Educația financiară-

prioritate în noul model

de business bancar
AUTOR: ST.GR ACAD 193
DARII ALEXANDRINA
A VERIFICAT: ASISTENT UNIVERSITAR
PASCAL MIHAELA
 C u p r i n s:

1. Modelul de business al băncilor şi educația financiară

2. Principalii factori care determină modificarea modelului de banking
3. Alternativa la finanțarea pe termen lung
4. Strategia politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen
mediu
5. Concluzie
6. Bibliografie
 Prefață
Atunci când ne referim la efectele educației financiare asupra unei persoane, unei singure unități
în particular, constatăm accentuarea economiilor acesteia, eficientizarea consumului de bunuri,
dobândirea unei anumite capacități, putere de convingere şi de negociere etc. Dacă acceptăm
viziunea privind faptul că educația financiară contribuie la bunăstarea fiecărui individ în parte,
atunci nu putem să negăm beneficiile pe care le-ar aduce aceasta sistemului financiar în
ansamblu. Existența unui sistem financiar stabil este una dintre repercusiunile multiplelor
încercări de reconfigurare a modelelor de business bancar. Pe lângă aceasta, respectivul
echilibru mai poate fi desăvârșit prin fortificarea relațiilor dintre agenții bancari și clienții cu un
nivel sporit de educație financiară. Importanța acestei teme constă într-o perspectivă dublă. În
primul rând, ne putem referi la analiza conceptului de ,,educație financiară”, iar în al doilea rând
– la cel de business bancar. Educația financiară este o noțiune plurivalentă, adică aceasta nu se
referă numai la nivel individual, dar și la nivel de sistem bancar, macroeconomic și internațional.
Modelul de business al băncilor şi educația
financiară
Probabil că unul dintre factorii importanți care au facilitat creşterea
prin îndatorare a sectorului bancar şi astfel asumarea de riscuri cu
foarte puțin discernământ a fost lipsa educației financiare.
În primul rând, înțelegerea cauzelor crizelor financiare trecute ar
ține în frâu imaginația bancherilor de azi, dar mai ales a celor care
sunt încă astăzi pe băncile şcolii, în ceea ce priveşte ingeniozitatea
financiară, exuberanţa în crearea şi lansarea de produse financiare
sofisticate, neînţelese ulterior sau fără a se anticipa impactul negativ
major ale acestora (cu menţiunea că trebuie să avem o atitudine
echilibrată care să continue să încurajeze şi să sprijine înclinaţia
viitorilor economişti spre inovaţie, care reprezintă unul din
motoarele principale ale progresului).
În al doilea rând, educația financiară trebuie să aibă în vedere produsele bancare şi financiare prezente
pe piață în momentul predării. Numai în acest fel studenții de azi au o şansă să obțină un loc de muncă,
crescând în felul acesta şi prestigiul instiţutiei de învăţământ superior. Este sarcina corpului profesoral să
revadă conținutul cursurilor mai ales într-o situație ca cea prezentă în care asistăm la schimbări majore,
de restructurare a băncilor în ceea ce priveşte obiectul activității lor, produsele pe care le oferă, modul de
finanțare.
În al treilea rând, şi probabil că cel mai mare avantaj al cunoaşterii istoriei financiare, înțelegerea
factorilor care determină apariția crizelor financiare şi modul lor de propagare ar permite o mult mai
bună pregătire pentru următoarea criză. Un singur lucru este valabil în cazul tuturor crizelor financiare
de până acum: nu au fost două identice, însă toate au pornit de la asumarea unor riscuri prea mari.
 Principalii factori care determină modificarea modelului de banking

