Nume: Wurtz Robert-Mihai

Grupa: 1311

Malta

Populatie: 525.285 (2020, Banca Mondiala)

Densitatea este de1123 locuitori /km².

Conform ultimelor date ale OMS publicate în 2018, speranța de viață în Malta este: masculin 79.6,
feminin 83.3 și speranță totală de viață 81.5

Situatia economica Malta

PIB: 14,65 miliarde

PIB/cap de locuitor:

Produsul intern brut al Maltei a scăzut cu 0,5 în al doilea trimestru al anului 2021 comparativ cu
trimestrul precedent. Această rată este de 24 de locuri cu un procent mai puțin decât în trimestrul
precedent, când este schimbat cu 1,9%.

Schimbarea anuală a PIB-ului a fost de 13,3%, 149 de locuri de un procent mai mult decât cea de -
1,6% înregistrată în primul trimestru al anului 2021.
PIB în al doilea trimestru al anului 2021 a fost de 4.091 milioane dolari, Malta este numărul 51 în
clasamentul PIB-ului trimestrial al celor 52 de țări pe care le publicăm.

Malta are un PIB trimestrial pe cap de locuitor, de 6.574 dolari, 844 dolari mai mare decât același
trimestru al anului trecut, a fost.

Dacă comandă țările în funcție de PIB-ul lor pe cap de locuitor, Malta este în poziția a 23-a a celor 52
de țări ale căror PIB trimestrial pe care îl publicăm.

Rata inflatiei 2016-2018:

Securitatea alimentară este de o importanță vitală pentru Malta, iar programul de dezvoltare
rurală din Malta subliniază restabilirea, conservarea și îmbunătățirea ecosistemelor; realizarea
eficienței resurselor; și îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricole.

Aderarea Maltei la Uniunea Europeană a remodelat în mod semnificativ sectorul agricol din Insulele
Malteze. În 2018, Guvernul a emis o politică cuprinzătoare de agricultură de zece ani.

Politica agricolă pentru Insulele Malteze 2018-2028 își propune să ofere o direcție clară tuturor
părților interesate relevante, de la entitățile publice implicate în certificarea, permițând și luarea
deciziilor entităților private implicate direct în scenariul agricol care intenționează să investească sau
să-și diversifice afacerea .

Agricultura urbana

Oportunități sunt disponibile pentru a promova tehnologia U.S. și know-how-ul pentru maximizarea
producției agricole din spațiul minimal de teren (de exemplu, agricultura urbană, agricultura
verticală și hidroponică).
Malta folosește grâul de iarnă roșie din U.S. și grâul moale pentru a produce pâine tradițională
malteză. U.S. Furnizorii de grâu ar trebui să continue să profite de această cerere. Terminalul de
cereale Kordin este situat central pentru manipularea, depozitarea și transbordarea tuturor tipurilor
de boabe de curgere liberă, cum ar fi grâul, porumbul și orzul. Acesta oferă servicii, inclusiv transfer
direct de navă la navă, reciclare, fumigație și monitorizare a temperaturii.

Malta este, de asemenea, un importator substanțial de produse din lemn și cherestea - în special de
stejar american de utilizare de către industria locală de fabricare a lemnului. Importarea crescută a
lemnului Hard și Roadwoods de Italia ar trebui să se traducă în creșterea pieței în Malta.

Culturi inventare

Există oportunități pentru tehnologiile sau serviciile de vânzare sau licențiere ale firmelor U.S.
utilizate pentru urmărirea și menținerea produselor agricole în lanțul de aprovizionare.

Venezuela

Populatie: 28.44 milioane (2020, Banca Mondiala)

Statistici:

PIB: 346,973 miliarde USD din care: agricultura 5%, industria 51,6%, serviciile: 43,4
Forță de muncă: 12,31 milioane persoane (date estimative din 2005).

