PIATA MOBILEI

Cele mai mari destinaii de export pentru mobila romneasc n 2016

http://www.industriamobilei.ro/cele-mai-mari-destinatii-de-export-pentru-mobila-romaneasca-2016/

19 iulie, 2017
Adaug comentariu
de APMR
82 Vizualizari

Anul trecut, fabricile din Romnia au produs mobilier n valoare de peste 2,5 miliarde de euro, din care
86% a ajuns la export, cu pondere mai mare n ri precum Germania, Frana, Italia, Cehia sau Marea Britanie. Romnia a exportat mobil
n valoare de 2,2 miliarde de euro i a importat de 608 milioane de euro, rezultnd un excedent comercial de 1,6 miliarde de euro.
Ponderea exportului n producia total a crescut de la 57,6% n 2008, la 86% n prezent.
Primele 10 ri dintre importatoare de mobil romneasc au achiziionat 78% din valoarea total a exporturilor de mobilier ale Romniei,
n valoare de 1,7 miliarde de euro.

Germania este principala ar de destinaie pentru mobila romneasc. Anul trecut, retailerii nemi au achiziionat produse de mobilier
romnesc n valoare de 427,5 milioane de euro, reprezentnd 20% din totalul exporturilor din acel an, n cretere cu 7% fa de anul
precedent.

CIFRE EXPORT MOBIL 2016

GERMANIA 427,5 milioane euro

FRANA 324,6 milioane euro

ITALIA 252,8 milioane euro

CEHIA 175,7 milioane euro

MAREA BRITANIE 141,6 milioane euro

OLANDA 119,7 milioane de euro

AUSTRIA 81,6 milioane de euro

BELGIA 68,5 milioane de euro

SPANIA 63,1 milioane de euro

SUA 45,5 milioane de euro

INDUSTRIA MOBILEI A GENERAT UN SOLD POZITIV EXPORT- IMPORT DE 1,6 MILIARDE DE EURO N ANUL 2016

http://www.industriamobilei.ro/industria-mobilei-a-generat-un-sold-pozitiv-export-import-de-16-miliarde-de-euro-in-anul-2016/

19 mai, 2017
de APMR
Aurica Sereny, presedinte APMR

Aurica Sereny, presedinte APMR: Industria mobilei, component a industriei prelucrtoare a Romniei se prezint n continuare ca un
sector dinamic, cu tradiie, n care se nregistreaz eforturi permanente pentru diversificarea productiei, dezvoltarea calitii produselor, a
tehnologiilor de fabricaie, a design-ului i mbuntirea finisajelor. Prezena firmelor romneti de mobil la trgurile naionale i
internaionale de profil arat potenialul fiecrei firme n parte i a sectorului n ansamblu.
Companiile angrenate n industria de mobil reuesc s i aduc major contribuia la echilibrarea balanei comerciale a Romniei. Iar
statistica naional demonstreaz c, n ciuda problemelor legate de majorarea preului lemnului sau de creterea salariului minim pe
economie, precum i de lipsa forei de munc calificate, industria de prelucrare superioar a lemnului se dezvolt continuu. Iat cifrele
pe anul 2016:
Producia industriala a crescut cu 6,7 %
Exportul s-a majorat cu 7,3 %
Importul a crescut cu 20,5 %
Consumul intern (aparent) a evoluat pozitiv cu 13,4%
Numrul personalului angajat s-a majorat cu 3,7%
Anul trecut, fabricile din Romnia au produs mobilier n valoare de peste 2,5 miliarde de euro, din care 86% a ajuns la export, cu pondere
mai mare, n ri precum Germania, Frana sau Italia. Romnia a exportat mobil n valoare de 2,2 miliarde de euro si a importat de 608
milioane de euro, rezultnd un excedent bugetar de 1,6 miliarde de euro. Ponderea exportului n producia total a crescut de la 57,6% n
2008, la 86% n prezent.
Si toate astea se ntmpl dei productorii de mobil se confrunt cu o adevrat criz a lemnului. Pentru rezolvarea acesteia au avut
loc mai multe discuii la Regia Naional a Pdurilor, la Ministerul Apelor i Pdurilor si n Parlament, unde s-au dezbtut, cu prioritate,
legea contraveniilor, modificarea proiectului SUMAL reglementat prin HG 1004/2016, criza lemnului de foc i asigurarea cu prioritate a
productorilor de mobil cu lemn fasonat din pdurile proprietate public a statului, prin organizarea licitaiilor de mas lemnoas pe baz
de punctaj (preul oferit, gradul de prelucrare, aportul socio-economic local).

TREBUIE PROTEJAT PRODUCTORUL ROMN

IOAN CRISTIAN BIL, vicepreedinte APMR

IOAN CRISTIAN BIL, vicepreedinte APMR: Preul lemnului a fost o component a nrutirii bugetelor fabricilor de mobil, pe lng
asta a aprut acum i creterea salariului minim i se preconizeaz, n continuare, creteri absolut aberante att ale salariului minim ct i
ale salariilor bugetarilor. Se scap din vedere faptul c resursele sunt la noi, la cei care producem. i nu are nimeni grij de noi. Nimeni nu
se gndete la soarta noastr, a celor care producem, toat lumea se gndete la soarta bugetarilor. Ori mi se pare un lucru extrem de grav,
care n civa ani de zile va duce la nite cderi fantastice, dac nu ne trezim suficient de repede. Ce vd pozitiv n inteniile acestui guvern
este faptul c ncearc s protejeze, s promoveze, s ncurajeze producia autohton. Mi se pare un pas important, dar absolut insuficient
n perspectiv. Dac nu se vor acorda faciliti productorilor n general, nu numai celor din mobil, vom ajunge ntr-o situaie foarte,
foarte dificil, cu siguran. Exist prghii prin care se pot stimula productorii. Ceea ce avem acum fonduri europene, fonduri
guvernamentale sunt insuficiente, sunt foarte greu de accesat i ajung foarte trziu la cei care produc.

Industria lemnului performeaz

https://www.agerpres.ro/ots/2017/04/11/industria-lemnului-performeaza-11-50-03
mari, 11 Apr 2017, 11:50 BUSINESS OTS
3401 afiri
Portalul Fordaq public un articol eveniment pe baza datelor anului 2016, cu realizrile industriei lemnului.

