Criterii de eficiență a supravegherii bancare prin prisma Basel III – cazul

Republicii Moldova

Daniela DERMENGI, drd., specialitatea Finanțe,

Academia de Studii Economice din Moldova, Chișinău
Coordonator științific: Victoria Cociug, dr., conf.univ.

Abstract: This article is about the new requirements imposed by Basel III from the banking
supervision perspective. It analyzes the new national regulatory framework and the manner in which
the Basel III requirements were reflected in it. The article looks over the quantitative requirements of
the Basel III regarding the capital and the banking liquidity. At the same time, the dynamic of
indicators recorded by the national banking system are analyzed. The qualitative requirements
regarding the risk management system and the corporative governance in banks are analyzed as well –
they are considered to bring a more serious challenge for the banking system comparing with the
quantitative requirements.

Keywords: banking supervision, Basel III, risk managment, corporative governance, capital,
banking liquidity, regulatory framework

Criza financiară mondială din anul 2008, urmată ulterior de criza datoriilor suverane din Uniunea
Europeană din anul 2012, au pus în evidență slăbiciunile sectorului financiar, implicit ale sistemului
bancar. La acestea din urmă se referă capitalizarea inadecvată, calitatea scăzută a portofoliilor de
credite şi rezervele de lichiditate insuficiente. Aceasta a impus regândirea cadrului internațional de
reglementare și supraveghere a sectorului bancar, în vederea consolidării capacităților de gestiune a
riscurilor bancare și a crizelor financiare. Astfel, „Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară a
creat noi măsuri de consolidare a sistemului financiar global, publicate drept Basel III în 2010.” [3].
Basel III, la fel ca și Basel II, avea drept scop îmbunătățirea gestionării riscului prin intermediul
utilizării celor 3 piloni de bază: Pilonul 1 „Cerințe de capital”, Pilonul 2 „Supravegherea adecvării
capitalului” și Pilonul 3 „Disciplina pieții”. [3]
Acordul Basel III impune o viziune extinsă vizavi de administrarea riscurilor, prin trecerea de la
supravegherea bazată pe conformitate la cea bazată pe risc. Cerințele de eficiență a supravegherii
bancare sunt de ordin:
 (1) cantitativ:
(a) cerințe de capital;
(b) stabilirea de limite (limite maxime pentru evitarea riscului de concentrare, limite minime ale
indicatorilor de lichiditate);
(2) calitativ:
(a) cadrul de administrare a activității băncilor;
(b) politica de remunerare.

Deși criza s-a propagat în Republica Moldova prin canalele economiei reale, sistemul bancar
autohton a fost afectat. Această concluzie este justificată de rezultatele financiare ale băncilor
comerciale, precum și de indicatorii de prudență bancară înregistrați în anul 2009. Ulterior, schemele
de spălare de bani, ce au avut loc prin cele trei bănci comerciale ce se află în proces de lichidare, au
scos în evidență problemele structurale ale sectorului și lacunele cadrului de reglementare și
supraveghere.
Acordul de Asociere semnat între Republica Moldova și Uniunea Europeană în anul 2014
presupune printre altele implementarea unor reforme ce țin de reglementarea și supravegherea
sectorului bancar autohton. Reformele respective se traduc în transpunerea condițiilor impuse de Basel
III și vin într-un context național extrem de sensibil din perspectiva capacităților de gestionare a
riscurilor bancare.
Astfel, în prezent, principala provocare pentru sistemul bancar autohton ține de conformarea la
standardele Basel III. Aceste standarde au drept obiectiv consolidarea stabilităţii sistemului bancar, prin
aplicarea unor standarde exigente menite a îmbunătăţi capacitatatea acestuia de a absorbi șocurile din
sectorul economic şi financiar, precum şi de a reduce riscul de contagiune dinspre sectorul financiar
spre economia reală. Noile standarde au în vederea perfecţionarea managementului riscurilor, creşterea
cerinţelor de transparenţă şi publicare ale instituţiilor de credit, precum şi rezolvarea problemelor
băncilor de importanţă sistemică. Măsurile impun, în primul rând, standarde mai exigente pentru bănci
referitoare la adecvarea capitalului, cerinţele de lichiditate şi efectul de pârghie, principalul scop fiind
diminuarea efectelor negative ale crizelor financiare.

