat dublu fata de aceeasi perioada din 2012; Garanti Credite de Consum - 0,4 milioane de euro; Garanti Leasing - 0,7 milioane de euro; Garanti Credite Ipotecare - 0,4 milioane de euro profit net. Totalul activelor Grupului se situa, la finalul lunii martie 2013, la 1,69 miliarde de euro. "Grupul Garanti isi continua strategia pe piata bancara romaneasca, cu un accent puternic pe adaptarea ofertelor in functie de nevoile consumatorilor locali. Pentru noi este foarte important ca, in actualele conditii de piata, sa reactionam cat mai prompt si sa cunoastem in profunzime obiceiurile de consum ale clientilor, pentru a veni cu servicii si produse competitive, pe toate canalele de distributie: in agentii, prin Internet banking, ATMuri, telefon mobil, a declarat Ufuk Tandogan, CEO Garanti Group Romania. "Ne vom continua cresterea organica bazata pe gestionarea prudenta a riscului, ceea ce va duce la o dezvoltare sustenabila pe termen lung. De asemenea, ne bucuram de stabilitate si sprijin oferite de actionarul nostru, Turkiye Garanti Bankasi, care detine fonduri si know-how impresionante, intr-un moment in care economia Turciei este in crestere accelerata, a adaugat Ufuk Tandogan. In prezent, Garanti Bank are o prezenta nationala prin intermediul celor 78 de agentii si canalelor alternative de servicii. Numarul bancomatelor BancoSmart a urcat la 246, fiind cea mai extinsa retea nationala de ATM-uri inteligente, in timp ce numarul de POS-uri a depasit 7.500. Pentru primele trei luni din 2013 , actionarul Grupului Garanti Romania, Turkiye Garanti Bankasi, a inregistrat un profit net consolidat de 1,18 miliarde de lire turcesti (echivalentul a 516 milioane de euro) si active totale de 185,8 miliarde de lire turcesti (echivalentul a 81,2 miliarde de euro). ING Bank

Intesa Sanpaolo Bank

Banca Italo Romena

Bank Leumi 1.) Cum arata bilantul Bank Leumi: profit de 13,6 mil. lei si soldul creditelor, in crestere (04.04.2013) Bank Leumi Romania, subsidiara grupului israelian Leumi, a raportat anul trecut o crestere a soldului creditelor brute cu circa 7,7%, la 981,32 milioane lei, din care finantarile pentru companii au fost de 716 milioane lei, cu 6,6% mai mult decat in 2011, iar restul a revenit persoanelor fizice. Imprumuturile pentru clientii individuali au crescut cu 10,8%, la 265 milioane lei, se arata intr-un comunicat al bancii. "Rezultatele anului 2012 sunt buna masura consecinta elaborarii si implementarii unei strategii de repozitionare adoptata cu doi ani in urma, aceea de concentrare asupra segmentului IMM. Am lansat produse noi, am instruit mai bine forta de vanzari, am relocat unitati. In plus, am acordat o atentie sporita activitatii de monitorizare a activelor cu probleme, identificand in dialog cu clientii nostri solutii pentru depasirea dificultatilor de moment", a declarat presedintele executiv al Bank Leumi Romania, Laurentiu Mitrache. Banca avea, la finalul anului trecut, depozite atrase de la clienti de 613,73, si a obtinut un profit net de 13,63 milioane lei, in linie cu obiectivele bugetate. Bank Leumi Romania are o retea de 23 de unitati si 307 angajati. 2.) Marinel Burduja a fost numit in CA al Leumi Bank (17.04.2013)

128

Fostul prim-vicepresedinte al Raiffeisen Bank Marinel Burduja, care a parasit banca in urma cu un an si a inceput demersurile pentru preluarea sau infiintarea unei banci cu actionari romani, a fost numit luni in Consiliul de Administratie al Leumi Bank. Atat Burduja, cat si oficialii Leumi Bank au confirmat informatia, fara a furniza detalii. Agentia Mediafax a relatat in luna octombrie a anului trecut ca ATE Bank Romania va fi cumparata partial, de la Piraeus Bank, de cativa investitori romani si capitalizata initial pana la 60 de milioane de euro, urmand ca in 2013 sa fie atrasi mai multi investitori, inclusiv SIF-urile. Tranzactia a fost negociata de Marinel Burduja. In urma cu doua saptamani, a aparut informatia ca vanzarea ATE Bank Romania este intarziata de cererea SIF Oltenia de a se retrage din banca si a-si recupera investitia de 300.000 de euro, odata cu divizarea institutiei de credit. Ulterior, surse bancare au declarat pentru Mediafax ca toti cei implicati in tranzactie ar fi ajuns la un acord. Bank Leumi Romania a obtinut anul trecut un profit net de 13,63 milioane lei, pe fondul unei cresteri a soldului creditelor brute cu circa 7,7%, la 981,32 milioane lei, din care finantarile pentru companii au fost de 716 milioane lei, cu 6,6% mai mult decat in 2011, iar restul a revenit persoanelor fizice. Leumi avea, la finalul anului trecut, depozite atrase de la clienti de 613,73 milioane lei. In 2012, capitalurile proprii au avansat cu 6%, la 224,35 milioane lei. Totodata, rentabilitatea capitalului (ROE) era de 6,2%, iar rata solvabilitatii de 20,15%, peste limita reglementata de 8%, in timp ce lichiditatea se situeaza la 1,5 (fata de limita reglementata de 1). Bank Leumi Romania are o retea de 23 de unitati si 307 angajati. Numirea lui Burduja in Consiliul de Administratie al bancii ar putea sugera ca israelienii de la Leumi sunt dispusi sa renunte la filiala din Romania in cazul unei oferte oportune. Banca este detinuta in proportie de 99,9% de Bank Leumi le-Israel, iar 0,1% se afla in proprietatea a peste 3.300 de actionari persoane fizice si juridice. La mijlocul anului trecut, Piraeus Bank Grecia a preluat ATE Bank Grecia, inclusiv toate sucursalele din regiune, adica si 93,27% din actiunile ATE Bank Romania. 3.) Bank Leumi Romania deschide o sucursala in Cotroceni (30.04.2013) Bank Leumi Romania a inaugurat in aprilie o sucursala moderna la parterul cladirii de birouri AFI PARK 1, situata in Bulevardul Vasile Milea Nr. 4E, sector 6, Bucuresti. Clientii care isi deschid cont curent in aceasta sucursala pana la 30 septembrie 2013, vor beneficia timp de 6 luni de oferte promotionale. Astfel, IMM-urile, segment prioritar pentru Bank Leumi Romania, vor beneficia de comision de deschidere cont curent ZERO, administrare cont curent GRATUITA, abonament lunar Internet Banking ZERO, comision de emitere si de administrare card debit ZERO. Clientii persoane fizice vor avea pentru aceeasi perioada, comisionul de deschidere cont curent ZERO, comisionul de administrare cont curent ZERO, abonamentul lunar Internet Banking ZERO, comisioanele de emitere si de administrare card debit ZERO. In plus, cei care au nevoie de un credit sunt scutiti de comisionul de analiza, iar clientii care doresc sa economiseasca, vor beneficia de dobanzi mai mari cu 0,25% la lei si cu 0,15% la EUR si USD pentru depozitele clasice. Aceste conditii speciale sunt valabile pentru creditele si depozitele contractate pana la finalul lui septembrie 2013. "Dorim sa le oferim clientilor nostri atat o experienta excelenta in cadrul sucursalei noastre, cat si solutii financiare potrivite, la costuri foarte bune. Urmarim sa atragem noi clienti in acesta locatie Leumi, alaturi de care sa dezvoltam parteneriate de lunga durata. Bank Leumi va continua pe tot parcursul anului 2013 sa investeasca in imaginea sucursalelor sale, prin relocari sau modernizari ale sucursalelor actuale., declara Domnul Manfred Rauchwerger, Senior Vicepresedinte Executiv Bank Leumi Romania. In prezent, Bank Leumi Romania are o retea de 23 de sucursale si agentii, in 19 orase din tara. Libra Internet Bank 1.) Libra Internet Bank aniverseaza 9 ani de cand ofera credite medicilor (03.04.2013) Libra Internet Bank aniverseaza astazi 9 ani de la lansarea, in premiera in Romania, a produselor bancare pentru medici, prin care si-a stabilit intaietatea pe aceasta nisa de piata in anul 2004. Chiar pe 02 aprilie 2013 se implinesc 9 ani de cand Libra Internet Bank pe atunci denumita Libra Bank a creat primele produse pentru sectorul medical, fiind intaia banca din Romania activa in mod dedicat pe acest segment. Am reusit impreuna sa construim cel mai variat portofoliu de oferte bancare pentru medici, cabinete, clinici si spitale. Specialistii medicinei si organismele ei profesionale ne-au acordat increderea lor, 129

Libra Internet Bank fiind premiata in multe ocazii. Le multumim., a declarat Emil Bituleanu, presedintele Libra Internet Bank. Cea mai diversificata gama de produse bancare pentru medici de pe piata este dezvoltata de Libra Internet Bank, atingand in prezent peste 30 de tipuri de credite, depozite, carduri de debit si credit Libra Medical si Libra Business Medical si alte servicii specifice. Totodata, Libra Internet Bank ofera cel mai rapid credit pentru medici de pe piata: creditul HIPOCRATE INSTANT cu acordare in maxim 2 ore de la momentul prezentarii documentatiei complete de catre client. Cu peste 100 de companii partenere, Libra Internet Bank are una din cele mai ample liste de optiuni de furnizori medicali agreati, de la care cabinetele si clinicile pot cumpara echipamente prin creditul HIPOCRATE DISCOUNT cu costuri 0 ale finantarii, adica fara dobanda, fara comisioane. Banca a inregistrat la sfarsitul anului 2012 o crestere cu 14% a numarului de clienti din aria medicala si o crestere cu 21% pe segmentul de creditare a medicilor, comparativ cu finalul anului precedent. Ne-am castigat actuala pozitie privilegiata in mintea si chiar in sufletul medicilor, pentru ca ii intalnim des fata in fata, nu doar la achizitia de produse, ci si prin asistenta oferita in fiecare sucursala Libra Internet Bank, prin cel putin un angajat dedicat clientilor din domeniul medical. Ne bucuram ca si medicii sustin strategia noastra actuala bazata pe noi tehnologii, utilizand tot mai mult serviciul Internet Banking, la care au reducere 30% la comisioanele operationale fata de cele de la ghiseu., a precizat Gina Irimia, directorul Diviziei Profesii Liberale si Retail Libra Internet Bank. Printre alte beneficii acordate cabinetelor/clinicilor, dar si medicilor si membrilor familiilor acestora se numara bonusul de +0,50% la dobanzi standard cu plata la scadenta pentru depozite la termen in RON si, respectiv, +0,25% fata de dobanda standard pentru economii in EUR sau USD. 2.) Libra Internet Bank dezvolta serviciul online in parteneriat cu clientii (09.04.2013) Dupa schimbarea platformei sale online cu o versiune modernizata la inceputul anului 2013, Libra Internet Bank a adaugat un nou set de facilitati serviciului Internet Banking, intr-un program de dezvoltare continua, bazat pe un parteneriat cu clientii, in premiera in Romania. Opiniile lor sunt analizate de un serviciu specializat si programate pentru implementare in termen rapid, de la cateva zile la cateva saptamani, in functie de complexitate. Programul continua pe parcursul intregului an. Gradul de utilizare a serviciului online oferit de Libra Internet Bank este in crestere, in 2012 banca inregistrand cu 36,4% mai multe companii si cabinete de profesii liberale abonate fata de 2011, si cu 20,6% mai multe tranzactii ale acestor clienti prin Internet Banking, cu un volum in crestere cu 33%. "Clientii se obisnuiesc tot mai mult sa faca banking de la distanta si exprima opinii foarte pertinente. Libra Internet Bank a initiat un program de dezvoltare continua a serviciului Internet Banking in parteneriat cu clientii sai, cu ambitia de a crea minim 26 de noi aplicatii online in 2013. Si reusim. Suntem deschisi spre noile tehnologii, spre viitor. Elita intelectualitatii ne-a ales ca partener financiar - medicii si toate celelalte profesii liberale, dar si marii intreprinzatori - ceea ce ne obliga sa fim performanti. Stim ca timpul e inamicul tuturor, tratam cu seriozitate acest aspect si oferim clientilor maxima receptivitate si rapiditate in operarea online., a declarat Emil Bituleanu, presedintele Libra Internet Bank. Cele mai recente dezvoltari pe care Libra Internet Bank le-a inclus in aplicatia Internet Banking sunt: - deschiderea de conturi curente suplimentare in lei sau valuta in aplicatia Internet Banking, fara drumuri la banca si fara acte suplimentare. - vizualizarea in Internet Banking a unor acte aferente conturilor: delegatii, fise cu specimen de semnaturi, mandate de debit direct. - activarea sau dezactivarea, prin Internet Banking, a statusului cardului pentru utilizare in tranzactii online de catre persoanele juridice. Pagina web www.internetbanking.ro care prefateaza si descrie aplicatia de Internet Banking are la randul ei o noua infatisare si cuprinde demonstratii video ale facilitatilor suplimentare introduse dupa lansarea noii platforme. Serviciul Internet Banking de la Libra Internet Bank este disponibil fara taxa de activare si fara plata unui abonament, iar comisioanele operationale online sunt cu 30% mai mici fata de cele de la ghiseu. Libra Internet Bank este persoana juridica romana, este participanta la Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB) si face parte din grupul american de investitii New Century Holdings din anul 2003. In versiunea optimizata la inceputul anului 2013, serviciul de online banking de la Libra Internet Bank si-a sporit viteza de incarcare a paginilor si de actualizare a soldurilor dupa fiecare operatiune, si-a adaugat noi operatiuni si optiuni, pe baza sugestiilor clientilor, si necesita mai putine click-uri in pasii de efectuare a operatiunilor. Autentificarea prin sms, implementata in 2012 de Libra Internet Bank, asigura un grad ridicat de securitate informatica si avantajul conectarii prin orice browser. Alaturi de numeroase alte distinctii pentru produse in premiera in sistemul bancar, Libra Internet Bank este recunoscuta pentru inovatiile sale online, fiind distinsa in 2011 cu premiul "e-Product pentru serviciul Acces 130

Investigator (la Gala e-Finance) si in 2012 cu premiul "e-Nnovation Award pentru facilitatea de decontare in ziua tranzactiei (T+0) in sistemul LibraPay de gestionare online a platilor la comercianti (la Gala e-Finance), premiul "Cel mai bun produs pentru medici acordat de Colegiul Medicilor din Romania pentru produsul Hipocrate Net (la Gala Medica 2012), premiul "Best Start-Up Bank in the 3D Secure System pentru serviciul LibraPay (la Gala Premiilor eCommerce - GPeC). Marfin Bank 1.) Marfin Bank Romania isi desfasoara activitatea normal, nu este afectata de masurile din Cipru (02.04.2013) Marfin Bank Romania este complet operationala, isi desfasoara activitatea in mod normal, nefiind afectata de masurile adoptate de catre Guvernul din Cipru si Eurogroup, potrivit lui Doros Ktorides, director general executiv al Marfin Bank Romania. "Marfin Bank Romania este o banca romaneasca ce opereaza pe piata locala, supunandu-se legislatiei tarii, precum si normelor Bancii Nationale a Romaniei, pe care le indeplineste in totalitate. Astfel, aceasta nu este afectata de masurile adoptate de catre Guvernul din Cipru si Eurogroup", se arata intr-un comunicat al bancii. De asemenea, reprezentantii bancii precizeaza ca Marfin Bank Romania este complet operationala, desfasurandu-si activitatea in mod normal si continuand sa ofere clientilor aceleasi produse si servicii bancare, cu valoare adaugata. Marfin este membra a Grupului Marfin Popular Bank din Cipru, are o istorie ce depaseste 100 de ani si este prezenta prin cele peste 500 de subsidiare in 11 tari ale lumii. ncepnd cu luna mai 2008, Egnatia Bank (Romnia) SA si-a schimbat denumirea n Marfin Bank (Romnia) SA, ca urmare a procesului de expansiune a Grupului Marfin, care a achizitionat banca mam, Egnatia Bank din Grecia, n aprilie 2006. Prin intermediul celor 31 de sucursale ale bncii, dar si ale celor de leasing, Marfin Bank ofer produse financiare moderne adaptate clientilor att persoane juridice din categoria medii si mari, ct si persoanelor fizice cu venituri peste medie. 2.) S-a decis: Marfin Bank a cumparat sucursala Bank of Cyprus Romania (26.04.2013) Marfin Bank a cumparat sucursala Bank of Cyprus Romania. Depozitele sucursalei Bank of Cyprus vor fi transferate, impreuna cu lichiditatea si creditele de retail care sa acopere valoarea pasivelor, in bilantul filialei Popular Bank of Cyprus, Marfin Bank, institutie inregistrata in Romania, care va fi capitalizata cu 20 milioane euro. Marfin Bank este o institutie de credit inregistrata in Romania supravegheata de BNR. Cei peste 1.000 de deponentii vor avea acces la conturi incepand de saptamana viitoare. Forma finala a tranzactiei presupune si preluarea creditelor acordate intreprinderilor mici si mijlocii. Creditele au fost selectate sa aiba un serviciu al datoriei foarte bun. Au lucrat la selectie functionari bancari din bancile care au dorit sa preia Bank of Cyprus si care au avut si inainte acces la camera de date, au declarat surse bancare. Mai mult de jumatate din depozitele cifrate la circa 90 de milioane de euro au fost acoperite cu lichiditate si doar o parte cu credite. 3.) Bank of Cyprus: depozite de 77 de milioane de euro au fost transferate la Marfin Bank (29.04.2013) Bank of Cyprus a transferat active de 82 de milioane de euro si depozite de 77 de milioane de euro catre Marfin Bank, potrivit unui comunicat de presa emis de grup. De asemenea, personalul necesar pentru a administra aceste contracte a fost transferat de la BoC la Marfin. Cei de la BoC spun ca au reluat operatiunile la sucursala din Romania. Clientii care nu au fost transferati la Marfin vor putea accesa serviciile BoC prin intermediul agentiei din Calea Dorobantilor numarul 187B. De asemenea, BoC precizeaza ca nu s-a inregistrat un eveniment de plata in cazul celor care nu si-au putut achita ratele in perioada in care banca a fost inchisa. Intr-un alt comunicat de presa, cei de la Marfin Bank Romania anunta fostii clienti ai Bank of Cyprus ca vor avea acces la conturile lor incepand de luni. "Ne face placere sa anuntam faptul ca Marfin Bank Romania a finalizat preluarea depozitelor si a portofoliului de retail ale Bank of Cyprus, Sucursala din Romania. In cei 15 ani de prezenta pe piata din Romania, Marfin Bank si-a construit o pozitie solida, oferind excelenta in servicii si produse bancare cu valoare adaugata. Ne asumam angajamentul de a oferi noilor nostri clienti aceleasi servicii de calitate si de a construi parteneriate de lunga durata cu acestia. Fostii clienti ai BoC vor putea beneficia de serviciile noastre incepand de pe 29 aprilie 2013. 131