Datele primare au fost puse cu amabilitate la dispozitie de ctre conducerea Asociatiei Productorilor de Mobil si completate cu date
Eurostat la zi, care evidentiaz evolutiile la sfritul anului 2016 in privinta balantei export/import pe bustean, cherestea , semifabricate si
 mobil, date obtinute cu ajutorul instrumentelor Fordaq de
interogare a statisticilor Eurostat, un serviciu exclusiv rezervat
membrilor Fordaq.

Realizarea indicatorilor tehnico-economici decembrie 2016 /

2015 date cumulat 12 luni

Produsul: MOBIL si PRTILE ACESTEIA

Sursa: APMR

De subliniat:
valoarea productiei industriei mobilei a continuat sa creasc in
2016, atingnd valoarea de 2,545 miliarde euro, in crestere de 6,7
% fata de 2015 !
cresterea a fost sustinut in primul rnd de creterea exporturilor
care au atins 2,189 miliarde euro, dar si de cresterea pietei
interne!

De subliniat:
soldul balantei comerciale a industriei mobilei a atins 1,581 miliarde euro, in cretere fata de 2015 cu 3 %.
valoarea exporturilor industriei mobilei reprezint 3,81 din exporturile totale ale Romniei!

REALIZRILE COMERTULUI cu PRODUSE LEMNOASE

decembrie 2016 /2015 date cumulate 12 luni Sursa: APMR
 De subliniat:
valoarea exporturilor industriei de prelucrare a lemnului este
de 1,642 miliarde euro, in scdere semnificativ fat de 2015
cand au totalizat 1,808 miliarde euro, datorit scaderii
exporturilor de cherestea cu 143 milioane euro! Scaderea a fost
atat pe cherestea de rasinoase cat si pe cherestea de fag !
concomitent cu scderea exporturilor de cherestea,
consemnm cresteri importante ale importurilor de bustean
p ana la valoarea de 109 milioane euro si a importurilor de
cherestea pn la valoarea de 77 milioane euro !
principalele categorii de produse care au sustinut productia si exporturile industriei lemnului, altele decat mobila si cheresteaua sunt :
panourile tehnice (PAL, OSB)-386 milioane euro.
panourile din fibr (MDF)104 milioane euro.
placajele si lemnul furniruit75 milioane euro.
binalele 183 milioane euro.
Sunt multe alte categorii de produse care au sustinut productia si exporturile, produse care dau valoare lemnului ca resurs !
Soldul balantei comercialeaportul valutar net al industriei lemnului, exclusiv mobila, este de 1,013 miliarde euro

Soldul comercial pozitiv total al industriei lemnului, inclusiv mobila, a fost in 2017 estimat la 2,594 miliarde euro!

INDICATORI Industria Lemnului

Sursa: APMR

De subliniat:
ponderea in total exporturi a lemnului brut si cherestelei a sczut constant in ultimii ani, situndu-se in jur de 14 %, o scdere la
jumtate aproape fat de ponderea pe care o aveau aceste categorii de produse in 2010!
criza de resurs de pe piata intern si preturile foarte mari au determinat o crestere a importurilor de bustean si cherestea pan la
maxime istorice.
 cu
importuri
totale de
aproape 2
milioane mc
bustean si
500 000 mc
cherestea,
Romania,
prin
performanta
industriei lemnului, a devenit un mare importator de resurs !

Anul trecut au existat 2 mari momente de criz care au afectat aceasta

ramur economic:
-criza licitatiilor lemnului pe picior vandut de Romsilva, in primavar.
suprareglementarea licitatiilor prin hg-617-2017 in toamn si
suprareglementarea regimului contraventiilor silvice care au condus la
abuzuri ale controlului prin oug51-2016 si blocaje in administrarea
padurilor/exploatarea lemnului.
Rezultatele acestor crize:
criza aprovizionrii cu lemn de foc a populatiei, cu rezultat in
cresterea preturilor lemnului de foc, o criz att de grav ncat a produs
o criza social in mediul rural.
-preturile foarte mari ale lemnului de foc au condus la redirectionarea
unei parti semnificative, inclusiv din lemnul cu utilizri industriale, catre
utilizarea ca lemn de foc.
Daca la nivelul anului 2016, pe ansamblu, rezultatele industriei lemnului
sunt pozitive, sfrsitul anului 2016 , datorit efectelor evolutiilor
mentionate , a adus o inrautatire a mediului de afaceri si o incetinire a
activitatii. Scaderea a fost atat de puternica inct a fost simtit la nivel
macroeconomic, dupa cum a artat Primul Ministru Sorin Grindeanu: "O s v dau un exemplu vizavi de fiscalitatea n dou domenii, anul
trecut i care s-au rsfrnt i la nceputul acestui an. Lucrurile au sczut drastic ca ncasri, ca pli de impozite pn la urm, n dou
domenii sensibile, mai ales spre sfritul anului: tutun i zona de prelucrare a lemnului", a subliniat prim-ministrul.
O s incercam pe baza datelor disponibile, disponibile prin sistemul de interogare a statisticilor Eurostat al Fordaq,s vedem ce s-a
intamplat in industrie in ultimele luni ale anului 2016 .

Importuri busteni de
brad/ molid, calitate gater,
in Romania

De subliniat:
importurile de bustean
de molid au atins maxime
in ultimele luni ale anului
2016, atingand 45 000 mc
in decembrie!
-industria lemnului din
Romania a gasit solutii
pentru importuri din
Belarus si Rusia, care au
inlocuit importurile din
Ucraina, tara care a impus
o interdictie a exportului de bustean industrial.
Exporturi cherestea de fag din Romania
De subliniat:
in decembrie, exporturile de cherestea de fag au scazut la nivele minime istorice, practic la jumatate fata de decembrie 2015!
cauza acestei scderi: preturile extrem de mari ale busteanului de fag, preturi mentinute la un nivel artificial de ridicat de preturile
lemnului de foc pentru populatie.
sortimente inferioare de lemn industrial dar si bustean de gater propriu-zis a fost tocat ca lemn de foc in lunile de iarn !
-scderea exporturilor de cherestea de fag este doar exemplificarea crizei de resurs si a preturilor excesive, care bineinteles a afectat si
aprovizionarea industriei mobilei din Romania !

