Sunteți pe pagina 1din 38

Universitatea din Pitesti Facultatea de Stiinte Economice Specializarea: Management

PROIECT Management
Analiza Mediului Concurential la Nivelul Industriei de Mobila

Studenti:
Ciolacu Giuliano Marian Ioan Daniel Badescu Madalina - Gheorghe Alice -

Profesor coordonator:
conf.univ.dr. GRADINARU PUIU

-Pitesti-20131

Analiza Mediului Concurential la Nivelul Industriei de Mobila din Romania


Cuprins:
1) Analiza dinamicii la nivelul intregului domeniu de activitate..3 1.1) Dinamica inregistrata in ultimii 3-4 ani..3 1.2) Previziuni pentru urmatoarea etapa..4 2) Structura domeniului.6 2.1) Structura in raport cu produsele existente.6 2.2) Structura privind concurenta identificarea principalilor concurenti, cararcterizare, cote de piata, dinamica concurentiilor in ansamblu si pe segmente de piata;...6 2.3) Identificarea punctelor forte si slabe pentru principali concurenti......15 2.4) Identificarea de oportunitatii si amenintari......21 3) Utilizarea modelului lui Michael Porter pentru analiza nivelului concurential27 4) Concluzii. Aprecierea profitabilitatii/atractivitatii industriei de mobila...35 BIBLIOGRAFIE..38

Capitoulul ntai 1) Analiza dinamicii la nivelul intregului domeniu de activitate 1.1) Dinamica inregistrata in ultimii 3-4 ani
Incepand cu declansarea valului numit Marea Criza Economica volumul productiei de mobile in Romania a sczaut constatnt. Conform datelor furnizate de A.P.M.R. dinamica inregistrata in ultimii 4 ani este urmatoarea: - In 2009 valoarea productiei de mobila a ajuns la 1,940 miliarde euro (-5%) - In 2010 valoarea productiei de mobila a ajuns la 1,820 miliarde euro (-1.5%) - In 2011 valoarea productiei de mobila a ajuns la 1,780 miliarde euro (-2,2%) - In 2012 valoarea productie de mobila a ajuns s-a mentinut aproape la nivelul anului trecut din 2011 ( undeva peste 1,750 miliarde euro)
Grafic nr. 1 - Sursa: creatie proprie

2000 1950 1900 1850 1800 1750 1700 1650

Evolutia productiei de mobila la nivel national

2009

2010

2011

2012

Astfel conform datelor furnizate de Asociatiei Producatoriilor de Mobila Romani prezentate mai sus si illustrate in graficul nr. 1, rezulta o descrestere a valoarei productiei la nivel national, principalul factor fiind criza economica prin care tara noastra il parcuge care afecteaza puterea de cumparare a romaniilor in materie de mobila si astfel afecteaza si productia totala de mobila.

1.2) Previziuni pentru urmatoarea etapa


Cresteri pe piata de mobilier in 2013 Conform datelor Asocietiei Producatorilor de Mobila din Romania, in 2008 volumul productiei de mobila si partile acesteia a ajuns la 1,940 miliarde euro, in 2009 a fost de 1,847 miliarde euro (-5%), in 2010 de 1,820 miliarde euro (-1,5%), in 2011 de 1,780 miliarde euro (-2,2%), iar in 2012 mentinandu-se aproape de nivelul anului precedent. In 2013, productorii din industria mobilei iau totusi n calcul cresterea afacerilor, punandu-si sperantele si in revenirea consumului pe piata interna. Motivul acestor preconizri optimiste este faptul ca in 2012 s-au desfasurat peste 600 de licitatii publice in domeniul mobiler, cu o valoare estimata la 160 milioane lei. Exporturile de mobila din Romania au atins in ultimii ani maximul istoric, si vor continua sa creasca in 2013, principalele destinatii ale mobilierului romanesc fiind Germania, Franta, Italia, Marea Britanie si Olanda. Exporturile de mobila au crescut cu 17% anul trecut, la un nou nivel record, de 1,38 miliarde euro, in timp ce productia locala a stagnat la 1,82 miliarde euro, potrivit estimarilor asociatiei de profil. "Estimam in acest an o crestere de 12% a exporturilor si un avans de 8% al importurilor. Avansul ar putea fi chiar mai mare, dar nu vrem sa ne aventuram. Este extraordinar ca diferenta dintre exporturi si importuri depaseste un miliard de euro. De la an la an cresterea va fi mai mare", a declarat Aurica Sereny, presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR).

Pe piata interna de mobilier insa, consumul a scazut direct proportional cu cresterea importurilor, situatie deloc favorabila producatorilor romani. Piata interna a absorbit foarte putin, iar consumul a continuat sa scada in 2011. Este ingrijorator ca se reduce consumul din productia interna. Cei care s-au concentrat pe exporturi au avut de castigat - Aurica Sereny Tot Sereny mai declara: Vanazarile pe piata interna sunt sutinute fie de produse ieftine sau foarte ieftine, fie de mobilier de lux, in conditiile in care clasa medie a saracit. Unul dintre cei mai optimii oameni din industria mobilei (in privinta cresterii) este Dan ucu, cel care controleaz grupul Mobexpert. El i-a construit un scenariu optimist de plus 12% pentru acest an (2012), dup ce n 2011 ateptrile sale au fost confirmate de realitate. " n 2011, cifra de afaceri a Mobexpert a crescut cu aproape 3%, ntr-o pia care a sczut cu aproape 12%. Pe baza experienei din 2011, cnd am atins, aproape fr eroare, estimrile de la nceputul anului, am construit o strategie care s ne duc n acest an la o cretere de aproximativ 12%", a spus Dan ucu. La nivel de piata, insa, lucrurile nu au mers la fel de bine. Sucu estimeaza ca anul trecut s-a inregistrat o scadere de 12% a vanzarilor de mobila, iar in 2012 considera ca, in cel mai bun caz, va exista o stagnare. Piata mobilei evolueaza asemanator cu piata auto si nu cu cea a electrocasnicelor, spune Sucu, care a observat ca la nivelul curbelor de evolutie cele doua domenii au avut o traiectorie similara. In 2011, piata electronicelor si electrocasnicelor a fost in crestere, in timp ce piata auto a inregistrat o scadere de circa 10%. Explicatia similitudinii dintre achizitiile de masini si cele de mobila vine si din faptul ca, potrivit omului de afaceri, clientul inca vede mobila ca o investitie importanta. In plus, achizitia de mobilier poate fi amanata, chiar daca este necesara, in timp ce televizorul sau frigiderul trebuie inlocuite imediat, in cazul in care se strica. In aceste conditii, este necesara o repozitionare, lansarea unor noi tipuri de produse.