Totodata, Marfin Bank Romania isi va consolida baza de capital cu 20 de milioane euro", a declarat Doros Ktorides, CEO Marfin Bank Romania. Marfin Bank este entitate juridic romn, reglementat de Banca National a Romniei, si depozitele sunt garantate n limita a 100.000 de euro de Fondul de Garantare din Romnia. Actionarul majoritar al bncii, Cyprus Popular Bank (Laiki) a intrat ntr-un proces de dizolvare, dup ce clientii garantati, cu depozite sub 100.000 de euro, au fost transferati la Bank of Cyprus, mpreun cu cele mai bune active ale bncii. n Laiki au rmas o parte din active, din care cei cu depozite mai mari de 100.000 de euro ar trebui s-si recupereze o parte mic din pierderile impuse prin decizia autorittilor de la Nicosia. Practic, procesul din Romnia, prin care active si pasive ale Bank of Cyprus au fost transferate la Marfin Bank, a fost invers fat de cel din Cipru. Aceast solutie a fost aleas dup ce ncercrile de a vinde sucursala din Romnia au esuat, si BNR a insistat s aduc depozitele sub protectia Fondului de Garantare de la noi. BNR d asigurri c Marfin Bank are lichiditate dubl fat de media sistemului si o rat de adecvare a capitalului de 16%, de dou ori fat de minimumul oficial cerut de lege de 8%. La sfrsitul anului trecut, Marfin Bank avea active de 2,58 de miliarde de lei, n scdere cu 7,6% fat de 2011 si depozite de la clienti de 812 milioane de lei, n crestere de la 731 de milioane de lei la sfrsitul anului 2011, se arat n rezultatele financiare ale bncii publicate recent. 31% dintre aceste depozite sunt ale persoanelor fizice si 69% ale celor juridice. n 2012, Marfin a nregistrat un profit net de 5,21 de milioane de lei, fat de 5,8 milioane de lei n 2011. Marfin Bank are 33 de agentii si 339 de angajati, la care se vor aduga si cei preluati de la BoC. 4.) Clientii Bank of Cyprus isi pot retrage banii incepand de luni de la Marfin Bank Romania (29.04.2013) Clientii Bank of Cyprus ale caror depozite au fost transferate catre Marfin Bank Romania isi pot retrage banii incepand de luni de la unitatile acestei banci, potrivit Marfin Bank. Bank of Cyprus a transferat catre Marfin Bank Romania active brute in valoare de 82 milioane de euro si depozite de 77 milioane de euro, precum si tot personalul aferent serviciilor contractelor relevante, au anuntat pe 26.04.2013 cele doua banci. Marfin Bank precizeaza ca este entitate juridica romana, ce activeaza in deplin acord cu legile din Romania, precum si cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei. Consiliul Concurentei a anuntat, pe 29.04.2013, ca a emis o decizie de derogare de la prevederile Legii Concurentei prin care Marfin Bank Romania SA poate prelua controlul asupra Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia Sucursala Romania (BoC) inainte de obtinerea autorizarii din partea autoritatii de concurenta. Marfin este membra a Grupului Marfin Popular Bank din Cipru, are o istorie ce depaseste 100 de ani si este prezenta prin cele peste 500 de subsidiare in 11 tari ale lumii. Incepand cu luna mai 2008, Egnatia Bank (Romania) SA si-a schimbat denumirea in Marfin Bank (Romania) SA, ca urmare a procesului de expansiune a Grupului Marfin, care a achizitionat banca mama, Egnatia Bank din Grecia, in aprilie 2006. Pe de alta parte, sucursala Romania a Bank of Cyprus si-a reluat activitatea incepand de pe 26 aprilie 2013. Acesta a anuntat ca va deservi clientii ai caror contracte nu au fost transferate la Marfin Bank (Romania) S.A., urmand a desfasura operatiuni prin sucursala Dorobanti, situata in Calea Dorobantilor 187B, sector 1, Bucuresti. Banca a mai anuntat ca acele contracte care nu au fost transferate vor continua sa fie administrate in mod normal, in conformitate cu prevederile contractuale existente. In situatiile in care nu au fost efectuate plati din cauza suspendarii activitatii sucursalei in perioada 1 - 25 aprilie 2013, nu se vor lua in considerare eventualele restante ce ar fi rezultat din relatiile contractuale client - sucursala din Romania. 5.) Nicolae Cinteza, BNR, vorbeste despre tranzactia Marfin Bank Bank of Cyprus (29.04.2013) Directorul directiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza, sustine ca Marfin Bank Romania va putea onora orice solicitari de rambursare, dupa preluarea depozitelor de la sucursala Bank of Cyprus, iar nivelul inalt al solvabilitatii bancii va permite BNR sa-i asigure lichiditatea necesara. Oficialul BNR a explicat ca desi tranzactia a fost finalizata, deponentii Bank of Cyprus vor avea acces la conturi abia incepand de luni, intrucat angajatii Marfin Bank trebuie sa preia fiecare dosar pentru a putea verifica specimenele de semnaturi ale clientilor. Cinteza a aratat ca pentru deponentii care doresc sa-si mentina depunerile pana la scadenta se vor pastra termenii de dobanda negociati la constituire, iar depozitele vor fi remunerate si pentru perioada in care Bank of Cyprus a fost inchisa. Din interviu: Rep: Si, totusi, de ce Marfin Bank ? N.C.: Simplu. Vanzarea catre o alta banca a esuat. 132

Rep: Ne puteti spune toti termenii tranzactiei? N.C: Nu, dar va asigur ca este o solutie optima. Rep: Ce se va intampla cu Bank of Cyprus sucursala Romania? N.C.: Va continua sa functioneze. Nu cred ca va mai avea insa succes in a atrage depozite de la clienti. Va gestiona pentru o perioada creditele din sold. 6.) Marfin a preluat depozitele Bank of Cyprus cu derogare de la Consiliul Concurentei (26.04.2013) Consiliul Concurentei a emis o derogare de la prevederile Legii Concurentei astfel incat Marfin Bank sa poata prelua controlul asupra sucursalei romanesti a Bank of Cyprus mai repede. Derogarea permite preluarea controlului inainte de obtinerea autorizarii din partea Consiliului. Conform legii, o concentrare economica nu poate fi pusa in aplicare inainte de notificare si inainte de a fi declarata compatibila cu un mediu concurential normal. In cazuri exceptionale, Consiliul Concurentei poate emite, la cerere, o decizie de derogare de la aceasta interdictie, daca solicitarea este motivata. Am luat aceasta decizie avand in vedere situatia actuala a sucursalei din Romania a Bank of Cyprus, a carei activitate a fost suspendata in contextul reorganizarii bancii mama. Prelungirea perioadei de suspendare ar avea efecte nefavorabile asupra clientilor, a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei. Depozitele transferate de la sucursala din Romania a Bank of Cyprus catre Marfin Bank intra astfel sub prevederile legislatiei romanesti, fara a fi afectate de masurile aplicate de autoritatile din Cipru. Mai mult, s-a decis majorarea capitalului social al Marfin Bank de catre banca-mama a acesteia din Cipru, fapt ce contribuie la consolidarea suplimentara a bancii romanesti cu capital strain.

Millennium Bank 1.) Millennium Bank lanseaza un depozit care rasplateste clientii cu pana la 300 de lei pentru produsele suplimentare achizitionate (02.04.2013) Millennium Bank lanseaza Depozitul cu Extra Beneficii care rasplateste clientii cu un bonus de pana la 300 de lei pentru produsele suplimentare achizitionate. Depozitul este disponibil in lei pentru fondurile noi si ofera o dobanda anuala de 6,5% pe o perioada de trei luni, care il plaseaza printre cele mai avantajoase produse de economisire pe termen scurt de pe piata. Aceasta campanie promotionala, denumita "Fii chibzuit cu economiile tale, se desfasoara in perioada 1 aprilie-30 iunie 2013 si se adreseaza atat clientilor noi, cat si celor existenti. Clientii noi care isi deschid un Depozit cu Extra Beneficii primesc pana la 300 de lei bonus pentru produsele suplimentare pe care le achizitioneaza pe perioada campaniei. Pentru deschiderea unui Cont de salariu sau de pensie si pentru incasarea respectivelor venituri, clientii sunt rasplatiti cu un bonus de 100 de lei, la fel ca in cazul contractarii unui card de credit. Pentru achizitionarea unui descoperit de cont, acestia primesc un bonus de 50 de lei, la fel ca in cazul in care recomanda un client nou care isi deschide un Cont de salariu/ pensie sau un Depozit cu Extra Beneficii. Pentru clientii existenti, valoarea maxima a bonusului poate ajunge pana la 200 de lei, pentru contractarea unui card de credit, a unui descoperit de cont si pentru recomandarea unui nou client. Depozitul cu Extra Beneficii permite denuntarea in avans fara pierderea totala a dobanzii, banca oferind clientilor 50% din dobanda calculata pana la momentul denuntarii in avans. Depozitul poate fi deschis in sucursale si prin intermediul serviciului Call Center. Regulamentul campaniei este disponibil pe www.millenniumbank.ro si in sucursale. 2.) Millennium Bank ofera un credit de nevoi personale in lei cu marja de 6% si zero comision de analiza (09.04.2013) Clientii Millennium Bank pot beneficia acum de noul Credit de Nevoi Personale fara garantii cu dobanda variabila, al carui comision de analiza este zero pentru cererile aprobate pana la 30 iunie 2013. Creditul este disponibil in lei la o dobanda formata din ROBOR la sase luni plus o marja de 6%, pentru clientii care decid sa-si incaseze venitul lunar prin banca. Clientii pot contracta un Credit de Nevoi Personale de pana la 70.000 de lei si pot folosi suma fara a-i justifica destinatia. Perioada maxima a imprumutului este de 60 de luni. Clientii mai beneficiaza si de zero comision de administrare si de rambursare in avans si nu trebuie sa suporte cheltuieli precontractuale aferente intocmirii dosarului de credit. Persoanele care aplica pentru un Credit de Nevoi Personale pot aduce pana la doi co-debitori - sot/sotie, partener, parinti, copii, sora/frate. Banca accepta o gama larga de surse de venit, care include salarii, bonusuri, 133

comisioane din vanzari, venituri din participarea la consilii de administratie si cenzori, drepturi de autor, venituri din chirii, dividende, venituri din activitati independente, diurne navigatori, alte diurne. Millennium Bank mai ofera clientilor care au contractat un Credit de Nevoi Personale posibilitatea de a amana plata unei rate lunare, o data pe an. Suma acumulata in acest fel va fi achitata la finalul perioadei creditului.

Nextebank

BNP Paribas

OTP Bank

Piraeus Bank 1.) Peste 28% din creditele Piraeus Bank sunt neperformante (01.04.2013) Rata creditelor neperformante a Piraeus Bank in Romania era la sfarsitul anului trecut de 28%, de la 18,1% in decembrie 2011 si 24% in septembrie 2011, in timp ce soldul creditelor a stagnat la trei miliarde de euro. Portofoliul de depozite al bancii in Romania a scazut usor comparativ cu decembrie 2011, de la 915 milioane de euro la 896 milioane de euro, se arata intr-un raport al bancii elene Piraeus. Depozitele se situau la 821 milioane de euro in septembrie 2012. Cota Piraeus Bank pe piata creditelor din Romania era de 4,5% la sfarsitul anului 2012, iar pe partea de depozite de 1,7%. Activele au bancii au scazut de la 3,5 miliarde de euro in decembrie 2011 la 3,4 miliarde de euro la sfarsitul anului trecut. Piraeus Bank avea la finele anului trecut 167 de sucursale si 1.935 de angajati in Romania. La nivel de grup Piraeus a raportat o pierdere de 513 milioane de euro, ca urmare a provizioanelor pentru credite neperformante si costurilor mai ridicate de finantare, determinate de recesiunea prelungita a tarii. Rezultatul pentru anul trecut include si achizitiile bancii, intre care si ATEbank, astfel ca nu este direct comparabil cu cel din anul anterior. In 2011, banca a inregistrat o pierdere de 6,6 miliarde de euro, din cauza participarii in programul de restructurare a datoriei statului elen. 2.) Piraeus le-a vandut unor polonezi un pachet de credite neperformante de 57 mil. lei (02.04.2013) Piraeus Bank subsidiara locala a grupului elen cu acelasi nume, a vandut un portofoliu de credite neperformante cu valoarea nominala de 57 mil. lei (13 mil. euro) catre firma poloneza de recuperare de creante Kredyt Inkaso. Banca le-a vandut polonezilor un pachet de credite negarantate: imprumuturi de nevoi personale si carduri de credit. Creditele de consum se vand la circa 10% din valoarea creantei. Pana acum, creditele pentru nevoi personale sau pentru consum au facut obiectul tranzactiilor dintre banci si firme specializate in recuperarea de creante, in timp ce finantarile garantate cu ipoteci ajunse in neperformanta au fost, in principal, gestionate intern sau prin intermediul subsidiarelor specializate. Piraeus Bank a raportat anul trecut o crestere cu zece puncte procentuale a ponderii creditelor neperformante, pn la 28% din portofoliu, n timp ce bilantul mprumuturilor acordate a stagnat la circa 3 mld. euro, potrivit datelor publicate de grup la Atena. Segmentul bancar reprezint 80% din portofoliul Kredyt Inkaso, iar restul revine sectorului de telecom. Firma de recuperare de creante este interesat de portofoliile mari, de minimum 2.000 de conturi, potrivit informatiilor transmise de firm. 134

3.) Peste 28% din creditele Piraeus Bank sunt neperformante (17.04.2013) Rata creditelor neperformante a Piraeus Bank in Romania era la sfarsitul anului trecut de 28%, de la 18,1% in decembrie 2011 si 24% in septembrie 2011, in timp ce soldul creditelor a stagnat la trei miliarde de euro. Portofoliul de depozite al bancii in Romania a scazut usor comparativ cu decembrie 2011, de la 915 milioane de euro la 896 milioane de euro, se arata intr-un raport al bancii elene Piraeus. Depozitele se situau la 821 milioane de euro in septembrie. Cota Piraeus Bank pe piata creditelor din Romania era de 4,5% la sfarsitul anului 2013, iar pe partea de depozite de 1,7%. Activele au bancii au scazut de la 3,5 miliarde de euro in decembrie 2011 la 3,4 miliarde de euro la sfarsitul anului trecut. Piraeus Bank avea la finele anului trecut 167 de sucursale si 1.935 de angajati in Romania. La nivel de grup Piraeus a raportat o pierdere de 513 milioane de euro, ca urmare a provizioanelor pentru credite neperformante si costurilor mai ridicate de finantare, determinate de recesiunea prelungita a tarii. Rezultatul pentru anul trecut include si achizitiile bancii, intre care si ATEbank, astfel ca nu este direct comparabil cu cel din anul anterior. In 2011, banca a inregistrat o pierdere de 6,6 miliarde de euro, din cauza participarii in programul de restructurare a datoriei statului elen.

Porsche Bank

ProCredit Bank

Raiffeisen Bank 1.) Raiffeisen Bank lanseaza stundentocard (03.04.2013) Raiffeisen Bank, in colaborare cu Academia de Studii Economice Bucuresti, lanseaza un studentocard. Banca lanseaza un produs destinat exclusiv studentilor, un card de debit sub sigla Mastercard cu un design special, in editie limitata. Studentocard-ul este emis cu ocazia sarbatoririi centenarului ASE, pe baza parteneriatului dintre cele doua institutii. Cardul va fi emis pe parcursul anului 2013, an in care ASE aniverseaza 100 de ani si organizeaza numeroase evenimente. Studentocard-ul ofera numeroase avantaje studentilor cu varsta cuprinsa intre 18 si 26: 0 lei cost de achizitie, 0 lei taxa lunara de administrare, 0% comision de retragere a banilor si 0 lei comision de interogare a soldului la bancomatele Raiffeisen Bank, acces gratuit la serviciul de internet banking si utilizare in tara si strainatate. Prin lansarea acestui card editie limitata, Raiffeisen Bank recunoaste valoarea scolii economice romanesti si Academiei de Studii Economice, institutie care a format an de an generatii de economisti, finantisti sau bancheri. Pentru design-ul special al studentocard-ului am ales sa folosim imaginea binecunoscuta a cladirii ASE, un simbol atat pentru comunitatea academica, cat si pentru cea economica, a declarat Magda Sandulescu, Director de Dezvoltare si Implementare Strategie Clienti Persoane Fizice. 2.) Stepic, Raiffeisen International: Suntem interesati de activele din Romania ale bancilor cipriote (11.04.2013) Grupul austriac Raiffeisen Bank International, care controleaza Raiffeisen Bank Romania, este interesat de activele din Romania ale bancilor cipriote, a declarat astazi Herbert Stepic, CEO al grupul bancar. El a spus ca banca sa se uita cu multa atentie la piata romaneasca. In general austriecii "tin ochii larg deschisi" pentru a urmari oportunitati in regiune create de retragerea unor jucatori straini. Stepic spune ca Raiffeisen ar fi gata sa umple locul ramas gol. Banca centrala a Ciprului a decis la inceputul saptamanii trecute sa suspende pentru o saptamana activitatea sucursalei Bank of Cyprus din Romania, in vederea vanzarii, iar ulterior a decis prelungirea perioadei de suspendare cu inca doua saptamani. In aceasta perioada, clientii sucursalei nu au acces la banii din conturile 135