Importuri cherestea profilata semifabricate

De subliniat:
-industria mobilei din Romania a ncercat sa depaseasca criza de resursa prin importuri de cherestea si semifabricate, importuri care au
atins maxime in noiembrie-decembrie !!!
aria geografica a importurilor s-a extins foarte mult cuprinzand Polonia, Cehia, Serbia, Ucraina, Croatia, etc, ceea ce arat eforturile
industriei lemnului din Romania de a depsi criza de resurs !

Exporturi mobil din Romania

De subliniat:
-desi pe ansamblul anului 2016 vorbim despre o crestere a productiei si exporturilor industriei mobilei, decembrie 2016 marcheaz o
scdere abrupta fata de noiembrie 2015 si scadere chiar si fata de decembrie 2015!
-pentru ca industria mobilei lucreaza cu stocuri si cicluri lungi de frabricatie, este foarte probabil ca situatia de criza de resursa si preturile
foarte mari s afecteze cel putin in primele luni din 2017 rezultatele si potentialul industriei mobilei.
-preturile transportului fac putin viabile importurile, desi preturile resursei de lemn in Europa, in special la fag, sunt semnificativ mai mici
decat in Romania, costul de transport adaug costuri greu de sustinut de ctre industria lemnului din Romania.

Concluziile acestei prime parti a analizei:

performantele industriei lemnului din Romania sunt exceptionale, prin aportul in PIB-ul Romaniei, locurile de munca create, aportul la
dezoltarea rurala si sustinerea balantei comerciale a Romaniei prin aportul valutar net.
-industria lemnului din Romania a reusit, bazata pe performantele sale economice, sa suplineasca partial minusul de resursa de pe piata
interna prin importuri de bustean , cherestea si semifrabricate.
-criza lemnului de foc mentine preturile resursei de lemn in Romania la nivele excesiv de ridicate, sortimente de lemn industrial fiind
redirectionate de piata catre acoperirea acestui necesar; utilizarea lemnului industrial ca lemn de foc inseamna pierderi economice
uriase in PIB-ul Romaniei, prin prelucrare industriala valoarea lemnului creste in medie de 10 ori!
prin suprareglementare si supracontrol, dublate de lipsa investitiilor in domeniul padurilor, lipsa de sustinere a exporturilor, Romania se
mentine intr-o zona de politici publice stupide! Si de denigrare a acestei industrii !
O sa inchei cu o declaratie a rectorului Universittii din Brasov, prof. dr.ing. Ioan Vasile Abrudan: "Artai-mi o alt industrie in Romnia
cu o proportie mai mare a capitalului autohton, cu aport valutar net mai mare, cu valoare adugat bruta mai mare, cu numr att de
mare de angajai?"
Este o intrebare retorica.
Ce face statul roman?
Blocheaz aceasta industrie prin suprareglementare si supracontrol. Si o denigreaz !

Fordaq
Catalin Tobescu

PE SCURT

Valoarea productiei din industria autohtona a mobilei a atins, anul trecut, 2,545 miliarde de euro, in crestere de 6,7% fata de anul
anterior, exporturile atingand suma de 2,189 miliarde de euro, arata datele Asociatiei Producatorilor de Mobil din Romania (APMR), citate
de platforma online de vanzare-cumparare a produselor din domeniul lemnului, Fordaq.com.

Potrivit sursei citate, exporturile din industria de prelucrare a lemnului s-au ridicat, anul trecut, la 1,642 miliarde euro, in scadere
semnificativa fata de 2015 cand au totalizat 1,808 miliarde euro, pe fondul reducerii exporturilor de cherestea cu 143 milioane de euro. De
asemenea, analiza reprezentantilor Fordaq arata ca scaderi s-au inregistrat atat la cherestea de rasinoase, cat si la cheresteaua de fag.

In plus, concomitent cu scaderea exporturilor de cherestea, au fost consemnate cresteri importante ale importurilor de bustean, pana la
valoarea de 109 milioane de euro si a importurilor de cherestea pana la valoarea de 77 milioane de euro.

Principalele categorii de produse care au sustinut productia si exporturile industriei lemnului, in cursul anului trecut, altele decat mobila
si cheresteaua au fost: panourile tehnice (PAL, OSB) - in suma de 386 milioane euro, panourile din fibra (MDF) - in valoare de 104 milioane
euro, placajele si lemnul furniruit (75 milioane euro) si binalele (183 milioane euro).

La nivelul anului 2016, valoarea productiei industriei mobilei a ajuns la 2,545 miliarde euro, in crestere cu 6,7% comparativ cu anul
anterior, in aceasta marja majorarea fiind sustinuta de exporturi care au atins 2,189 miliarde de euro.

Pe de alta parte, soldul balantei comerciale a industriei mobilei s-a cifrat la 1,581 miliarde de euro, in crestere cu 3% fata de datele
existente in 2015. Conform datelor oficiale, valoarea exporturilor din industria mobilei reprezinta 3,81% din exporturile totale ale
Romaniei, iar aportul valutar net al industriei de profil, exclusiv mobila, este de 1,013 miliarde de euro.

Pentru anul 2017, soldul comercial pozitiv total al industriei lemnului, inclusiv mobila, este estimat la 2,594 miliarde de euro.

'Anul trecut au existat doua mari momente de criza care au afectat aceasta ramura economica: criza licitatiilor lemnului pe picior vandut
de Romsilva, in primavara, supra-reglementarea licitatiilor prin HG 617/2017, in toamna, si supra-reglementarea regimului contraventiilor
silvice care au condus la abuzuri ale controlului prin OUG 51/2016 si blocaje in administrarea padurilor/exploatarea lemnului. Daca la
nivelul anului 2016, pe ansamblu, rezultatele industriei lemnului sunt pozitive, sfarsitul anului 2016, datorita efectelor evolutiilor
mentionate, a adus o inrautatire a mediului de afaceri si o incetinire a activitatii. Scaderea a fost atat de puternica incat a fost simtita la
nivel macroeconomic, dupa cum a aratat primul ministru, Sorin Grindeanu (...)', se noteaza in analiza Fordaq.

