VENITUL, CONSUMUL I INVESTIIILE VENITUL Valorificarea bunurilor prin intermediul pieei reprezint un proces prin care sunt realizate

veniturile. Dup realizarea veniturilor, acestea sunt repartizate participanilor la activitatea economic. Repartiia este un proces de distribuire a valorii adugate. La nivel microeconomic valoarea adugat este supus distribuirii veniturilor ctre posesorii factorilor de producie. La nivel macroeconomic valoarea adugat este agregat contribuindu-se la stabilirea mrimii indicatorului produs intern sau indicatorului produs naional. Repartiia veniturilor este reprezentat de doua procese, care uneori se interfereaz: a) repartiia primar funcional, distribuirea) b) repartiia secundar redistribuirea) a) !rin repartiia primara funcional, distribuirea) valoarea adugat se distribuie proprietarilor factorilor de producie, astfel: salariul revine proprietarului factorului munca, profitul revine proprietarului factorului capital, iar renta revine proprietarului factorului pm"nt. #n teoria economica, salariul, profitul, renta, dob"nda apar $i sub numele de preturi ale factorilor de producie deoarece se formeaz prin intermediul pieei, respectiv prin aciunea cererii $i ofertei de factori. #n urma repartiiei primare se obin veniturile primare care aparin posesorilor factorilor de producie. Dup sursa de provenien, veniturile totale ale populaiei au structura de mai %os: 1. Venituri din munc: - salarii din activitatea de baza& - venituri din activiti desf$urate pe cont propriu& - venituri din activiti desf$urate ocazional sau suplimentar& - venituri din v"nzarea pe piaa a produselor agroalimentare& - contravaloarea produselor consumate $i obinute din producia proprie autoconsum)& 2. Venituri din patrimoniu c'irii, dividende, dob"nzi). b) Repartiia secundara redistribuirea) Redistribuirea veniturilor primare se realizeaz de ctre administraiile publice, cre"nduse flu(uri sub forma ta(elor directe sau indirecte $i transferurilor. )a(ele sunt flu(uri care vin de la populaie ctre administraii publice. !rocesul de redistribuire se concretizeaz *n prelevri sub forma ta(elor, impozitelor care stau la baza constituirii bugetelor locale $i centrale. )ransferurile sunt flu(uri de la +uvern ctre populaie $i *mpreun cu ac'iziiile guvernamentale formeaz c'eltuieli guvernamentale, adic sunt elemente de c'eltuiala din cadrul bugetului local sau central. ,n loc important in redistribuirea veniturilor *l ocupa procesul de prelevare care creeaz impozitele pozitive $i transferurile care creeaz impozite negative. b-) .mpozitele pozitive sunt rezultatul prelevrii unei pri din valoarea adugat creat *nainte de a fi distribuit. .mpozitul se realizeaz pe venit sau pe consum )V/). .mpozitul pe consum este un impozit indirect pltit prin intermediul preturilor. Dup originea bazei supus impozitrii, impozitele se pot structura astfel: - impozite pe c'eltuieli& - impozite pe venituri&

- impozite asupra capitalului care privesc donaiile, succesiunile, imobilele, titlurile. Redistribuirea are loc $i prin contribuiile populaiei la asigurrile sociale, cu privire la a%utorul de $oma% sau pentru sntate. b0) .mpozitele negative sau transferurile sunt flu(urile de la +uvern ctre populaie. )ransferurile pot avea structura de mai %os: - transferuri publice care reflecta c'eltuieli ale administraiilor de stat pentru asigurarea pensiilor, subveniilor $i dob"nzilor la datoria public& - transferuri sociale reprezentate de c'eltuieli efectuate de stat sau organisme care urmresc securitatea social $oma%, asisten sunt reprezentate de dividendele primite de unele societi de la alte societi)& - transferuri dezinteresate reprezentate de donaii primite din partea unor instituii. Venitul unui individ se compune din urmtoarele elemente: - remunerarea pentru munca prestat& - venituri cu alt titlu dec"t remunerarea& - alocaii pentru copii& - alocaii pentru $oma%& - pensii etc. Repartiia venitului, *n general, este dependent de mai multe categorii de factori: a) factori care determin veniturile fundamentale& b) factori care condiioneaz distribuirea sumelor sub forma serviciilor *ntre membrii comunitii un rol important revine formei de proprietate asupra factorilor de producie)& c) factori care influeneaz politicile de redistribuire a veniturilor. Venitul disponibil al populaiei este consumat $i economisit. VD 1 V 2 )3 4 )R ,nde: VD 2 venit disponibil V - venit )3 2 ta(e )R - transferuri Veniturile efective reprezint veniturile nominale Vn) care includ $i efectele inflaiei. !entru eliminarea efectelor inflaiei se recurge la deflaionare, obin"ndu-se astfel venituri reale Vr). 5rimea venitului real se obine cu relaia de mai %os, utiliz"ndu-se indicele preturilor de consum .pc).