lor decat prin intermediul bancomatelor care sunt functionale. Astfel, sucursala din Romania a Bank of Cyprus are activitatea suspendata pana pe 22 aprilie 2013. Si Marfin Bank, banca romaneasca cu capital cipriot, are nevoie de un cumparator in conditiile in care are nevoie de un cumparator in urma lichidarii actionarului din Cipru. Printre bncile interesate de portofoliul Bank of Cyprus se numr si Banca Transilvania, care a depus nc din sptmna 01.-07.04.2013 o ofert neangajant. BCR a anuntat c declin interesul fat de o eventual tranzactie. Austriecii de la Raiffeisen si-au dovedit deja anul acesta apetitul pentru achizitii prin preluarea portofoliului de retail al Citibank, cu credite de peste 100 mil. euro si depozite de 175 mil. euro. Bank of Cyprus are credite de peste 300 de milioane de euro si depozite de aproximativ 200 de milioane de euro, potrivit raportrilor din septembrie 2012. 3.) Raiffeisen Bank a facut profit in Romania de 86 milioane de euro (11.04.2013) Raiffeisen International Bank anunta pentru 2012 un profit de 86 milioane de euro pentru activitatile din Romania, in scadere cu 8,7% fata de 2011 cand a banca a raportat un profit dupa plata taxelor de 94 milioane de euro, se arata intr-un raport al grupului. In ultimul trimestru din 2012 grupul a obtinut un profit dupa plata taxelor de 14 milioane de euro. Venitul net din dobanzi inregistrat de Raiffeisen International Bank in Romania in 2012 a urcat cu 12,9% la 303 milioane euro, in timp ce venitul din comisioane si taxe a scazut cu 20,4% la 143 milioane euro. Venitul operational al grupului in Romania in 2012 a scazut cu 2,4% la 458 milioane euro. De asemenea, grupul a raportat pentru finalul anului trecut active de 5,982 miliarde euro, in scadere cu 1,8% fata de trimestrul al treilea din 2012 cand grupul avea active in valoare de 6,09 miliarde euro. Soldul creditelor si avansurilor catre clienti a scazut in 2012 cu 4,6%, la 4,226 miliarde euro, de la 4,428 miliarde de euro in 2011, in timp ce nivelul depozitelor a scazut cu 3,1%, de la 3,9 miliarde euro la 3,781 miliarde euro, se spune in raport. Numrul sucursalelor Raiffeisen International Bank n Romnia a sczut cu 24 unitti, la 527, n timp ce numrul angajatilor bncii a cobort cu 9%, la 5.486 de la 6.030. Banca avea, la finalul anului trecut, 1,974 milioane de clienti n Romnia, fat de 1,913 milioane la finele anului anterior. Cu ocazia publicrii raportului su anual pentru anul 2012, Raiffeisen Bank International AG (RBI) a confirmat pe 10.04.2013 un profit consolidat de 725 milioane euro pentru anul financiar 2012 (valoare anuntat anterior ca cifr preliminar). 'Desi acest rezultat este cu un sfert mai mic dect cel raportat n 2011, el ne plaseaz nc o dat cu mult naintea tuturor celorlalte bnci austriece. Am reusit acest lucru ntr-un an caracterizat din nou de provocri economice n ciuda cresterii ratei de adecvare a capitalului core tier 1 si a pltii unei taxe bancare substantiale', a declarat Herbert Stepic, presedinte al RBI. Profitul brut a sczut cu 24,9% pn la 1,032 miliarde euro ( 2011: 1,373 miliarde euro), n timp ce profitul net a sczut cu 23,2% pn la 748 milioane euro ( 2011: 974 milioane euro). Cstigul pe actiune a sczut cu 1,25 euro, de la 3,95 euro n 2011 la 2,70 euro. Comitetul Director va propune Adunrii Generale a Actionarilor din iunie 2013 plata unui dividend pe actiune de 1,17 euro pentru anul 2012. Acest fapt va conduce la o valoare total a dividendelor pltite de 228,7 milioane euro. 4.) Povestea deal-ului RAIFFEISEN CITI (16.04.2013) Raiffeisen Bank este "banca numarul 1 in Romania" si ca atare a fost abordata de americanii de la Citibank dupa ce acestia au decis sa iasa de pe piata locala de retail pentru transferul portofoliului de business cu persoane fizice, Citi oferind chiar si un discount, a relatat saptamana trecuta Herbert Stepic, CEO al Raiffesein Bank International, in cadrul unei prezentari sustinute la Londra in fata unui grup de analisti. "Guys, stim ca sunteti buni mai ales in retail, de ce nu ne luati cei 100.000 de clienti, de ce nu luati cele 150 mil. euro din depozite, de ce nu luati cele 90 mil. euro in active. Avem incredere in voi, veti fi aici vesnic, de ce sa nu ne preluati businessul? Va facem chiar si un discount", a rezumat bancherul austriac discutia cu Citi. El a catalogat drept "minunat" acest tip de tranzactie, afirmand ca "adora" asemenea afaceri. "100.000 de clienti gratis, supralichiditate gratis si mai primesti si discount pentru asta", a sumarizat Stepic tranzactia cu Citi, indicand o generozitate deosebita din partea americanilor. Citi si Raiffeisen au anuntat pe 21 martie 2013 incheierea unui acord privind transferul portofoliului de peste 100.000 de clienti persoane fizice, operatiune care ar trebui sa aiba loc la 1 iulie 2013. ntr-un discurs n care n-a fcut economie de superlative vorbind despre grupul pe care l conduce cu toate subsidiarele din regiune (suntem brandul numrul 1 n regiune), Stepic a spus c Raiffeisen este practic the bank n Romnia, ns admite totusi c nu este cea mai mare banc. Suntem cea mai profitabil banc, desi nu suntem cea mai mare, avem cele mai putine credite neperformante, am fost desemnati de nenumrate ori drept cea mai bun banc, avem un rating perfect. Asadar, este firesc ca investitorii care vor s plece din 136

Romnia sau s-si reduc prezenta s se adreseze Raiffeisen. Pentru un juctor strategic cum suntem noi apar multe oportunitti interesante. (...) Oportunitti precum cea cu Citi vor aprea constant si vom profita de ele. Surse bancare afirm c austriecii sunt interesati si de portofoliul sucursalei locale a Bank of Cyprus. La sfrsitul lui 2012 Raiffeisen Bank Romnia era a sasea banc dup active, cu o cot de piat de 6,45%. 5.) Raiffeisen Bank - 660.000 de clienti au optat pentru Internet Banking (24.04.2013) Raiffeisen Bank are aproximativ 660.000 de clienti pentru serviciul Raiffeisen Online, iar numarul de tranzactii realizate pe internet a depasit 1,77 de milioane. Banca a nregistrat o crestere cu 30% a numarului de clienti in 2012. Raiffeisen Bank a lansat serviciul de internet banking in 2005, iar in 2012 Raiffeisen Online a fost relansat cu un nou design si functionalitati imbunatatite, prima platforma din Romania care personalizeaza interactiunea cu clientii, conform situatiei din conturile lor. "Strategia Raiffeisen Bank de a oferi mai multe canale de acces la conturile clientilor (reteaua de unitati, telefon mobil sau fix, EPOS-uri sau ATM-uri) s-a dovedit a fi una castigatoare. Serviciul Raiffeisen Online e foarte solicitat si apreciat de clientii nostri, iar banca inregistreaza rezultate foarte bune an de an, a spus Radu Topliceanu, director executiv, Aria Clienti persoane fizice la Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank a fost recompensata cu premii importante de catre revista eFinance pentru dezvoltarea serviciului de internet banking si mobile banking in 2012 : banca are cei mai multi utilizatori de internet banking 660.000, cel mai mare numar de persoane fizice care folosesc Raiffeisen Online - 597.500 si a inregistrat cele mai bune rezultate ale serviciului de mobile banking. Raiffeisen Bank a cunoscut o crestere importanta atat in ceea ce priveste numarul de client (numarul de clienti persoane fizice a crescut cu aprox 31%), cat si din punctul de vedere al volumelor tranzactionate (pentru clientii persoane fizice valoarea tranzactiilor s-a dublat). 6.) Raiffeisen Bank s-a mutat in Sky Tower (29.04.2013) Raiffeisen Bank si-a schimbat oficial sediul social in cladirea Sky Tower din Calea Floreasca. Sediul este cea mai inalta cladire din Romania, cu cele 37 de etaje ale sale, cu 5 etaje de parcare subterana si10 lifturi siuna dintre cele mai moderne cladiri de birouri din Bucuresti. Asezat intre strada Barbu Vacarescu si Calea Floreasca, complexul Sky Tower este la cinci minute de statia de metrou Aurel Vlaicu si va avea in imediata apropiere cel mai nou mall din Bucuresti, Promenada Shopping Mall. Raiffeisen Bank are incepand din aprilie un singur sediu central in Bucuresti, in cladirea Sky Tower, in care vor lucra aproximativ 1.700 de angajati. A fost un efort urias sa ne mutam pe parcursul a doar cateva luni si le multumesc pentru aceasta performanta colegilor mei din echipa de proiect. Mai exista un motiv important pentru care sunt multumit: reusim sa avem pentru prima data in Bucuresti un singur sediu pentru administratia centrala a bancii, dar si pentru subsidiarele din grup, si sunt sigur ca va insemna mult pentru coeziunea echipei Raiffeisen in Romania si de asemenea pentru cresterea calitatii serviciilor oferite clientilor nostri, a spus Steven van Groningen, Presedinte & CEO Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank a realizat in 2012 un profit net de 88 de milioane euro, cel mai bun rezultat de pe piata bancara locala. Banca are o baza de 2 milioane de clienti, persoane fizice, IMM-uri si companii mari si medii. La finalul anului 2012, Raiffeisen Bank opereaza o retea de 525 de unitati (543 in 2011), peste 1.100 de ATMuri si aproximativ 11.000 de EPOS-uri. La 31 decembrie 2012, Raiffeisen Bank avea 5.361 de angajati. Grupul Raiffeisen in Romania ofera o gama completa de produse si servicii financiare prin subsidiarele sale: Raiffeisen Leasing, Raiffeisen Capital&Investement, Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Raiffeisen Asset Mangement sau Raiffeisen Broker de Asigurare-Reasigurare. Raiffeisen BpL 1.) RBL a redus dobanzile la creditele in lei, fara ipoteca si a eliminat pana la 30 iunie 2013 comisionul de analiza dosar (03.04.2013) Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) a redus dobanzile la doua tipuri de credite in lei, fara ipoteca, pentru domeniul locativ si a eliminat comisionul de analiza dosar pana la 30 iunie 2013 (comisionul era de 1.400 lei, perceput o singura data). Dobanda la creditul in lei fara ipoteca, cu avans minim de 20%, s-a redus cu 2,1 puncte procentuale si este 12,9% pe an, fixa la lei. Dupa maxim 60 luni, dobanda devine doar 4,5% pe an, fixa pe toata perioada de rambursare a creditului in lei. Acest tip de credit se acorda imediat, fara a fi necesara parcurgerea, in prealabil, a unei perioade de economisire. 137

In prezent, RBL acorda credite fara ipoteca pentru valori imprumutate mai mici sau egale cu 50.000 lei, pe o durata cuprinsa intre 8-14 ani, in functie de avans si de produsul ales de client. "Ratele fixe si costurile finale mici fac din creditele RBL in lei unele dintre cele mai atractive de pe piata. In fiecare an, inaintea sarbatorilor de Paste, am constatat o crestere a numarului de solicitari de credite pentru renovarea si reabilitarea locuintelor. Pentru a oferi cat mai multor familii posibilitatea de a-si imbunatati situatia locativa, venim in aceasta perioada cu reduceri de dobanda si eliminarea comisionului de analiza., a spus Aurelia Cionga, Presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte. RBL a scazut dobanda si la creditul cu avans minim 40%, fara ipoteca, la 10,9% pe an la lei fata de 11,9% cat era pana in prezent. Dupa maxim 60 luni dobanda scade la doar 4,5% pe an la lei, fixa pe toata perioada creditului. 70% dintre clientii care au luat credite de la RBL, le-au folosit pentru modernizarea locuintei. Valoarea medie a acestor credite a fost anul trecut peste 25.000 lei. In ceea ce priveste creditele cu ipoteca, dobanzile sunt: 9,5% la creditul fara avans si 8,5% la creditul cu avans minim 40%. Dupa maxim cinci (5) ani, dobanda devine 4,5% sau 6% pe an la lei fixa pe toata perioada de rambursare, in functie de varianta de produs pentru care a optat clientul. Creditele acordate de Raiffeisen Banca pentru Locuinte sunt folosite atat pentru renovare, modernizare, extindere, constructie sau cumparare de locuinte, cat si pentru refinantarea altor credite ipotecare/imobiliare, contractate de la alte banci. In plus, acei clienti care nu se grabesc si intentioneaza sa-si imbunatateasca conditiile de locuit in urmatorii ani, pot semna un contract de economisire-creditare. Dupa ce economisesc in medie 3-5 ani, acestia au posibilitatea sa acceseze un credit cu dobanda fixa la lei, de doar 4,5% pe an. In timpul perioadei de economisire, clientul primeste o prima de stat de 25% din suma economisita intr-un an, in limita a 250 euro, plus dobanda oferita de banca de 1,5% pe an. Produsele de economisire-creditare sunt produse financiare pe termen mediu si lung si au urmatoarele trei avantaje majore: - Randament bun in faza de economisire ce se situeaza peste media pietei bancare; costuri scazute in faza de creditare - Siguranta: produs in lei, fara risc valutar, cu rate fixe de dobanda - Simplitate: rata lunara la credit egala cu suma economisita lunar in prima faza a produsului Produsele oferite de RBL sunt vandute in prezent prin cele peste 525 de agentii Raiffeisen Bank. Informatii despre produsele oferite de Raiffeisen Banca pentru Locuinte se pot obtine la numarul de telefon +4021/ 2 333 000 de luni pana vineri intre orele 08:00 - 22:00 si sambata intre orele 9:00 -17:30, la adresa de mail info@railoc.ro sau la adresele de web www.railoc.ro sau www.rbl.ro. 2.) Raiffeisen Bank nu poate umbla la contractele clientilor Citibank pana in 2014 (09.04.2013) Citibank informeaza, printr-o scrisoare trimisa clientilor, ca transferul efectiv al portofoliului de retail la Raiffeisen Bank va avea loc, cel mai probabil, in luna iulie a acestui an. Evenimentul va fi urmat de o perioada de tranzitie pana la sfarsitul anului 2013, in care banca austriaca s-a angajat sa nu modifice termenii contractuali. "In decursul perioadei de tranzitie, Raiffeisen Bank va comunica o oferta care sa guverneze relatia dumneavoastra cu Raiffeisen Bank, potrivit unor termeni contractuali care vor fi aplicati ulterior perioadei de tranzitie", mentioneaza reprezentantii Citibank, intr-o scrisoare adresata clientilor persoane fizice. Pe langa plasamente, Raiffeisen Bank va prelua si portofoliul de credite in valoare de 90 de milioane de euro, insa institutia nu are dreptul legal de a face modificari in contracte, fara acordul clientului. Costurile ar putea fi influentate doar de tarifele percepute pentru administrarea contului curent sau in cazul cursului de schimb, daca ratele in euro se platesc cu sume in lei. In plus, Raiffeisen Bank s-a angajat sa nu faca uz in perioada de tranzitie, de drepturile sale de comasare (adica sa stinga datoriile inregistrate la Raiffeisen Bank cu eventuale plasamente transferate de la Citibank) sau accelerare a datoriilor (sa oblige clientii care inregistreaza restante sa achite integral imprumutul). Dupa expirarea acestei perioade, Raiffeisen Bank poate actiona conform contractelor incheiate intre client si banca. Pana la momentul transferului, orice reclamatii sau litigii deschise de clientii Citibank vor fi gestionate de aceasta banca. Depozitele de peste 175 de milioane de euro aflate in portofoliul de retail a Citibank nu vor suferi nicio modificare de dobanda sau comision dupa transfer, pana la data scadenta. Dupa perioada de tranzitie, clientii Citibank care accepta transferul la Raiffeisen Bank vor primi numere de cont si carduri noi. Raiffeisen Bank nu va prelua portofoliul de depozite Dual Currency sau de asigurari cu componenta investitionala. De asemenea, cardurile co-branded emise de Citibank vor expira pana la sfarsitul anului 2012. 3.) Activele cipriote ar putea readuce Raiffeisen pe locul 3 in piata (15.04.2013) 138

Daca va cumpara activele bancilor cipriote dupa ce a achizitionat portofoliul de retail al Citibank in Romania, Raiffeisen Bank are sanse sa isi reia locul trei pe piata bancara, tintind o cota de circa 9% Dupa ce au fost aruncate in joc (la cererea BNR) nume celebre, ca BCR sau Banca Transilvania, "pentru a grabi decizia de cumparare a unui investitor puternic", dupa cum spun surse din piata bancara, vanzarea celor doua banci cipriote din Romania pare sa aiba sorti de izbanda odata cu declaratia lui Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International. Dupa toate probabilitatile, daca va exista o achizitie a actiunilor Bank of Cyprus, ea se va extinde si asupra Marfin Bank Romania. Potrivit unor surse din piata bancara, aceasta a fost inclusa in "bad bank" si este supusa valorificarii. De asemenea, actiunile detinute de Bank of Cyprus la Banca Transilvania sunt incluse la categoria active, fapt care ar putea contribui la solvabilitatea bancii, motiv pentru care banca-mama va incerca sa le valorifice cat mai curand. Declaraiile CEO-ului austriac vin n contextul n care, anul trecut, Raiffeisen a cumprat i Eurobank din Polonia, pentru aproximativ 500 de milioane de euro. n plus, dup cinci ani de restrngere a activit ii bancare n general, pentru unii actori s-ar putea s apar schimbri n strategia de dezvoltare. ns, dac pn pe 22 aprilie 2013 (dat pn la care activitatea bncii din Romnia este suspendat) nu vom avea nicio aciune de preluare, vom vedea cel mai probabil prima ac iune a Bncii Punte. Pe de alt parte, cellalt competitor, care este teoretic i cel mai interesat de achizi ia bncii cipriote, Banca Transilvania, nici nu a declinat interesul, nici nu a spus c particip la negocieri. n schimb, ntre 5 si 11 aprilie 2013, pe BVB au avut loc cteva tranzactii mai mari cu actiuni Banca Transilvania (TLV), dar acestea nu au cumulat dect 1,2% din capitalul social. De asemenea, n aceast perioad actiunile TLV au pierdut circa 10%. Cine a vndut si de ce? Chiar dac am avut volume mai mari ca de obicei pe TLV, au fost mai degrab din partea investitorilor de retail sau cteva schimbri n portofoliul unor investitori institutionali. Nu avea cum s vnd Bank of Cyprus, pentru c un pachet de 10% nu se vinde niciodat pe piata regular. Este posibil ca acest pachet s fie negociat cu Banca Transilvania, eventual mpreun cu preluarea celorlalte active ale Bank of Cyprus din Romnia, spune Adrian Simionescu, presedintele Vienna Investment Trust. Potrivit unui proiect de modificare a legislaiei europene, n operatiunile de bail-in (salvare cu resurse proprii), cum a fost cea aplicat n Cipru, n toate statele va trebui s fie utilizate toate pasivele pentru recapitalizarea unei bnci, exceptie fcnd depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile si activele clientilor protejati de legea falimentului sau de dreptul civil si datoriile ctre angajati, furnizori si stat. De asemenea, respectivul proiect spune c nu vor mai fi exceptate depozitele constituite de alte bnci la institutiile de credit intrate n procedur de rezolutie, cu exceptia cazurilor n care utilizarea unei prti a tuturor acelor sume ar pune n pericol stabilitatea financiar. Efectele unui astfel de act normativ sunt greu de cuantificat, cu att mai mult cu ct, dup conversia forat n aciuni a depozitelor mari, capitaluri importante au nceput s ia drumul bncilor elve iene, iar ncrederea n sistemul bancar va avea de suferit la nivelul ntregii Uniuni Europene. Raiffeisen Bank International este n mod cert interesat de activele din Romnia ale bncilor cipriote. Banca se uit cu mult atenie la piaa romnesc. - Herbert Stepic, CEO al RBI. 4.) Unde merg creditele acordate de Raiffeisen Banca pentru Locuinte (18.04.2013) Majoritatea finantarilor acordate de Raiffeisen Banca pentru Locuinte (RBL) sunt pentru lucrari de modernizare, creditele pentru constructie fiind cele mai putin numeroase, iar in ultimii ani s-a inregistrat o crestere a valorii medii a creditelor, a declarat joi Aurelia Cionga, presedintele bancii. "La fiecare 10 credite date de RBL unul este pentru constructie, doua sunt pentru achizitie si sapte sunt pentru modernizare. Pe partea de modernizare intra toata gama, de la schimbarea geamurilor pana la proiecte care inseamna reabilitarea sau finalizarea unor constructii inregistrate care pot sa coste 100.000 lei. Sistemul de economisire-creditare este in toate tarile in care functioneaza o solutie sustenabila de finantare a domeniului locativ", a spus Cionga. Potrivit acesteia, clientii interesati de acest produs sunt oamenii care vor sa fie stapanii proiectelor lor si care cunosc valoarea banilor. "In ultima instanta, unul dintre argumentele cele mai importante ale acestui produs este ca ofera o finantare care il costa cel mai putin pe om. Vorbim, in general, de credite care nu depasesc, in forma lor standard, intre 20 si 60 de bani pentru fiecare leu pe care il imprumuta. Vorbim foarte adesea de familii la inceput de drum sau ale caror copii se pregatesc sa inceapa propriul drum in viata", a adaugat oficialul RBL. n ceea ce priveste soldul creditelor, 50% din valoare reprezint cele pentru cumprare, 40% pentru modernizare si 13% pentru constuctii noi, sub controlul clientului persoan fizic. Ea a precizat c n ultimii ani, dup momentul acut al crizei, valoarea medie a creditelor a crescut pentru toate tipurile de activitate, astfel c la finele anului trecut media era de 100.000 lei la achizitie, la 75.000 de lei la constructie si la 25.000 lei pentru modernizare. 139

"Unul dintre atuurile acestui tip de program este c permite pe lng ncurajarea populatiei s economiseasc si s asigure finantare, are si un impact asupra pietei constructiilor, si mentinerea locurilor de munc", a mai spus oficialul RBL. Clientii care ncheie un contract de economisire-creditare si economisesc o perioad de timp au ulterior posibilitatea accesrii unui credit cu dobnd fix. n fiecare an, clientii primesc la depunerile efectuate n anul respectiv o prim de stat de 25% pe an, pn la 250 de euro, la care se adaug dobnda bncii. n acest domeniu activeaz n Romnia Raiffeisen Banca pentru Locuinte, parte a grupului austriac Raiffeisen, si BCR BpL.