Cererea de mobilier din lemn in UE

http://financialtrends.ro/platforma/content/104-competitie-in-crestere-in-sectorul-mobilierului-din-lemn-in-ue

Cererea de mobilier din lemn in UE creste incet dar semnele nu sunt foarte pozitive pentru furnizorii externi, in special pentru cei din
tropice.

Desi datele oficiale privind productia Eurostat nu au fost publicate oficial, o analiza a indicilor Eurostat si a datele de comert plaseaza
consumul UE de mobilier din lemn la valoarea de 36,1 miliarde Euro in 2016, o crestere de 1% fata de 2015. (graficul 1)

In anul 2016, consumul a fost destul de stabil in pietele mari inclusiv Germania, Marea Britanie, Italia si Franta fata de anul precedent,
dar consumul a crescut usor in Spania, Polonia, Suedia si Olanda.

Valoarea productiei de mobilier din lemn din UE este estimata la valoarea de 39,6 miliarde Euro in 2016, cu 1% mai mare decat in anul
precedent, dar inca cu 20% mai scazut fata de nivelul setat inainte de criza financiara din 2008. O usoara incetinirea a productiei in Italia si
Germania, cei mai mari producatori, au compensat cresterile din Polonia, Marea Britanie, Spania, Romania si Lituania.

Analiza datelor comertului Eurostat arata ca valoarea interna a comertului cu mobilier din lemn din UE a fost de 16,2 miliarde Euro in
2016, cu 4% mai mult decat in anul precedent si continuand sa creasca in ultimii doi ani. (graficul 2)

Aceasta tendinta este determinata atat de cresterea lenta a consumului in UE cat si prin cresterea dependentei pietei interne din UE de
producatorii din statele membre din Europa de Est ce au costuri reduse, in special Polonia, Romania si Lituania.
 Luate impreuna, aceste tendinte indica o intensificare a concurentei pe piata europeana a mobilei din lemn. Producatorii europeni, in
special din Europa de Est produc mai mult intr-un moment in care consumul intern este intr-o crestere lenta si exporturile catre alte parti
ale lumii sunt in scadere.

Anul trecut, exporturile de mobilier din lemn din UE au scazut catre Orientul Mijlociu si Rusia si au ramas aproximativ la acelasi nivel
catre America de Nord, Elvetia, Norvegia si Japonia. Cresteri minore in China si cateva alte piete emergente insa au fost insuficiente pentru
compensarea scaderii cererii in alta parte.

iunie

http://financialtrends.ro/platforma/content/136-companiile-din-industria-de-prelucrare-au-primit-in-iunie-comenzi-noi-mai-mari-cu-
26

Companiile din sectorul industriei de prelucrare au primit, in luna iunie, comenzi noi mai mari cu 2,6% fata de aceeasi luna a anului trecut,
in principal ca urmare a cererii mai mari inregistrate de firmele din industria bunurilor de folosinta indelungata, care a compensat scaderea
comenzilor de bunuri de capital, arata datele publicate joi de Institutul National de Statistica (INS).

Evolutia vine dupa un avans mult mai mare in luna mai, de 24,6%, cel mai inalt ritm de crestere lunara din ultimii patru ani.

Cumulat, in primele sase luni din acest an, companiile din sectorul industriei de prelucrare au primit comenzi noi mai mari cu 11,3% fata
de aceeasi perioada a anului trecut. In iunie, principalul avans al comenzilor noi a fost inregistrat de industria bunurilor de folosinta
indelungata (+16,6%) si de sectorul bunurilor intermediare (+7,6%). Comenzile noi din industria bunurilor de capital au scazut in iunie cu
1,3%.

Fata de luna precedenta, comenzile noi din industria de prelucrare au scazut in iunie cu 2,6%.

In 2016, comparativ cu 2015, comenzile noi din industria prelucratoare au crescut cu 7,3%, ritm dublu fata de cel de 3,6% inregistrat in
2015, fata de 2014.

Comenzile noi din industria de prelucrare reprezinta un indicator al tendintei in activitatea industriala, indicnd industriasilor, dar si
analistilor in ce masura activitatea are sanse sa creasca sau sa scada in perioada urmatoare.

mai

http://financialtrends.ro/platforma/content/122-cifra-de-afaceri-din-industrie-a-crescut-cu-185-in-mai-2017-comparativ-cu-perioada-
similara-din-2016

Cifra de afaceri din industrie per total (piata interna si piata externa), in termeni nominali, a crescut, in mai 2017, fata de luna precedenta,
cu 14,6%, iar fata de luna corespunzatoare din anul precedent cu 18,5%, se arata intr-un comunicat de presa al Institutului National de
Statistica (INS).

Potrivit INS, cifra de afaceri din industrie, in luna mai 2017, comparativ cu luna precedenta, pe total a crescut cu 14,6%, ca urmare a
cresterilor din industria prelucratoare (+14,9%) si industria extractiva (+3,0%). Pe marile grupe industriale, s-au inregistrat urmatoarele
cresteri: industria bunurilor intermediare (+18,5%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+16,6%), industria bunurilor de capital
(+16,5%) si industria bunurilor de uz curent (+15,0%). Industria energetica a scazut cu 15,8%.

Conform datelor INS, cifra de afaceri din industrie, in luna mai 2017, fata de luna mai 2016, a crescut pe ansamblu cu 18,5%, ca urmare
a cresterilor din industria extractiva (+33,5%) si industria prelucratoare (+18,2%). Pe marile grupe industriale, s-au consemnat cresteri in
industria bunurilor de capital (+25,2%), industria bunurilor intermediare (+18,7%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+14,4%),
industria bunurilor de uz curent (+13,1%) si industria energetica (+3,9%).

Deasemenea, cifra de afaceri din industrie, in perioada 1 ianuarie 31 mai 2017, comparativ cu perioada similara a anului 2016, a
crescut pe ansamblu cu 10,7% datorita cresterii industriei prelucratoare (+10,7%) si industriei extractive (+8,1%). Pe marile grupe
industriale, cresteri ale cifrei de afaceri s-au inregistrat in industria bunurilor de capital (+16,7%), industria energetica (+15,0%), industria
bunurilor intermediare (+8,0%), industria bunurilor de folosinta indelungata (+7,8%) si industria bunurilor de uz curent (+5,1%).

