Sistemul financiar-bancar din Romania:

momentul consolidarii?
Share    | Email | Twitter
Fii primul care comenteaza

Andrei Radulescu
, 5 August 2010

In ultimele zile companii importante din sectorul financiar-

bancar intern au comunicat rezultatele financiare pe primele 6
luni ale anului (Erste Group, BRD-Groupe Societe Generale,
Banca Transilvania). Rezultatele acestor companii reflecta
climatul macro-sectorial dificil, precum si importanta unui nou
model de business pentru sistemul bancar!

In prima jumatate a anului am asistat la relansarea graduala a

creditarii (creditul neguvernamental a crescut pentru a 4-a luna
consecutiv in iunie, in termeni luna/luna). Se remarca, evident,
creditul neguvernamental in valuta (cu un avans de 3% an/an in
semestrul I, evolutie sustinuta si de avansul exporturilor).

Marja neta de dobanda a continuat sa fie principalul motor de evolutie a rezultatelor

bancilor in primele 6 luni ale anului. La nivelul sistemului financiar-bancar intern am
observat o crestere a marjei nete de dobanda (diferenta intre dobanda activa si dobanda
pasiva), atat la creditele in lei, cat si la cele in valuta, in principal pentru
creditele/depozitele existente. Cu alte cuvinte, cum era si normal, clientii vechi ai
bancilor platesc factura provizioanelor. Veniturile nete din comisioane au avut o evolutie
nefavorabila, ceea ce exprima mentinerea unor conditii dificile la nivelul creditarii.

Bancile au implementat in ultimele trimestre o serie de masuri de reducere a costurilor.

Aceste masuri au rezultat in reducerea cheltuieilor de personal si a altor cheltuieli
administrative. Astfel, am asista la reducerea indicatorului costuri/venituri.

Pe de alta parte, am asistat la cresterea costului net al riscului, ca urmare a deteriorarii

calitatii portofoliilor de credite, in contextul climatului macroeconomic advers. Ponderea
restantelor in totalul creditelor acordate in sistemul financiar-bancar intern a crescut de la
2,76% la finele semestrului I 2009 la 6,43% la finele semestrului I 2010.

Prin urmare, am observat in majoritatea cazurilor un declin al rezultatului net.

Care sunt insa perspectivele pentru sectorul financiar-bancar?

Pe termen scurt, se mentin perspective de contractie a economiei interne, ca urmare a

masurilor de consolidare bugetara recent adoptate (majorarea TVA-ului la 24% incepand
cu 1 iulie si reducerea salariilor din sectorul public cu 25%, cu impact nefavorabil pentru
consumul privat, principala componenta a PIB). Totodata, masurile guvernamentale
implementate exprima premise nefavorabile cu privire la calitatea portofoliilor de credite
(probabilitate ridicata de crestere a ponderii restantelor la credite in totalul creditelor
acordate, peste nivelul de 6,43% consemnat la finele lunii iunie).

In consecinta, este ridicata probabilitatea ca volumul provizioanelor nou constituite sa se

mentina la un nivel ridicat in trimestrele urmatoare (nefiind exclus sa asistam la cresteri
temporare).

Totodata, cererea externa ar putea fi nefavorabil influentata in perioada urmatoare de

semnalele de dezaccelerare a economiei mondiale. Mai mult, pentru Zona Euro
(principalul partener comercial al Romaniei) planeaza o serie de incertitudini pentru
perioada urmatoare, prin prisma crizei finantelor publice din regiune, care a determinat
mai multe guverne sa adopte masuri de consolidare bugetara.

In acest context ar constitui oare o surpriza initierea unui proces de consolidare in

sistemul financiar-bancar intern?

In primul rand trebuie mentionat faptul ca cea mai severa criza economico-financiara
mondiala din ultimele decenii a scos in evidenta importanta unui sistem financiar-bancar
solid! Atat din punct de vedere al indicatorilor de adecvare a capitalului, dar mai ales din
punct de vedere al strategiei de business!
Sa nu uitam avantul creditarii din anii premergatori crizei! Ritmuri anuale de doua cifre!
Desigur, intr-un context de sub-bancarizare pe plan intern! Astfel, am asistat la intrarea
pe piata interna a mai multe institutii financiar-bancare, in principal din tarile membre ale
Uniunii Europene. Acestea au cules roadele unor investitii intr-un sector cu grad extrem
de redus de dezvoltare, dar cu mari perspective. De asemenea, si riscurile, odata cu
declansarea crizei economico-financiare!

Criza a dovedit insa ca acest model de business, din sistemul financiar-bancar intern, nu
este sustenabil pe termen mediu si lung!

Cu alte cuvinte, ar trebui sa asistam la o restructurare a modelului de business in sistemul

financiar-bancar. De altfel, reasezarea sectorului bancar constituie un aspect important
pentru relansarea economiei interne. O mica economie deschisa (si cazul Romaniei) are
nevoie de un sistem bancar competitiv. Mai ales in contextul rolului redus al pietei
interne de capital (laureatul Premiului Nobel in Economie, P. Samuelson, a spus ca banii
sunt sangele care iriga economia).

Cum s-ar putea realiza aceasta restructurare? In primul rand consider ca este important sa
asistam la un proces de consolidare a sistemului bancar intern. In momentul de fata
activeaza peste 40 institutii de credit pe plan intern, din care 10 sunt sucursale ale unor
banci straine.

Oare se justifica cele peste 40 de structuri bancare intr-o economie care a resimtit din plin
criza economico-financiara, cu o populatie in declin, somaj si numar de pensionari in
crestere si fara strategie coerenta de dezvoltare pe termen scurt, mediu si lung?

Cu siguranta, nu! Cine plateste factura costurilor administrative si de personal ale

bancilor? Clientii! Prin dobanzi ridicate sau comisioane, care incarca costurile
companiilor si sufoca venitul real disponibil al populatiei!

De altfel, consolidarea bancara poate fi interpretata ca o etapa in procesul de dezvoltare

economica (procesele de consolidare in sistemul financiar-bancar au dominat ultimele 2
decenii in principal in economiile dezvoltate). Procesul de consolidare ar determina
cresterea competitivitatii sistemului financiar-bancar intern (prin reducerea costurilor,
acces mai ieftin la finantare).

Totodata, este vitala cresterea importantei acordate segmentului serviciilor bancare de

investitii (in detrimentul serviciilor de creditare a consumului sau a pietei imobiliare), in
special pe segmentul companiilor! Identificarea de oportunitati de business pentru
companii, oferirea de solutii flexibile de finantare.

Astfel de servicii bancare de investitii sunt foarte importante pentru evolutia viitoare a
economiei. Daca sunt realizate cu succes pot contribui la reluarea investitiilor
companiilor, la cresterea numarului locurilor de munca si, implicit, a economiei!
 ...
Andrei Radulescu este doctor in economie si senior analist la Target
Group.