Vn 2 venit nominal .pc 2 indice pre CONSUMUL 6onsumul este o componenta a produsului intern sau naional, alturi de bunurile investiionale $i de e(portul net. 6onsumul reflect modul de utilizare a veniturilor. 7(ist mai multe criterii de structurare a consumului: a) Dup forma de proprietate: 0

- consum privat& - consum public b) Dup natura consumului: - consum material de bunuri alimentare $i nealimentare)& - consum nematerial de servicii). c) Dup durata consumului: - consum de bunuri de folosin curent& - consumuri de bunuri de folosin *ndelungat. d) Dup destinaia consumului: - consum final reprezentat de consumul unor bunuri care nu mai parcurg faze intermediare pentru a fi utilizate& - consum de bunuri intermediare consum productiv). e) #n raport cu mulimea consumatorilor: - consum individual personal)& - consum colectiv public). 5surarea consumului se face pentru a determina standardul de via al unei populaii, calitatea vieii acesteia. 6a indicatori ai calitii vieii se folosesc : - consumul total dintr-o anumit perioad de obicei un an)& - consumul pe locuitor pe total $i pe categorii de bunuri). ,n alt indicator foarte folosit *n aprecierea calitii vieii este indicele costului vieii, obinut prin compararea c'eltuielilor din perioada curent cu c'eltuielile din perioada de baz de referin), dar cu consumurile fizice din perioada curent. .ndicele costului vieii .cv) este un indice de tip !aasc'e:

6'eltuielile din perioada curent 8- p-) se *nsumeaz pentru bunurile cuprinse *ntr-un anumit nomenclator. 6'eltuielile din perioada de baz 8-p9) presupun consumurile fizice 8- din perioada curenta $i numai preurile din perioada de baz. #ntre indicele costului vieii .cv $i nivelul de trai se stabilesc urmtoarele relaii: - c"nd indicele creste, nivelul de trai scade datorita cre$terii preturilor)& - c"nd indicele scade, nivelul de trai cre$te. :tudii cu privire la consum se realizeaz cu a%utorul bugetelor de familie *n care se fac *nregistrri statistice cu privire la venituri $i natura bunurilor consumate. /naliz"ndu-se bugetele de familie, s-au tras urmtoarele concluzii: - c'eltuielile pentru alimente au o pondere *n scdere& - c'eltuielile pentru *mbrcminte $i confort *$i menin o pondere constant& - c'eltuielile pentru servicii au o pondere *n cre$tere *n totalul c'eltuielilor. :tudiul consumului sau c'eltuielilor a fost efectuat de 7. 7ngel, care a stabilit urmtoarele concluzii: -. ma(imul satisfaciei se atinge atunci c"nd utilitile marginale ,m) ale bunurilor consumate complementare sunt egale&

0. ponderea c'eltuielilor pentru bunurile alimentare devine tot mai mare pentru persoanele cu venituri mai mici $i devin tot mai mici pentru persoanele cu venituri mai mari& ;. ponderea c'eltuielilor destinate pentru *mbrcminte rm"ne relativ constant, indiferent de venituri. <. ponderea c'eltuielilor destinate serviciilor cre$te odat cu cre$terea veniturilor. )otu$i, ponderea c'eltuielilor pentru servicii tinde spre zero pentru persoanele cu venituri mici. ,n alt cercettor al consumului a fost =. 5. >e?nes, care consider c procesul consumului are o cauz psi'ologic numit *nclinaia pentru consum. 7l stabile$te urmtoarea funcie a consumului pentru care determin *nclinaia medie spre consum ) $i *nclinaia marginal spre consum c@):

