ȘERBU DAN ANDREI

Grupa 1144 ID

INDUSTRIA BANCARĂ DIN ROMÂNIA

Proiectul isi propune sa analizeze structura sistemului bancar romanesc, evolutia bancilor de pe piata locala
prin prisma indicatorilor raportati catre Banca Nationala a Romaniei si comparativ cu sistemul bancar
european.
Sectorul bancar poate fi analizat prin definirea celor mai importante instituții care operează pe piața
financiară. Acestea pot fi împărțite în entități care se ocupă cu reglementarea și supravegherea piețelor
financiare (bănci centrale) și entități care operează în sectorul bancar (băncile comerciale sau de investiții).
 Băncile centrale sunt destinate în primul rând menținerii stabilității piețelor financiare și a
competitivității economiei în termeni generali. Băncile centrale folosesc diferite instrumente financiare
pentru a atinge obiectivele lor predefinite: politici monetare, reglementarea piețelor financiare etc.
 Băncile comerciale sunt considerate operatori specifici, acționând în conformitate cu regulamentul
impus de către băncile centrale. Produsele și serviciile oferite de către băncile comerciale au devenit
mult mai complexe, dar obiectivul lor de bază rămâne același: de intermediere între deținătorii de
lichidități și necesitatea de lichiditate reprezentată de proiectele de investiții. Această activitate este
esențială pentru dezvoltarea economiei.
 Băncile de investiții sunt instituții financiare care intermediază relația dintre societățile care au nevoie
de capital pentru proiectele de investiții și investitorii individuali sau instituționali. Diferența dintre
băncile comerciale și de investiții nu se referă la natura activității lor, ambele având același scop
conceptual, ci la felul în care acestea operează. Băncile de investiții distribuie către investitori pachete
mari de active financiare și au o abordare pro-activă în piață, diferit de băncile comerciale care au o
abordare pasivă.

1
Existența băncilor de investiții este oarecum condiționată de mărimea pieței financiare dintr-o economie,
acestea fiind preponderent prezente în economiile dezvoltate pentru a avea un efect de catalizator,
comparativ cu băncile comerciale care nu sunt la fel de importante în susținerea creșterii economice.

Sistemul bancar este structurat în general pe două nivele:

 primul nivel cuprinde o singură entitate - Banca Centrală a Statului (sau națională) cu atribuții
privind politica monetară, valutară, de credit și de plăți, precum și cu atribuții în materia autorizării
și supravegherii (prudențiale) bancare. Banca Centrală este, de regulă, singura instituție autorizată
să emită monedă. Aceasta răspunde în fața Guvernului sau direct Parlamentului și este o instituție
non-comercială.
 al doilea nivel cuprinde, în principal, băncile specializate, instituții autorizate să desfășoare
activități de atragere de depozite și de acordare de credite în nume și în cont propriu.
Cel mai important segment al băncilor specializate este constituit de băncile comerciale. Acestea dispun de
o numeroasă rețea de agenții care oferă servicii bancare întreprinderilor sau direct populației (persoanelor
fizice). Băncile de investiții, spre deosebire de cele comerciale acționează preponderent pe piața financiară
și nu interacționează direct cu populația (persoanele fizice). În rândul băncilor specializate se încadrează și
băncile de credit ipotecar sau casele de economii pentru domeniul locativ, care oferă credite ipotecare pentru
locuințe persoanelor fizice sau juridice.
Băncile comerciale constituie veriga principală a sistemului financiar. Ele reprezintă instituții ale sistemului
financiar și de creditare a economiei de tranziție. Băncile sunt societăți pe acțiuni cu caracter universal,
având capacitatea de a furniza produse și serviciile pentru toate sectoarele economiei naționale.
Diversificarea produselor și serviciilor bancare face parte din deciziile luate la cel mai înalt nivel al
conducerii băncilor comerciale. Problema este cu atât mai dificilă dată fiind recomandarea Băncii Mondiale
ca băncile să acorde o anumită autonomie unităților lor teritoriale. Deși se numesc bănci comerciale, toate
băncile românești sunt bănci de afaceri si de dezvoltare. Diversificarea a impus o restructurare profundă a
structurilor funcționale din toate băncile. Acestea au devenit mai transparente, eficiente și sunt în mai mare
măsura axate pe nevoile clienților.
Prin participarea la operațiuni valutare, băncile contribuie la stabilirea zilnică a cursului valutar iar
temperând cererea de credite contribuie la limitarea inflației. Inflația este limitată prin faptul că băncile
acordă credite în mod diferențiat în funcție de gradul de bonitate al clientului.
Cooperarea dintre bănci facilitează realizarea unor programe mari de investiții. Băncile pot interveni mai
mult în problemele de intermediere financiară și valutară pentru că, prin intermediul băncilor, își derulează
cea mai mare parte a activității două dintre cele trei tipuri de piețe financiare, respectiv piața monetară și
piața creditului.

