Sistemul bancar din Româ nia

Sistemul bancar românesc a traversat primul an al pandemiei COVID-19 cu o serie

de puncte forte. Soliditatea sistemului bancar, absorbția problemelor de lichiditate ale
clienților, creșterea creditării pe baze sustenabile, accelerarea digitalizării și un avans mare al
economisirii sunt punctele tari ale sistemului bancar în acest context pandemic. Încă de la
debutul pandemiei, indicatorii de soliditate ai sistemului bancar au permis o abordare
proactivă, de absorbție a problemelor clienților și de creștere a creditării într-un ritm susținut.
Indicatorul de solvabilitate al sistemului bancar se plasa la 25,14% la finele lunii decembrie
2020, cel mai ridicat nivel al solvabilității din 2007 (din ultimii 13 ani). În luna iunie 2021,
indicatorul de solvabilitate era de 23,88%, de trei ori peste minimul admis de 8%. Datele
BNR arată că indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate s-a majorat la 279% în
martie 2021, în condițiile în care media UE este de 173,7%.
Datele privind creditarea indică un avans al creditului neguvernamental cu 5,5%, la
nivelul anului 2020, până la 282 miliarde lei (58 mld euro), în condițiile în care economia s-a
contractat cu 3,9%. Creditele noi acordate companiilor și populației s-au cifrat la 84 miliarde
lei anul trecut și ocupă o pondere de aproape o treime în soldul creditului neguvernamental.
Gradul de intermediere financiară este cel mai redus comparativ cu statele membre ale
Uniunii Europene, în timp ce în țările din regiune, nivelul era mai mare în Ungaria (35%),
chiar și aproape dublu în Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), iar media
europeană a indicatorului era de 92%.

La sfârșitul anului trecut, sectorul bancar românesc cuprindea 34 de instituții de credit:

trei bănci cu capital integral sau majoritar deținute de statului român, trei instituții de credit cu
capital majoritar românesc privat, 20 bănci cu capital străin majoritar și opt sucursale ale
băncilor străine. Activele sistemului bancar românesc se ridicau la 560 miliarde lei.
Aproximativ 70,5% din activele sectorului bancar din România sunt deținute de instituții cu
capital străin în 2020, tendință descendentă față de nivelul de 91,3% înregistrat la sfârșitul
anului 2016.

Topul băncilor cu cele mai bune dobânzi la depozitele oferite

populaţiei constituite pe 6 şi 12 luni, precum şi evoluţia lor din
ultimul an.

Medie 6 luni 12 luni 6 luni 12 luni

BNR(populatie
banca) August 2020 Septembrie 2021

CEC Bank 2,50% 3,50% 2,50% 3,00%

Garanti 2,55% 3,00% 2,20% 2,55%

OTP Bank 2,55% 3,25% 1,80% 2,25%

 Alpha Bank 1,80% 2,60% 1,30% 2,00%

Banca 1,60% 2,75% 1,00% 1,60%

Transilvania

ING Bank - 1,70% - 1,20%

Raiffeisen 1,00% 1,50% - 1,00%

BRD 0,70% 1,00% 0,75% 1,05%

BCR 0,75% 1,05% 0,50% 0,80%

Unicredit 0,70% 0,85% 0,70% 0,90%

Ritmul de indatorare ne duce la 60% din PIB in 2025: Romania, deficit

excesiv

Romania a fost pusa, in fata raportului Comisiei Europene privind procedura de deficit
excesiv, dupa depasirea semnificativa a pragului de 3% din PIB la finele anului trecut.
Deficitul de 4,6% din PIB pe anul 2019 consemnat de tara noastra a declansat procedura
prevazuta de articolul 126 (3) din Tratatul de Functionare al Uniunii Europene. Romania a
fost plasata sub bratul preventiv al Pactului de stabilitate si crestere (abreviat SGP -Stability
and Growth Pact in lb. engleaza) inca din primavara anului 2017, dupa ce a inregistrat in 2016
o abatere semnificativa de la deja celebrul MTO (obiectiv pe termen mediu sau medium term
objective in lb. engleza).
Din pacate, estimarile pentru anii 2020 si 2021 sunt difera deocamdata semnificativ intre
Bruxelles si Bucuresti, cu observatia ca ecartul se majoreaza pentru anul viitor.
In context, ar fi de subliniat ca estimarea CE in privinta cresterii economice a Romaniei este si
ea mai retinuta in raport cu datele oferite Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (+3,8%
in loc de +4,1% pentru anul in curs si, respectiv, +3,5% fata de +4,2% pentru anul viitor).
Important este ca s-a ajuns la concluzia ca "Romania se confrunta cu riscuri ridicate de
sustenabilitate fiscala pe termen mediu si lung, generate in principal de deficitele fiscale
ridicate si costurile asociate cu imbatranirea"

GRADUL DE ÎNDATORARE
Gradul de îndatorare este valoarea maximă a ratei bancare, raportată la venitul disponibil. Acesta este
exprimat în procente.

Pentru creditele de refinanțare, gradul de îndatorare nu mai reprezintă un criteriu de acordare, în

momentul în care refinanțarea acoperă exclusiv valoarea datoriilor, iar noul credit este destinat plății
acestora.
Din perspectiva persoanei care ia creditul, refinanțarea ar trebui să ofere o dobândă și o rată mai
avantajoase decât împrumutul inițial. Totuși, valoarea procentului de îndatorare personală va fi luată în
calcul prin refinanțare, dacă suma primită depășește restul de plată al creditului inițial.

Gradul ridicat de îndatorare a firmelor este o vulnerabilitate. Firmele riscante din

perspectiva îndatorării au o importanţă semnificativă pentru sectorul companiilor,
reprezentând 39% din cifra de afaceri şi 40% din salariaţi, dar şi pentru bănci - 56%.

 Una dintre vulnerabilităţile structurale ale sectorului companiilor este numărul ridicat
de firme subcapitalizate, reprezentând circa 35% din numărul total de firme, banca
centrală calculând un necesar de capitalizare pentru aceste firme de 154,6 mld. lei
 Rata creditelor neperformante la companii a scăzut în 2020 la 6,6%, de la 7,2% în
2019, dar este peste rata NPL totală, de circa 3,9%
 Îndatorarea companiilor a ajuns la sfârşitul anului 2020 la 215,3 mld. lei (44,5 mld.
euro), în creştere cu 2,1% faţă de 2019 (Ă4,4 mld. lei) dar cu 28,4%, respectiv cu 47,4
mld. lei peste nivelul din 2018.

Banca Națională a României a stabilit un nou grad de îndatorare maxim pentru

persoanele fizice, care a fost pus în aplicare începând cu 1 ianuarie 2019 și care este valabil și
în anul 2021. Pe scurt, gradul de îndatorare maxim în momentul de față poate fi de 40 % din
venitul net pentru creditele în lei și de 20 % pentru cele în valută.