RIB

RBS 1.) UniCredit Tiriac Bank a cumparat business-ul de retail al RBS Romania (30.04.2013) UniCredit Tiriac Bank S.A. ("UniCredit Tiriac Bank) si UniCredit Consumer Financing IFN S.A. ("UniCredit Consumer Financing) au cumparat business-ul de retail si Royal Preferred Banking al RBS (Bank) Romania S.A. ("RBS Romania) reprezentand aproximativ 315 milioane euro in active si 230 milioane euro in pasive. Tranzactia se va finaliza in urma obtinerii aprobarilor necesare de la Banca Nationala a Romaniei si de la Consiliul Concurentei si este planificata pentru a doua jumatate a acestui an. Informatiile financiare referitoare la tranzactie nu vor fi facute publice. Toti angajatii RBS Romania asociati activitatilor de retail si Royal Preferred Banking vor fi transferati catre UniCredit Tiriac Bank in urma consultarii partenerilor sociali. "Grupul UniCredit a reiterat in mod constant angajamentul fata de piata din Romania, strategia UniCredit Tiriac Bank ramanand una de crestere sustenabila pe toate segmentele principale de activitate. Segmentul de Retail este important pentru banca noastra si aceasta achizitie se potriveste foarte bine strategiei noastre de dezvoltare pe termen mediu si lung, urmand sa ne mentinem abordarea de banca europeana de top pe piata romaneasca a declarat Rasvan Radu, CEO UniCredit Tiriac Bank si Country Chairman al grupului UniCredit in Romania. "Ne face placere sa anuntam astazi clientilor nostri de retail si Royal Preferred Banking aceasta vanzare. Profilul international si solida reputatie a grupului UniCredit reprezinta o solutie atractiva pentru clientii nostri care vor continua sa beneficieze de produse si servicii de inalta calitate. Ne mentinem strategia de a deveni o banca dedicata clientilor persoane juridice, oferind produse de tranzactii bancare si trezorerie competitive si inovative segmentului pe care ne concentram, companii de top internationale si locale de dimensiuni mari si clienti institutionali a declarat Henk Paardekooper, Presedinte RBS Romania. Atat RBS Romania cat si UniCredit Tiriac Bank doresc sa asigure o tranzitie facila a portofoliilor de produse si servicii aferente fiecarui client. Toti clientii vor fi informati asupra procesului privind transferul si pasii necesari de urmat. Nu vor exista modificari in conditiile contractuale ale produselor si serviciilor oferite. Incepand cu data efectiva a transferului, clientii vor putea beneficia de oferta complexa de produse si servicii de retail a UniCredit Tiriac Bank, respectiv a UniCredit Consumer Financing. UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banca europeana de top cu reteaua cea mai extinsa din Europa Centrala si de Est, numarand peste 3.900 sucursale. In Romania, UniCredit Tiriac Bank este una dintre principalele institutii financiare, oferind servicii si produse de inalta calitate pentru toate categoriile de clienti. Banca deserveste 591.000 de clienti, printr-o retea de 208 sucursale. Banca isi propune sa mentina permanent clientul in centrul activitatilor sale, sa fie un partener cu care se lucreaza usor si sa fie o parte foarte activa a comunitatilor in care isi desfasoara activitatea. Grupul UniCredit este prezent pe piata din Romania si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) si UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS). RBS Bank (Romania) S.A. face parte din Grupul Royal Bank of Scotland si are o strategie de business concentrata pe deservirea clientilor companii de top internationale si locale de dimensiuni mari, precum si a clientilor institutionali prin oferirea de produse competitive de tranzactii bancare si trezorerie. Banca este prezenta pe piata romaneasca din anul 1995, fiind una dintre primele banci straine care au deschis operatiuni in Romania. Mai multe detalii despre RBS Romania sunt disponibile la www.rbs.ro.

140

2.) Rasvan Radu, seful Unicredit Tiriac: Tranzactia cu RBS ar trebui sa se inchida pana la inceputul lunii august 2013 (30.04.2013) Toti clientii RBS vor fi preluati de noi in exact aceleasi conditii contractuale si nu avem emotii in privinta transferului clientilor cu depozite si al celor de private banking pentru ca si brandul nostru este puternic si putem oferi cel putin un standard de servicii similar, a declarat Rasvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank si country chairman al grupului UniCredit in Romania. Practic, italienii preiau circa 80.000 de clienti de retail standard, la care se adauga 2.200 de la divizia Royal Preferred Banking, ceea ce va aduce o crestere importanta a portofoliului de private banking al UniCredit. Preluarea retailului RBS reprezinta prima achizitie de portofoliu realizata de UniCredit Tiriac Bank de la infiintarea bancii in urma cu aproape 6 ani prin fuziunea dintre HVB Tiriac si UniCredit Romania. Tranzactia vine in contextul planului de dezvoltare gandit pe perioada 2011 2015 prin care ne-am propus sa crestem pe retail pentru a deveni un jucator important si pe aceasta piata, asa cum suntem deja pe corporate. Am inceput prin deschiderea a peste 100 de sucursale, apoi criza ne-a fortat sa ne oprim pentru ca durata de recuperare a investitiei devenise prea mare. Cum piata nu a mai oferit resurse de crestere organica pe retail, a aparut ca optiune cresterea prin achizitii de portofolii. Cred ca in acest moment este cea mai facila si mai targetata solutie de crestere, explica Rasvan Radu. Henk Paardekooper afirma ca portofoliul de retail al RBS a atras un interes considerabil, fara a preciza numarul potentialilor investitori cu care a avut discutii. Interesul inregistrat demonstreaza standardul ridicat de calitate al businessului nostru de retail si suntem multumiti ca am ajuns la un acord cu UniCredit pentru ca astfel clientii nostri vor beneficia mai departe de o oferta foarte buna, iar UniCredit va putea dezvolta in continuare relatiile construite de noi in atatia ani. Rasvan Radu mentioneaza ca UniCredit nu a beneficiat de o clauza de exclusivitate in negocierile cu RBS, britanicii avand posibilitatea sa cantareasca mai multe optiuni in paralel. Discutiile dintre cele doua parti s-au intins pe parcursul a circa 8 luni, pentru ca in ultimele saptamani sa se lucreze practic zi si noapte pentru acoperirea tuturor detaliilor specifice unei tranzactii complexe, cu preluare de active, pasive, clienti si angajati. Paardekooper spune ca, asa cum se intampla mai totdeauna, au existat aspecte care au impus negocieri intense cu UniCredit, insa ceea ce conteaza este acordul final. Inca de cand am anuntat ca vom explora optiuni de a iesi din retail, am spus ca nu ne vom grabi si vom cauta cea mai buna solutie pentru toate partile implicate clienti, angajati si actionar. Este exact ceea ce am si facut, afirma seful RBS. S-a implinit un an de cand RBS a anuntat oficial ca renunta la piata locala de retail si se concentreaza pe corporate. Paardekooper precizeaza ca apropiata transformare a RBS Romania in sucursala nu va afecta calitatea serviciilor si pozitia competitiva a britanilor pe piata de corporate banking, ci dimpotriva. Clientii nostri vor avea de castigat de pe urma transformarii in sucursala pentru ca le vom oferi un acces mai larg la RBS Group. Asadar, UniCredit preia de la RBS pe langa clientii de retail si angajatii ramasi pe zona de vanzari, numarul acestora fiind de peste 100. Daca portofoliul de credite se transforma automat, fara probleme, in cazul depozitelor trebuie obtinut in prealabil consimtamantul clientilor si ca atare toti urmeaza sa fie contactati in acest sens. Rasvan Radu subliniaza ca UniCredit preia numai credite performante, fie ca sunt ipotecare, de consum sau carduri de credit. Este un portofoliu de retail de calitate foarte buna pe care ni-l doream. El spune ca ratiunea fundamentala a tranzactiei o constituie cresterea veniturilor atat la nivel de banca in ansamblu, cat si ca venit pe sucursala. De altfel, UniCredit nu a fost interesata sa preia unitati ale RBS, tinta fiind atragerea de venituri si nu asumarea de noi costuri. Ne asteptam ca integrarea sa decurga repede si mai departe vom continua sa ne uitam la oportunitati de intarire a pozitiei UniCredit pe piata si de crestere a veniturilor. Daca piata ne va oferi ocazia sa crestem organic, vom prefera aceasta varianta. Seful UniCredit subliniaza ca pe zona de corporate cresterea va continua sa fie de tip organic pentru ca banca este deja bine pozitionata. Valoarea tranzactiei cu RBS ramane confidentiala. Este a doua achizitie relevanta anuntata anul acesta pe piata de retail, dupa ce Raiffeisen a incheiat o intelegere cu americanii de la Citi pentru preluarea clientilor persoane fizice. Sunt astfel deja doua semnale importante ca anumiti jucatori chiar au intentii de crestere pe mai departe, iar piata incepe sa se reordoneze dupa cativa ani in care a stat inghetata.

BRD SocGen

141

1.) BRD a emis deja 100.000 de carduri contactless (03.03.2013) BRD a depasit in aceasta saptamana nivelul de 100.000 de carduri cu tehnologie contactless emise pe piata romaneasca. Banca a inceput, in premiera pentru Romania, emiterea instrumentelor de plata contactless in anul 2010, bazandu-se pe tehnologia MasterCard PayPass, la inceput in cadrul unui program pilot desfasurat impreuna cu Metrorex, care viza implementarea solutiei tehnice de plata fara contact la turnichetii statiilor de metrou din Capitala. Daca primele produse contactless erau sub forma de sticker sau breloc, banca si-a diversificat, in timp, oferta adaugand noua functionalitate cardurilor bancare clasice si continuand implementarea tehnologiei contactless si in transportul public, in solutiile de acces pe stadioanele de fotbal si chiar la nivelul automatelor bancare. Ulterior lansarii in Bucuresti, impreuna cu RATB si Metrorex, in luna mai a anului 2011 , a cardului contactless pentru transport, BRD a dezvoltat un concept propriu bazat pe o platforma tehnica certificata de organizatia MasterCard ca model unic la nivel european. Solutia integrata BRD Transport a fost implementata in orase precum Sibiu, Constanta, Galati, Brasov si Arad si premiata in mai multe randuri de publicatii specializate din Romania. Ea a fost prezentata in anul 2012, ca premiera, si la conferinta mondiala a transportatorilor publici de la Londra. Seria inovatiilor a continuat la BRD si in anul 2012, prin derularea, impreuna cu Orange si in premiera pentru Romania, a unui proiect-pilot axat pe tehnologia Near Field Communication (NFC) integrata in cartela SIM a telefonului mobil. De asemenea, tot in anul 2012, BRD si-a extins oferta de carduri, lansand un nou produs cardul personalizat A la carte cu tehnologie contactless. De asemenea, BRD a continuat extinderea retelei sale de acceptare, instaland terminale de acceptare contactless in toata reteaua de hypermarket-uri Carrefour si in reteaua de farmacii Sensiblu. Tehnologia contactless este prezenta in tot mai multe aspecte ale vietii cotidiene si suntem mandri ca o putem oferi unui numar tot mai mare de clienti in fiecare zi. Atributele ei rapiditate, comoditate, simplitate o recomanda nu doar clientilor persoane fizice, ci si tuturor categoriilor de comercianti, spune Elena Oprea, Directorul executiv delegat al Departamentului Marketing si Management al Produselor din cadrul BRDGroupe Socit Gnrale. Desi lansate relativ recent, instrumentele contactless au devenit foarte populare pe plan international. Potrivit MasterCard, la sfarsitul lunii decembrie 2012, dispozitivele MasterCard PayPass puteau fi utilizate la circa 700.000 de comercianti acceptanti la nivel mondial. BRD este cel mai mare emitent de carduri bancare din Romania, cu peste 2,3 milioane de carduri valide. 2.) BRD lanseaza o noua promotie la creditele de nevoi personale Expresso (04.04.2013) Traditionala oferta de primavara a BRD este si in acest an prezenta la intalnire. Creditul de nevoi personale in valoare de maximum 65.000 de lei poate fi obtinut in oricare dintre unitatile BRD - Groupe Societe Generale si poate fi rambursat in pana la cinci ani. Cei care solicita acest credit pana pe 15 mai 2013 beneficiaza de avantajele campaniei promotionale la finalul careia se vor acorda cinci premii de cate 15.000 de lei. In plus, clientul isi poate defini, la acordarea creditului, o perioada de gratie partiala de pana la sase luni - nu neaparat consecutive - in care efortul lunar este diminuat. De asemenea, clientii care achizitioneaza in aceeasi perioada un card de credit Punct Card nu vor plati comisionul de analiza a dosarului. BRD acorda creditul Expresso pe o perioada de maximum cinci ani (inclusiv perioada de gratie). Dobanda fixa pentru acest tip de finantare este de 7,25% pe an. Cu titlu de exemplu, DAE este de 14,76% la un credit de 15.000 lei. Solicitantii se pot adresa fie uneia dintre unitatile bancii, fie telefonic, la serviciul Vocalis pentru stabilirea unei intalniri sau pentru preaprobarea cererii (disponibil 7 zile din 7, intre orele 8:00 - 22:00) la numerele 0800.804.804 (gratuit in reteaua Romtelecom) sau 021.302.61.61 (apelabil din orice retea de telefonie). 3.) Promotie cu premii in valoare de 15.000 EUR de la BRD si Western Union (08.04.2013) Clientii care realizeaza doua tranzactii Western Union la BRD, pana pe 30 iunie 2013, vor fi inscrisi automat in tragerea la sorti pentru a castiga unul dintre cele 120 de premii a cate 100 de euro sau unul dintre cele 3 premii in valoare de 1.000 EUR. Campania a demarat astazi in intreaga retea de unitati a BRD-Groupe Societe Generale (aproximativ 900 de agentii). Lansarea campaniei BRD dedicate promovarii serviciului Western Union inainte de Sarbatorile Pascale sustine fidelizarea clientilor si cresterea numarului transferurilor in unitatile noastre. BRD lanseaza in premiera un mecanism ce faciliteaza participarea celor ce trimit sau primesc bani din tara sau strainatate, acestia intrand automat in tragerea la sorti, a declarat Elena Oprea, Directorul Executiv Delegat al Departamentului Marketing si Managementul Produselor din cadrul BRD- Groupe Societe Generale. 142

Regulamentul promotiei este disponibil pe www.brd.ro. Detalii suplimentare pot fi obtinute apeland serviciul Vocalis, la numerele 0800 803 803 (TelVerde gratuit in reteaua Romtelecom), 021 302 61 61 (apelabil din orice retea de telefonie) si *BANCA (tarif normal, apelabil din retelele Orange si Vodafone). 4.) BRD a programat inchiderea a 30 de sucursale, in 2013 (09.04.2013) BRD Groupe Societe Generale ar urma sa inchida 30 de sucursale, in 2013, in cadrul unei strategii de ajustare a organizarii bancii, arata Raportul Consiliului de Administratie al BRD, care urmeaza sa fie supus aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor, programata pentru 18 aprilie 2013, postat pe site-ul bancii. Managementul BRD are in strategie si ajustarea dimensiunii retelei, intr-un mod pragmatic si coerent cu situatia economica, intarirea supravegherii agentiilor putin sau deloc rentabile si inchiderea agentiilor nerentabile si fara perspective de redresare. La finele anului trecut, BRD avea 915 agentii. In cadrul ajustarii bancii si a dispozitivului comercial este avuta in vedere realizarea reorganizarii manageriale a grupurilor si a structurii centrale, prin consolidarea si segmentarea functiilor de animare comerciala. BRD a inregistrat, in 2012, o pierdere de 331 milioane lei, la un venit net total de 2,912 miliarde lei. 5.) BCR si BRD se intrec in concedieri (10.04.2013) Primele doua banci locale, BCR si BRD, vor efectua cele mai multe concedieri din sistemul bancar in acest an. Angajatii lor se tem pentru locurile de munca si traiesc de anul trecut sub stres. Atat BCR, cat si BRD, au anuntat din 2012 ca vor reduce cheltuielile si, invariabil, vor concedia din personal. Pierderile de anul trecut ale ambelor banci au dus si la regandirea afacerilor din Romania. Anunturile de reduceri de personal facute de ambele banci anul trecut, sunt gata de concretizare. La BCR vom reduce personalul cu circa 800 de angajati (10%). In Ungaria cele mai multe eforturi de eficientizare au fost facute deja in 2012, iar in Cehia vom desfiinta aproximativ 600 de locuri de munca. Toate aceste masuri sunt implementate in lumina situatiei economice si a necesitatii de a face bancile mai eficiente fara nicio reducere a serviciilor catre clienti, a raspuns Treichl la o intrebare pe tema procesul de restructurare de la BCR venita din partea presei. Si BRD urmeaza sa inchida 30 de sucursale, in 2013, in cadrul unei strategii de ajustare a organizarii bancii, arata Raportul Consiliului de Administratie al BRD, care urmeaza sa fie supus aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor, programata pentru 18 aprilie, postat pe site-ul bancii. Managementul BRD are in strategie si ajustarea dimensiunii retelei, intr-un mod pragmatic si coerent cu situatia economica, intarirea supravegherii agentiilor putin sau deloc rentabile si inchiderea agentiilor nerentabile si fara perspective de redresare. La finele anului trecut, BRD avea 915 agentii. In cadrul ajustarii bancii si a dispozitivului comercial este avuta in vedere realizarea reorganizarii manageriale a grupurilor si a structurii centrale, prin consolidarea si segmentarea functiilor de animare comerciala. Numarul de angajati ai BRD-Groupe Societe Generale va scadea si in 2013, dar intr-un ritm mai moderat decat in anul 2012, declara presedintele director general al bancii, Philippe Lhotte. Numarul de angajati a scazut mult in 2011 si 2012. Sigur o sa scada si in 2013, dar intr-un ritm mai putin accelerat. Personalul bancii are si un ritm natural de iesire la pensie, astfel ca ne putem ajusta numarul de angajati si in mod natural. Sigur va scadea numarul de angajati in 2013, dar mai putin decat in 2012, a spus Lhotte la inceputul anului 2013. Anul trecut, BRD si-a redus cu 5% cheltuielile cu personalul, de la 1,386 miliarde lei la 1,353 miliarde lei, ca urmare a ajustarii politicii de remunerare si a scaderii numarului de angajati cu 261 de persoane. La finalul anului 2011, banca avea circa 8.000 de salariati. La finele lui 2012, presedintele BCR, Tomas Spurny, a anuntat ca grupul va disponibiliza 1.600 de salariati in urmatoarele 12-18 luni, reprezentand 17,5% din totalul angajatilor, pentru a reaseza modelul la noile realitati economice. La sfarsitul lunii februarie 2013, Treichl a declarat ca BCR nu va avea nevoie de noi masuri de restructurare, suplimentare planului deja anuntat, majoritatea costurilor cu eficientizarea fiind contabilizate in 2012. 6.) BRD a acordat credite Prima Casa de 900 mil. euro (15.04.2013) BRD Groupe Societe Generale a acordat, din vara anului 2009 pana la sfarsitul primului trimestru al acestui an, credite Prima Casa in valoare de peste 900 milioane euro, cele mai multe fiind in Bucuresti, cu o pondere de 31%. Imprumuturile in orasele cu peste 200.000 locuitori, cu exceptia Capitalei, au reprezentat 38%. Orasele unde au fost date cele mai multe imprumuturi sunt Timisoara, Iasi, Cluj-Napoca, Constanta, Brasov, Craiova, Ploiesti, Galati, Oradea si Braila, se arata intr-un comunicat al BRD. 143