Situatie economica- PIB/ cap de locuitor

Venezuela are o economie de piață a cărei bază este extracția și rafinarea petrolului pentru export
și consumul intern. Acesta este a patra mare economie din America Latină, după Brazilia, Mexic și
Argentina cu PIB (nominal)[2][3] și al cincea după PIB (PPP), a patra fiind Columbia

Venezuela este în mijlocul unei crize naționale fără precedent, care afectează economia, viața
politică, infrastructura și societatea. În ultimii ani, evenimentele care pot fi atribuite atât deciziilor
interne, cât și interacțiunilor străine au complicat pentru a crea starea de criză și instabilitate care
există în prezent în Republica Bolivariană Venezuela. Acest lucru a dus la o criză umană care sa
manifestat în existența zilnică a oamenilor, la nivelurile inter-personale și colective.

Timp de mai bine de un deceniu, Venezuela a fost scufundată într-o criză profundă care a creat
provocări naționale grave. Prăbușirea modelului economic Venezuelan care a fost înființată pe
veniturile la export de petrol și o economie controlată de stat, a condus la provocări politice,
economice și sociale.

Acest lucru a dezvăluit gravitatea coroziunii în sistemul democratic venezueral. După aproape trei
decenii de evoluții democratice extraordinar de pozitive în America Latină, această criză a expus o
prăbușire la fel de rapidă și alarmantă a instituțiilor democratice.

Rata inflatiei:
Situația socio-economică din Venezuela cauzează creșterea imigrației Venezuelanilor în Columbia, a
stimulat, de asemenea, întoarcerea a mii de columbieni care trăiau și lucrează în Venezuela. Toți
acești migranți caută oportunități mai bune în Columbia, sperând să găsească oportunități de
angajare sau să utilizeze Columbia ca mijloc de tranzit către alte țări precum Ecuador, Peru sau
Chile.6

Faptul că Columbia împărtășește o graniță de 2.000 de kilometri cu Venezuela, iar Venezuela este cel
mai important partener comercial bilateral din Columbia înseamnă că aprofundarea crizei politice și
economice din Venezuela afectează în mod direct economia columbiană.7 Frontiera columbiană-
venezuelană este importantă strategică Atât securitatea, comerțul și legăturile culturale puternice
care încurajează mobilitatea umană. Frontierul de frontieră este, de asemenea, considerat unul
dintre cele mai dinamice zone cu conflicte din America Latină din cauza contrabandei, a traficului de
arme și a drogurilor.

Guvernul socialist și populist al lui Venezuela condus de președintele Nicolas Maduro și Juan Manuel
Santos al lui Columbia, care subliniază o abordare neoliberală a comerțului liber, complică relațiile
dintre Caracas și Bogotá. Legăturile istorice dintre Columbia și Venezuela înseamnă că orice criză a
naturii politice, economice, sociale sau de securitate va avea un impact asupra ambelor țări. În acest
context, Columbia se află în fruntea oricărui efect rezidual din criza internă din Venezuela, în timp ce
reverberează prin America Latină.

In Venezuela, terenurile agricole abundente și clima temperată oferă condiții ideale pentru
agricultură. Cu toate acestea, deoarece petrolul a venit să domine economia, agricultura a dispărut
și, în timpul anilor de bijuterie petrolieră din anii 1970, importurile de produse agricole au crescut
rapid.
Sectorul de astăzi oferă doar mai puțin de cinci procente din PIB, în timp ce patru decenii în urmă a
fost coloana vertebrală a economiei. Chiar dacă astăzi aproximativ 20% din teren este folosit pentru
agricultură, rămâne o sursă importantă de angajare (aproximativ 14% din forța de muncă). Mai mult
de jumătate din venitul agricol este de la ranching bovine, în timp ce produsele lactate, fructele,
cerealele, agricultura de păsări de curte și legumele agregate generează aproximativ 40%, cu soldul
provenind din silvicultură și pescuit.

Bibliografie:
1. GDP per capita, 1954 to 2017 (ourworldindata.org)
2. • Venezuela - Inflation rate 2022 | Statista
3. Home - Eurostat (europa.eu)