În vederea implementării Acordului Basel III, Banca Națională a Moldovei (BNM) a realizat o
nouă lege bancară – Legea privind activitatea băncilor – care este o transpunere a legislației europene și
este o reformă asumată de Republica Moldova prin încheierea Acordului de Asociere cu Uniunea
Europeană. Noua lege bancară a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2018. [1]
Prima etapă din Strategia de implementare Basel III a fost aprobarea Regulamentului privind cadrul
de administrare a activității băncii, care este în vigoare din 1 iulie 2017. Celelate acte secundare pentru
punerea în aplicare a Legii și Regulamentului sunt în proces de consultare publică și urmează să fie
aprobate pe parcursul anului 2018.
Astfel, noul cadrul de reglementare bancară impune băncilor din sistem un cadru de administrare a
activității cât mai eficient, care să includă:
(1) o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente şi
coerente;
(2) procese eficace de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care
băncile sunt sau ar putea să fie expuse;
(3) un proces de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (creșterea cerințelor de capital);
(4) un proces de evaluare a adecvării lichidităţii (stabilirea limitelor),
(5) mecanisme adecvate de control intern (cerințe privind funcția de audit intern, funcția de
administrare a riscurilor, funcția de conformitate, privind persoanele afiliate și administratorii, cerințe
noi în procesul de schimbare a acționariatului);
(6) proceduri administrative şi contabile riguroase;
(7) reglementarea eticii de afaceri şi a mecanismelor de remunerare (care să promoveze şi să fie în
concordanță cu o administrare sănătoasă şi eficace a riscurilor);
(8) competențe noi de personal;
(9) asigurarea stabilității financiare (instrumente noi de supraveghere și control din partea Băncii
Centrale). [2]

Stabilitatea şi siguranţa băncilor şi a întregului sistem bancar porneşte de la capitalul instituţiilor

financiare. Un nivel înalt al suficienţei capitalului demonstrează capacitatea băncilor de a gestiona şi de
a redistribui fluxurile de mijloace băneşti disponibile. [4, p.82]
Cerințele de capital potrivit Basel I acopereau doar riscul de credit, în timp ce Basel II a impus
calculul cerințelor de capital ținând cont de riscurile de credit, de piață și operațional. Prevederile Basel
III presupun perfecționarea abordării bazate pe risc a Basel II. Asigurarea unui nivel înalt al suficienţei
capitalului este una dintre exigențele impuse de standardele Basel III.
 Potrivit noii legi bancare, BNM impune formarea unui capital suplimentar (intern), mărimea căruia
va fi diferită de la o bancă la alta și va depinde de expunerea fiecărei bănci la diverse categorii de
riscuri (de credit, operaţional, de piață și alte riscuri). Băncile vor aplica strategii și procese de evaluare
și menținere a caracterului adecvat al capitalului lor intern.

Basel III presupune modificări semnificative în modul de determinare a necesarului de lichiditate,

care implică două modele de măsurare și anume:
(1) cerința de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) – rezerve de lichiditate adecvate pentru a
permite băncilor să facă față eventualelor dezechilibre dintre intrările și ieșirile de lichidități în situații
de criză gravă într-un interval de 30 de zile - cerința de acoperire a necesarului de lichiditate;
(2) indicatorul de finanțare stabilă netă (NSFR) – monitorizarea riscului de credit pe orizonturi de
timp, inclusiv pe parcursul zilei – indicatorul de finanțare stabilă netă. Finanțare stabilă disponibilă este
definită ca porțiunea de capital și datorii de așteptat să fie de încredere pe parcursul orizontului de timp.
Indicatorul de finanțare stabilă netă ar uma să limiteze dependența exagerată față de finanțarea
interbancară pe termen scurt, încurajând o evaluare mai bună a riscului de finanțare asupra tuturor
elementelor bilanțiere și extrabilanțiere și promovând astfel stabilitatea în finanțarea activității băncilor.