Din punct de vedere al repartizarii pe zone geografice, jumatate dintre clientii pentru creditele Prima Casa provin din Muntenia, urmati de cei din Transilvania (32%) si de cei din Moldova (16%). Clientii cu varste intre 25 si 30 de ani au o pondere de 40% in totalul imprumuturilor, cei intre 31 si 35 de ani reprezinta o treime, iar cei peste 35 de ani cumuleaza 24% din creditele acordate. Cel mai tanar titular al unui credit Prima Casa are 19 ani, iar cel mai varstnic 62 de ani. Titularii celor aproape 25.000 de credite din cadrul acestui program sunt in proportie de 61% barbati si 39% femei, iar valoarea media a imprumutului se ridica la circa 39.000 de euro. 7.) BRD vrea sa desfiinteze postul de vicepresedinte (17.04.2013) Consiliul de Administratie al bancii propune Adunarii Generale a Actionarilor modificarea Actului Constitutiv al bancii, prin care 'sa fie eliminata functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie'. Ultimul vicepresedinte al bancii a fost Claudiu Cercel, cercetat in prezent pentru o frauda bancara de 22 milioane euro Adunarea Generala a Actionarilor al BRD va lua in discutie la sedinta din 18 aprilie 2013 desfiintare postului de vicepresedinte. Postul a fost detinut de Claudiu Cercel, retinut de DIICOT in noiembrie 2012, impreuna cu un grup de alte 16 persoane invinuite de o frauda bancara de 22 de milioane de euro. Consiliul va propune, de asemenea, reuniunii AGA, alegerea francezului Jean-Luc Andre Joseph Parer in functia de administrator al BRD - Groupe Societe Generale, pentru un mandat de patru ani, sub conditia obtineriii aprobarii prealabile din partea Bancii Nationale a Romaniei. Consiliul de Administratie propune, pe de alt parte, mentinerea, si n 2013, la 1.500 de euro, sum brut echivalent n lei, a salariului membrilor neexecutivi ai Consiliului. Proiectul de hotrre ce va fi prezentat AGA stabileste si limitele generale pentru remuneratiile suplimentare ale administratorilor (bonusuri) si ale directorilor, n sum total de 9 milioane lei, brut. Raportul pe 2012 arat c, la nivel de Grup BRD, cheltuielile cu salariile au reprezentat 466,250 milioane lei, iar la nivelul bncii au totalizat 438,718 milioane lei. Bonusurile pltite anul trecut au totalizat 34,695 milioane lei la nivelul grupului si o valoare similar la nivelul bncii. Pierderile BRD n 2012 au fost de 331 milioane lei. 8.) Actionarii BRD au aprobat bugetul pe 2013 cu o crestere a creditelor de 7% si a depozitelor de 11% (19.04.2013) Adunarea Generala a Actionarilor BRD, a doua banca dupa active, a aprobat ieri situatiile financiare pe anul trecut soldate cu pierderi de 331 mil. lei si bugetul pe 2013 care prevede revenirea pe profit in conditiile unei "scaderi semnificative a costului riscului in paralel cu o crestere de 2% a venitului net bancar. Cheltuielile operationale sunt estimate sa ramana constante. Planul de business pe anul in curs are drept tinte majorarea soldului creditelor cu 7% - in principal pe credite imobiliare si corporate, precum si a depozitelor cu 11%, atat pe retail, cat si pe corporate, BRD fiind preocupata sa-si consolideze autonomia financiara in raport cu banca-mama SocGen. Pe partea de eficientizare a retelei a fost prevazuta inchiderea a circa 30 de unitati. AGA BRD a mai aprobat pe 18.04.02013 numirea n consiliul de administratie a lui Jean-Luc Parer, seful diviziei internationale de retail a Socit Gnrale. Situatiile financiare pe 2013 vor fi auditate de Deloitte, ca si anul trecut. 9.) Oferta speciala de la BRD Finance pentru clientii Dedeman (23.04.2013) Pregatirile de Paste au intrat pe ultima suta de metri, iar sezonul amenajarilor interioare si exterioare este la inceput. Pentru a veni in sprijinul clientilor al caror buget este limitat, insa doresc sa achizitioneze in aceasta perioada inclusiv articole DIY (pentru gradina, mobilier, electronice sau electrocasnice s.a.), Dedeman le pune la dispozitie o solutie de finantare avantajoasa, cu 0% DAE, prin BRD Finance IFN S.A. Absenta costurilor in cadrul perioadei de gratie de pana la 110 zile este principalul beneficiu oferit clientilor, acest lucru insemnand ca un client poate rambursa, in perioada de gratie, printr-o singura transa exact valoarea sumei impumutate. Prin intermediul creditului Solutia Avantaj, clientii Dedeman pot cumpara orice produse de minimum 800 lei, fara comision de acordare credit si in plus, bucurandu-se de posibilitatea de a opta in privinta modalitatii de rambursare: integral, fara costuri, in perioada de gratie, sau prin achitarea de rate lunare cu dobanda fixa, in conditiile mentionate la semnarea contractului. Practic, daca un client care achizitioneaza din Dedeman, de exemplu, articole destinate instalatiilor termice si materiale de baza in constructii in valoare de 2.000 lei, pe data de 22 aprilie 2013, poate returna integral, intr-o singura transa, exact valoarea cumparaturii (2.000 lei) pana la data de 1 august 2013 (pentru scadenta in data de 03.08.2013), beneficiind astfel de 0 lei costuri si de 100 zile de perioada de gratie. 144

Creditul Solutia Avantaj poate fi obtinut foarte simplu la birourile operatorilor de credit BRD Finance IFN S.A din cadrul magazinelor Dedeman, in baza unei documentatii minimale actul de identitate si un document care sa justifice veniturile. in plus, raspunsul la solicitarea de acordare a creditului este furnizat in cel mult doua ore, astfel incat, odata obtinute toate aprobarile, clientul poate semna contractul in aceeasi zi, si ulterior prelua acasa produsele dorite. Mai multe detalii, precum si simulari, pot fi solicitate operatorilor de credit BRD Finance. Banca Romaneasca 1.) Bancpost si Banca Romanesca nu mai fuzioneaza deocamdata (10.04.2013) Fuziunea dintre EFG Eurobank, institutie ce controleaza in Romania Bancpost si NBG care detine Banca Romaneasca a fost suspendata. Decizia vine ca urmare a hotararii bancii centrale a Greciei ca cele doua banci sa-si deruleze separat procesele de recapitalizare, Fondul Elen pentru Stabilitate Financiara urmand sa decida daca tranzactia va mai avea loc. Totusi oficialii de la Atena sunt optimisti, subliniind faptul ca suspendarea nu inseamna ca procesul de fuziune nu va mai avea loc. Nu exista niciun motiv sa se declare sfarsitul fuziunii dintre NBG i Eurobank, a declarat ministrul Finantelor din Grecia, G. Stournaras. Acesta a sustinut ca modelul preferat de guvernul din Grecia pentru intarirea sistemului bancar este de consolidare prin fuziuni. Pana la sfaritul lunii aprilie 2013 recapitalizarea bancilor elene se va incheia iar suma detinuta de 50 miliarde de euro este mai mult decat suficienta., a mai precizat ministrul grec in aceasta seara. Procedurile si termenele pentru recapitalizrea NBG si EFG Eurobank, precum si a Alpha Bank si Piraeus Bank, vor decurge conform planurilor. Toate cele patru banci de importanta sistemica trebuie sa fie recapitalizate pana la sfarsituil lunii aprilie 2013, potrivit Bancii Greciei, citate de Kathimerini. 2.) Fitch a retras ratingurile Banca Romaneasca si inceteaza colaborarea cu institutia (11.04.2013) Fitch Ratings a retras joi ratingurile atribuite institutiei financiare Banca Romaneasca, controlata de grupul elen National Bank of Greece (NBG), dupa ce a confirmat calificativul pe termen lung al bancii la "B-", cu perspectiva negativa. "Ratingurile au fost retrase dupa ce emitentul a incetat sa participe la procesul de evaluare. Totodata, emitentul nu mai este considerat de Fitch ca relevant pentru zona de activitate a agentiei. Fitch nu va mai furniza ratinguri sau analize privind acest emitent", se arata intr-un comunicat transmis joi de Fitch Ratings. Fitch a confirmat ratingul de credit pe termen lung al Banca Romaneasca la "B-", cu perspectiva negativa, in timp ce ratingul pe termen scurt a fost reafirmat la "B". Banca Romaneasca detine si NBG Leasing, detinuta pana anul trecut de National Bank of Greece, care mai este prezent in Romania prin compania de asigurari Granata, NBG Securities Romania si NBG Factoring Romania. 3.) Banca Romaneasca si Galeria Real dau startul competitiei cumparaturilor de Paste (19.04.2013) Banca Romaneasca, in parteneriat cu Galeria Real, organizeaza in perioada 16 aprilie - 5 mai 2013 un concurs pentru clientii care isi vor face cumparaturile de Paste in magazinele din galerie. Startul competitiei cumparaturilor s-a dat pe 16 aprilie 2013, in Galeria Real, iar "inscrierile in cursa se fac pe baza cumparaturilor din magazinele Galeriei sau intrand in aplicatia de pe Facebook/GaleriaReal! Castigatorii vor fi premiati cu cate un card Banca Romaneasca, alimentat cu 10.000 de lei (premiul I), 3.000 de lei (premiul II) si 1.000 de lei (premiul III). Mai multe cumparaturi inseamna, implicit, mai multe sanse de castig. "Ce cadou de Paste mai potrivit poate oferi o banca daca nu un card cu bani? Un card de la Banca Romaneasca pe care castigatorii sa-l foloseasca bucurandu-se de avantajele acestuia, sustinute si de programele noastre de reduceri. Ne bucuram ca la linia de sosire vom fi impreuna cu partenerii nostri deja traditionali Galeria Real, pentru a-i felicita pe castigatori si pentru a le acorda aceste premii, a declarat Lakis Couninis, director Executiv Unitate Retail Banca Romaneasca. "Acum ca soarele s-a ivit in sfarsit, ne simtim plini de energie si voie buna. Se apropie si Pastele, prima mare sarbatoare religioasa din an. Ne-am dorit o campanie dinamica, prin care sa animam consumatorii, cu premii pe masura. Va asteptam, ca de obicei, in Galeria Real!, a declarat Ioana Laura Pasca, director Marketing Galeria Real. Campania se va desfasura atat in Bucuresti (Galeriile Real Berceni si Pallady), dar si in marile orase ale tarii: Arad, Baia Mare, Constanta (1 si 2), Cluj, Deva, Galati, Oradea (1 si 2), Pitesti, Ploiesti, Satu Mare, Suceava si Timisoara (1 si 2). 145

Regulamentul campaniei este disponibil pe site-urile www.galeriareal.ro si www.banca-romaneasca.ro. Campania este organizata si derulata de Galeria Real, in parteneriat cu Banca Romaneasca.

TBI Bank 1.) Obiectivele TBI Bank: credite de 70.mil euro in 2013 (04.04.2013) TBI Bank, subsidiara locala a bancii TBI Bank EAD Sofia operata de grupul TBIF Financial Services, vrea sa acorde in acest an credite de 60-70 milioane de euro pentru persoane fizice si IMM-uri si sa atraga depozite de 30-40 milioane euro, avand deja o firma care a depus 100.000 de euro. "Ne propunem pentru acest an depozite de 30-40 milioane de euro si credite noi de 60-70 milioane euro pentru retail si IMM-uri. Ca structura, retailul credem ca va fi majoritar, cu o pondere de 60%, restul revenind IMM-urilor", a declarat directorul executiv al TBI Bank Florentina Mircea. Totodata, cota de piata vizata este de 1,5%-2% intr-o perioada de trei ani. Banca mizeaza in special pe clientii existenti ai firmei de leasing si ai celei de credite de consum, avand un portofoliu de circa 19.000 de companii mici care au beneficiat de finantari in leasing si peste 300.000 de persoane fizice care au avut credite de consum sau carduri de credit. Institutia de credit, care a devenit operationala la 22 martie ca sucursala a bancii din Bulgaria a grupului TBIF Financial Services inregistrat in Olanda, va fi condusa de doi directori executivi, Florentina Mircea si Traian Baicu, care administreaza TBI Leasing, respectiv TBI Credit. Mircea a mentionat ca banca a inregistrat deja un depozit de 100.000 de euro in cele cateva zile de la deschidere, constituit de o firma din domeniul imobiliar, vechi client al companiei de leasing. Totodata, au aparut si primele depozite ale persoanelor fizice, care au depus sume de circa 1.000-2.000 de euro. Institutia ofera in aceasta perioada bonificatii de 7,5% pe an la economiile in lei si 5,5% la cele in euro, pentru depozitele pe un an constituite de persoanele fizice, si de 7,25% - lei si 5% - euro pentru economiile firmelor plasate pe o perioada de un an. Ulterior acestei promotii, banca va avea dobanzi "in limitele pietei". Depozitele sunt garantate de Fondul de Asigurari al Depozitelor din Bulgaria, in limita a 100.000 de euro stabilita la nivel european, iar in caz de necesitate banii sunt inapoiati deponentilor numai in moneda nationala a Bulgariei, leva, inclusiv pentru cei care au constituit depozite in alte state. TBI Bank se asteapta si la economii mai mari de 100.000 de euro/client. "Sarcina noastra este sa dam pietei un semnal de incredere, nu este o sarcina usoara, dar nu cred ca nu vom reusi acest lucru. Oricat s-ar face paralele intre ce se intampla in Cipru si ce se intampla in Romania, nu putem compara, sunt doua piete foarte diferite", a precizat Mircea. Pe partea de creditare, banca a primit deja cateva cereri de finantare pe care le analizeaza. Institutia se va concentra pe imprumuturi pentru firme si credite de consum, de nevoi personale, precum si carduri de credit pentru persoanele fizice, continuand activitatea TBI Credit. Deocamdata, nu va cuprinde in portofoliu si credite imobiliare, insa le are in vedere pe viitor. "Ca domenii de activitate ale IMM-urilor cu care am lucrat, am avut experiente fericite in perioada 2008-2012 cu sectorul medical, agricultura, transporturile de persoane si marfuri, sectorul de energie regenerabila, cu HoReCa si turismul. Vom credita firme din diverse domenii in functie de modul cum va evolua economia. (...) Vom construi niste produse speciale pentru agricultura, cum este creditul cu rate sezoniere, mai incercam sa construim un produs special pentru sectorul medical", a aratat directorul executiv al bancii. Directorul bancii apreciaza ca IMM-urile vor accesa imprumuturi in lei in proportie de 70-80%. Finantarile necesare pentru asigurarea creditarii vor veni de la banca-mama din Bulgaria, care a acordat deja sucursalei romanesti un capital de lucru de 20 de milioane de euro. Un alt obiectiv al bancii pentru acest an este sa ajunga la active de 100 milioane de euro, care includ si o preluare de portofolii de la firma de leasing si cea de credite de consum. "Dorim sa centralizam toata partea de activitate in banca in viitor, vrem ca banca sa fie vehiculul principal in Romania", a precizat Mircea. In ceea ce priveste intrarea pe piata bancara romaneasca intr-un moment in care sistemul bancar nu si-a revenit inca dupa criza, iar creditarea se mentine la un nivel redus, directorul TBI Bank a explicat ca idea grupului TBIF de a deschide o banca a aparut inca din anii 2002-2003. Initial, grupul a dorit sa achizitioneze o banca existenta pe piata, insa in 2004 preturile de achizitie erau foarte mari, apoi a debutat criza si o lunga perioada nu a fost clar pretul la care se putea cumpara ceva. In 2011, grupul a achizitionat o banca relativ mica din Bulgaria cu specific corporate, NLB Banka Sofia, aceasta devenind TBI Bank EAD si sub umbrela careia a fost deschisa sucursala din Romania, in baza "pasaportului european". TBIF a investit 35 milioane euro in banca din Bulgaria. 146

