PRINCIPALELE PROBLEME ALE

ECONOMIEI MONDIALE

(SUBDEZVOLTAREA, POLUAREA,
PROBLEMELE ENERGIEI, ALIMENTATIA)
PROBLEMATICA ECONOMIEI POLITICE

LOGICA PIETEI SPUNE CA ACTIVITATILE ECONOMICE TREBUIE AMPLASATE ACOLO
UNDE SUNT CELE MAI PRODUCTIVE SI PROFITABILE ; LOGICA STATULUI E ACEEA DE A
TINE IN MANA SI DE-A CONTROLA PROCESUL CRESTERII ECONOMICE SI AL
ACUMULARII CAPITALULUI. O ECONOMIE DE PIATA POATE FI DEFINITA DREPT O PIATA
PE CARE BUNURILE SI SERVICIILE SUNT SCHIMBATE PE BAZA PRETURILOR RELATIVE;
E LOCUL UNDE SE NEGOCIAZA TRANZACTIILE SI SE STABILESC PRETURILE.

-ROBERT GILPIN


SUBDEZVOLTAREA I IMPLICAIILE SALE

Conceptul de dezvoltare economic este multidimensional
reprezenta capacitatea unei economii naionale de a genera i
susine o cretere anual a PIB-ului/locuitor.

Banca Mondiala arata ca dezvoltarea inseamna imbunatatirea
calitatii vietii, iar in tarile sarace, mai ales, o calitate mai buna a
vietii inseamna mai mult decat venituri mari pe locuitor.

Aceasta imbunatatire a calitatii vietii presupune:
-Satisfacerea nevoilor materiale ( alimente, locuinta, sanatate,
protectie sociala)
-Educatie si afirmarea personalitatii umane, precum si posibilitatea
de a alege.


SUBDEZVOLTAREA

Reprezinta reversul dezvoltarii. O situatie economica in care persista
niveluri reduse ale standardului de viata, persista saracia absoluta, rate de
crestere economica scazute, nivel redus al consumului, rate ridicate ale
mortalitatii si natalitatii.

Trasaturile generale ale subdezvoltarii sunt:
Saracia absoluta
Dependenta fata de exterior
Crestere economica slaba
Rate ridicate ale natalitatii si mortalitatii

Evolutia tarilor subdezvoltate:

-Venitul pe locuitor (raportul dintre venitul tarilor dezvoltate si venitul tarilor
subdezvoltate)

1930 => 6/1
1960 => 7.5/1
1970 => 10/1
1997 => 50/1

-Repartizarea productiei industriale:
Tarile subdezvoltate nu produc aproape deloc.
Aprox 1/5 din productia mondiala apartine tarilor in dezvoltare
Aprox 4/5 din productia mondiala apartine tarilor dezvoltate

-Indicele dezvoltarii umane (IDU) este un indice care ia in seama urmatorii parametrii:
Longevitatea sau speranta de viata la nastere
Gradul de alfabetizare al populatiei
Nivelul de frecventare a cursurilor primare, secundare si superioare de invatamant
PIB pe locuitor
Mortalitatea infantila
Dotarea cu echipamente electrocasnice si automobile
Accesul la informare (mass-media, telecomunicatii)
Gradul de urbanizare
Egalitatea sexelor

Somajul este o problema
specifica tarilor
subdezvoltate unde rata
medie se ridica la aprox
20% in mediul urban si
afecteaza 30% din tinerii
apti de munca.
Gradul scazut de
industrializare: - reprezinta
un reper pentru aprecierea
fondului de dezvoltare al
unei tari.

PENTRU CRESTEREA GRADULUI DE INDUSTRIALIZARE, TARILE
SUBDEZVOLTATE AU ADOPTAT MAI MULTE TIPURI DE STRATEGII DIN
CARE DOUA TIPURI SUNT MAI IMPORTANTE:

-STRATEGIA INDUSTRIALIZARII ORIENTATE SPRE EXPORT
-STRATEGIA INDUSTRIALIZARII ORIENTATE SPRE PIATA INTERNA.
! UNELE TARI, CUM AR FI INDIA, AU OPTAT PENTRU COMBINAREA
CELOR DOUA TIPURI DE STRATEGII, EA PRODUCE ATAT PENTRU
EXPORT CAT SI PENTRU PIATA PROPRIE.


AGRICULTURA ROMANEASCA
Agricultura rmne venica
oportunitate nevalorificat a
Romniei, n condiiile n care o
treime din populaie lucreaz
aproape dou treimi din teritoriul
rii i obine doar 6% din PIB.
Situaia va rmne neschimbat
pentru mult timp, dac nu cumva
noua sperietoare mondial, criza
alimentar, nu va reui s-i
mobilizeze pe cei implicai n
sistem s investeasc n
agricultur astfel nct Romnia
s nu mai fie printre rile
europene cu risc crescut de
foamete.
DIN PUNCT DE VEDERE AL IDU, PUBLICAT DE ONU IN 2003, AVEM URMATOAREA CLASIFICARE
A TARILOR LUMII:

