Analiza PESTLE Romania

Factori politici
Integrarea Romaniei in UE a dus la extinderea pietelor, la sustinerea unor noi investitii, precum
si la interesul aratat de marii producatori din industria FMCG de mediul de afaceri romanesc.
Influentele relatiilor intre marile puteri relatiile dintre marile puteri economice pot extinde
posibilitatile sectorului de solutii logistice in functie de interesul lor aratat fata de mediul de
afaceri.
Instabilitatea politica - chiar daca Romania a aderat la UE, sistemul politic isi arata defectele
ducand la efecte negative asupra imaginii Romaniei si a mediului de afaceri romanesc la nivel
mondial.
Potrivit Indicelui de Perceptie a Coruptiei (IPC) 2015, Romnia se claseaza pe locul 58 n topul
statelor lumii i pe locul 28 n UE, cu un scor de 46 de puncte.
Media IPC nregistrat de statelor Uniunii Europene este de 65,36 de puncte. Romnia se afl deci
sub media european a IPC- locul 28 din UE. Tot sub media european se mai afl Bulgaria, Grecia
sau Italia.

Factori economici
Nivelul de dezvoltare al tarii Romania este o tara in curs de dezvoltare economica, dar care inca
ofera o imagine instabila pentru investitori. In momentul de fata, dezvoltarea Romaniei permite o
forta de munca relativ ieftina, conditii prielnice dezvoltarii de afaceri, dar si o nesiguranta pe termen
lung pentru investitori.
Globalizara este un fenomen ce a condus la creearea unor noi oportunitati, avand in vedere
largirea portofoliului de clienti si potentiali clienti, dar a dus si la cresterea competitivitatii la nivel
de piata. Pentru piata solutiilor logistice, globalizarea a permis o crestere a cererii datorita cresterii
consumului la nivel mondial.
Cursul de schimb valutar fluctuatiile monedei nationale in raport cu EURO sau cu dolarul
american pot infuenta rezultatele companiilor romanesti. Astfel exportatorii pot beneficia de
castiguri din diferentele de curs prin deprecierea monedei nationale. In sens contrar, pot exista
anumite pierderi datorita activitatilor desfasurate pe piata interna.
Rata dobanzii la nivel economic - Politica BNR sustine mentinerea ratei dobanzii la un nivel optim
pentru imprumuturi. Competitivitatea ridicata din sector duce la strategii de dezvoltare a
companiilor, astfel ca rata dobanzii reprezinta un aspect ce trebuie exploatat.
Rata dobanzii de politica monetara (2015): 1,75 %
Forta de munca conditiile economiei romanesti, precum si calitatea mediului academic din ClujNapoca permit firmelor sa detina o forta de munca ieftina. In schimb, specificul companiilor
furnizoare de echipamente logistice necesita un personal specializat (costuri mari)
Rata de ocupare a forei de munc n Romnia este de 63%, a asea ca nivel din Europa, dintre
statele cu cele mai mici rate. Patru prioriti vizeaz aspecte privind capitalul uman. Asta nseamn