"Trebuie sa recunoastem ca sectorul bancar lasa loc inainte de criza unor banci noi, unor banci orientate spre retail, IMM-uri, loc pe care nu l-a luat nimeni intre timp, ba chiar din cota de piata a bancilor care au disparut din peisaj au luat ceilalti. Deci poate ca momentul deschiderii unei banci nu este atat de nepotrivit, ci poate fi un moment bun. Ea (banca) vine intr-un mod natural de a inchide cercul de servicii pe care le aveam pe piata", a spus Mircea. Directorul executiv al TBI Bank considera ca tot sistemul financiar-bancar si-a invatat lectia in urma crizei, institutiile au devenit mult mai prudente, iar piata s-a reasezat din punct de vedere al riscurilor. Banca a deschis deocamdata trei unitati in Bucuresti, urmand in luna mai sa fie inaugurate doua agentii noi, la Iasi si Constanta. "Vom continua deschiderea in orasele mari unde avem un portofoliu semnificativ de clienti, la Bacau, Timisoara si Craiova. Anul acesta vom avea cinci agentii in tara si cinci in Bucuresti", a mai spus Mircea. Investitia bancii bulgare in deschiderea sucursalei din Romania, incluzand reteaua de unitati si infrastructura IT, se ridica la circa trei milioane de euro. TBI Leasing si TBI Credit au 17 sucursale in tara, dintre care unele se vor transforma in unitati bancare incepand de anul viitor. Pentru deschidere, banca a recrutat intern peste 25 de persoane in functii de middle management si ofiteri, urmand ca personalul sa ajunga la 200-250 de angajati pana la finele anului odata cu extinderea retelei. TBI Leasing si TBI Credit sunt controlate in proportie de 99,99% de TBIF Financial Services Group, companie inregistrata in Olanda in 2001 si detinuta de grupul israelian Kardan. TBI Leasing a finantat anul trecut bunuri in valoare de 28 milioane de euro, in crestere cu 27% fata de 2011, semnand 827 de contracte noi. La randul sau, TBI Credit a acordat finantari noi de 24 milioane de euro pentru 30.000 de contracte, fata de 22 milioane de euro in 2011. 2.) Ce arme scoate in fata cea mai noua banca din Romania pentru atragerea de clienti (07.04.2013) Cea mai noua banca din sistemul bancar romanesc, TBI Bank, intra in lupta pentru cucerirea unei cote in cea mai disputata piata, cea a IMM-urilor. Ce planuri are si care sunt avantajele pe care se bazeaza in aceasta competitie? Dupa cum anunta Traian Baicu inca din primele minute ale interviului, obiectivul principal al TBI Bank este profitabilitatea, ceea ce inseamna ca dezvoltarea retelei va fi lasata in plan secund, urmand ca extinderea sa fie conditionata de activitatea si marja de profit a primelor agentii deschise. Banca a deschis trei agentii in Bucuresti si este pe cale sa mai deschida doua in tara, in Iasi si Constanta, acestea fiind in curs de amenajare. "Vrem sa vedem si cum functioneaza cele cinci si apoi o sa analizam daca merita sa mai deschidem mai multe in Capitala sau in restul tarii. In urmatorii 4-5 ani tintim un numar de 45 de agentii, dar ritmul de deschidere va depinde de profitabilitate", a spus Traian Baicu. In opinia lui, banca ar putea intra pe profit inca din primul an de functionare, tinand cont ca se bazeaza pentru dezvoltarea activitatii pe cele doua platforme existente (TBI Credit si TBI Leasing) si tot ce trebuie sa faca este isi acopere costurile de investitii pentru deschiderea punctelor de lucru - in jur de 20.000 de euro pentru fiecare agentie - si cele cu personalul. TBI Bank s-a limitat la inchirierea unor spatii mici, de pana in 50 mp, ceea ce ii scade semnificativ costurile fixe. Pentru acest an, directorul TBI Bank anunta deschidere a inca cinci agentii, probabil trei tot in Bucuresti si doua in tara. De asemenea, planurile noii banci vizeaza atragerea a 30-40 milioane in depozite si acordarea de credite in valoare de 60-70 milioane euro. De altfel, dupa primele 7 zile de la deschidere, banca a atras depozite de un milion de euro, in urma unor dobanzi promotionale care ajungeau la 7,5% la lei. Intre timp, acestea au fost coborate, dupa cum precizeaza Traian Baicu, insa banca vrea sa se mentina in esalonul superior in ceea ce priveste ratele oferite deponentilor. "Vom incerca sa ne pozitionam la nivelul superior al pietei din punct de vedere al dobanzilor, pentru ca altfel nu poti supravietui ca banca mica, cata vreme nu avem o retea dezvoltata. Nu ai cum sa atragi altfel depozite. Pana la urma este un joc al sumelor. Ce preferi? Sa investesti in retea si sa oferi un pret mai mic pe depozite sau banii pe care ii dai pentru extinderea retelei sa ii oferi deponentilor", a explicat oficialul TBI. In prezent, TBI Bank ofera servicii pe sectorul de retail si IMM, accesand toata gama de clienti pe retail, in conditiile in care TBI Credit ofera credite de nevoi personale si carduri de credit pentru clienti cu venituri joase si medii. Insa, odata cu crearea bancii, israelienii de TBI vor sa realizeze si produse pentru o categorie superioara de clienti, iar in prezent "se lucreaza la emiterea unui card de credit cu dobanda mai mica, adresat clientilor cu o situatie financiara mai buna". 147

"Incercam sa iesim pe piata si cu credite de consum cu valori ceva mai mari si vom extinde suma maxima acordata spre 20.000-25.000 euro", a spus Baicu, care a precizat ca pana acum TBI Credit acorda maximum 5000 de euro. Pe langa extinderea gamei de servicii, TBI Bank vrea sa se foloseasca si de cele doua platforme existente - TBI Credit si TBI Leasing - pentru a genera business pentru banca. In plus, portofoliul de calitate de la TBI Credit, adica imprumuturile la care nu sunt inregistrate intarzieri, va fi transferat pe banca, astfel incat provizionarea sa nu afecteze profitabilitatea bancii in primul an. "TBI Credit va genera in continuare activitate, vor ramane creditele cu intarzieri dar pe care speram sa le recuperam in continuare. Chiar nu am vrea sa generam imediat provizioane pe banca, mai ales ca acele credite sunt provizionate deja pe TBI Credit", a completat directorul executiv al bancii, care a subliniat ca pe termen cel putin mediu TBI Credit va continua sa functioneze ca institurie financiara nebancara (IFN). Anul trecut, TBI Credit a avut o rata a creditelor neperformante de circa 7%, "o rata potrivita cu vremurile", dupa cum spune Traian Baicu. 3.) Opinia TBI Bank: Preturile bancilor scoase la vanzare sunt inca sus, in pofida crizei (08.04.2013) Preturile pentru bancile scoase la vanzare in prezent sunt inca sus, in pofida crizei financiare, spune Traian Baicu, directorul executiv al TBI Bank, cea mai recenta banca de pe piata romaneasca. Israelienii de la TBI au vrut sa cumpere o licenta bancara in Romania inainte de criza, dar s-au lovit de preturile ridicate cerute la vremea respectiva de potentialele tinte. Baicu a explicat ca grupul israelian avea in plan sa intre pe piata locala inca din 2002, dar "din diverse motive nu s-a intamplat nimic pana acum". "Dificultatile au fost legate de pretul pe care il cereau posibilele tinte, iar ulterior a intervenit si criza, la sfarsitul anului 2008, iar aceste planuri au fost puse pe hold", a adaugat directorul TBI Bank. Intrebat despre preturile pe care bancile scoase la vanzare le cer in prezent, Traian Baicu a precizat ca si acum acestea sunt destul de sus, desi a trecut o criza financiara peste sistemul bancar. Cu privire la Bank of Cyprus, el a subliniat ca TBI nu este interesata de o achizitie, nefiind pe profilul bancii, in contextul in care TBI Bank s-a orientat pe sectorul IMM si pe retail. Banca Transilvania 1.) Ce obiective are Banca Transilvania in 2013 (01.04.2013) Banca Transilvania estimeaza ca va obtine in acest an un profit brut de 388 de milioane lei, in urcare cu 14,5% fata de rezultatul raporta in 2012, de 340 milioane lei, si o crestere a bilantului cu 8% pana la 31,8 miliarde lei, se arata in proiectul de buget care va fi dezbatut de actionari. Banca Transilvaniase asteapta sa constituie in 2013 provizioane in suma de 445 milioane lei (aproape 100 milioane euro), in crestere cu 17,5% fata de anul trecut. Soldul provizioanelor va avansa de la 2,11 miliarde lei la 2,53 miliarde lei. De asemenea, veniturile din exploatare sunt estimate la 1,68 miliarde lei, in crestere cu 9,3%, in timp ce cheltuielile de exploatare sunt previzionate la 846 milioane lei, in urcare cu aproape 4%. In structura activelor s-a prevazut o pondere a creditelor de 60%, a lichiditatilor imediate de 23% si a investitiilor in titluri de 23%. In ceea ce priveste structura pasivelor prevazute pe anul 2013 s-a avut in vedere o crestere a resurselor atrase de la clientela nebancara cu 10% fata de 2012, si o pondere in total pasive de 80%, se arata in documentul citat. Creditele acordate de Banca Transilvaniaar urma sa creasca in acest an cu 8,5%, de la un sold de 17,57 miliarde lei la finele lui 2012 la 19,06 miliarde lei. Depozitele atrase de la clientela vor urca la 25,5 miliarde lei. 2.) O banca romaneasca a depus o oferta pentru preluarea Bank of Cyprus. Ar putea fi vorba de Banca Transilvania (03.04.2013) Directorul Directiei de Supraveghere din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Nicolae Cinteza, a declarat ca o banc romaneasc a depus ofert neangajata pentru preluarea sucursalei Bank of Cypru, dar finalizarea tranzactiei este responsabilitatea autoritatilor din Cipru. Se pronunta numele Banca Trasilvania ca fiind deocamdata unicul ofertant al operatiunilor Bank of Cyprus din tara noastra, informatia nefiind confirmata nici de institutia de credit de la Cluj si nici de reprezentantii BNR, ci fiind atribuita unor surse din piata. Banca Transilvania si-a manifestat interesul pentru preluarea operatiunilor din Romania ale Bank of Cyprus, depunand o oferta (neangajanta) in procesul initiat peste noapte de autoritatile din Cipru pentru gasirea unui cumparator, conform unor surse de pe piata bancara. 148

Relatia dintre Bank of Cyprus si Banca Transilvaniaeste foarte stransa avand in vedere ca banca cipriota detine de trei ani 9,8% din actiunile bancii din Cluj. De asemenea, banca din Cluj are o sucursala in Cipru. Avand in vedere pe de o parte specificatia venita din partea lui Nicolae Cinteza ca oferta neangajata pentru preluarea Bank of Cyprus a venit din partea unei banci romanesti si, pe de alta parte, legatura stransa dintre cele doua institutii de credit, informatia pare credibila. 3.) Clientii Bank of Cyprus pot retrage bani de la ATM-urile Banca Transilvania fara a plati comision (03.04.2013) In mod uzual, conform ofertei afisate pe site-ul institutiei de credit, clientii Bank of Cyprus pot folosi bancomatele Banca Transilvania pentru a retragere numerar fara a plati comision. Pana la redeschiderea sucursalei si a agentiilor acesteia din Romania, clientii pot folosi retelele de ATM, iar pentru necesitati deosebite sunt invitati sa contacteze call-center-ul sucursalei Bank of Cyprus, este indicatia pe care o da clientilor sai banca cipriota, fara a specifica insa daca pentru retragerile de numerar trebuie folosite numai bancomatele proprii. Lista de taxe si comisioane aplicabile cardurilor emise de Bank of Cyprus include si informatii cu privire la costurile pe care le presupune retragerea de numerar de la ATM-urile altor banci. Astfel, aceasta operatiune nu este taxata in cazul in care sunt utilizate bancomatele Bank of Cyprus si cele ale Bancii Transilvania. Practic, este vorba despre un parteneriat intre cele doua banci sustinut de relatia de rudenie dintre Banca Transilvania si Bank of Cyprus, in conditiile in care institutia de credit cipriota detine aproape 10 procente din actiunile bancii de la Cluj. Bank of Cyprus are incheiate colaborari si cu alte banci, respectiv Piraeus Bank, Banca Romaneasca, Volksbank si ATEbank, in baza carora posesorii de carduri sunt taxati cu un comision mai mic daca folosesc bancomatele acestor institutii. Practic, in loc de costul standard de 0,5% + 2,5 lei, clientii Bank of Cyprus achita 0,5% + 1 leu. Limita totala zilnica ce poate fi tranzactionata prin intermediul cardurilor Bank of Cyprus este de 8.000 de lei, in conditiile in care retragerea zilnica de numerar nu trebuie sa depaseasca 4.000 de lei, iar platile la comercianti si in mediul virtual efectuate intr-o zi pot totaliza 4.000 de lei. 4.) Banca Transilvania lanseaza pe Facebook un joc pentru cei care cunosc Programul StarBT (04.04.2013) Banca Transilvania vine cu o surpriza in social media, in cadrul campaniei "Fa acum ce visezi de mic! Daca nu acum, atunci cand? pentru promovarea cardului de cumparaturi MasterCard Forte si a Programului StarBT. Este vorba de lansarea unui joc de tip "quiz (intrebari & raspunsuri), dedicat in exclusivitate celor peste 185.000 de fani pe care banca ii are pe Facebook. Cine isi doreste o bicicleta sau o chitara - asa cum este si cazul Zanului BT in spotul tv al campaniei bancii, difuzat in aceasta perioada la posturile de televiziune - are acum ocazia de a castiga. Inclusiv premiile puse in joc au legatura cu campania Bancii Transilvania, iar pe langa bicicleta si chitara vor putea fi castigate 10 vouchere eMag, fiecare a cate 250 lei. Pentru a intra in concurs, o persoana trebuie sa raspunda corect la 10 intrebari despre Programul StarBT (www.starbt.ro), program din care face parte si MasterCard Forte si care se adreseaza persoanelor care au carduri de credit BT. Obiectivul strategiei de marketing si comunicare a Bancii Transilvania privind lansarea acestui joc este promovarea, in mod neconventional si simpatic, a Programului Star BT, care inseamna puncte si rate fara dobanda la cumparaturile cu cardul, in peste 4.000 de magazine. Campania de promovare a cardului de cumparaturi MasterCard Forte imbina medii si instrumente de comunicare dintre cele mai diverse, de la spot tv, siteul proiectului intr-o prezentare noua, social media, reclame online si offline, pana la decorari ale unitatilor BT. Conform promotiei, persoanele care solicita bancii un produs MasterCard Forte in perioada cuprinsa intre 1 aprilie si 30 iunie 2013 beneficiaza de 3 luni de gratie, 3 luni de puncte duble Star BT si de costuri 0 de emitere. Banca Transilvania are pe Facebook cea mai mare comunitate de fani dintre banci, conducand detasat in respectiva retea de socializare. Link joc Facebook: https://www.facebook.com/BancaTransilvania/app_158954387597454. 5.) Actiunile TLV au fost suspendate de la tranzactionare. Banca Transilvania anunta o emisiune de obligatiuni (05.04.2013) Actiunile Bancii Transilvania (simbol bursier TLV) au fost suspendate de la tranzactionare avand in vedere ca institutia de credit urmeaza sa faca un anunt. Banca urmeaza sa anunte ca va lansa o emisiune de obligatiuni convertibile in actiuni si cu scadenta la sapte ani, prin care vrea sa imprumute 30 milioane euro. 149

6.) BT, campioana pe piata la cresterea numarului de clienti activi care folosesc Internet Banking (23.04.2013) Banca Transilvania a primit recunoasterea oficiala pentru "Cea mai mare rata de crestere a numarului de clienti activi care folosesc serviciile de Internet Bankingul (55%), respectiv "Cea mai mare rata de crestere a numarului de clienti activi persoane fizice care utilizeaza de servicii bancare online (63%) in 2012, in cadrul Galei Premiilor Online Banking, din partea revistei eFinance. Clasamentul a fost realizat in urma unui studiu al raportarilor bancilor privind datele pe 2012, comparativ cu anul 2011, parte a anlizei tendintelor pietei de banking online. La finalul anului 2012, BT24 avea aproape 292.000 de utilizatori, in crestere cu 32% fata de sfarsitul lui 2011. Aproape 10% din utilizatorii de BT24 Internet Banking folosesc, de asemenea, BT24 Mobile Banking, procentul fiind in crestere la 31.12.2012, fata de sfarsitul anului 2011, cand era de aproape 6%. In functie de numarul de utilizatori ai serviciilor de Internet Banking, Banca Transilvania are o cota de piata de 10%. Referitor la serviciile bancare oferite prin Mobile Banking, BT are o cota de piata de 28%. In prezent, peste 300.000 de persoane folosesc BT24, serviciul de Internet Banking si Mobile Banking oferit de Banca Transilvania, din care peste 80% sunt persoane fizice, iar aproximativ 20% sunt companii. BT24 poate fi utilizat oricand, de oriunde din lume, oferind acces non-stop la conturile proprii, mobilitate totala si rapiditate. Utilizatorii acestui serviciu online au comision zero la transferuri intre conturile proprii, pentru alimentarea cardurilor sau a conturilor de economii, precum si la plata facturilor pentru cei peste 40 de furnizori cu care banca are conventii. Pentru o serie intreaga de alte operatiuni, comisioanele BT24 sunt mai mici decat cele practicate la ghisee. Serviciul de Internet Banking al Bancii Transilvania are peste 100 de functionalitati, iar printre principalele avantaje se numara urmatoarele: - acces non-stop, 24 de ore din 24, 7 zile din 7; - plati intre conturile personale operate instant si non-stop; - schimburi valutare derulate instant si non-stop; - posibilitatea vizualizarii online a soldului si a programarii platilor; - posibilitatea activarii online a serviciului de Mobile Banking BT24 si a serviciului SMS Alert; - posibilitatea blocarii online a cardului bancar; - posibilitatea modificarii limitelor de tranzactionare cu cardurile BT. 7.) Seful trezoreriei Bancii Transilvania a fost numit director general adjunct (28.04.2012) Directorul executiv al trezoreriei Bancii Transilvania, Luminita Runcan, a fost numit director general adjunct, fiind aprobat in functie joi de Consiliul de Administratie al bancii. "Consiliul de Administratie al Bancii Transilvania, intrunit in sedinta din 26 aprilie 2013 , a hotarat numirea unei a doua persoane in functia de director general adjunct si conducator al bancii, in persoana doamnei Luminita Delia Runcan", a anuntat pe 19.04.2013 banca, printr-un comunicat remis Bursei de Valori Bucuresti. Runcan va prelua pozitia abia dupa ce va primi aprobarea Bancii Nationale a Romaniei. Banca este condusa in calitate de director general interimar de Peter Franklin, desemnat in Consiliul de Administratie de catre BERD, ajutat de directorul general adjunct Nicolae Tarcea. La inceputul anului 2013, Robert Rekkers a demisionat din functia de director general al Bancii Transilvania si din cea de membru in Consiliul de Administratie, dupa 9 ani la conducerea bancii. Banca Transilvania a inregistrat anul trecut un profit net de 131,8 milioane lei (31 milioane euro), cu 35% peste castigul din 2010, pe fondul continuarii cresterii creditarii si veniturilor din dobanzi si scaderii cheltuielilor cu provizioanele. Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli intocmit pe standardele IFRS, Banca Transilvania estimeaza pentru acest an un profit brut in crestere cu 20%, la 334,7 milioane lei (76,5 milioane euro), si o majorare a activelor cu 11%, la 28,53 miliarde lei (6,52 miliarde euro). Banca are un capital social de 1,77 miliarde lei, divizat in 1,77 miliarde de actiuni cu o valoare nominala de 1 leu. Cei mai mari actionari ai bancii sunt Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu 14,61%, din titluri si Bank of Cyprus, cu 9,7%. Printre actionarii semnificativi se regaseste SIF Moldova (5%), presedintele Consiliului de Administratie al bancii, Horia Ciorcila, si International Finance Corporation, divizie a Grupului Bancii Mondiale. 8.) Banca Transilvania raporteaza profit in scadere pe T1 2013 (30.04.2013 Banca Transilvania (TLV) a inregistrat in primul trimestru 2013 un profit net de 84,4 milioane lei (19,2 milioane euro), in scadere cu 8% fata de perioada similara a anului trecut , iar activele totale au crescut cu 2% fata de finalul anului trecut, la 30,17 miliarde lei. 150