Din perspectiva cerințelor de capital și cele de lichiditate, băncile din Moldova au fost în ultimii ani
într-o poziţie confortabilă.
Cerinţele de capital de la noi au fost de multă vreme sensibil mai înalte decât în plan internaţional.
Începând cu 30 iunie 2012, băncile din Moldova trebuie să deţină şi să menţină coeficientul suficienţei
capitalului ponderat la risc în mărime de cel puţin 16.0%, acesta fiind anterior 12.0%.
Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistemul bancar, în perioada a.a.2013-2017,
prezentată grafic în Fig.1, arată că acest indicator a înregistrat tendinţe diferite. În anul 2013,
indicatorul de suficienţă a capitalului a fost 23.02%, în anul 2009 – s-a redus până la 13.92% (adică
sub nivelul minim reglementat), după care în 2015-2017 este într-o tendință de ascensiune continuă, de
la 26.31% în 2015, la 29.77% în 2016 și la 31.03% în 2017.
Situația din anul 2014 nu a fost atât o problemă de sistem, cât a fost creată de problemele pe care le
aveau Banca de Economii și Banca Socială cu acest indicator (aceste bănci înregistraseră un coeficient
al suficienţei capitalului ponderat la risc în mărime de puțin peste 3.0%).
 35.00
31.03
29.77
30.00
26.31
25.00 23.02

20.00

15.00 13.92

10.00

5.00

0.00
2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 22 ianuarie
2018]. Disponibil: <http://bnm.md>.
Fig.1. Media suficienţei capitalului ponderat la risc pe sistem bancar
în perioada a.a. 2013-2017 (%)

În ce privește indicatorii de lichiditate, aceștia demonstrează că sectorul bancar al Republicii

Moldova este unul supralichid. Doar în anul 2014 au existat anumite devieri de la reglementările
prudențiale pe sistem, generate de situația la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.
În tabelul 1 sunt prezentate valorile înregistrate de rata lichidităţii pe termen lung şi rata lichidităţii
curente. Acestea arată că sistemul bancar respectă limitele impuse prin regulamentele Băncii Naţionale
a Moldovei (principiul I şi principiul II al lichidităţii), ceea ce înseamnă că există surse adecvate pentru
susţinerea plăţilor aferente obligaţiunilor şi o rezistenţă sporită a băncilor la eventualele şocuri externe.
Totuși, valorile înalte a indicatorilor de lichiditate comportă şi anumite riscuri. Deşi, pe de o parte, un
nivel înalt al lichidităţii se apreciază pozitiv, pe de altă parte, menţinerea unor asemenea nivele de
lichiditate presupune costuri enorme de oportunitate, generate de posibilitatea ratată de a transforma
aceste active în credite bancare pe termen lung, susţin experţii.
Totodată, excesul de lichidităţi îngreunează transmisia deciziilor de politică monetară adoptate de
banca centrală, care încearcă să ajusteze instrumentele de politică monetară la aşteptările sale
inflaţioniste şi la prognoze de criză.
La fel, impunerea unor praguri de lichiditate mai ridicate înseamnă o activitate de intermediere
financiară mai redusă. Instituţional vorbind, e o reducere a funcţiei sociale a băncilor. Economic
vorbind, e o reducere a finanţării economiei reale, deci o reducere a creşterii economice, deci o
îngreunare a ieşirii din recesiune. Altfel spus, dacă ne dorim bănci mai lichide vom avea riscuri mai
mici de a nu ne putea ridica depozitele oricând le cerem, dar vom suporta costul unei creşteri
economice reduse.
Tabelul 1.
Indicatorii de lichiditate pe sistem bancar
în perioada a.a. 2012-2017
2013 2014 2015 2016 2017
Lichiditate pe termen lung (coef.) < 1 0.71 1.54 0.70 0.64 0.61
Lichiditate curentă > 20% 33.76 22.48 41.73 49.30 55.48
      Principiul III - Lichiditatea pe benzi de
scadența (>1)
         - până la o lună inclusiv 2.91 2.72
         - 1-3 luni inclusiv 14.85 18.56
         - 3-6 luni inclusiv 4.75 2.53
         - 6-12 luni inclusiv 4.22 2.99
         - peste 12 luni 5.32 4.98
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 22 ianuarie
2017]. Disponibil: <http://bnm.md>.