Sursa: Agerpres.ro

ian martie

Consumul aparent de mobila a scazut in primul trimestru cu circa 10%, iar numarul angajatilor a crescut cu 1,1%, fata de perioada similara
din 2016, industria mobilei ajungand la 61.700 de salariati.

Datele la trei luni nu sunt grozave. Valoarea productiei industriale a crescut cu doar 0,7% in primele trei luni ale anului fata de aceeasi
perioada a anului precedent. In lunile ianuarie si februarie productia a fost pe minus, iar in martie nu a putut sa isi revina prea mult. Multe
fabrici aduc salariatii de la distanta, iar daca in lunile grele de iarna nu reusesc sa-i aduca, atunci nu se realizeaza productia.

In plus, si aprovizionare se face mai greu iarna, a declarat Aurica Sereny, presedintele Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania
(APMR).

Consumul aparent se refera la productia interna+importuri-exporturile de mobila.

Potrivit Auricai Sereny, in ciuda acestei stagnari a productiei, cifra de afaceri din comertul cu mobila a crescut cu 10% pentru ca s-a
vandt din stoc.

Romania a importat mobiler de 149,4 mil. euro in primul trimestru al anului, in crestere cu 4,2% fata de aceeasi perioada a anului
precedent, potrivit datelor APMR.

Statisticile oficiale arata ca producatorii de mobila din Romania isi concentreaza vanzarile la export, anul trecut 86% din valoarea
productiei industriale de mobila fiind vanduta peste granite.

Sursa: Zf.ro
 NV
http://ziuadecj.realitatea.net/economie/clujul-si-maramuresul-domina-topul-producatorilor-de-mobila-din-romania--146727.html
n Regiunea Nord-Vest (RNV) se afl cei mai mari productori de mobil din ar i cei mai mari angajatori din sector. Regiunea genereaz
cea mai mare cifr de afaceri din ar n industrie (de ordinul sutelor de milioane lei), remarcndu-se n 2016 alturi de Cluj (Ecolor, Taparo)
juctorii de top Aramis din Baia Mare i Italsofa (Maramure) aflai i n topul exportatorilor de mobilier.
Zona Maramure prezint astfel interes sporit, dorindu-se cooptarea de noi parteneri i poteniali membri n cluster de aici.
IUNIE 2016

n Regiunea Nord-Vest (RNV) se afl cei mai mari productori de mobil din ar i cei mai mari angajatori din sector. Regiunea genereaz

cea mai mare cifra de afaceri din ar n industrie, juctorii de top din Cluj, Ecolor i Sortilemn, cumulnd 434 de milioane de lei

Fabricile din Jucu i Gherla au avut afaceri cumulate de 432 de milioane de lei naional

n 2014 existau 810 de ntreprinderi productoare de mobil n RNV (Bihor, Bistria-Nsud, Cluj, Maramure, Satu-Mare, Slaj), dup cum
arat statisticile companiei de consultan Financial Trends. Primii 10 productori de mobil din regiune au o cifr de afaceri 2,2 miliarde
de lei, un profit de 116 milioane i 10.984 de salariai, n cretere cu 7,57% fa de 2013. Acetia au avut o pondere de 23,96% n totalul
cifrei de afaceri a domeniului n 2014.

Cel mai mare productor de mobil din regiune, Aramis Invest, a generat n 2014 o cifr de afaceri de 567 de milioane de lei, n cretere cu
3,45% fa de 2013, un profit de 24,8 milioane, avnd 2.845 de salariai, n scdere cu 0,49%. Taparo a realizat afaceri de 306 milioane, n
cretere cu 2,16%, un profit de 3,4 milioane, avnd 891 de salariai, n cretere cu 11,38%. Al treilea productor este PGS Sofa & CO, cu
afaceri de 257 de milioane, n cretere cu 38,55%, un profit de 20,8 milioane, avnd 984 de salariai, n cretere cu 36,48%.

Ecolor Jucu a generat afaceri de 234 de milioane, n cretere cu 26,30% fa de 2013, un profit de 21,2 milioane, avnd 463 de salariai, n
cretere cu 18,41% fa de anul anterior. Sortilemn Gherla are afaceri de 199 de milioane, n cretere cu 28,25% fa de anul anterior, un
profit de 4,3 milioane, avnd 1.375 de salariai, n cretere cu 5,20% fa de 2013. Pe urmtoarele locuri se situeaz Ada Fabric de Mobil
(afaceri de 197 de milioane de lei), Plimob (180 de milioane), GP Sofa (175 de milioane), Eurocomfil (66 de milioane), Transval Mob (65 de
milioane).

Cele mai mari ncasri anuale din istorie

La nivel naional, industria este dominat de ctre ntreprinderi mici i mijlocii, care genereaz 48,18% din cifra de afaceri total.
ntreprinderile mari, cu peste 250 de salariai, reprezint doar 1,22% din numrul total al ntreprinderilor productoare de mobil i au
51,82% din totalul cifrei de afaceri a industriei. Conform Institutului Naional de Statistic, n 2014 existau 3.060 de firme productoare de
mobil n Romnia. 2014 a reprezentat anul cu cele mai mari ncasri ale industriei. Veniturile generate de ctre companii au ajuns la 9,4
miliarde de lei.

45% din cota de pia este mprit ntre 15 firme: Johnson Controls Romnia (1,46 miliarde de lei, cot de pia de 16% din industrie),
Aramis Invest (567 milioane, 6%), Taparo (306 milioane, 3%), PGS Sofa (257 milioane, 3%), Ecolor (234 milioane, 2%), Cotta International
(203 milioane, 2%), Sortilemn (199 milioane, 2%), Ada Fabric de Mobil (197 milioane, 2%), Plimob (180 milioane, 2%), GP Sofa (175
milioane, 2%), ItalromLeather (109 milioane, 1%), Lemet (100 milioane, 1%), Polipol Mobil (96 milioane, 1%), Rus-Savitar (91 milioane,
1%), Ditre International (72 milioane, 1%). n clasamentul naional sunt nou firme din RNV (Bihor, Bistria-Nsud, Cluj, Maramure, Satu
Mare, Slaj) i patru din Vest (Arad, Cara-Severin, Hunedoara, Timi).

http://financialtrends.ro/platforma/content/91-industria-din-romania-are-nevoie-de-10000-de-roboti-industriali-pentru-a-fi-competitiva

Romania detine, la ora actuala, 11 roboti la 10.000 de lucratori industrali, dar industria autohtona are nevoie de 10.000 de asemenea
roboti industriali pentru a ramane competitiva in Europa Centrala si de Est, arata datele Federatiei Internationale pentru Robotica,
publicate marti.