Capitolul Doi 2) Structura domeniului 2.1) Structura in raport cu produsele existente


La nivelul industrieie de mobila principalele firme concurente ofera o gama larga de de produse si anume: mobilier pentru living mobilier pentru bucatarie mobilier pentru dormitor mobilier pentru bai mobilier de teras i grdin de exterior) decoraiuni, covoare i corpuri de iluminat mobilier pentru birou

2.2) Structura privind concurenta Identificarea principalilor concurenti


La nivelulu industriei de mobila avem uramatoarel principalele producatoare de mobila de pe piata . ( vom analiza cele mai mari interprinderi de pe piata). Aceste interprinderi sunt: Italsofa Elvila Mobexpert Ikea

Descrierea firmelor concurente


Mobexpert este o reea naional de magazine i hipermagazine specializate n vnzarea de mobilier i decoraiuni interioare, destinate consumatorilor care doresc produse de calitate european la preuri accesibile.
6

Dan ucu a nceput afacerea Mobexpert n anul 1993, cu un magazin de mobilier de birou. Activitatea de producie a fost demarat n 1994 cu fabricarea scaunelor de birou, fiind apoi dezvoltate seciile de canapele i mobilier modern melaminic. n 1995, compania a nceput s distribuie prin reeaua proprie de magazine i mobilier importat de la mari productori europeni. Ulterior, achiziionnd de la Fondul Proprietii de Stat pachetele majoritare de aciuni de la trei importantefabrici de mobilier: Samus Dej, Ilefor Trgu Mure i Mobstrat Suceava, companiai-a dezvoltat activitatea de producie i export. Grupul Mobexpert cuprinde n prezent 10 fabrici n patru centre de producie din Bucureti, Dej, Trgu Mure i Suceava. printre acestea numrnduse: Samus Mex, Ilefor, Modulo Mex, Confo Mex, Ergo Mex, Mure Mex i MoldoMex. Dup ce a pornit n 1993 cu 4 angajai, n 2006 grupul are peste 4.500 de angajai. Mobexpert detine 18% din piata de mobilier de casa si 30% din cea a mobilierului de birou, ambele divizii ocupand pozitia de lider pe pietele de profil din tara. Oferta Mobexpert include mobilier de living, dining, dormitor, buctrii, bi, mobilier de teras i grdin, decoraiuni, covoare i corpuri de iluminat. Elvila Fondata de Dl. Viorel Catarama n anul 1990, Elvila este n prezent una dintre principalele companii din domeniul producerii si comercializarii mobilei din Romania. Compania deine o reea de retail de 23 de magazine proprii i 30 de uniti n franciz. Compania produce i comercializeaz mobil pentru cas i birou, adresndu-se prin colecia de produse categoriei de consumatori cu venituri mici spre medii i medii. Principalul concurent pe piaa de profil din Romnia este Mobexpert. n mai 2007, compania a fuzionat prin absorbie cu societatea de nchiriere a bunurilor imobiliare Camivex SA, controlat de Viorel Catarama. Italsofa este o divizie a companiei productoare de mobil Natuzzi (Natuzzi este cea mai mare companie de mobil din Italia i a fost nfiinat de omul de afaceri italian Pasquale Natuzzi. Sediul principal se afl la Santeramo in Colle, n provincia Bari, regiuneaApulia.) Aceasta firma ofera modele a caror design se realizeaza
7

exclusive in Italia si care se fabrica in fabrici moderne din Brazilia,China si Romania. Italsofa este o combinatie perfecta intre maiestrie si controlul asupra procesului de productie. Firma ofera maximum de confort si posibilitatea de a ne bucura de stilul italian. Ikea este o companie privat care comercializeaz mobilier casnic. Magazinul a fost inaugurat in Romania pe 21 martie 2007. Compania i distribuie bunurile prin intermediul magazinelor cu depozite cu vnzare, care conin mobil i decoraiuni contemporane; IKEA urmrete ieirea din convenional, dar cel mai larg ntlnit atribut este acela c cele mai multe piese de mobilier i accesorii sunt asamblate de ctre cumprtor. Mobilierul este asociat des cu designul interior realizat din materiale sustenabile Lanul are 338 de magazine n 43 de tari, majoritatea n Europa, iar restul n Statele Unite, Canada, Asia i Australia. Peste 20 de magazine au fost dechise n anul 2005. IKEA este unul dintre puinele lanuri comerciale care are puncte de desfacere n Israel cat i n alte ri din Orientul Mijlociu. Catalogul "IKEA", care conine aproximativ 12.000 de produse este tiprit n 211 milioane de exemplare (2012) n toat lumea, este gratuit i este distribuit direct la u sau n csua potal gratuit, fiind disponibil i n magazinele IKEA.

Dinamica concurentiilor in ansamblu si pe segmente de piata Dinamica pricpalior concurenti pe ansambulu de piata pe intregul sector
de piata principalii concurenti (cei care reprezinta cea mai mare pondere in industria de mobila, si anume, Ikea, Mobexpert, Elvila si Italsofa) inregistreaza o dinamica a vanzarilor interne mai lenta vanazarile pe piata interna sunt sutinute fie de produse ieftine sau foarte ieftine, fie de mobilier de lux, in conditiile in care clasa medie a saracit. (Aurica Sereny). Principalul factor al acetei incetiniri a dinamicii vanzarilor este, dupa Sereny, reprezentat de clasa de mijloc care a saracit. Saracirea clasei medi duce la distorsiuni in ceea ce priveste si repartitia de concurenti in orice segement de piata, de aceea in industria de mobila avem aceasta ruptura intre firmele de top si cele de nivel inferior, firmele de mijloc

fiind destul de restranse sau chiar deloc; in conditiile in care o firma de top cumpara din aceste firme in scopuri de marketing si extindere. Rolul clasei de mijloc la nivelul interprinderilor este crucial, deoarece ele asigura un echilibru pe segmentul de piata, fiind situate la jumatatea distantei dintre frimele de top si cele de rang inferior, acestea ajuta la mentinerea echilibrului economic prin slabirea puterii monopolului pe piata respectiva, astfel asigurand o concurenta egala pentru toate interprinderilie care activeaza pe un segment de piata (in cazulu de fata fiind cel de mobila.)