importana investirii n capitalul uman. Funcionarea pieei muncii necesit mbuntiri. Rata de
ocupare n Romnia a stagnat ntre anii 2007 i 2011, este vorba n special de situaia ocuprii forei
de munc n rndul tinerilor. Diferenele dintre rata general a ocuprii i cea din rndul tinerilor
este, n Romnia, de 16%, fa media european, de 10%.
Somajul rata ridicata a somajului permite companiilor sa detina un avantaj in ceea ce priveste
posibilitatile multiple de angajare, dar in acelasi timp si un dezavantaj avand in vedere costurile de
reorientare profesionala a posibililor angajati.
Rata omajului din Romnia a sczut cu 0,5%, ajungnd la un procent de 6,5% din totalul populaiei
active la finalul lunii ianuarie 2015, conform celor mai recente date publicate de Eurostat. Astfel,
numrul omerilor din Romnia a sczut de la 678.000 de persoane n luna ianuarie 2014, la
607.000 n luna ianuarie 2015.
Reducerea ratei omajului a fost mai accentuat n rndul brbailor (de la 7,7 la 6,8%) dect al
femeilor (de la 6,2 la 6,1%). n ce privete omajul n rndul tinerilor, dei rata este n scdere (de la
24,7% n ianuarie 2014 la 23,4% n octombrie 2014), ea continu s se afle peste media european
(21,8% n octombrie 2014, n scdere).
Datele Eurostat relev faptul c rata omajului n Romnia este cu 3,3 procente mai mic dect
media celor 28 de state ale Uniunii (9,8%) i cu 4,7 procente mai mic dect media celor 19 state
ale zonei euro (11,2%).
Pe ansamblul Uniunii, raportul arat c, n continuare, cea mai ridicat rat a omajului din Uniunea
European se nregistreaz n Grecia, unde 25,8% din populaia activ nu avea un loc de munc la
sfritul lunii noiembrie 2014. La polul opus, se situeaz Germania, cu o rat a omajului de doar
4.7%.
Fa de acelai trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a nregistrat o cretere cu 3,6% att
pe seria brut ct i pe seria ajustat sezonier. In perioada 1.I30.IX 2015, Produsul intern brut a
crescut cu 3,7%, comparativ cu perioada 1.I30.IX 2014, att pe seria brut ct i pe seria
ajustat sezonier.
Produsul Intern Brut date ajustate sezonier estimat pentru trimestrul III 2015 a fost de
178432,2 milioane lei preuri curente, n cretere n termeni reali cu 1,4% fa de trimestrul II
2015 i cu 3,6% fa de trimestrul III 2014.
Indicele gini: 26%.
Conform scenariului de baza al prognozei facute de BNR, rata anuala a inflatiei IPC ar urma sa
ajunga la 0,2% la finele anului in curs si la 1,9 la suta pentru finalul anului 2016. Aceste valori au
fost revizuite semnificativ in jos in raport cu proiectia anterioara (-1,9% pentru 2015 si -0,5%
pentru 2016) ca urmare a implementarii cotei reduse de TVA la produsele alimentare. Traiectoria
proiectata prevede scaderea ratei anuale a inflatiei la valori negative incepand cu trimestrul II 2015
si pana in trimestrul I 2016.
Fa c t o r i s o c i a l i
Structura demografica: Romnia are o populaie de 20 121 641 de locuitori i este de ateptat ca n
urmtorii ani s se nregistreze o scdere lent a populaiei ca urmare a sporului natural negativ.

Principalul grup etnic n Romnia l formeaz romnii. Ei reprezint, conform recensmntului din
2011, 88,9 % din numrul total al populaiei. Dup romni, urmtoarea comunitate etnic
important este cea a maghiarilor, care reprezint 6,5 % din populaie, respectiv un numr de
aproximativ 1 300 000 de ceteni. Dup datele oficiale, n Romnia triesc 665 000
de igani(romi).
Romnia a ocupat in 2015 locul 26 din 28 la nivelul Uniunii Europene n ceea ce privete prsirea
timpurie a sistemului de nvmnt, avnd n continuare una dintre cele mai mari rate ale
abandonului colar.
Astfel, peste 18% din romnii cu vrste cuprinse ntre 18 i 24 de ani care au absolvit cel mult
gimnaziul nu i-au exprimat n niciun fel dorina de a-i continua studiile.
La nivel european, mai prost la capitolul abandon colar stau doar maltezii i spaniolii, cu rate de
peste 20%, n timp ce germanii care au prsit coala nainte de vreme sunt de dou ori mai puini
dect romnii, iar n Polonia rata abandonului este de trei ori mai mic dect la noi, potrivit celor
mai recente date de la Eurostat.
Factori tehnologici:
Ciclu de viata si uzura tehnologica prelucrarea metalului presupune o tehnologie costisitoare si
greu de intretinut. Inovatiile tehnologice la nivel mondial pot contribui la cresterea costurilor
companiilor pentru a-si putea sustine in continuare activitatea la un nivel optim. Desi ciclul de viata
este relativ lung, costurie legate de modernizare sau reechipare sunt destul de ridicate.
Politica UE pt sprijinirea investitiilor in tehnologie - politicile UE sustin dezvoltarea ramurilor
industriale, astfel ca firmele pot beneficia de un suport financiar destul de important pentru
modernizarea liniilor tehnologice.
Fa c t o r i e c o l o g i c i
Legislatia mediului (reciclarea deseurilor) activitatile industriale au ca efect
poluarea mediului iar costurile aferente sunt ridicate. Orice modificare a
legislatiei mediului poate contraveni bunastarii financiare a companiilor.

Fa c t o r i l e g a l i
Legislatia privind ocuparea fortei de munca noile reglementari ale statului
sustin angajarea personalului necalifcat, a somerilor, precum si integrarea
absolventiilor
de
studii
superioare.
Comert international (reglementari si restrictii) reglementarile comertului
international au dus la crearea unui mediu proprice desfasurarii afacerilor prin
adoptarea unor norme comune la nivel mondial (taxele vamale, eliminarea
discriminarii,
egalitatea
intre
tari)
Legislatia privind capitalul strain in Romania Legea nr. 35 /1991 a dus la
posibilitatea de constituire de societati comerciale, filiale sau sucursale cu
capital strain.