Astfel, Basel III nu va prezenta provocări serioase pentru băncile din Republica Moldova din
perspectiva Pilonului 1. Cele mai principiale modificări vin din perspectiva cadrului de administrare,
care în practică se traduce prin îmbunătățirea calității structurii organizatorice a băncilor și a modelelor
de guvernanță corporativă bancară.
Calitatea personalului este un punct-cheie pe care pune accent noua lege bancară. Pentru a
implementa noile cerințe ale Basel III în mod eficient și calitativ, Banca Națională promovează în
comunicare cu băncile o politică de atragere a resurselor umane calificate și instruite.
Un accent deosebit se pune de asemenea pe calitatea membrilor organelor de conducere (organul
executiv și consiliul de administrare), administratorilor și acționariatului.
În funcţie de natura şi scopul activităţilor băncii, practicile manageriale au în vedere întreaga gamă
de riscuri: riscul de credit, de lichiditate, de piaţă, operaţional, de tranzacţie, de reputaţie, de strategie,
de conformitate, legal şi alte riscuri. Potrivit noului cadru de reglementare, soliditatea practicilor
manageriale este demonstrată de: existenţa unui personal competent, a unor politici adecvate, a unui
program de audit propriu şi control intern corespunzător cu mărimea şi complexitatea instituţiei,
abilitatea în administrarea riscurilor, precum şi de existenţa unui sistem informaţional eficient. În
general, riscurile sunt considerate bine administrate când acestea pot fi înţelese, măsurate şi controlate
şi când banca are capacitatea de a rezista impactului negativ al acestora. [7, p.16]
 În ce privește noile cerințe privind acționariatul, Banca Națională urmăreşte să identifice acei
acţionari care demonstrează slăbiciuni de natură financiară sau influenţe asupra situaţiei de ansamblu a
băncii. În stabilirea ratingului acţionariatului o atenţie specială, se acordă acţionarilor semnificativi
(orice persoană fizică sau juridică care deţine cel puţin 5% din acţiunile unei bănci). Pentru a se
determina măsura în care aceştia sunt o sursă de sprijin pentru bancă sau pot constitui un pericol
potenţial pentru întreaga activitate a băncii, se analizează situaţiile lor financiare. Acolo unde este
cazul, în evaluarea calităţii unor firme acţionare se ia în considerare şi ratingul atribuit de o agenţie
specializată de rating. Acţionarii pot fi sau nu implicaţi în mod activ în operaţiunile zilnice. Cu toate
acestea ei trebuie să facă dovada clară a faptului că deţinerea unui pachet de acţiuni nu este în
detrimentul efectuării de către bancă a unor operaţiuni sănătoase. Stabilirea ratingului pentru această
componentă se bazează pe analiza şi evaluarea unor factori, de ordin financiar, managerial, de
conformanţă cu prevederile legale, precum şi a riscului de ţară. [7, p.16]
Referitor la cerințele de remunerare, acestea reprezintă unul dintre noutățile aduse de Acordul Basel
III. Dacă anterior se considera că elementele de etică de afaceri și mecansimele de remunerare țin de
autoreglementarea pieţei, abuzurile conducătorilor băncilor și dezechilibrele induse pe piață de aceste
abuzuri au schimbat viziunea reglementatorilor. Bonusurile stabilite după un astfel de criteriu cum ar fi
volumul creditelor acordate, indiferent de riscul lor de nerambursare, pot genera crize serioase. De
aceea, Basel III impune reglementări noi, care în noul cadrul de reglementare național sunt formulate
astfel:
- cerinţe privind politica de remunerare a unei bănci, inclusiv principiile de acordare şi ajustare a
remunerației, elementele fixe și variabile ale remunerației, restricții cu privire la utilizarea unor
elemente variabile ale remunerației;
- raportarea către BNM a informaţiilor cu privire la numărul persoanelor pe bancă care sunt
remunerate cu cel puţin 1 (un) milion de lei într-un exercițiu financiar, inclusiv informaţii cu privire la
responsabilitățile şi domeniul de activitate în care sunt implicate aceste persoane;
- raportarea către BNM a informaţiilor agregate cu privire la remunerare, care se vor utiliza
pentru a determina tendințele şi practicile în materie de remunerare la nivelul sistemului bancar din
Republica Moldova;
- BNM își asumă dreptul să impună restricții cu privire la tipul și caracteristicile instrumentelor
de remunerare variabile sau poate interzice utilizarea unor astfel de instrumente, atunci când consideră
necesar. [2]
 În concluzie, noul Acord Basel III are drept obiectiv consolidarea stabilităţii sistemului bancar,
prin aplicarea unor standarde exigente menite a îmbunătăţi capacitatatea acestuia de a absorbi șocurile
din sectorul economic şi financiar, precum şi de reducere a riscului de contagiune dinspre sectorul
financiar spre economia reală. [5]
Noile standarde au în vederea perfecţionarea managementului riscurilor, creşterea cerinţelor de
transparenţă şi publicare ale instituţiilor de credit, precum şi rezolvarea problemelor băncilor de
importanţă sistemică.
Diferenţa majoră faţă de precedentele acorduri este reprezentată de sfera de acoperire mult
extinsă, măsurile fiind deopotrivă microprudenţiale (vizează riscurile individuale ale băncilor) şi
macroprudenţiale (vizează ansamblul sistemului bancar). [6, p.58]
Racordarea la cerințele reglementărilor Uniunii Europene impune sistemul bancar autohton să
treacă de la supravegherea bazată pe conformitate la cea bazată pe risc. Noua lege bancară va asigura o
armonizare a legislației naționale cu cea europeană și va induce bunele practici de gestionare a
riscurilor bancare. Actualele circumstanțe din sectorul bancar impun o coerență sistemică a
reglementărilor BNM și o consolidare a capacităților de intervenție. Băncile licențiate trebuie să depună
eforturi în vederea reducerii riscurilor de neconformitate și să fie prudente în deciziile și strategiile lor
de afaceri.