2
În anul 2018, sistemul bancar românesc, care finanţează în proporţie de circa 90% economia, a obţinut un
profit net record de 7 mld. lei, față de nivelul de 5,4 mld. lei, obţinut în anul 2017.
Evoluția a fost susținută de continuarea îmbunătăţirii calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor,
(având în vedere că băncile au continuat să scadă rata creditelor neperformante), cât şi de activitatea
operaţională, portofoliile de credite noi fiind în creştere, în unele cazuri.
În tabelul următor sunt reprezentați indicatorii structurali ai sistemului bancar la nivelul României pentru
perioada 2008 – 2017 (iunie), furnizați de Banca Națională a României:
Tabel: Indicatorii structurali ai sistemului bancar din România

După cum se poate observa din tabelul anterior, numărul de instituții de credit a atins apogeul în anul 2008
(anul declanșării crizei financiare), numărul de sucursale ale băncilor străine a scăzut din anul 2008 până în
2012, iar din anul 2013 numărul acestora a fost constant, inregistrând o ușoară descreștere după anul 2014.
În anul 2017, indicatorii structurali referitori la competiția în sectorul bancar, precum: (i) indicele
HerfindahlHirschman pentru active (HHI), (ii) concentrarea activelor la nivelul primelor cinci bănci sau
(iii) comparațiile regionale europene relevă o concentrare relativ redusă a activelor și suficient spațiu pentru
manifestarea concurenței în cadrul sectorului.
Tendința de consolidare a sectorului bancar românesc s-a manifestat și în anul 2017. În ultimii ani numărul
de bănci s-a redus treptat până la 35 (dintre care 7 sucursale ale unor instituții de credit străine), în urma

3
finalizării de noi fuziuni, accentuând tendința manifestată în ultimii ani (în anul 2008 – așa cum reiese din
Tabelul 1 de mai sus – erau înregistrate 43 de bănci).
În următoarea figură este prezentată o comparație internațională, care relevă situarea ratei rentabilității
economice – ROA – peste mediana zonei UE, în consonanță cu evoluțiile regionale. Majoritatea sectoarelor
bancare din UE prezintă rezultate financiare pozitive modeste, cu excepția statelor din sudul Europei, care
parcurg o perioadă dificilă pe fondul accentuării activităților de rezoluție a creditelor neperformante.
Figura: Comparație internațională a ROA în sistemul bancar internațional

Potrivit unui studiu realizat pentru anul 2018 de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu
societatea de consultanţă şi evaluare Veridio, trei bănci locale au prins un loc în top 10 a celor mai valoroase
100 de companii din România:

4
 Figura: Cele mai valoroase zece companii și bânci din România (2018)

În anul 2018, în topul clasamentului în funcție de valoarea activelor se află Banca Transilvania, aceasta
înregistrând active în valoare de 74,1 mld. lei, cu aproape 17 mld. lei mai mult față de finalul anului 2017,
în timp ce BCR, care a deţinut supremaţia în ultimii 19 ani, a înregistrat pe tot grupul active de 71,5 mld.
lei. BCR nu raportează valoarea activelor la nivel de bancă, ci doar la nivel de grup. În anii trecuţi, activele
BCR au reprezentat circa 95% din activele grupului, ceea ce ar însemna că în 2018 activele băncii s-au
situat la circa 68 mld. lei. Activele Băncii Transilvania s-au majorat cu 25% în 2018 faţă de 2017, în timp
ce în cazul grupului BCR creşterea a fost de doar 1%.
În ceea ce privește nivelul profiturilor înregistrate în anul 2018, BRD și-a menținut poziția lider în topul
celor mai mari profituri de pe piaţa bancară locală, Banca Transilvania s-a plasat pe locul doi, în timp ce
BCR a ocupat poziţia a treia în clasamentul profiturilor. În 2017, tot BRD a fost cea mai profitabilă bancă,
fiind urmată tot de Banca Transilvania şi BCR.
În tabelul următor sunt reprezentate rezultatele raportate de mari jucători din sistemului bancar la nivelul
României pentru perioada 2017 – 2018.