Dinamica principalilor concurenti pe segmente de piata (diversificarea


mobilierului produs, de exemplu la categoria de mobilier de dormitor care la care firma dintre cele concurente care domina vanzariile etc.) Vom analiza principalii concurenti prin prisma produselor oferite, si anume, prin mobilier de drormitor, mobilier de bucatarie si canapele ( vom pune aspecte legate de pretul minim si maxim al fiecarui produs pentru fiecare firma analizata, cum ofera firma respectiva produsul analizat si in final cateva aspecte legate de dinamica pe segmente de piata.) Pentru mobilier de dormitor, Elvila are preturi cuprinse intre 1302 RON si 7460 RON. Ikea si Mobexpert ofera mobilierul de birou sub forma de set separat, pe cand Elvila ofera setul complet de dormitor. Pentru mobilierul de bucatarie (setul complet), Elvila are preturi cuprinse intre 1702 RON si 4621 RON, Ikea are preturi cuprinse intre 903 RON si 12.880 RON iar Mobexpert ofera setul complet de mobilier de bucatariel la preturi cuprinse intre 2782 RON si 11.554 RON. Din acest punct de vedere oferta celor de la Ikea este cea mai flexibila deoarece cuprinde preturi exinste la o gama larga de consumatori. Pentru capapele, toate cele trei frime au o oferta care cuprinde o gama larga si diversificata (canapele de piele naturala, coltare, canapele cu mecanism, canapele sub 3500 lei aceasta oferta promotionala ii apartine firmei Mobexpert.)
9

Analizand preturile (prin prisma canapelelor din peile naturala), Elvila are preturi cuprinse intre 799 si 3272 pentru un set simplu, pentru un set de mai multe capapele pretul maxim fiind de 8696 RON; Ikea ofera canapelel la preturi cuprinse intre 1299 si 7000 lei, pe cand Mobexpert are preturi incepand de la 2995 pana la 7837 lei. Ca o scurta observatie produsle oferite (canapele) sunt asemanatoare in privinta gamei diversificate, dar sunt diferite la preturi in functie de firma, cea mai avantajata fiind frima Elvila care ofera preturi de la 799 lei. In general la toate tipurile de mobilier oferite exista o diferentiere prin acivitatea promotionala, produsele oferite de catre concurenti fiind, in general, asemanatoare si fiecare concurrent domina unul sau mai multe subsectoare (exemplu: mobilier de bucatarie, living, exterior etc.) La nivelul dinamicii principaliilor concurenti pe segmente de piata, oferta de produse cu care principalii concureti este asemanatoare, insa, activitatea promotionala difera de la o firma la alta; dar privind sub aspectul preturilor, concurenti incearca sa domine anumite subsectoare ( daca Elvila este avantajata la oferta de canapele din peile naturala, Mobexpert este avantajata la capitolul activitae promotionala prin programul canapele sub 3500 lei, Ikea este avantajata la oferta de mobilier de bucatarie) prin oferirea de produse similar cu ale concurentiilor (sau asemanatoare) la preturi mai joase. Astfel la firmele de top apare concurenta de dominare prin preturi joase, ceea ce face ca la nivel de top concurenta sa fie una destul de puternica, dar privind la nivelul intregi industri (in capitolul trei) vom vedea ca aceasta concrenta nu este uniforma.

10

Cote de piata
Cotele de piata ale pirncipalilor producatori de pe piata industriei mobilei sunt urmatoarele: Pentru firma Italsofa avem o cota de piata de 8,2% Pentru firma Mobexpert avem o cota de piata de 15,3% Pentru firma Elvila avem o cota de piata de 16,9% Pentru firma Ikea avem o cota de piata de 11,6%

*) De mentionat faptul ca in calulul cotelor de piata s-a luat in considerare volumul total al vanzariilor (din 2011) la nivelui intregii industrii de 980 milioane euro.
Grafic nr. 2

Cotele de piata ale principalilor conurenti de pe piata

Italsofa Mobexpert Elvila Ikea

Analizand cotele de piata ale principalilor competitori pe piata (conform graficului nr. 2) , se observa faptul ca dominanta este firma Elvila cu o cota de piata de 16,9 procente, pe cand la capatul opus avem firma Italsofa cu o cota de peste 8 procente (8,2%)

11

Cotele de piata ale principalilor competitori de pe piata mobila, sunt destul de apropriate, astfel, concurenta este acerba (doar la nivel de top), iar monopolul este impartit de catre aceste firme. Evolutia cotelor de piata ale principaliilor concurenti (2008-2011) (tabel nr.1) 2008 Ikea Mobexpert Elvila Italsofa 10 18.7 21.1 7.5 2009 % 10.6 17.4 20.8 6.3 10.4 16.1 17.8 10.8 11.6 15.3 16.9 8.2 2010 2011

Evolutia cotelor de piata ale principalilor concurenti (reprezentare grafica)


25

20

15

Ikea Mobexpert

10

Elvila Italsofa

0 2008 2009 2010 2011

Grafic nr. 3

12

Pozitia produselor produsele de mobilier au o pondere mica in totalul


cheltuielilor populatiei lunare, conform datelor furnizate de institutul national de statistica, cheltuielile totale de consum ale gospodariilor pentru achizitionarea de mobilier, dotarea si ntretinerea locuintei reprezentau in 2007 un procent de 4.6 uramand un trend ascendant dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos:

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf

n anul 2007, cheltuielile pentru consumul alimentar au detinut, pe ansamblul gospodariilor, o pondere de 35,8% din totalul cheltuielilor banesti de consum. n medie, pe total gospodarii, ponderea cheltuielilor pentru marfuri nealimentare a fost de 35,4%, iar cheltuielile pentru servicii au nregistrat o pondere de 28,8%. Astfel achizitia de mobilier intr-o gospodarie reprezinta un procent care creste de la an la an (2005 3.8%, 2006 4.0% si 2007 - 4.6%), dar asa cum vom observa tendinta de achizitie este una superficiala, deoarece pe piata interna romanii cumpara mobila ieftina.