In primele trei luni ale anului trecut , banca a consemnat un profit net de 91,8 milioane lei. La finalul anului trecut, banca avea active totale de 29,57 miliarde lei. Banca a constituit in primul trimestru 2013 provizioane provizioane de 75,69 milioane de lei, in scadere cu 9,6% fata de perioada similara din 2012. "Rezultatele BT pe primul trimestru 2013 sunt conforme cu asteptarile noastre, fiind obtinute intr-un mediu economic care continua sa fie marcat de volatilitate pe plan local si european. Suntem concentrati pe optimizarea modelului nostru de business, iar obiectivele noastre pe anul in curs au in vedere cresterea veniturilor si a eficientei, precum si cresterea valorii si cotei noastre de piata", a declart intr-un comunicat presedintele Consiliului de Administratie, Horia Ciorcila. Profitul operational al bancii a scazut cu 8,4% in primele trei luni, la 176,09 milioane lei, de la 192,39 milioane lei in primul trimestru din 2012. Creditele si avansurile acordate clientilor totalizau 17,65 miliarde lei la finalul lunii martie, aproape de nivelul consemnat in decembrie 2012. Aproape doua treimi din credite sunt acordate companiilor, iar restul sunt imprumuturi catre populatie. Creditele neperformante, cu restante mai mari de 90 de zile, reprezinta 11,92% din totalul portofoliului de imprumuturi. In acelas timp, depozitele de la clienti au crescut cu 3,2%, la 23,98 miliarde lei. La finalul lunii martie 2013, raportul cost/venit se plasa la 50,65%. Totodata, raportul credite/depozite s-a mentinut subunitar, la valoarea de 0,72. Solvabilitatea BT este, in continuare, la un nivel confortabil, de 12,20%, cu profitul inclus, potrivit datelor prezentate de banca. Cei mai mari actionari ai bancii sunt Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu 14,61%, din titluri si Bank of Cyprus, cu 9,9%. Cea mai recenta tranzactie cu actiunile Bancii Transilvania a fost realizatala un pret de 1,246 lei. La aceasta cotatie, capitalizarea bancii este de 2,37 miliarde lei (547 milioane euro). Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/148041/banca-transilvania-profitscadere-t1.html#ixzz2TAs6T8Lx Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook Unicredit Tiriac Bank 1.) UniCredit va rascumpara obligatiuni de 3,5 miliarde de euro (04.04.2013) Unicredit, cea mai mare banca din Italia dupa active, a anuntat pe 03.04.2013 ca va rascumpara obligatiuni senior de pana la 3,5 miliarde de euro (4,5 miliarde de dolari). Banca vrea sa-si reduca astfel datoria care devine scadenta in perioada 2015-2017 si sa-si utilizeze mai bine lichiditatile. Unicredit a anuntat ca oferta de achizitionare a obligatiunilor va incepe in 8 aprilie 2013 si se va incheia in 24 aprilie 2013. Recent, UniCredit a anuntat ca isi revizuieste strategia in Europa Centrala si de Est, vanzand active si reducand costurile, pentru a-si imbunatati profitabilitatea, dupa ce criza datoriilor din zona euro si recesiunea din Italia au afectat castigurile bancii. Pana in 2015 UniCredit vrea sa faca economii de 1,5 miliarde de euro, pentru a-si majora profitul la 6,5 miliarde de euro. UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banc european de top cu reteaua cea mai extins din Europa Central si de Est, cu peste 3.900 sucursale. 2.) Provus a preluat activitatea de personalizare a cardurilor UniCredit Tiriac Bank (09.04.2013) Provus Service Provider, cel mai mare centru de procesare a tranzactiilor cu carduri bancare din Romania si unul dintre cele mai mari centre de procesare din Europa de Est, a preluat activitatea de personalizare a cardurilor emise de UniCredit Tiriac Bank. In cadrul parteneriatului, Provus va personaliza toate tipurile de carduri emise de UniCredit Tiriac Bank: carduri cu banda magnetica, chip & PIN, cu sau fara cod de bare, emise sub sigla Visa si MasterCard. Anterior preluarii, personalizarea cardurilor se facea in cadrul bancii, cu echipamente proprii. Provus a preluat in intregime aceste echipamente, impreuna cu echipa care gestiona activitatea de personalizare, acest lucru reprezentand o premiera pe piata romaneasca de profil. "Pentru 2013 avem in plan atat cresterea volumelor de procesare a tranzactiilor efectuate cu carduri bancare, cat si dezvoltarea sustinuta a activitatii de personalizare a cardurilor, iar prin preluarea serviciilor de personalizare a cardurilor UniCredit Tiriac Bank facem un pas important in directia propusa, completandu-ne 151

totodata portofoliul cu inca o institutie financiara de prestigiu, a declarat Utku Ogrendil, CEO al Provus Service Provider si Presedintele Consiliului de Administratie al RomCard. "Am luat decizia de a externaliza serviciul de personalizare a cardurilor catre Provus Service Provider deoarece ne dorim sa fim cat mai eficienti pentru clientii nostri, atat din punctul de vedere al proceselor, cat si al costurilor aferente acestei activitati. Alegerea a avut la baza profesionalismul si calitatea ridicata a serviciilor oferite de specialistii Provus in cadrul proiectului pilot pe care l-am desfasurat. Pe parcursul acestuia, modul de lucru si timpul de livrare au fost respectate cu strictete, motiv pentru care suntem convinsi ca vom avea o colaborare reusita in continuare, a declarat Daniel Ghiulea, Director de Operatiuni in cadrul UniCredit Tiriac Bank. Serviciile integrate de personalizare care vor fi prestate de Provus pentru UniCredit Tiriac Bank sunt: achizitia cardurilor, managementul stocurilor, personalizarea, implicuirea si livrarea securizata, in conformitate cu standardele impuse de VISA/ Mastercard. 3.) Cardurile American Express vor putea fi folosite pentru plata la terminalele instalate de UniCredit Tiriac Bank, la comerciantii parteneri (24.04.2013) UniCredit Tiriac Bank a incheiat un acord cu Bancpost, banca ce detine licenta exclusiva de emitere si acceptare a cardurilor American Express in Romania, prin care cardurile American Express vor putea fi folosite si pentru plata la terminalele instalate de UniCredit Tiriac Bank la comerciantii parteneri. In Romania, Bancpost emite exclusiv trei tipuri de carduri de credit sub sigla American Express: American Express Gold, American Express Green si EuroLine American Express (prin ERB Retail Services). Astfel, UniCredit Tiriac Bank si Bancpost sunt singurele banci din Romania care accepta carduri American Express pentru plata cu cardul la comerciantii parteneri. Tranzactiile realizate la POS-urile UniCredit Tiriac Bank sau Bancpost, nu presupun niciun comision pentru clienti, indiferent de emitentul cardului. UniCredit Tiriac Bank opereaza in prezent o retea de aproximativ 12.800 si Bancpost aproximativ 8.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianti. UniCredit Tiriac Bank si Bancpost se angajeaza sa sprijine extinderea acceptarii la plata a cardurilor American Express in Romania. UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banca europeana de top cu reteaua cea mai extinsa din Europa Centrala si de Est, numarand peste 3.900 sucursale. In Romania, UniCredit Tiriac Bank este una dintre principalele institutii financiare, oferind servicii si produse de inalta calitate pentru toate categoriile de clienti. Banca deserveste 591.000 de clienti, printr-o retea de 208 sucursale. Banca isi propune sa mentina permanent clientul in centrul activitatilor sale, sa fie un partener cu care se lucreaza usor si sa fie o parte foarte activa a comunitatilor in care isi desfasoara activitatea. Grupul UniCredit este prezent pe piata din Romania si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) si UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS). Bancpost este o banca universala de Top 10, cu o prezenta de 22 de ani in Romania si peste 1 milion de clienti corporativi, de retail si institutionali pentru care ofera o gama variata de solutii financiar-bancare eficiente si de incredere. Bancpost este totodata unul dintre liderii pietei locale de carduri - a dezvoltat retele extinse de peste 570 ATM-uri, 8.100 POS-uri si 260 APS-uri care ofera accesul comod si permanent la serviciile Bancii. Bancpost este partenerul exclusiv in Romania al American Express in ceea ce priveste emiterea si acceptarea cardurilor de credit si este totodata reprezentant Visa si MasterCard. Bancpost a fost recunoscuta de "VISA Forum Romania drept "Credit Card Visa Champion pentru cea mai puternica crestere neta a portofoliului de carduri de credit Visa pe piata bancara din Romania in 2012. 4.) UniCredit Tiriac Bank este singura banca din Romania certificata Top Employers Europe. Banca a primit acreditarea pentru al 2-lea an consecutive (26.04.2013) UniCredit Tiriac Bank a fost certificata Top Employers Europe 2013 de catre Corporate Research Foundation (CRF), institut independent de cercetare a standardelor de resurse umane si conditiilor de lucru in companiile europene. Anul trecut, UniCredit Tiriac Bank a fost prima si singura institutie financiar-bancara din Romania care a obtinut aceasta acreditare, de o deosebita importanta in domeniul resurselor umane in plan international, distinctie acordata si in 2013 de catre CRF. In cadrul procesului de identificare si auditare a celor mai buni angajatori, banca a primit certificarea in paralel cu alte sapte subsidiare din UniCredit (Austria, Croatia, Germania, Italia, Polonia, Rusia si Marea Britanie), ceea ce a contribuit la certificarea grupului financiar in randul Top Employers Europe 2013 pentru al treilea an consecutiv, o premiera in istoricul activitatii CRF. Certificarea din partea CRF plaseaza UniCredit Tiriac Bank printre angajatorii cu cele mai inalte standarde si practici de management al resurselor umane la nivel european. 152

UniCredit Tiriac Bank a parcurs un proces de cercetare si audit in care au fost evaluate: cultura companiei, oportunitati de cariera, training si dezvoltare, conditiile de lucru, beneficiile de baza si pachetul de beneficii secundare. Metodologia CRF Institute in selectarea Top Employers are la baza trei niveluri de evaluare: o cercetare complexa bazata pe informatii factuale, interviuri cu reprezentantii companiilor si o evaluare comparativa a companiilor participante. Metodologia este certificata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri din Olanda, cercetarea fiind auditata de Grant Thorton, una dintre cele mai mari firme de audit din lume. Alina Dragan, Vicepresedinte Executiv Resurse Umane, UniCredit Tiriac Bank: "Certificarea primita de banca noastra al doilea an la rand are o valoare deosebita pentru noi, intrucat confirma eforturile noastre sustinute de a crea si de a mentine un mediu de lucru dinamic si performant. Ramanem orientati catre dezvoltarea angajatilor nostri si tindem catre excelenta in toate ariile de activitate. Ceremonia de premiere a avut loc pe data de 21 martie 2013, la Londra, in prezenta managementului de top al Institutului CRF si a reprezentantilor celor mai prestigioase companii europene. In momentul decernarii premiilor, David Plink, CEO al CRF, a tinut sa sublinieze caracterul exclusivist al acestei certificari, acordata anul acesta unui numar de doar 20 de companii recunoscute pentru aplicarea celor mai inalte standarde si practici de management al resurselor umane la nivel pan-european. 5.) UniCredit Tiriac Bank a cumparat business-ul de retail al RBS Romania (30.04.2013) UniCredit Tiriac Bank S.A. ("UniCredit Tiriac Bank) si UniCredit Consumer Financing IFN S.A. ("UniCredit Consumer Financing) au cumparat business-ul de retail si Royal Preferred Banking al RBS (Bank) Romania S.A. ("RBS Romania) reprezentand aproximativ 315 milioane euro in active si 230 milioane euro in pasive. Tranzactia se va finaliza in urma obtinerii aprobarilor necesare de la Banca Nationala a Romaniei si de la Consiliul Concurentei si este planificata pentru a doua jumatate a acestui an. Informatiile financiare referitoare la tranzactie nu vor fi facute publice. Toti angajatii RBS Romania asociati activitatilor de retail si Royal Preferred Banking vor fi transferati catre UniCredit Tiriac Bank in urma consultarii partenerilor sociali. "Grupul UniCredit a reiterat in mod constant angajamentul fata de piata din Romania, strategia UniCredit Tiriac Bank ramanand una de crestere sustenabila pe toate segmentele principale de activitate. Segmentul de Retail este important pentru banca noastra si aceasta achizitie se potriveste foarte bine strategiei noastre de dezvoltare pe termen mediu si lung, urmand sa ne mentinem abordarea de banca europeana de top pe piata romaneasca a declarat Rasvan Radu, CEO UniCredit Tiriac Bank si Country Chairman al grupului UniCredit in Romania. "Ne face placere sa anuntam astazi clientilor nostri de retail si Royal Preferred Banking aceasta vanzare. Profilul international si solida reputatie a grupului UniCredit reprezinta o solutie atractiva pentru clientii nostri care vor continua sa beneficieze de produse si servicii de inalta calitate. Ne mentinem strategia de a deveni o banca dedicata clientilor persoane juridice, oferind produse de tranzactii bancare si trezorerie competitive si inovative segmentului pe care ne concentram, companii de top internationale si locale de dimensiuni mari si clienti institutionali a declarat Henk Paardekooper, Presedinte RBS Romania. Atat RBS Romania cat si UniCredit Tiriac Bank doresc sa asigure o tranzitie facila a portofoliilor de produse si servicii aferente fiecarui client. Toti clientii vor fi informati asupra procesului privind transferul si pasii necesari de urmat. Nu vor exista modificari in conditiile contractuale ale produselor si serviciilor oferite. Incepand cu data efectiva a transferului, clientii vor putea beneficia de oferta complexa de produse si servicii de retail a UniCredit Tiriac Bank, respectiv a UniCredit Consumer Financing. UniCredit Tiriac Bank este parte a grupului UniCredit, banca europeana de top cu reteaua cea mai extinsa din Europa Centrala si de Est, numarand peste 3.900 sucursale. In Romania, UniCredit Tiriac Bank este una dintre principalele institutii financiare, oferind servicii si produse de inalta calitate pentru toate categoriile de clienti. Banca deserveste 591.000 de clienti, printr-o retea de 208 sucursale. Banca isi propune sa mentina permanent clientul in centrul activitatilor sale, sa fie un partener cu care se lucreaza usor si sa fie o parte foarte activa a comunitatilor in care isi desfasoara activitatea. Grupul UniCredit este prezent pe piata din Romania si prin intermediul partenerilor: UniCredit Leasing Corporation, UniCredit Insurance Broker, Pioneer Asset Management, UniCredit Consumer Financing (UCFin) si UniCredit Business Integrated Solutions (UBIS). RBS Bank (Romania) S.A. face parte din Grupul Royal Bank of Scotland si are o strategie de business concentrata pe deservirea clientilor companii de top internationale si locale de dimensiuni mari, precum si a clientilor institutionali prin oferirea de produse competitive de tranzactii bancare si trezorerie. Banca este prezenta pe piata romaneasca din anul 1995, fiind una dintre primele banci straine care au deschis operatiuni in Romania. Mai multe detalii despre RBS Romania sunt disponibile la www.rbs.ro.

153

6.) Rasvan Radu, seful Unicredit Tiriac: Tranzactia cu RBS ar trebui sa se inchida pana la inceputul lunii august 2013 (30.04.2013) Toti clientii RBS vor fi preluati de noi in exact aceleasi conditii contractuale si nu avem emotii in privinta transferului clientilor cu depozite si al celor de private banking pentru ca si brandul nostru este puternic si putem oferi cel putin un standard de servicii similar, a declarat Rasvan Radu, CEO al UniCredit Tiriac Bank si country chairman al grupului UniCredit in Romania. Practic, italienii preiau circa 80.000 de clienti de retail standard, la care se adauga 2.200 de la divizia Royal Preferred Banking, ceea ce va aduce o crestere importanta a portofoliului de private banking al UniCredit. Preluarea retailului RBS reprezinta prima achizitie de portofoliu realizata de UniCredit Tiriac Bank de la infiintarea bancii in urma cu aproape 6 ani prin fuziunea dintre HVB Tiriac si UniCredit Romania. Tranzactia vine in contextul planului de dezvoltare gandit pe perioada 2011 2015 prin care ne-am propus sa crestem pe retail pentru a deveni un jucator important si pe aceasta piata, asa cum suntem deja pe corporate. Am inceput prin deschiderea a peste 100 de sucursale, apoi criza ne-a fortat sa ne oprim pentru ca durata de recuperare a investitiei devenise prea mare. Cum piata nu a mai oferit resurse de crestere organica pe retail, a aparut ca optiune cresterea prin achizitii de portofolii. Cred ca in acest moment este cea mai facila si mai targetata solutie de crestere, explica Rasvan Radu. Henk Paardekooper afirma ca portofoliul de retail al RBS a atras un interes considerabil, fara a preciza numarul potentialilor investitori cu care a avut discutii. Interesul inregistrat demonstreaza standardul ridicat de calitate al businessului nostru de retail si suntem multumiti ca am ajuns la un acord cu UniCredit pentru ca astfel clientii nostri vor beneficia mai departe de o oferta foarte buna, iar UniCredit va putea dezvolta in continuare relatiile construite de noi in atatia ani. Rasvan Radu mentioneaza ca UniCredit nu a beneficiat de o clauza de exclusivitate in negocierile cu RBS, britanicii avand posibilitatea sa cantareasca mai multe optiuni in paralel. Discutiile dintre cele doua parti s-au intins pe parcursul a circa 8 luni, pentru ca in ultimele saptamani sa se lucreze practic zi si noapte pentru acoperirea tuturor detaliilor specifice unei tranzactii complexe, cu preluare de active, pasive, clienti si angajati. Paardekooper spune ca, asa cum se intampla mai totdeauna, au existat aspecte care au impus negocieri intense cu UniCredit, insa ceea ce conteaza este acordul final. Inca de cand am anuntat ca vom explora optiuni de a iesi din retail, am spus ca nu ne vom grabi si vom cauta cea mai buna solutie pentru toate partile implicate clienti, angajati si actionar. Este exact ceea ce am si facut, afirma seful RBS. S-a implinit un an de cand RBS a anuntat oficial ca renunta la piata locala de retail si se concentreaza pe corporate. Paardekooper precizeaza ca apropiata transformare a RBS Romania in sucursala nu va afecta calitatea serviciilor si pozitia competitiva a britanilor pe piata de corporate banking, ci dimpotriva. Clientii nostri vor avea de castigat de pe urma transformarii in sucursala pentru ca le vom oferi un acces mai larg la RBS Group. Asadar, UniCredit preia de la RBS pe langa clientii de retail si angajatii ramasi pe zona de vanzari, numarul acestora fiind de peste 100. Daca portofoliul de credite se transforma automat, fara probleme, in cazul depozitelor trebuie obtinut in prealabil consimtamantul clientilor si ca atare toti urmeaza sa fie contactati in acest sens. Rasvan Radu subliniaza ca UniCredit preia numai credite performante, fie ca sunt ipotecare, de consum sau carduri de credit. Este un portofoliu de retail de calitate foarte buna pe care ni-l doream. El spune ca ratiunea fundamentala a tranzactiei o constituie cresterea veniturilor atat la nivel de banca in ansamblu, cat si ca venit pe sucursala. De altfel, UniCredit nu a fost interesata sa preia unitati ale RBS, tinta fiind atragerea de venituri si nu asumarea de noi costuri. Ne asteptam ca integrarea sa decurga repede si mai departe vom continua sa ne uitam la oportunitati de intarire a pozitiei UniCredit pe piata si de crestere a veniturilor. Daca piata ne va oferi ocazia sa crestem organic, vom prefera aceasta varianta. Seful UniCredit subliniaza ca pe zona de corporate cresterea va continua sa fie de tip organic pentru ca banca este deja bine pozitionata. Valoarea tranzactiei cu RBS ramane confidentiala. Este a doua achizitie relevanta anuntata anul acesta pe piata de retail, dupa ce Raiffeisen a incheiat o intelegere cu americanii de la Citi pentru preluarea clientilor persoane fizice. Sunt astfel deja doua semnale importante ca anumiti jucatori chiar au intentii de crestere pe mai departe, iar piata incepe sa se reordoneze dupa cativa ani in care a stat inghetata. Volksbank 1.) Volksbanken se asteapta la pierderi de pe urma creditelor imobiliare si a diviziei din Romania (01.04.2013) 154