Pe lângă factorii de natură strict economică analizați mai sus mai există
şi o altă sursă de factori care obligă băncile să se restructureze. Evident
că şi această sursă de factori contribuie tot la creşterea costurilor pentru
bănci, însă aceşti factori nu provin din piață.
Această grupă de factori ar putea fi numită generic cadrul de
reglementare, deşi se referă mai mult la intervenția unor reglementatori
şi supraveghetori guvernamentali, inter-guvernamentali şi
supranaționali. Astfel, această grupă de factori identifica trei elemente:
 Creşterea costului capitalului datorită modificării cerințelor de
capital conform prevederilor acordurilor Basel III;
 Creşterea costului lichidității datorită modificării cerințelor minime
cu privire la rata de acoperire cu lichiditate
 Creşterea costului funcționării datorită multiplicării nivelelor de
supraveghere.
Alternativa la finanțarea pe termen
lung 
Fiinanțarea provenită de la companiile de asigurări şi de la
fondurile de pensii nu poate înlocui, pe termen mediu,
resursele provenite din sectorul bancar, cel puțin din trei
motive. În primul rând, activele de care dispun aceste categorii
de companii, deşi semnificative, sunt mici în comparație cu
nevoile acoperite înainte de criză de băncile comerciale.
În al doilea rând, există probleme de reglementare, pentru că
supraveghetorii şi reglementatorii nu agreează prezența în
bilanțul fondurile de pensii a unor active pe termen lung, care
prin definiție sunt prea puțin lichide.
În al treilea rând, există bariere de comportament pentru că în
mod tradițional fondurile de pensii îşi pun banii în active
precum acțiuni şi obligațiuni ale unor companii cu rating foarte
bun, dar în nici un caz nu în nişte proiecte private de
infrastructură.
Strategia politicii monetare a Băncii
Naţionale a Moldovei pe termen mediu
Stabilitatea preţurilor poate fi definită ca o situaţie în care creşterea preţurilor
este suficient de redusă şi stabilă, astfel încât aceasta să nu exercite o influenţă
semnificativă asupra deciziilor economice ale societăţii. În acest context,
Banca Naţională a Moldovei consideră că stabilitatea preţurilor poate fi
cantitativ definită prin rata inflaţiei evaluată prin indicele preţurilor de consum
publicat lunar de Biroul Naţional de Stat . Pe lângă asigurarea şi menţinerea
stabilităţii preţurilor care este obiectivul fundamental al politicii monetare,
BNM are şi alte obiective macroeconomice secundare, inclusiv asigurarea
creşterii economice şi ocuparea forţei de muncă. Aceste obiective sunt urmărite
în măsura în care ele nu afectează atingerea obiectivului fundamental al BNM.
Asigurarea stabilităţii preţurilor şi menţinerea ratei inflaţiei la un nivel redus
constituie cel mai important obiectiv al Băncii Naţionale a Moldovei, deoarece
aceasta contribuie la crearea unui cadru economic relativ stabil care să permită
dezvoltarea economică şi asigurarea unui nivel susţinut al creşterii economice.
 Concluzie:

Generalizând cele menționate, putem concluziona că sistemul bancar a suferit, și continuă să

sufere mari schimbări, demonstrându-ne faptul că se caută încontinuu formula pentru crearea
unui model de business bancar cât mai aproape de perfecțiune. În ceea ce privește educația
financiară, fie de pe poziția de profesor, de cercetător ştiințific, de bancher, de observator avizat
al realităților din jurul nostru, şi de ce nu, de pe poziția de client bancar sau simplu cetățean, nu
trebuie să rămânem indiferenţi la fenomenele şi procesele care pot să ne afecteze. Un singur
dezavantaj al utilizării internetului pe scară largă ar fi lipsa securității. Acest lucru poate fi
confirmat de atacurile cibernetice asupra Tesco Bank (2016) și Lloyds Bank (2017).
 Bibliografie
1. https://www.bnr.ro/Noul-model-de-business-al-bancilor-comerciale-%C8%99i-provocari
le-lui-8972-Mobile.aspx
2. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/189-191_14.pdf
3. https://realitatea.md/educatia-financiara-devine-un-trend-si-in-moldova-ne-ajuta-sa-ne-g
estionam-corect-banii/
 Vă mulțumesc
pentru atenție!!!!!