Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de
miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca și economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea
cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza economică din 1994-1995,
țara a trecut printr-o revenire economică semnificativă, cu o rată de creștere economică de 3-
5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2000 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în
mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004.
În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat
având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie și
servicii, deși există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai
mare producător de țiței din lume.
Datorită înțelegerii NAFTA, comerțul cu Canada și SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990,
Mexicul s-a angajat în comerț din ce în ce mai liber, introducând acorduri de comerț liber cu
peste 40 de țări, inclusiv țările Uniunii Europene și Japonia. Guvernul este în discuții cu
blocul Mercosur pentru aranjamente de comerț liber.
Deși economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse
probleme structurale. Problemele țării includ salarii mici, o distribuție neuniformă a veniturilor
(20% din populație câștigă 55% din venitul național) și oportunități reduse pentru statele din
sud, care au o populație amerindiană numeroasă. Inegalitățile geografice sunt de asemenea o
problemă principală: părți ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel
al Italiei. Corupția și evaziunea rămân probleme cronice.
Mexicul este o țară cu o economie mixtă, compusă din companii private și de stat, iar guvernul
reglementează activitatea economică
În prezent, economia Mexicului se numără printre primele 20 de țări din lume in ceea ce
privește structura comerțului internațional, Mexicul are o specializare intersectorială, cu
exporturi concentrate în principal în industria manufacturieră, în timp ce importurile sunt mai
diverse .
În 2020, Mexicul a exportat bunuri în valoare de 409,5 miliarde de dolari și a importat bunuri în
valoare de 383,3 miliarde de dolari
Poziționarea economiei naționale a Mexicului în cadrul sistemului economiei mondiale,
economia mexicană este o economie mixtă, compusă din companii private și de stat, iar
guvernul reglementează activitatea economică
Populatia a atins in anul 2015 cifra de 128,6 miloane de locuitori, undeva aproximativ la
dublul populatiei din Mexic inregistrate in anul 1995.
Venitul pe cap de locuitor in anul 2015 a fost de 9 005 dolari per locuitor.
Diferenta dintre anul 2014 si 2015 in zona de agricultura a fost in scadere observandu-se
statisticile din comunicatul “Stratford” insa pe celalte planuri a fost in continua crestere fata de
anul anterior.
În timp ce țărilor și-au închis granițele, Mexicul a menținute restricții laxe de călătorie pe toate
pandemiei. Acest permis turismului să continue pe tot lucrul anului 2020, deși la o scară mai
mică. În 2020, Mexicul a primit aproximativ 24 de milioane de turiști internaționali, iar în 2022,
numărul de vizitatori a depășirilor nivelurilor de dinaintea pandemiei . Iată defalcarea de bază a
Mexicului după numere.
Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de 107,1% în 2020, ceea ce indică faptul
că Mexicul a exportat mai mult decât a importat .
2) Indicatori aferenţi fluxurilor de comerţ internaţional ale economiei pe categorii de bunuri.
În ultimii ani, Mexicul și-a menținut un deficit al balanței sale comerciale, crescând la fel ca în
2015. Deficitul mediu din ultimii cinci ani este de 8,6 miliarde USD, dar în ultimii doi ani a fost
de 12,1 miliarde USD.
Comerțul cu mărfuri a înregistrat un deficit de 2,9 miliarde USD în octombrie 2018, peste
deficitul de 2,3 miliarde USD înregistrat în aceeași lună a anului precedent.
În plus, rezultatul a fost considerabil mai mare decât deficitul de doar 0,2 miliarde USD
înregistrat în septembrie. Creșterea anuală a exporturilor sa accelerat la 12,6%, determinată de
câștiguri puternice în producția de produse.
Între timp, creșterea importurilor a crescut la 13,7% față de anul anterior, la importurile
puternice de bunuri de larg consum și produse intermediare. Prin urmare, deficitul comercial pe
12 luni s-a extins la 12,8 miliarde USD pentru octombrie 2018, de la 12,1 miliarde USD
înregistrat în septembrie.
Prognoza
Dependența comercială: Mexicul este foarte dependent de comerțul exterior, care a reprezentat
83,6% din PIB-ul său în 2021.
Principalele exporturi și importuri: Mexicul exportă în principal mașini, mașini automate de
procesare a datelor, piese de vehicule, uleiuri petroliere și monitoare și proiectoare.
Principalele sale importuri includ piese și accesorii pentru autovehicule, uleiuri petroliere,
circuite integrate electronice, gaze petroliere și telefoane1.
Parteneri comerciali: principalul partener comercial al Mexicului este Statele Unite, care
reprezintă mai mult de trei sferturi din exporturile sale1. Alte destinații includ Canada, China,
Germania și Japonia. Originile principale ale importurilor sale sunt SUA, China, Coreea de Sud,
Germania și Japonia.
Acorduri comerciale: Mexicul a semnat o duzină de acorduri de liber schimb cu aproximativ patruzeci de
țări diferite ale lumii. Unele dintre cele mai importante sunt Acordul SUA – Mexic – Canada
(USMCA),acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, acordul comercial cu Japonia și Alianța
Pacificului.
Gradul de acoperire a importurilor si exporturilor in Mexic
Balanta comerciala
In anul 2022 s-au inregistrat mai multe importuri decat exporturi privind statistica anterioara
declara UNCTAD, iar balanta comerciala in Mexic este in scadere destul de mult cu o cifra
negativa de – 48130.802 dolari, identic declara OMC si BM, BM rotunjeste un pic cifrele..insa
acestea fiind tot aceleasi.
Bibiografie
1. https://www.wto.org
2. World Economic Outlook Database, October 2019». IMF.org. Fondo Monetario Internacional.
Consultado el 26 de octubre de 2019.
3 ro.thpanorama.com
4. clmgf.be
5. ccib.ro
2008
8. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006
9. Olteanu D., "Specializarea tehnologică a producției și exportului la nivel European, din perspectiva
convergenței reale" Academia Română, Institutul Național de Cercetări economice,
empirică asupra modelelor de specializare, Editura Alma Mater a Universităţii „Vasile Alecsandri” din
Bacău, 2012
România, Editura Alma Mater a Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, 2012