13

Sursa: http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre_%202012.pdf

n perioada 2008-2011, produsele agroalimentare si bauturile nealcoolice au deinut ponderea cea mai ridicata n totalul cheltuielilor de consum (41,7%) n crestere cu 0,8 puncte procentuale fa de anul 2008. Tendinta crescatoare se mentine si daca acestea sunt asociate cu cheltuielile pentru locuinta si ntreinerea acesteia (de la 61,3% n anul 2008 la 62,0% n anul 2011). Daca in cazul perioadei 2005-2007 cheltuilelile pentru achizitionarea de mobilier urmau un trend ascendant, care, daca ar fi urmat aceea linie industria de mobila ar fi avut o pondere mai insemnata in totalul cheltuielilor poplultiei. Dar in perioada 2008-2011 (conform anuarului statistic din 2012 furnizat de inesse) se observa o scadere de la an la an, daca in 2008 cheltuielile toatle pentru achizitia de mobilier erau de 4.8% (in crestere cu 0.2 procente fata de anul 2007) in anii urmatori cheltuielile s-au diminuat, ceea ce se reflecta in procente printr-o scadere cu 0.2 in 2009 (4.6%) si o scadere cu 0.8 procente fata de 2008 respectiv 0.6% fata de 2009 pentru anii 2010, 2011. 2008 a reprezenta ultimul an al unui trend crescator inceput in 2005, in care cheltuielile pentru achizitia de mobilier au crescut cu 1 procent (pe o perioada de 3 ani).
14

Motivul principal al scaderi cheltuielilor populatiei pentru achizitia de mobila il reprezinta criza economica, care afecteaza toate ramurile industriale, astfel consumatorul este nevoit sa renunte la o parte din cheltuieli in favoarea a ceea ce ii este strict necesat.

2.3) Identificarea punctelor forte si slabe pentru principalii concurenti Mobexpert a) Principalele puncte tari ale firmei Mobexpert sunt Tehnologii avansate
Sisteme noi de productie Consiliere specializata Vanzare in rate Gama larga de produse de Calitate Lider pe piata de mobilier din Romania Desfasoara activitate de export Detine experienta in domeniu Acorda garantii clientilor Lipsa canalelor de distribuie pe piaa intern

Detalierea pnctelor tari Unul dintre punctele tari ale firme il constituie gama larga de produse. Noile modele acopera prin linii si cromatica toate stilurile, ncepand de la cel classic (declinat n variantele clasic, rustic si case de vacanta), trecnd prin contemporan (n variantele contemporan, natural si tendinte) pna la cel urban. Canapelele din noua colectie sunt n proportie de 65% n zona de piele si n proportie de 35% n zona de stofe pretioase sau combinatii de stofe cu piele.

b) Principalele puncte slabe ale firmei Mobexpert sunt:


Lipsa canalelor de distribuie pe piaa intern Promovarea insuficient a produselor pe piata externa
15

Numarul insufficient pe personal specializat Numarul redus al tehnologiilor nepoluante O problema cu care se confrunta Mobexpert, si nu numai, o reprezinta migratia fortei de munca specializata in strainatate.

Elvila a) Principalele puncte tari ale firmei Elvila sunt:


Preturi mici Interactive Planner Gama variata de produse Discount-uri in functie de valoarea facturii Consultanta si proiectare Vanzare in rate

Detalierea punctelor tari Pe baza anazlizei punctelor tari prezentate mai sus, se observa faptul ca (ca si in cazul firmei Mobexpert) printre principalele puncte tari se numara vazarea in rate a produselorn la care se adauga un discount in functie de valoarea facturii. b) Principalele puncte slabe ale firmei Elvila sunt: Lipsa ofertei de decoratiuni interioare Necontinuitatea gamelor Numarul insuficient pe personal specializat Numarul redus de magazine si hipermagazine specializate in vanzare de imobilier

Detalierea punctelor slabe Ca si in cazul Mobexpert, principalul generator de punct slab il reprezinta migratia fortei de munca specializata in strainatate.
16

Italsofa a) Principalele puncte tari ale firmei Italsofa sunt:


Materiale de calitate Produse cu un design special si de calitate superioara Gama variata de produse Mare extindere pe piata externa

b) Principalele puncte slabe ale firmei Italsofa sunt:


Lipsa magazinelor proprii deschise in Romania Nepromovarea firmei Existenta a unei fabrici de productie in Romania

Ikea a) Principalele puncte tari ale firmei Ikea sunt:


- A dezvoltat un brand puternic cunoscut la nivel internaional ceea ce i ajut s atrag o mulime de clienti. - Are un pre unic pentru sistemul de valori n cazul n care clienii primesc mobilier stil modern , nc funcional pentru preul cel mai sczut. - Are grade de cunotine de specialitate pentru o parte din mobilier pe care il vinde care ar putea necesita asisten special ca instalaii de buctrie i articole similare. - IKEA a meninut parteneriate pe termen lung cu furnizorii si. Acest lucru asigur materiale de inalta calitate la un pre accesibil. - Varietatea de produse : orice necesitate este satisfacuta de magazinele Ikea. Linia de produse oferita, acopera mobilarea intregii case, nemaifiindnecesara apelarea la diferite magazine de specialitate. - Varietatea modelelor clasice, moderne si in acelasi timp functionale

17

- Combinarea bunului gust cu optim de calitate si functionalitate, la un prea accesibil oricarui segment de consumatori.

b) Principalele puncte slabe ale firmei Ikea sunt:


- Este o companie global, astfel nct standardele de produs pot fi dificil de mentinut. - Strategia unica de afaceri IKEA prezinta o lipsa de o baza de servicii adecvate pentru clieni, care este crucial pentru supravieuirea unei afaceri n lumea de astzi. - IKEA ar trebui s se asigure c se dezvolt o buna baz de servicii pentru clieni pentru a asigura satisfactia maxima a clientilor.

Pentru a scoate in evidenta tipul de strategie pe care interprinderea (Mobexpert) il va adopta, vom folosi modelul S.W.O.T. cantitativ. Avand in vedere faptul ca trebuie sa analizam puntele forte si cele slabe, vom folosi Matricea de Evaluare a Factorilor Interni (M.E.F.I.) in care vom analiza aspectele care tin de climatul intern al organizatiei si vom preciza puterea globala interna a frimei (PGIF)

18

Matricea de Evaluare a Factorilor Interni a Mobexpert Nr. Curent Factori Interni Coeficient de importanta ( ) 0,3 Nota acordata Punctaj Ponderat ( * ) 0.9

1.

Calitatea managementului

2.

Nivelul de satisfactie al clientilor Controlul calitati

0.2

0.8

3.