Grupul bancar austriac Oesterreichische Volksbanken AG a anuntat pe 28.03.2013 ca provizioanele sale de risc s-au triplat anul trecut si vor ramane la un nivel ridicat si in acest an, ceea ce ar putea sa-i provoace noi pierderi, transmite Bloomberg. Volksbanken, prezent si pe piata din Romania, a precizat ca in 2012 veniturile sale au scazut cu 44% pe masura ce provizioanele de risc au crescut pana la 366,9 milioane de euro de la 103,6 milioane euro in 2011. in paralel, activele bancii au scazut cu 13,5 miliarde de euro in 2012 pana la 27,7 miliarde de euro la finele lunii decembrie 2012. Banca austriaca a informat ca are credite neperformante in valoare de 2,9 miliarde de euro, aproximativ 12% din portofoliul sau total de credite. Din acestea, 1,2 miliarde de euro sunt credite apartinand diviziei din Romania, unde aproape o treime din credite sunt neperformante. Directorul general Stephan Koren a apreciat ca provizioanele de risc vor fi foarte mari si in acest an, in principal pe piata imobiliara din Europa de Est si in cazul creditelor acordate companiilor, si vor conduce la noi pierderi. Restructurarea nu este ceva ce poate fi facut fara costuri, a spus Stephan Koren. Nu exista nicio garantie ca nu vom avea nevoie de noi ajutoare din partea guvernului austriac, a adaugat directorul bancii. In primavara anului trecut, guvernul austriac a fost nevoit sa preia o participatie de 43% la Volksbanken, al patrulea grup bancar din Austria, in cadrul unui pachet de salvare care i-a costat pe contribuabili peste un miliard de euro. In 2012, grupul rus Sberbank a platit 505 milioane de euro pentru Volksbanken International AG, divizia din Europa de Est a grupului bancar austriac VAG, exceptand insa subsidiara din Romania. Controlul asupra Volksbank Romania a fost transferat catre vehiculul VBI Beteiligungs GmbH. 2.) Volksbank: Creditele neperformante se ridica la 657 mil. euro, nu la 1,2 mld. euro cat zice grupul (01.04.2013) Volksbank Romania precizeaza ca valoarea creditelor neperformante s-a ridicat anul trecut la 657 milioane euro, nivel similar celui din 2011, iar cifra de 1,2 miliarde euro anuntata de actionarul majoritar cuprinde si imprumuturile cu restante sub 90 de zile. "Volumul total al creditelor neperformante ale Volksbank Romania a fost de 657 milioane de euro la sfarsitul lui 2011 si nu au inregistrat cresteri in cursul lui 2012 (657 milioane euro), date ce confirma stabilizarea evolutiei neperformantelor pe parcusul intregului an. In perioada analizata, datele BNR indica o majorare cu 23% a creditelor neperformante la nivelul pietei (...) Reprezentantii Volksbank AG s-au referit la total credite cu intarziere (deliquent loans). In aceasta clasa sunt incluse, pe langa creditele neperformante (intarzieri peste 90 de zile), si credite cu intarzieri mai mici de 90 de zile", se arata intr-o nota a bancii. Grupul austriac Volksbank a anuntat pe 28.03.2013, citat de Bloomberg, ca are in portofoliu credite neperformante in valoare de circa 2,9 miliarde de euro, respectiv 12% din total, din care 1,2 miliarde de euro in Romania, unde unul din trei imprumuturi este intr-o situatie dificila. Volksbank Romania mentioneaza ca la un volum al creditelor neperformante de 657 milioane euro, rate de neperformanta se situeaza la 23%-24%, mult sub procentajul indicat in stirea Bloomberg (33%-34%). "Volksbank Romania a reusit sa stabilizeze creditele neperformante, gasind solutii impreuna cu clientii pentru reluarea platilor", se mai spune in comunicatul bancii. Grupul Volksbank a obtinut anul trecut un profit net de 312,6 milioane de euro, datorita masurilor de bailout care au fost inregistrate ca profit, potrivit standardelor internationale de raportare financiara. In 2011, banca a inregistrat pierderi de 959,3 milioane de euro. Excluzand sprijinul statului, Volksbank a consemnat anul trecut pierderi inainte de taxe de circa 150 milioane de euro. In septembrie 2012, Volksbank a obtinut acordul Comisiei Europene (CE) pentru sprijinul din partea statului, cu conditia vanzarii a peste o treime din active. Banca urmeaza sa se concentreze pe sustinerea bancilor cooperatiste austriece, principalii sai actionari, si va renunta la finantarile corporatiste si imobiliare, ca si la subsidiarele care nu fac parte din operatiunile de baza. Volksbank trebuie sa vanda pana la sfarsitul anului 2017 subsidiara din Romania, conform planului de restructurare aprobat de CE, care prevede si renuntarea la alte active. In luna octombrie a anului trecut , controlul Volksbank Romania a fost transferat catre vehiculul VBI Beteiligungs, in contextul vanzarii diviziei Volksbank International, fara subsidiara din Romania, catre Sberbank, din Rusia. Grupul Volksbank detine 51% din actiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania si BPCE din Franta au cate 24,5%. Volksbank a intrat pe piata din Romania in 2000 si detine active de circa 4 miliarde de euro. 3.) Volksbank lanseaza Depozitul cu Termen Flexibil (04.04.2013) 155

Volksbank Romania a lansat Depozitul cu Termen Flexibil, pentru a completa gama de produse de economisire destinate persoanelor fizice. Depozitul cu Termen Flexibil poate fi contractat pe o maturitate de 3, 6, 12 luni, principalul avantaj constand in faptul ca deponentii pot lichida depozitul cu o anumita perioada inainte de scadenta, intre o luna si patru luni, fara a plati comision de retragere numerar si fara a pierde dobanda acumulata. Rata de Dobanda a Depozitului cu Termen Flexibil variaza intre 5,55% si 6,15% pe an la Lei si 3%3,6% pe an la Euro, in cazul depozitelor deschise in sucursalele Volksbank. Clientii pot deschide Depozitul cu Termen Flexibil si prin Internet Banking, in acest caz beneficiind de bonusuri la dobanda, de 0,25% pe an in cazul depozitelor in Lei, respectiv 0,15% pe an in cazul depozitelor in Euro. Una din cele mai importante criterii pentru clienti in alegerea unei banci este flexibilitea si accesul facil la sumele economisite. De aceea, majoritatea depozitelor sunt pe termen scurt: una-trei luni. Prin lansarea acestui produs vrem sa incurajam clientii sa economiseasca pe termene mai lungi, oferindu-le dobanzi mai mari. De exemplu, in locul unui depozit standard pe 3 luni, pot incerca sa economiseasca pe un termen putin mai lung - 4 luni. Pot face asta optand pentru Depozitul cu Termen Flexibil la 6 luni, care permite retrageri cu doua luni inainte de maturitate, fara penalizari si fara pierderea dobanzii, declara Marius Istrati, Sef Departament Dezvoltare Produse Persoane Fizice in cadrul Volksbank Romania. In plus, pe toata perioada depozitului, clientii primesc GRATUIT o asigurare de viata, care ofera inca o data suma din depozit, in limita a 90.000 LEI sau 20.000 EUR / asigurat. Asigurarea de viata este oferita gratuit doar in cazul maturitatilor de 6 si 12 luni. In cazul Depozitului cu Termen Flexibil, Volksbank nu percepe comisioane la deschidere si nici pentru administrare. Suma minima este de 500 de Lei/100 de Euro. Diversificarea portofoliului de produse de economisire face parte din strategia Volksbank de a deveni banca universala si de a-si echilibra raportul credite-depozite. In cursul anului 2012, sumele atrase de la clienti au crescut cu circa 40%. Caracteristicile Depozitului cu Termen Flexibil in Lei Dobanzi la Lei 3 luni 6 luni 12 luni Depozite deschise in sucursalele 5,55 5,85 6,15% Volksbank % % Depozite deschise prin Internet 5,80 6,10 6,40% Banking % % Retrageri fara penalizari dupa: 2 luni 4 luni 8 luni Caracteristicile Depozitului cu Termen Flexibil in Euro Dobanzi la Euro 3 luni 6 luni 12 luni Depozite deschise in sucursalele 3,00 3,30 3,60% Volksbank % % Depozite deschise prin Internet 3,15 3,45 3,75% Banking % % Retrageri fara penalizari dupa: 2 luni 4 luni 8 luni 4.) Promotie de primavara: Volksbank ofera Creditul cu Economii, un credit de consum cu dobanda fixa 12% (09.04.2013) Volksbank ofera creditul de consum in lei, cu o dobanda promotionala fixa - de 12,00%, cu 2,5 puncte procentuale mai mica decat dobanda standard, de 14,50% si rasplateste clientii buni platnici prin acordarea lunara a unui bonus, intr-un Cont de Economii deschis la Banca. Promotia este valabila in perioada aprilie-mai 2013. Clientii care vor contracta un credit de consum in aceasta perioada, vor beneficia de o dobanda redusa pe toata durata contractului si, in plus, banca va returna lunar, 5% din valoare dobanzilor platite la credit intr-un Cont de Economii, oferit gratuit, fara comision de deschidere si fara comision de administrare. Prin oferirea unui bonus in Contul de Economii vrem sa incurajam un comportament corect al clientilor atunci cand vine vorba de rambursarea sumelor imprumutate. Acordarea bonusului este conditionata de plata la timp a ratelor, declara Marius Istrati, Seful Departamentului Dezvoltare Produse Persoane Fizice in cadrul Volksbank Romania.

156

In cazul Creditului cu Economii, Volksbank nu percepe comision de analiza, si nici comision de administrare a creditului. Banca ofera in mod gratuit o asigurare de viata pentru beneficiarul creditului, pe toata durata imprumutului. In plus, clientii care contracteaza acest tip de produs, pot economisi si sume suplimentare in Contul de Economii pe care il primesc gratuit, bucurandu-se de beneficiile acestuia: acces la bani oricand si dobanda avantajoasa bonificata zilnic. La un credit de 45.000 de Lei, contractat pe 5 ani, rata lunara este de 1002 lei, DAE este de 12,71% (include comisionul de cont curent, de 1 leu si rata dobanzii de 12%). In primele luni, bonusul rambursat de banca depaseste 20 de lei lunar, ajungand la 753 de Lei cumulat pe toata durata creditului. Caracteristici credit: - Suma maxima: 70.000 de Lei - Durata maxima: 5 ani Beneficii: - Asigurare de viata oferita gratuit, pe toata durata creditului - Bonus lunar de 5% din dobanda platita lunar, returnat in Contul de Economii - Cont de Economii oferit gratuit, cu dobanda 5% Despre Volsbank: -Fondata in 2000, Volksbank este o institutie financiara cu origini austriece, care deserveste peste 150.000 de clienti, fiind una dintre cele mai importante 10 banci de pe piata locala, cu active de 4.4 miliarde Euro. Banca are 130 de sucursale, acoperind cele mai importante arii ale tarii. Ca banca universala, Volksbank ofera astazi o gama completa de produse si servicii, destinate tuturor categoriilor de clienti: persoane fizice, companii mici si mijlocii si corporatii mari. Volksbank isi propune sa ofere produse financiare competitive si consiliere clientilor sai, actionand ca un partner de incredere al acestora. 5.) Investitii dupa restructurare: Volksbank aloca 20 mil euro in extindere si imagine (15.04.2013) Volksbank Romania va investii 20 de milioane de euro in rebranding si renovarea retelei de sucursale pana la finele anului 2013, inclusiv pentru deschiderea a 9 sucursale noi, dupa ce a inchis in ultimii trei ani 50 de sucursale, a anuntat vicepresedintele bancii, Lucian Cojocaru. "Avem in plan extinderea retelei. Pana la sfarsitul lui 2013, vom deschide 9 sucursale noi, in orase mari, cu peste 50.000 de locuitori. Aceasta este cea de-a treia etapa a planului nostru de optimizare a retelei. Intr-o prima faza, care a demarat in 2010, ne-am orientat catre reorganizare. Acest proces a presupus inclusiv inchiderea sucursalelor care nu erau performante", a spus Cojocaru. Numarul de unitati a scazut din 2010 si pana in a doua parte a anului trecut cu 50 de sucursale, reteaua fiind redusa de la 181 la 131. "Ce-a de-a doua etapa a fost renovarea si modernizarea sucursalelor existente. Iar cea de-a treia etapa, in mod natural, este extinderea retelei pentru a valorifica potentialul pietei", a continuat Cojocaru. Numarul de angajati din reteaua bancii a scazut de la 803 in 2010, la 533 in 2013. Incepand de anul trecut, banca a modernizat 37 de sucursale, iar pana la sfarsitul anului are in plan renovarea a inca 94 de unitati. Acestora li se vor adauga inca 9 unitati noi. Planul total de investii se ridica la 20 de milioane de euro, din care 9,7 milioane euro reprezinta sumele investite efectiv in spatiile comerciale, la care se adauga 5 milioane euro in securitate si 5 milioane euro pentru marketing. Din aceasta suma au fost deja angajate anul trecut circa 3,5 milioane euro. In linie cu orientarea din piata, banca si-a propus sa promoveze preponderent finantarile in lei, desi pentru creditele ipotecare si de investitii pe termen lung oferta va fi in continuare pe euro. "Nu am avut o strategie agresiva. Am dorit sa venim cu produse foarte simple, transparente. Suntem prezenti, strategia noastra de repozitionare a inceput de la finele lui 2010 - inceputul 2011 . Am venit permanent cu o oferta adaptata si pe parte a de creditare si pe resurse", a adaugat Bogdan Neacsu, coordonator sistem control intern la Volksbank Romania. La finele anului trecut, banca avea un raport credite depozite de 360%, dar o solvabilitate de 15,6%, peste media pietei, de 14,64%. Volumul total al creditelor neperformante ale Volksbank Romania a fost de 657 milioane de euro la sfarsitul lui 2011, si a ramas stabil pe parcursul anului trecut (657 milioane euro). Volksbank trebuie sa vanda pana la sfarsitul anului 2017 subsidiara din Romania, conform planului de restructurare aprobat de CE, care prevede si renuntarea la alte active. Presedintele Volksbank Romania, Benoit Catel, a afirmat ca banca va reveni pe profit operational intrun termen de 12-24 de luni.

157

In luna octombrie a anului trecut , controlul Volksbank Romania a fost transferat catre vehiculul VBI Beteiligungs, in contextul vanzarii diviziei Volksbank International, fara subsidiara din Romania, catre Sberbank, din Rusia. Grupul Volksbank detine 51% din actiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania si BPCE din Franta au cate 24,5%. Volksbank a intrat pe piata din Romania in 2000 si detine active de circa 4 miliarde de euro. 6.) Precedent important: Volksbank plateste daune morale pentru clauzele abuzive (17.04.2013) In data de 15.04.2013, au fost pronuntate trei sentinte, prin care s-au respins recursurile formulate de catre SC Volksbank Romania SA impotriva a trei hotarari prin care se acordau consumatorilor daune morale pentru prejudiciile suferite ca urmare a comportamentului contractual al acestei banci. Acestea sunt primele sentinte irevocabile de acest gen din Romania si au fost pronuntate in dosarele nr. 43503/300/2011, 1435/300/2012, 1437/300/2012 de catre Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Civila. Consumatorii din aceste dosare au fost reprezentati de catre avocat Avram Codrut. Prin aceste sentinte au fost mentinute solutiile instantei de fond, in care au fost constatate nule absolut, in baza Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, clauzele privind: comisionul de risc, redenumit ulterior comision de administrare credit, modificarea unilaterala de catre banca a nivelului dobanzii creditului, declararea scadentei anticipate fara a se specifica motivul, perceperea de sume de bani suplimentare neprevazute in contract. Banca a fost obligata sa returneze toate sumele incasate in contul acestor comisioane, din momentul incheierii contractului si pana la zi, la care se adauga dobanda legala, si sa nu mai incaseze aceste sume pentru viitor i sa perceapa, pe intreaga perioada a derularii contractului, dobanda fixa prevazuta in contractul initial (ulterior, modificata in mod abuziv, prin transformarea ei in dobanda variabila). S-a retinut ca starea de teama, de stres si de incertitudine resimtita de consumatori ca urmare a faptului ca banca a transformat discretionar rata dobanzii din fixa in variabila, cuantumul acesteia devenind astfel greu de anticipat, starea de revolta cu privire la sumele ridicate percepute de banca reclama o reparatie baneasca, sub forma acordarii de daune morale. Aceste solutii sunt rezultatul atitudinii institutiilor de credit fata de clientii lor, a lipsei de respect si a refuzului de a dialoga cu acestia. Trebuie mentionat ca aceste sentinte vor deveni un precedent important, in acest moment aflandu-se in curs de judecata in caile de atac mai multe astfel de cauze cuprinzand dispozitii de obligare la plata de daune morale a acestei societati. 7.) Hotarare in favoarea comisionului de risc la Curtea de Apel Bucuresti (22.04.2013) Curtea de Apel Bucuresti a anulat o decizie a Tribunalului Bucuresti, reintroducand comisionul de risc in contractul de credit dintre Volksbank si clientii sai si obligandu-i pe acestia sa restituie Bancii aproximativ 25.000 EUR (constand in sume restituite si cheltuieli de judecata). Sentinta in dosarul 14302/3/2011 si motivarea acesteia au fost comunicate partilor in cursul saptamanii trecute. In aceasta speta, Curtea de Apel apreciaza ca nu este indeplinita una din conditiile necesare pentru declarea unei clauze abuzive - crearea unui dezechilibru intre obligatiile partilor - si, in consecinta, anuleaza hotararea initiala prin care comisionul de risc a fost eliminat din contract. Scopul comisionului de risc rezulta chiar din denumirea sa, respectiv de acoperire a riscului de nerambursare a creditului, astfel incat in Conventia de credit nu este necesara explicarea detaliata a sa. Pentru intimati esential era sa cunoasca cuantumul comisionului de risc si daca acesta era convenabil pentru ei. Legea 193/2000 stipuleaza doar obligativitatea unei formulari clare, neechivoce, intr-un limbaj inteligibil a clauzelor contractuale, nu si necesitatea explicarii motivelor care stau la baza perceperii taxelor, comisioanelor, ori a dobanzilor, se arata in sentinta citata. Hotararea poate fi atacata cu recurs, insa este executorie, ceea ce inseamna ca Banca va incepe procesul de recuperare a sumelor. Banca a fost reprezentata in acest dosar de catre casa de avocatura Vilau & Mitel. Marius COZMA

158