5
Tabel: Rezultatele raportate de jucătorii mari din sistemul bancar (2017-2018)
Profit
Banca
2018 2017
BRD-SocGen 1,54 mld. lei 1,38 mld. lei
BANCA
1,22 mld. lei 1,19 mld. lei
TRANSILVANIA
BCR 1,20 mil. lei 668 mil. lei
RAIFFEISEN BANK 881 mil. lei 491 mil. lei
ING 685 mil. lei 493 mil. lei
Profitul cumulat al celor mai mari trei bănci locale după active Banca Transilvania, BCR şi BRD a însumat
4 mld. lei în anul 2018 şi a reprezentat mai mult de jumătate din profitul pe întreg sistemul bancar românesc.
Așa cum se poate observa în tabelul de mai sus, BRD-SocGen a raportat pentru 2018 cel mai mare profit
din sistemul bancar românesc, de 1,54 mld. lei, câştig record şi pentru bancă.
Pentru Banca Transilvania, anul 2018 a fost al treilea an consecutiv cu profit de peste un miliard de lei.
Banca Transilvania, plasată pe primul loc în clasamentul după active și pe locul doi în topul profitabilităţii,
a obţinut în 2018 un câştig net de 1,22 mld. lei.
Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut un profit net de 1,20 mld. lei în
2018, cu aproape 80% mai mult decât în 2017 (668 mil lei).
Pe locul patru în topul profiturilor de pe piaţa bancară locală s-a situat Raiffeisen Bank, loc ocupat în 2017
de ING Bank. Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank a încheiat anul 2018 cu un profit net de 881 mil. lei, în
creştere cu 79% faţă de 2017 (491 mil. lei).
ING Bank a ocupat locul cinci în topul celor mai mari profituri, după ce în 2017 se afla pe locul patru.
Sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume a obţinut un profit net de 685 mil. lei, în creştere cu
39% faţă de 2017 (493 mil. lei).

Principalii jucători din industria bancară din România sunt:

Din totalul de 4.341 de unități bancare existente în România la finalul anului trecut, 3.208 aparțineau de 5
bănci universale, respectiv CEC Bank (1.022 de unități), BRD (723 de unități), BCR (508 de agenții și 22
de centre de afaceri), Banca Transilvania (500 de unități) și Raiffeisen Bank (433 de unități). În afară de
aceste instituții de credit care se pot lăuda cu o prezență onorabilă în teritoriu, mai există numai trei bănci
(ING Bank, UniCredit Bank și Alpha Bank) care beneficiază de un număr de agenții care să se apropie de
pragul de 200 de unități.

6
 BCR - Banca Comerciala Română (BCR), membră a Erste Group, este cel
mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă
universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile
de profil de pe piaţa leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuinţe. BCR este banca nr.2 în
România după valoarea activelor (peste 71 mld RON), banca nr.1 după numărul de clienţi şi banca nr.1
pe segmentele de economisire şi creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după
gradul de încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR este principala instituţie cu care
fac banking.
 BRD - este o bancă de forță, cu o tradiție de peste 90 de ani în România.
Peste 154.000 de colaboratori care lucrează în 76 de ţări îi servesc în
fiecare zi pe cei 32 de milioane de clienţi ai grupului din întreaga lume. Echipele Société Générale
acordă consiliere şi servicii clienţilor persoane fizice, companiilor şi comunităţilor, pe trei linii
principale de activitate:
o Bancă de retail în Franţa, sub mărcile Société Générale, Crédit du Nord şi Boursorama;
o Bancă internaţională de retail, prezentă în Europa Centrală şi de Est, Rusia, bazinul Mării
Mediterane, Africa Sub-sahariană, Asia şi în Teritoriile Franceze de peste Mări;
o Investment banking, cu experienţă la nivel global în finanţarea investiţiilor şi activităţi pe
pieţele de capital.