0.1

0.2

4.

Plata datoriilor

0.15

0.45

5.

Rata profitului

0.15

0.15

6.

Pregatirea personalului

0.1

0.2

PGIF

=1

2.7

Notele acordate N = *14+ reprezinta: N = 1 factor foarte slab N = 2 factor slab N = 3 factor forte N = 4 factor forte major
19

Puterea globala interna a firmei este astfel egala cu 2.7 Interpretare: Dupa cum se poate oberva factorul forte major il reprezinta nivelul de satisfactie al clientiilor, ceea ce reflecta expansiunea rapida intr-un interval de timp destul de mic al Mobexpert. Calitatea mangementului este un punct forte (N = 3) ceea ce arata faptul ca firma are unele rupturi in ceea ce priveste calitatea si aplicarea mangementului la intreg sector de activitate.

20

2.4) Identificarea de oportunitati si amenintari


Mobexpert Principalele oportunitati ale firmei producatoare de mobile, Mobexpert sunt: Pia stabil Multiplicarea numarului de spatii Transparenta pietei Reducerea taxelor vamale pentru produsele importate in afara spatiului UE Tendina clienilor externi de a achiziiona produsele de mobilier ale firmelor din Romnia Una din oportunitatile firmei o constituie cresterea numarului de constructii pentru clasa medie si facilitatile pentru creditele pentru locuinte. Informatii privind reducerea taxelor vamale pentru produsele importate din afara spatiului UE precum si cresterea veniturilor populatiei reprezinta oportunitati pentru cresterea vanzarilor firmei. Principalele amenintari ale Mobexpert sunt: Scumpirea utilitatilor(energia) si a materiei prime Cresterea salariilor angajatilor Fluctuatia cursului valutar O amenintare este reprezentata cresterea constanta din ultimii ani a costurile Cu materii prime si costurile cu forta de munca, estimarile firmei Mobexpert aratand ca, pana in 2011, costurile cu forta de munca aproape se vor dubla, iar costul materiei prime va cunoaste o crestere anuala de aproximativ 10%. Aceste 9 cresteri se vor reflecta obligatoriu in pretul mobilei de pe piata romaneasca. Reprezentantii Mobexpert apreciaza ca, pana in 2011, vom asista la o scumpire, in medie, cu 30% a mobilei in Romania, poate chiar mai mare pentru produsele care implica mai multa manopera cum ar fi mobilierul din lemn masiv.

21

Elvila Principalele oportuniutati ale Elvila sunt uramatoarele: Se adreseaza in special categoriei de consumatori cu venituri mici spre medii i medii Dorinta de a deschide francize in mai multe orase din tara Exigentele si obiceiurile de consum ale clientului roman se schimba, avantajand magazinele ce practica un comert civilizat, intr-un ambient placut Dezvoltarea capacitatii de productie si comercializare, prin achizitii de fabrici de mobila si prin dezvoltarea suprafetei de vanzare. Faptul ca se adreseaza clientiilor cu venituri mici spre medii si medii, Elvila a castigat o categorie importanta de clienti. Aceasta strategie de marketing a facut din Elvila cea care detine cea mai mare cota de piata la ora actuala de aproape de 17 procente (16.9%), dar piata de mobilier, asa cum vom demonstra in capitloul trei este una nestabila din acest punct de vedere. Principalele amenintari ale Elvila sunt uramatoarele: Criza economica globala care a dus la reducerea comenzilor Fluctuatia raportului leu-valuta; Scumpirea utilitatilor(energia) si a materiei prime Italsofa Principalele oportuniutati ale Italfosa sunt uramatoarele: Faptul ca este un brand cunoscut la nivel International (datorita grupului Natuzzi) Transparenta pietei

22

Principalele amenintari ale Italsofa sunt urmatoarele: Neincrederea acordata de clienti romani Fluctuatia cursului valutar Rivalitatea cu frimele romanesti de top de pe piata Ikea Principalele oportuniutati ale Ikea sunt uramatoarele: Este un brand cunoscut la nivel international Existenta unu designer propriu Dispune de un restaurant cu 1.500 de locuri Ofera un mix intre mobilier de calitate si servici

Principalele amenintari ale Ikea sunt urmatoarele: Rivalitatea cu firmele romanesti Scaderea puteri de cumapare de mobilier pe piata interna Scumpirea utilitatilor(energia) si a materiei prime Astfel, dupa cum se poate oberva, multe dintre oportunitatiile si amenintarile prezentate ale firmelor de top de pe piata de mobilier au puncte commune, ceea ce arata faptul ca aceasta piata la nivel de top are un potential de profit mare, dar si concurenta este pe masura; inexistenta un lider absolut (neexistenta unui monopol) face ca lideri de piata sa fie temporary (pe perioade scurte de timp) iar la nivel de piata, aceasta aflandu-se intr-o dinamica de dezvoltare continua. In continuare vom folosi Matricea de Evaluare a Factoroilor Externi (M.E.F.E) , care analizeaza aspecte ce tin de climatul extern si la care vom calcula puterea globala externa a firmei (PGEF), care impreuna cu PGIF ne v-a da tipul de strategie de care are nevoie Mobexpert la ora actual tinand cont de factori interni si externi sip e baza notelor acordate fiecarui factor in parte.

23

Matricea de evaluare a factorilor externi a Moebexpert Nr. Curent Factori externi Coeficient de importanta ( ) 0.3 Nota acordata Punctaj Ponderat ( * ) 0.6

1.

Scaderea puterii de cumparare

2.

Tendintele de crestere ale principalilor competitor Diversificarea produselor

0.1

0.1

3.

0.2

0.8

4.

Scaderea puterii de vanzare

0.3

0.6

5.

Extinderea pietei de desfacere

0.2

0.8

6.

Inflatia

0.1

0.2

PGIF

=1

3.1

Notele acordate N = *14+ reprezinta: N = 1 factorul reprezinta un pericol grav

24

N = 2 apreciere medie la factorul respectiv N =3 raspuns peste medie al firmei N = 4 firma se comporta corespunzator in raport cu factorul dat Interpretare: Pe baza analizei prezentate mai sus putem deduce faptul ca extinderea pietei de desfacrere reprezinta factorul la care firma Mobexpert se comporta corespunzator, de altfel, firma a initiat in ultimii ani un plan de marketing complex, care continua si in present, prin care inceraca sa isi exindta numarul de magazine la nivel national. Puterea globala interna a firmei este egala cu 3.1, ceea ce impreuna cu puterea globala interna a firmei de 2.7 rezulta o strategie de crestere la nivelul intregii interprinderi.