TARILE DEZVOLTATE:
1. NORVEGIA PIB /LOC 45.000$
2. SUEDIA
3.AUSTRALIA
..
B) TARILE CU DEZVOLTARE MEDIE:
72. ROMANIA
73. ARABIA SAUDITA
74. THAILANDA

C)TARILE SUBDEZVOLTATE:
125.BOSTWANA
174. NIGER
ULTIMA. SIERA LEONE

ALIMENTATIA
Consecinta imediata a problemei agricole o reprezinta aparitia unei alte
probleme- problema alimentatiei. Accesul insuficient la resursele
alimentare, determinat de cauze economice este principala cauza a
foametei, fenomen cu care se confrunta cca un sfert din populatia
Terrei. Proportia cea mai mare a acesteia se afla in Africa, dar si in
tarile din Asia, Orientul Mijlociu si chiar si America Latina.
Problema alimentatiei imbraca doua forme:
a). Malnutritia adica o alimentatie deficitara din punct de vedere
calitativ, adica o lipsa sau un slab aport al anumitor nutrienti necesari
pentru o viata sanatoasa ;
b). Subnutritia adica o alimentatie insuficienta din punct de vedere
cantitativ (care nu atinge pragul minim de hrana necesara zilnic).
Organismele abilitate in acest domeniu:
-ONU prin Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura
(FAO) si Consiliul Mondial al Alimentatiei (CMA)
-Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), prin
acordarea de credite preferential tarilor afectate de foamete
-Consiliul Economic si Social al ONU (ECOSOC)

Indicele care msoar comerului
de alimente a sczut n Romnia
n februarie 2011 la minimul
ultimilor 4 ani, iar n martie s-a
meninut la acelai nivel. Mai jos
este reprezentat un grafic cu
indicele comerului cu amnuntul
de alimente, buturi i tutun
(Romnia vs. UE), cu anul 2005
luat drept referin:

CRIZA ALIMENTARA
In general, criza alimentara se
manifesta din cauza productivitatii
scazute a exploatarilor agricole, in
special in tarile subdezvoltate, dar
si din cauza cresterii populatiei.
Dupa datele FAO (Organizatia
Natiunilor Unite pentru Alimentatie
si Agricultura), necesarul zilnic de
proteine si calorii nu e asigurat in
marea majoritate a tarilor. Cele
mai afectate sunt tarile din
regiunea Anzilor, din regiunile
desertice ale Africii si din tarile
dens populate din Asia.
ENERGIA
In politica energetic a rilor U.E. se constat cteva tendine: -
diminuarea sau chiar eliminarea crbunelui ca resurs utilizat n
producia energiei electrice (din cauza polurii accentuate), creterea
ponderii energiei nucleare (dar sub o strict supraveghere), realizarea
unor sisteme complexe de transport a petrolului i gazelor naturale (n
condiiile n care totui se are n vedere limitarea dependenei U.E. fa
de importurile de gaz i petrol);

n prezent Uniunea European realizeaz aproximativ 1/3 din energia
electric produs pe Glob i din energia produs n centrale nucleare;

POLUAREA


Studii recente relev faptul c mortalitatea datorat polurii, n marile
metropole ale lumii, este de patru ori mai mare dect cea provocat de
SIDA.
Un prim pas n direcia reducerii polurii l-a fcut Grupul celor 8
(Marea Britanie, SUA, Frana, Japonia, Germania, Canada, Italia i
Rusia). Iat ns c problema polurii a ajuns s nu mai fie doar o
problem de mediu, ci una mai mult economic. Marile puteri
industrializate nu mai pot sta cu minile n sn, ignornd mediul
nconjurtor, pentru c de data aceast ar nsemna s i pericliteze
propriul profit. Nu mai este vorba de o gndire pe termen scurt ci de
una pe termen lung i nu n ultim instan o gndire ce are n vedere
viitorul planetei.

DEPIREA CRIZEI SISTEMULUI I NSCRIEREA LUI PE TRENDUL EVOLUIEI DE SENS,
DIN PERSPECTIVELE NTREGILOR INTEGRAI, ESTE REZULTATUL MODELARII
COMPORTAMENTELOR UMANE I INSTITUIONALE, GENERATOARE DE EXCESE I DEFICITE, I
NCADRRII LOR N ARMONIA STRII DE PROPORIONALITATE CARE FAVORIZEAZ
DESFURAREA NORMALA A VIEII, INCLUSIV A CELEI ECONOMICE.

-CARMEN COSTEA-

BIBLIOGRAFIA:

ECOMONIA MONDIALA SIMONA BALASESCU
ECONOMIA POLITICA A RELATIILOR INTERNATIONALE-
ROBERT GILPIN
CUANTIFICARE DEZVOLTARII DURABILE- FLORINA BRAN;
FLORIAN GRIGORE
CRIZA E IN NOI- CARMEN COSTEA

WEBOGRAFIE:
WWW.CAPITAL.RO
WWW.EC.EUROPA.EU

PROIECT REALIZAT DE ADINA DUDAU
SPECIALIZAREA : AFACERI INTERNATIONALE, GRUPA I, ANUL I

PROFESOR COORDONATOR:
BIANCA TESCASIU