Bibliografia
1. Legea nr.202 privind activitatea băncilor din 06.10.2017. Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr.434-439 din 15.12.2017.
2. Regulamentul privind cadrul de administrare, aprobat prin Hotărârea Comitetului Executiv
nr.146 din 07.06.2017. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.201-213 din 23.06.17.
3. Strategia de implementare a standardelor BASEL III, http://bnm.md/ro/content/strategia-de-
implementare-standardelor-bsel-iii-prin-prisma-cadrului-legislativ-european
4. DARDAC, Nicolae, MOINESCU, Bogdan. Politici monetare și tehnici bancare – note de curs,
București: 2007. 153 p.
5. JORA, Octavian-Dragomir, BUTISEACA, Alexandru. The political philosophy and the
political economy of public regulation. An apropos on the ultimate cause of the current crisis. În:
Romanian Economic and Business Review, 2010, ISSN 1842-2497
6. NUCU, Anca Elena, Provocările Basel III pentru sistemul bancar românesc. În: Economie
teoretică și aplicată, 2011, pp.57-68, ISSN 1841-8678
 7. WALTER, Stefan. Basel III: Stronger Banks and a More Resilient Financial System,
Conference on Basel III, Financial Stability Institute, Basel, 2011,
https://www.bis.org/speeches/sp110406.htm