Amenintari Oportunitati

Strategi de depasire a slabiciunilor (IV)

Strategi de crestere (I)

Strategi de restrangere (III)

Strategi propulsive in conditii de risc (II)

Puncte slabe

Puncte forte

25

Deoarece pe piata de mobilier nu exista un monopol absolut, aceeasta fiind impartit de catre 5-6 firme de top (dintre care doua sunt de origine straina Italsofa - Italia si Ikea Suedia) iar restul firmelor fiind de talei medie si mica, nu puteam avea o strategie de depasire a slabiciunilor ( care ar presupune fie existenta unui monopol absolut, in care firma respectiva, fiind lider de piata poate opta spre perfectionarea sa, prin depasirea slabiciuniilor, fie neexistenta unui monopol ci al unui monopol la intreg domeniu de activitate/pe intreaga piata), in schimb ar fi necesara o strategie de restrangere, deoarece scazand puterea de cumparare a mobilei pe piata romaneasca, extinderea de noi lanturi de magazine nu ar fi indicata, dar asa cum an prezentat in capitolul unu, Mobexpert a avut o crestere semficativa pe o piata in scadere cu 12 procente: " n 2011, cifra de afaceri a Mobexpert a crescut cu aproape 3%, ntr-o pia care a sczut cu aproape 12%. Dan Sucu. Plus in anul curent (2013) se prognozeaza diverse cresteri atat pe piata de mobilier cat si la nivelul firmei Mobexpert; ceea ce face ca strategia de crestere sa fie relevanta si optima in conditiile date.

26

Capitolul Trei
Utilizarea modelului lui Michael Porter pentru analiza nivelului concurential

Noi poteniali intrai n sector

(1)
Concurenii din sector - rivalitatea ntre concurenii existeni

Furnizori

(2)

(3)

Clieni

(5)
sd

(4)
Produse de substituie

Aceste forte sunt: 1 amenintarea noilor sositi 2 puterea de negociere a furnizorilor 3 puterea de negociere a clientilor 4 amenintarea produselor de substitutie 5 concurenta din sector
27

1 Amenintarea noilor sositi Amenintarea din partea unor compani


noi care doresc sa intre intr-o industrie inseamna diminuarea cotei de piata pentru companiile existente. De aceea pentru aprofundarea acestora se presupune studierea corelata a intrarilor si iesirilor potentiale din cadrul domeniului de activitate, sub raportul nivelului barierelor existente in ambele cazuri. Astfel: dac ambele bariere de intrare i de ieire sunt mici, veniturile sunt stabile, dar mici pentru c firmele intr i prsesc uor, fr restricii sectorul respectiv, exist un risc ridicat sub raportul gradului de concuren; dac barierele de intrare sunt mici, iar cele de ieire mari, firmele intr uor atunci cnd conjunctura este favorabil, dar ies greu, n aceste condiii, oferta de produse depete capacitatea de absorbie a pieii, reducndu-se nivelul profiturilor pentru toi competitorii; cel mai bun i atractiv sector este acela n care barierele de intrare sunt nalte, iar cele de ieire sunt mici; astfel, se intr greu i se prsete uor domeniul n caz de recesiune; dac ambele bariere sunt nalte, potenialul de profit este ridicat, dar prezint un risc mare deoarece este ngreunat ieirea din sector atunci cnd ritmul de cretere a activitii i posibilitile de obinere de profituri devin stabile sau chiar ncep s scad. La nivelul industriei de mobila, dintre toate tipurile de bariere de intrare si iesire prezentate mai sus, cel de-al doilea tip de bariere este cel care reflecta cel mai bine piata de mobilier; si anume, noi firme de mobila pot intra usor in industrie atunci cand conjunctura este favorabila, dar ies greu; astfel oferta de produse de mobilier depaseste capacitatea de absortie a pietei, astfel noi intrati pe piata reduc nu doar nivelul de profitului lor, ci si al tutoror competitorilor. Nivelul descrescator al valoarei productiei de mobila din ultimii 4 ani se poate datora si acestui aspect, si anume, numarului mare de noi intrati.

28

2 Puterea de negociere a furnizorilor - Un domeniu nu este atractiv


dac furnizorii firmei au posibilitatea de a crete preurile resur- selor oferite i de a reduce cantitatea livrat. In industia de mobila puterea de nogociere a furnizorilor nu este semnificativa, un factor important fiind faptul ca indiustria de cherestea este destul de diversificata si raspandita. Puterea de negociere afurnizoriilor este mica deoarece: produsele (materia prima pentru mobila) sunt usor de inlocuit, produsele oferite de furnizori nu sunt imporatnte pentru clienti, numarul de furnizori nu este redus.

3 Puterea de negociere a clientilor Un domeniu de activitate nu este


atractiv atunci cand client au o putere de negociere. L-a nivelul industriei de mobila clientii nu au o putere de negociere semnificativa deoarece, nu se cumapara cantitati importante de mobila (pe piata interna) in raport cu vanzarile producatorilor de mobila; mobila nu detine o pondere insemnata in valoarea totala a cheltuielilor ( datorita faptului ca puterea de cumparare la nivel national a scazut constant din 2008 pana in present, consumatorii opteaza pentru produse de strict necesar si care sunt la costuri cat mai reduse) Datorita acestui aspect, lipsa puterii semnificative de influentare a clientilor, industria mobile este un domeniu atractiv, ceea ce reflecta numarul mare de noi intrati pe piata (conform datelor APMR, in present sunt peste 400 de firme producatoare de mobila).

29

4 Amenintarea produselor de substitutie - Un domeniu nu este


atractiv dac se caracterizeaz prin existena unor nlocuitori actuali sau poteniali ai produselor. Ei determin formarea unor plafoane ale preurilor ce pot fi obinute ca urmare a faptului c o parte din cererea existent migreaz spre produsele substituente. Firma trebuie s urmreasc n permanen evoluia preurilor la produsele nlocuitoare. O scdere a acestora determin o diminuare a cererii i, n funcie de aceasta, a preului i profitului pentru produsele substituite ( de baz ). La nivelul general al industriei, substitutia fabricatelor din mobila este neglijabila, adica piata este protejata de aparitia de noi produse fabricate la preturi mai mici si de calitate mai slaba, deoarece costurile cu materie prima sunt mai ridicate ca in cazul altor produse de substitutie, costurile cu echipajele necesare fabricarii de mobila sunt ridicate si spre deosebrie de alte produse (produse alimentare, imbracaminte, incaltaminte etc.) mobila nu poate fi usor substituita cu un alt produs similar. Din acest punct de vedere piata de mobilier interna este una stabila si de incredere, ceea ce releva numarul mare in materie de mobila pe care Romania il exporta in vestul Europei.