7
 Société Générale este, de asemenea, un actor semnificativ pe piaţa serviciilor financiare specializate, a
asigurărilor, private banking-ului, administrării de active şi a serviciilor pentru investitori.
 Raiffeisen Bank - Raiffeisen Bank este o bancă universală de top pe piața
românească, oferind o gamă completă de produse și servicii. Raiffeisen Bank
deservește peste 2 milioane de clienți, având 5.000 de angajați.
 CEC Bank - bancă comercială universală, competitivă, care să oferă clienților
produse și servicii diverse și de calitate, urmărind cu precădere finanțarea IMM-
urilor, agriculturii, administrațiilor publice locale, precum și a acelor proiecte bancare care prin natura
lor, contribuie la dezvoltarea economică, crearea și menținerea locurilor de muncă.
 Banca Transilvania - este Banca Oamenilor Întreprinzatori din România.
Banca se clasează pe primul loc în topul băncilor din România, în funcție
de active. Misiunea Băncii Transilvania este aceea de a sprijini dezvoltarea
mediului de afaceri, prin produse și servicii inovatoare, oferite cu profesionalism. Istoria BT a
început în Cluj-Napoca, în 1994, la inițiativa unor oameni de afaceri din Cluj. Ideea a fost aceea de
a crea o banca locală, un brand de Cluj.

În concluzie: în general, industria bancară din România a urmărit îndeaproape evoluția sistemelor bancare
din Europa Centrală și de Est, fiind caracterizate prin intrări de capital importante aduse de către instituțiile
de credit străine, care exercită controlul asupra majorității băncilor care acționează pe piața românească.

Modelele de afaceri ale băncilor din România au cunoscut ajustări în ultimii ani orientate către
îmbunătățirea eficienței operaționale. Există o serie de provocări în calea continuării acestei tendințe și a
creșterii intermedierii financiare: (i) dezvoltarea canalelor de distribuție a serviciilor financiare, ca mijloc
de creștere a incluziunii și intermedierii financiare și trecerea graduală la automatizarea sau digitalizarea
anumitor procese desfășurate în prezent cu un număr ridicat de angajați, cu influență asupra costurilor
operaționale, (ii) reorientarea structurii veniturilor operaționale, (iii) majorarea cotei de piață și continuarea
procesului de consolidare, (iv) asigurarea unei sustenabilități a capacității de acoperire a costului capitalului
prin profitabilitatea obținută.

8
Bibliografie
Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare, pagina 82, 2017
Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare, pagina 102, 2017
Banca Națională a României, Raport anual 2017, pagina 95, 2017
Banca Națională a României, Raport asupra stabilității financiare decembrie 2018, pagina 115
https://www.bancatransilvania.ro/despre-noi/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Banc%C4%83_(institu%C8%9Bie_financiar%C4%83)
https://www.bcr.ro/ro/despre-noi/cine-suntem
https://www.brd.ro/despre-brd/profil
https://www.raiffeisen.ro/despre-noi/
https://www.cec.ro/despre-cec-bank
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/schimbare-istorica-in-clasament-banca-transilvania-a-devenit-in-
2018-cea-mai-mare-banca-dupa-valoarea-activelor-17894489
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/sistemul-bancar-a-avut-in-2018-un-profit-record-de-7-mld-lei-dupa-
un-salt-de-2-mld-lei-fata-de-2017-17882766
https://www.zf.ro/companii/top-100-cele-mai-valoroase-companii-din-romania-trei-afaceri-
antreprenoriale-sunt-pentru-prima-data-in-top-zece-17689811
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/cele-mai-profitabile-banci-din-romania-in-2018-brd-banca-
transilvania-bcr-raiffeisen-si-ing-cele-5-banci-au-80-din-castigul-total-al-sistemului-bancar-18004470
https://www.bankingnews.ro/retea-angajati-banci-taxa-lacomie.html
https://www.bursa.ro/extinderea-portofoliului-de-credite-si-depozite-principalul-avantaj-al-fuziunii-
dintre-patria-bank-si-banca-carpatica-24510831