'Producatorii industriali din Romania au nevoie de investitii masive in automatizare si robotizare pentru a se adapta la actualele conditii,
caracterizate de cresterea salariilor din sector, de lipsa relativa de personal calificat si necesitatea asimilarii in productie a produselor cu
valoare adaugata ridicata. Pentru a atinge nivelul mediu de productivitate din regiune, Romania are nevoie de un salt calitativ, bazat pe
automatizarea si robotizarea unor sectoare intregi din domeniul industrial. Trebuie sa eliberam rapid forta de munca prinsa in activitati
repetitive si anoste pentru a putea face loc activitatilor specifice productiei cu valoare adaugata ridicata. Experienta tarilor, precum Ungaria
sau Polonia a aratat ca procesele de automatizare si robotizare au mers mana in mana cu cresterea salariilor si a numarului de posturi
disponibile in industrie', considera Horia Stanese, Business Development Manager, Universal Robots, compania care a inventat robotul
industrial ce lucreaza alaturi de angajat.

Conform Federatiei Internationale pentru Robotica, Romania are 11 roboti la 10.000 de lucratori industriali, in timp ce in Polonia
numarul acestora este de 28, iar in Ungaria de 57 de roboti la 10.000 de lucratori industriali. Cehia este cea mai dezvoltata piata central si
est europeana, cu aproape 100 de roboti la 10.000 de muncitori.

Estimarile de specialitate arata ca pentru a ajunge la nivelul mediu de robotizare al regiunii, de 60 de roboti la 10.000 de muncitori,
economia romaneasca are nevoie de circa 10.000 de roboti industriali pentru a ramane competitiva in Europa Centrala si de Est.

Robotii colaborativi (cobotii) sunt usor de folosit, adaptabili, eficienti din punctul de vedere al costurilor si pot fi utilizati in siguranta.
Acestia pot fi programati simplu si repede, chiar si de catre persoane fara experienta.

Sursa: Agerpres

http://financialtrends.ro/platforma/content/83-mobila-multifunctionala-o-solutie-pentru-spatii-mici-si-idei-marete
 Mobila multifunctionala poate fi o solutie pentru oamenii care nu au o casa foarte mare sau pentru cei ce isi doresc sa foloseasca spatiul
din locuinta intr-un mod inteligent.

Acest tip de mobila nu este o noutate absoluta, dar felul in care a evoluat de-a lungul timpului a revolutionat design-ul interior, in
special pentru locuintele mici. Pe langa canapelele care pot deveni paturi confortabile si care au si spatii unde poti depozita multe lucruri,
au aparut noi piese de mobilier cu un design mai spectaculos, dar la fel de folositoare.

Printre cei care apreciaza mobila multifunctionala sunt persoanele care vor sa schimbe cat mai des felul in care arata locuinta lor. Daca
te numeri printre ei, stii cat de complicat e sa muti mobila prin camera, si dupa mult efort, o sa realizezi ca ultima piesa de mobilier nu
incape unde ai fi vrut. Cu mobila multifunctionala nu se va intampla niciodata asa, pentru ca spatiul va fi intotdeauna suficient incat sa dai
viata tuturor ideilor pe care le ai.

Mobila multifunctionala este o alegere buna pentru camera unui copil. Biroul, patul si biblioteca pot fi incorporate intr-un singur obiect
de mobilier, iar restul camerei va ramane liber pentru joaca.

Din living nu poate sa lipseasca o masa de cafea care se va transforma intr-o masa mare atunci cand ai nevoie.

Sub ea vei pastra scaunele cu spatii de depozitare. Un alt exemplu de mobila multifunctionala este fotoliul sau canapeaua biblioteca.

In bucatarie, pentru a ajunge la rafturile de sus, poti cumpara scaune care se transforma printr-o miscare in niste scari cu doua sau trei
trepte.

Una din caracteristicile mobilei multifunctionale este minimalismul, deci este un fel de mobila a viitorului. De aceea trebuie sa te asiguri
ca ea se va potrivi cu locuinta ta. Materialele din care este construita mobila multifunctionala sunt mult mai indraznete, si este folosit chiar
si lemn reciclat.

Daca ai de gand sa alegi mobila multifunctionala pentru casa ta, e bine sa stii ca nu este foarte usor de gasit, dar poate fi conceputa in
functie de ideile si dorintele tale in ateliere specializate.

Sursa: homedecomag.ro

3-moduri-in-care-tehnologia-are-un-impact-asupra-industriei-de-mobila

http://financialtrends.ro/platforma/content/68-3-moduri-in-care-tehnologia-are-un-impact-asupra-industriei-de-mobila

Pe masura ce tehnologia continua sa devina o parte mai mare a vietii noastre de zi cu zi, spatiile in care vom manca, dormi, si lucra vor fi
nevoite sa gazduiasca mai multe instrumente digitale si sa ofere un grad mai mare de conectivitate. Mai multe companii de mobilier sunt
deja in process de exploatare a tehnologiilor emergente, pentru a face fata acestei provocari, pentru a crea piese atractive, confortabile si
functionale, care se imbina perfect in stilul de viata modern. In acelasi timp, tehnologia este gata sa aiba un impact semnificativ asupra
modului in care companiile producatoare de mobilier isi prezinta si vind produsele lor. Mai jos sunt trei tehnologii cu aplicatii interesante
pentru comerciantii cu amanuntul de mobilier si producatori.
1. Tehnologia mobila
Natura ce in ce mai mobila a tehnologiei incepe sa aiba un impact notabil asupra designului de mobilier. S-au dus zilele in care am
navigat pe Internet doar la birourile noastre sau am vizionat filme doar la televizor. Acum, a devenit o obisnuinta sa navigam pe web, sa
citim fluxul mass-media si sa lucram la proiecte in orice camera din casa noastra. Din moment ce tehnologia noastra este acum
independenta de mobilier, designerii de mobilier au mai multe motive sa ia in considerare modul in care fiecare piesa gazduieste utilizarea
tehnologiei, implementare a unor functii, cum ar fi porturile de incarcare, sisteme de gestionare a cablurilor si mecanisme reglabile.