5 Concurenta din sector


Concurena este mai intens atunci cnd: n domeniu opereaz concureni numeroi, care au fore concureniale sensibil egale nu exist un lider i ocup poziii solide; se nregistrez un ritm sczut de dezvoltare a sectorului de activitate un domeniu aflat n cretere este mai puin stresant; costurile fixe ocup o pondere nsemnat n structura costurilor specific domeniului - capaciti de producie i logistic mari, care impun investiii deosebite ce pot fi recuperate doar prin volume mari de producie i cote de pia ridicate;

30

exist o difereniere slab a produselor oferite de concureni atributele de difereniere nu reprezint un criteriu important pentru opiunea de cumprare a clienilor, acetia putnd s migreze uor de la un productor la altul; existena unor bariere mari de ieire din sector, ceea ce nu permite slbirea presiunii concureniale prin prsirea sectorului de activitate n caz de declin; nregistrarea unor mize strategice importante, cum sunt cele de repoziionare pe un domeniu profitabil, de cucerire a unor segmente poteniale de pia, de fuziuni i achiziii cu efecte estimate favorabile Analizand aceste aspecte in cadrul industriei de mobila avem urmatoarele carcateristici ale intregului sector de activitate: Pe piata de mobila opereaza numerosi concurenti, dar fortele concurentiale ale acestora nu sunt sensibil egale; Ana Grosu, reprezentanta Mobexpert, este de prere c, pentru moment, concurena nu se resimte foarte puternic la nivel de top. "Suntem lideri pe segmentul nostru i, deocamdat, presiunea competiional nu este foarte puternic. Ofertele celorlali juctori din pia intesc alte segmente de clieni sau exercit o presiune competiional parial pe oferta noastr. Linia de for a strategiei Mobexpert o reprezint orientarea spre client i toate eforturile noastre sunt focusate n aceast direcie." (la nivelul industriei de mobila avem doua mari clase de producatori: cei de top care sunt putini si cei de nivel inferior care sunt mai numerosi), nu exista un lider de piata absolut (din datele prezentate la capitolul doi, dupa cota de piata Elvila detine cel mai mare procentaj, dar Mobexpert in ultimi ani a inregistrat un trend ascendent in ceea ce priveste vanzarile interne de mobilier, in 2011 inregistrand o crestere a cifrei de afaceri de aproape 3%, ntr-o pia care a sczut cu aproape 12%, ceea ce releva faptul ca piata de mobiler este un sector in care liderii de piata nu pot ocupa poziti solide pe termen lung) La capitolul inregistrarea unui ritm mai scazut de dezvoltare a sectorului de piata, industria de mobilier nu se incadreaza, deoarece firme precum Ikea au Mobexpert au un ritm de dezvoltare accelerat, acestea dezvoltandu-se fie ca arie geografica (prin infiintarea de noi magazine in diverse puncte
31

strategice ale tarii) fie in materie de produse oferite in care produsele devin din ce in ce mai dezvoltate si mai diversificate, aceasta dezvoltare a produselor fiind si o consecinta a faptului ca societatea se afla intr-un ritm alert de dezvoltare, astfel firmele sunt nevoite sa tina pasul sau chiar sa fie inaintea schimbarilor pentru a putea fie supravietui fie castiga teren inaintea rivalilor. Costurile fixe ocupa o pondere mare in structura costurilor la nivelul industriei de mobila ceea ce duce la capaciti de producie i logistic mari pentru a putea castiga teren in fata concurentiei pe piata de mobilier. Aceste cantitati de mobilier produse impun investiii deosebite din partea interprinderilor astfel incat acestia sa poata face fata trendului progesiv al concurentei. O problema cu care se confrunta firmele de top din industrie, o reprezinta scumpirea ascendentara din ultimi ani a materiei prime necesare pentru producerea de mobila (cherestea). Aceasta scumpire a materiei prime face ca costurile fixe sa acopere o arie mai mare din totalul costurilor interprinderilor respective. Efectul opus al acestor scumpiri si al faptului ca, costurile fixe reprezinta o pondere mai mare in totalul costurilor care a constituit un feed-back negativ pe piata interna de a industriei de mobila. Principalii comercianti, pentru a putea suprevietui pe acest segment de piata, au trebui sa se axeze in doua directi difertite: pe piata interna si pe piata externa (exporturi pe piata U.E.) , astfel, pe piata interna au trebuit sa se axeze in special pe producerea de mobilier ieftin (in care costurile fixe si cele cu materia prima sunt mici) iar pe piata U.E. au trebuit sa se axeze pe exportarea de mobilier de lux. Din cele prezentate rezulta faptul ca, la nivelul industriei de mobile, apare o ruptura in ceea ce privesc vanzarile de mobila, ceea ce duce la scaderea profiturilor comerciantilor pe piata interna, la diminuare volumului de productie si la restrangerea numarului de fabricanti de mobila. Iuliu Moldivan a sesizat acest lucru in urma diminurii volumului de producie, firmele romneti s-au redus considerabil. Acum patru ani erau cam 6000, acum sunt cam 2000-2500 de firme dar doar 10-15%
32

conteaz n industria mobilei. Acesta rupura este reflexia a ceea ce se intampla pe piata economica interna in ultimi 5 ani de zile, activitate ce a slabit clasa de mijloc pana la disparitie. Disparitia trepata a clasei de mijloc in economia interna din ultimi ani, a dus la aceste rupturi intre clasele bogate si cele sarace, iar comercianti au trebuit sa adopte noi strategi (fie producerea de mobilier ieftin destinat consumului intern, fie producerea de mobilier de lux destinat cu precadere comertului extern) pentru a putea sa ramana pe piata. Aparitia acestui feed-back negativ (reactie la slabirea clasei de mijloc si scaderea puterii de cumparare a cetatenilor) din economie a afectat toate ramurile industriale. Diferentierea produselor oferite de pirncipali concurenti de pe piata de mobila cuprinde o gama de produse asemanatoare daca privim sub aspectul produselor de mobila generale (mobiler de dormitor, bucatarie, living etc.) ceea ce, aparent, face ca sectorul de piata sa fie, la nivel de top, unul cu forte de concurenta egale, in care clientul poate migra usor de la un producator de mobila la altul; dar daca privim sub aspectul preturilor situatia se schimba, deoarece asa cum am aratat la dimamina concurentilor pe sectoare (capitolul doi) produsele oferite au preturi care difera de la un producator la altul, iar cum consumatorul tinde sa achizitioneze bunul cel mai ieftin, apare o concurenta prin preturi. Existenta unor bariere de iesire mari din sector. Asa cum am prezentat la subpunctul unu al capitolului trei (amenintarea noilor intrati) piata de mobila se caracterizeaza prin existenta unor bariere de intrare in sector mici si bariere de iesire mari. Transpunand la nivelul industriei de mobilier acest concept reflecta intocmai situatia de pe piata din ultimi ani, astfel daca o firma paraseste domeniul de activitate presiunea concurentiala nu scade ci ramne aceeasi, scazand astfel profiturile tuturor producatorilor. Din cele aratate rezulta ca sectorul de piata de mobilier este unul in care concurenta este intensa. Dar asa cum am mai mentionat acest tip de concurenta acerba, la nivelul industriei de mobila, se regaseste doar la nivel de top.
33

La capitolul de inregistrare a unor mize strategice importante, principali producatori de pe piata au cautat sa isi extinda activitatea atat la nivel national (deschiderea de noi magazine Mobexpert in .) cat si peste granite (cum este cazul Mobexpert care detine magazine si in Bulgaria)

34

Capitolul Patru Concluzii. Aprecierea profitabilitatii/atractivitatii industriei de mobila.


In conluzie, industria de mobila de pe piata romaneasca, se afla intr-un decalaj atat in privinta vanzarilor cat si a profiturilor, ceea ce a dus la o restrangere de firme producatoare dupa cum Iuliu Moldivan mentiona faptul ca in urma diminurii volumului de producie, firmele romneti s-au redus considerabil. Acum patru ani erau cam 6000, acum sunt cam 2000-2500 de firme dar doar 1015% Aceasta diminuare a volumului de productie (datorata restrangeri numarului de concurenti de pe piata) este reflectata si in activitatea din industrie unde conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica, fabricarea de mobila in ultimi 3 ani s-a diminuat cu 0.2 procente , astfel in 2008 activitatea productiei de mobila reprezenta 1.9 procente din activitatea intregi industrii prelucratoare, in 2009 s-a diminuat ajungand la 1.8% iar in 2010 a inregistrat o noua scadere cu 0.1 procente ajungand la 1.7%. (tabelul de mai jos) Diminuarea volumui si activitatii de productie la nivelul industriei de mobila este o consecinta a faptul ca economia romaneasca a este slabita iar puterea de cumparea la nivel national este intr-o descrestere accelerata, ceea ce duce la profituri din ce in ce mai mici (aceasta situatie este resimtita in special de firmele de nivel inferior care nu pun accent pe exporturi ci doar pe productie destinata comertului intern, la fimele de top amplitudinea situatiei fiind mai mica). Singurul capitol la care producatori de mobila inregistreaza cresteri sunt exporturile care sunt in crestere, iar previziunile pentru 2013 sunt increzatoare Exporturile de mobila au crescut cu 17% anul trecut, la un nou nivel record, de 1,38 miliarde euro, "Estimam in acest an o crestere de 12% a exporturilor si un avans de 8% al importurilor. Aurica Sereny presedinte APRM. Astfel piata de mobilier este sustinuta in mare parte de exporturile in Uniunea Europeana , care cresc profiturile comerciantilor. Practic exporturile de mobila sunt cele care diminueaza amplitudinea scaderi vanzarilor care se inregistreaza pe piata interna.
35

36

Piata interna de mobila nu reprezinta un domeniu de activitate care sa asigure venituri maxime, acest lucru au stiut-o mari producatori de mobila, care au anticipat aceasta situatie si s-au axat pe exoprturi de mobiler de lux si productie de mobiler ieftin destinat comertului intern.

37

Bibliografie
http://www.economica.net/cum-si-a-facut-ikea-loc-in-topul-retailerilor-de-mobiladin-romania_24672.html http://www.zf.ro/business-construct/topul-celor-mai-mari-producatori-de-mobila40-de-companii-au-avut-afaceri-de-peste-700-milioane-de-euro-10011126
http://www.wall-street.ro/articol/Companii/70225/Cu-ce-marje-de-profit-au-lucrat-

anul-trecut-jucatorii-din-industria-mobilei.html
http://acrm.ro/index.php/evenimenteacrm/62-evolutii-in-industria-mobilei http://www.wall-street.ro/articol/Companii/70225/Cu-ce-marje-de-profit-au-lucrat -

anul-trecut-jucatorii-din-industria-mobilei.html
http://incomemagazine.ro/articles/vanzarile-interne-de-mobila-in-scadere-cu-12-2 http://www.elvila.ro/despre-noi-pt-1.html http://www.zf.ro/mediafax-biz-exclusiv/italsofa-a-exportat-mobila-de-67-mil-euro

7916009 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/115658/sucu-mobexpert-in-2012-vomculege-roadele-adaptarii-de-pana-acum-la-noua-realitate-a-pietei.html http://www.wall-street.ro/articol/Companii/70225/Cu-ce-marje-de-profit-au-lucratanul-trecut-jucatorii-din-industria-mobilei.html


http://www.ikea.com/ro/ro/

http://www.scribd.com/doc/103322717/Cat-2013-Romania http://www.mobexpert.ro/ http://www.mobexpert.ro/info/catalogul-tau-15956/ http://www.elvila.ro/ http://www.apmob.ro/industria.htm http://www.zf.ro/companii/natuzzi-si-a-diminuat-cu-6-castigurile-realizate-defabrica-italsofa-din-baia-mare-la-14-4-mil-euro3093326http://www.zf.ro/companii/natuzzi-si-a-diminuat-cu-6-castigurilerealizate-de-fabrica-italsofa-din-baia-mare-la-14-4-mil-euro-3093326 http://www.insse.ro/cms/rw/resource/rom_cifre_2008_ro.pdf http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania%20in%20cifre_%202012.pdf

38