Impactul tehnologiei mobile asupra mobilierului este, probabil, cel mai evident in sectorul de mobilier de birou. Angajatii sunt din ce in
ce mai putin legati de statiile de lucru individuale si chiar de birourile lor, iar arhitectura birourilor incep sa reflecte aceasta schimbare, cu o
miscare spre spatii deschise si spatii de lucru versatile, de colaborare.

Tehnologia mobila creeaza noi oportunitati in comercializarea de mobilier si de vanzare cu amanuntul. Aplicatiile sale sunt vaste. O
aplicatie dezvoltata de minti inovatoare de la firma de tehnologie Grokstyle va permite in curand consumatorilor sa exploreze detalii
despre elemente de mobilier si accesorii pentru casa inclusiv si locul de unde se poate cumpara doar prin simpla fotografiere a piesei de
mobilier cu telefoanele lor mobile.

1. Realitatea augmentata
Realitatea augmentata este pregatita sa aiba un impact mai mare asupra modului in care oamenii cumpara mobilier. In timp ce
capacitatea de a naviga de acasa dupa piese de mobilier online si prin aplicatii mobile a adaugat un nou nivel de confort la procesul de
cumparare a mobilierului, cumparatorii pot invata despre achizitiile lor potentiale, doar prin intermediul textului de pe site sau a imaginilor
2D. Tehnologii emergente ar putea permite in curand cumparatorii sa vizualizeze piese de mobilier, practic, in orice moment si din orice
locatie oferindu-le experienta vizuala completa a unui cadru de showroom. De fapt, realitatea augmentata si instrumentele de realitate
virtuala vor depasi in curand experienta showroom, permitand consumatorilor sa exploreze de fapt, modul in care un nou produs se va
potrivi in casele lor. Desi aceasta tehnologie este inca in stadii incipiente de dezvoltare, ar putea foarte bine permite cumparatorilor sa
incarce imagini din casele lor si sa le decoreze cu obiecte virtuale, sa testeze diferite stiluri, culori si orientari inainte de a face o achizitie.

1. Internetul obiectelor
Numit intuitiv, "Internetul Obiectelor" se refera la reteaua din ce in ce vasta de obiecte interconectate, legate de sistemele informatice si
reciproc prin senzori incorporati. Termenul apare de multe ori in discutiile despre case inteligente, care permit locuitorilor sa monitorizeze
si sa seteze caracteristici, cum ar fi securitatea, iluminatul si aerul conditionat dintr-o aplicatie smartphone.

Cu toate ca tehnologiile IoT (Internet of Things) sunt departe de a fi pe deplin dezvoltate, ele incep sa intre in sectorul de mobilier,
introducand paturi, birouri, scaune, si chiar suprafetele din bucatarie care apartin acestui concept. Un parteneriat recent de catre SK
Telecom si Hyundai a introdus piese de mobilier inteligent, o linie de dulapuri, frigidere si alte decoratiuni interioare mari, cu ecrane tactile
incorporate, care se integreaza perfect in viata de zi cu zi. Utilizatorii pot cauta stiri in timp ce se imbraca, cauta retete in timp ce sunt in
picioare in bucatarie, sau chiar sa efectueze apeluri telefonice prin mobilierul conectat.
 Alte aplicatii pentru tehnologia IoT in sectorul de mobilier reprezinta partea de odihna. Compania Sleep Number abordeaza conceptul
de pat inteligent utilizand senzori biometrici pentru a urmari numeroase valori care includ ritmul cardiac, ritmul respirator si gradul de
odihna. In plus, se poate conecta cu alte aplicatii (cum ar fi un calendar sau o aplicatie de fitness) si poate ajusta in mod automat salteaua
pentru confort maxim.

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/a-fost-lansata-carta-alba-a-imm-urilor-din-romania-2017-evenimentul-a-
marcat-si-implinirea-a-25-de-ani-de-la-infiintarea-cnipmmr-a2333/

A fost lansat Carta alb a IMM-urilor din Romnia 2017. Evenimentul a marcat i mplinirea a 25
de ani de la nfiinarea CNIPMMR

NUMRUL 28-29, 25 IULIE - 7 AUGUST 2017 NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII, PREZENT I VIITOR

Sub semnul mplinirii a 25 de ani de la nfiinarea Consiliului Naional al ntreprinderilor Private Mici i Mijlocii din Romnia
(CNIPMMR), recent a avut loc lansarea versiunii n limba romn a Cartei albe a IMM-urilor din Romnia 2017, editat de
CNIPMMR n parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comer i Antreprenoriat. Lucrarea realizat de un colectiv
de specialiti sub coordonarea prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, preedintele de onoare al CNIPMMR este cel de-al XV-lea
raport de cercetare privind situaia IMM-urilor din ara noastr i evideniaz, cantitativ i calitativ, strile de fapt, tendinele,
percepia ntreprinztorilor, constituind, totodat, baza pentru propuneri de strategii cu privire la direciile de susinere i
dezvoltare a capitalului romnesc. Potrivit tradiiei, volumul nglobeaz cele mai ample i aprofundate evaluri, analize i
proiecii referitoare la sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii, sector care are o contribuie esenial la generarea de locuri de
munc i de PIB n ara noastr. Carta alb a IMM-urilor este, astfel, un titlu de referin n literatura de specialitate, att n
Romnia, ct i la nivelul Uniunii Europene.

Realizatorii studiului precizeaz c, n conceperea i elaborarea Cartei albe a IMM-urilor din Romnia n 2017, pe lng
problematica specific ntreprinderilor mici i mijlocii i situaia economico-social naional, s-au avut n vedere prevederile
Programului Guvernului aprobat de Parlamentul Romniei pentru perioada 2017-2020, Strategia UE 2020, Programul UE de
finanare 2014-2020 i Small Business Act, principalele documente strategice ale UE care marcheaz major evoluia IMM-urilor
din Europa i, implicit, din Romnia.

Actualul raport de cercetare are la baz interviuri cu 833 de ntreprinztori eantion reprezentativ la nivel naional ,
principalele concluzii desprinse fiind urmtoarele:

Concurena neloial (46,97%), birocraia (46,13%), scderea cererii interne (44,19%), fiscalitatea excesiv (41,65%),
creterea nivelului cheltuielilor salariale (39,83%), corupia (37,53%) i controalele excesive (32,45%) sunt principalele
dificulti n activitile IMM-urilor.

Pentru comparaie, n 2016: birocraia (semnalat de 61,41% dintre IMM-uri), fiscalitatea excesiv (54,74%), corupia
(45,16%), controalele excesive (44,98%), concurena neloial (40,33%), scderea cererii interne (36,31%), creterea nivelului
cheltuielilor salariale (25,54%) au fost menionate ca principalele dificulti.

11,07% dintre persoanele investigate anticipeaz o evoluie pozitiv a situaiei economice a Romniei n anul 2017 (n 2016,
ponderea a fost de doar 6,72%);

24,58% dintre ntreprinderi au estimat c evoluia mediului de afaceri romnesc pe ntregul an 2017 va favoriza derularea
activitilor antreprenoriale (n 2016: 13,78%);

0,12% dintre ntreprinderi au primit aprobarea pentru proiectul depus (n 2016: 0,18%);

72,03% dintre ntreprinztori nu intenioneaz s acceseze fondurile structurale n anul 2017 (n 2016: 81,66%);
 74,09% dintre IMM-uri se vor autofinana (n 2016: 71,99%).

Toate aceste rezultate vin ntr-un context european dificil, fr precedent n istoria recent a Uniunii Europene, recentele
schimbri sociale la nivel european (Brexit) constituind elemente crora societatea romneasc trebuie s le gseasc
rspunsuri adecvate. Primii afectai, dar i primii care trebuie s reacioneze sunt oamenii de afaceri, de a cror bunstare
depinde cea a ntregii societi. CNIPMMR propune o serie de msuri strategice care s aib n centrul lor o debirocratizare
accelerat, accesul la finanri adecvate (n principal, fondurile europene), accesul la piee i internaionalizare, dar i reforma
administraiei publice, necesitatea unei administraii reactive i implicate fiind, n egal msur, de o importan covritoare
pentru bunul mers al economiei romneti, a declarat Florin Jianu, preedintele CNIPMMR. Stabilitatea i predictibilitatea,
debirocratizarea, asigurarea necesarului de for de munc i de calificare sunt foarte importante pentru mediul de afaceri.
omajul n rndul tinerilor trebuie s scad sub 5%, existnd i instrumente cu finanare european n acest domeniu. Pentru
preedinia Consiliului European care va fi preluat, n primul semestru din 2019, de Romnia, una dintre principalele teme de
ar ar trebui s fie antreprenoriatul, inclusiv n rndul tinerilor, i antreprenoriatul social, a subliniat Florin Jianu.

Coordonatorul Cartei albe, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, a prezentat n detaliu lucrarea, structurat pe 13 capitole care
includ i un set de recomandri de prioriti privind dezvoltarea sectorului IMM-urilor n intervalul 2017-2018. Vorbitorul a
remarcat importana acestui demers i a precizat: Valoarea, actualitatea i utilitatea volumului pot fi sintetizate n urmtoarele
faete majore: prezentarea ultimelor evoluii economico-sociale, aa cum sunt percepute de ntreprinztorii din Romnia n anul
2017; punctarea principalelor probleme cu care s-au confruntat IMM-urile n primvara anului 2017; caracterizarea
esenializat a ntreprinztorilor din Romnia, aa cum se prezint ei n perioada post-criza economic, la nivelul anului 2017;
reliefarea unor caracteristici constructive i funcionale majore de natur managerial, comercial, financiar, inovaional,
uman ale IMM-urilor din Romnia, global i pe anumite tipologii (dimensionale, sectoriale, teritoriale, juridice etc.); punerea la
dispoziie a unui set de prioriti i modaliti strategice i tactice privind relansarea sectorului de IMM-uri. Volumul ofer, astfel,
elemente eseniale necesare cunoaterii i valorificrii marelui potenial economic i social al IMM-urilor n vederea accelerrii
depirii dificultilor actuale.

Prezent la eveniment, ministrul pentru Consultare Public i Dialog Social, Gabriel Petrea, a spus: La muli ani, CNIPMMR!
Pentru viitoarea lucrare mi-a dori un capitol dedicat i dialogului social. Pentru modificarea Legii nr. 62/2011 a dialogului social
vom continua consultrile cu partenerii sociali. Dac, pn acum, negocierile dintre patronate i sindicate erau concentrate pe
salarii, trebuie s se mearg mai departe, s se discute despre formarea profesional, dezvoltarea companiilor, care sunt alte
teme importante.

n intervenia sa, Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comer i Antreprenoriat, a subliniat: Elementele de educaie
i cultur antreprenorial sunt eseniale pentru dezvoltarea sectorului IMM-urilor. Regndirea incubatoarelor de afaceri i
reconstrucia ecosistemelor economice n Romnia sunt o prioritate. Carta alb a IMM-urilor din Romnia este un ghid de care
trebuie s inem cont, fiind important pentru elaborarea de politici coerente care s satisfac nevoile IMM-urilor i a amintit o
serie de msuri care urmeaz s fie implementate: programul pentru susinerea internaionalizrii IMM-urilor, cu un buget
multianual de 71 de milioane de lei, din care 5 milioane de lei n anul 2017, absorbia de 100% a fondurilor destinate
programelor pentru IMM-uri, legea prevenirii. Ministrul a relevat c IMM-urile romneti reprezint 99% din totalul firmelor
nregistrate, dein peste 62% din totalul angajailor i aduc o valoare adugat de aproape 50%. Prin potenialul lor, sunt
motorul economiei naionale, prioritatea Guvernului fiind aceea de a le susine s investeasc n dezvoltarea i creterea
capacitii lor de a performa att n ar, ct i n strintate, a subliniat ministrul.

Valoarea tiinific i practic a lucrrii a fost relevat de toi vorbitorii, care au pus accentul, fiecare, pe domeniul n care i
desfoar activitatea. S-a subliniat necesitatea unor aciuni concordante n vederea susinerii capitalului autohton, cu
precdere a IMM-urilor, precum i a existenei unei viziuni strategice ndreptate spre dezvoltarea economico-social
sustenabil a Romniei. (Al.R.)