#nclinaia medie spre consum e(prim nivelul consumului ce revine la o unitate de venit. #nclinaia marginal spre consum e(prima sporul de consum determinat de cre$terea cu o unitate a venitului. !entru funcia propusa de >e?nes *nclinaia marginal este egal cu *nclinaia medie. >e?nes stabile$te urmtoarele concluzii cu privire la evoluia consumului $i venitului : - consumul creste *ntr-o proporie mai mic fa de cre$terea venitului& - consumul scade *ntr-o proporie mai mic fa de diminuarea venitului. Aactorii care influeneaz consumul sunt de natur obiectiv $i de natur subiectiv. Aactorii obiectivi: - nivelul $i dinamica salariului consumul este mai mult influenat de venitul real $i mai puin de cel nominal)& - modificrile neprevzute *n preul factorului capital fi( sau circulant& - modificrile politicii fiscale& - modificrile *n componenta c'eltuielilor destinate consumului au ponderi diferite). Aactorii subiectivi sunt cunoscui sub denumirea de *nclinaii psi'ologice): - dorina indivizilor de a avea o situaie bneasc sigur, inclusiv pentru cazuri neprevzute& - dorina de a constitui rezerve bne$ti pentru asigurarea la btr"nee, pentru asigurarea copiilor sau altor persoane& - dorina de a obine avanta%e dob"nda)& - dorina de a *mbunti standardul de via& - dorina de a lsa mo$tenire. - zg"rcenia.

<

Bivelul *nclinaiei marginale spre consum se afla *ntre 9 $i -. #n perioada de prosperitate boom economic) inclinaie marginal spre consum ia valori intre 9,C $i 9,D. 7(presia analitic a legturilor de cauzalitate dintre consum $i venit se nume$te funcia consumului. Auncia consumului include $i un consum autonom 69 a crui mrime nu depinde de mrimea venitului, sursele de provenien fiind mo$tenirile, donaiile.

!entru aceast funcie *nclinaia medie spre consum este mai mare dec"t *nclinaia marginal spre consum. 6 1 69 4 a? 2 b?0, unde a,b sunt coeficieni de regresie

!entru funcia nelinear a consumului *nclinaia medie spre consum este mai mare dec"t *nclinaia marginal spre consum. Teorii moderne ale consumului !e l"ng teoria clasic a lui >e?nes au aprut $i alte teorii privind consumul. Teoria venitului de o via elaborat de Aranco 5odigliani care reflect comportamentul consumatorului pe *ntreaga perioada a vieii. #n timpul vieii cu durata Bt se disting dou perioade: - perioada activ aferent tinereii Ba) *n care individul consuma $i economise$te din venitul creat prin munc )& - perioada pasiv aferent btr"neii *n care individul consum ce a economisit la tineree Bp). .ndividul realizeaz pe perioada activ bogia real ER), iar pe perioada pasiv consum din bogia real acumulat *n tineree, deci bogia real este cresctoare pe perioada activ $i descresctoare pe perioada pasiv. Eogia real averea) atinge nivelul ma(im la sf"r$itul perioadei active. !e perioada activ venitul mediu se divide astfel: o parte *n consum mediu 6F) $i o parte *n economisiri :F). !ersoana *$i propune s aib un consum mediu 6F) constant pe toata durata vieii. !otrivit acestei teorii, se evideniaz urmtoarele comportamente ale persoanei: o perioad activa *n care se realizeaz bogia real $i - o perioad pasiv *n care se consum bogia real. G

/tunci c"nd v"rsta individului se apropie de Bt, se manifest o mrire a *nclinaiei marginale a consumului din bogia real rER), e(cepie fc"nd doar avarii& Auncia consumului, propusa de 5odigliani, este: 6 1 rER F ER 4 c@F c@ 2 *nclinaia marginal spre consum din venitul mediu realizat prin munc - venitul mediu realizat prin munca ER 2 bogia real realizat *n perioada activ rER 2 *nclinaia marginal spre consum din bogia real. Aactorii care determin mrimea consumului general 6, sunt, *n teoria lui 5odigliani averea ER) $i venitul din munca ). :-au formulat unele obiecii cu privire la teoria lui 5odigliani : individul nu cunoa$te cu e(actitate venitul de o via realizat prin munca $i nu se poate planifica consumul mediu anual

6F pe baza venitului individul necunosc"nd cu e(actitate sf"r$itul vieii nu-$i poate planifica consumul). :tudiind consumul, :imon >usnets arat c *nclinaia marginal spre consum pe o perioad de circa G9 de ani este constant. #n cazul teoriei lui 5odigliani rata marginal r ER este constant pe o perioad scurt $i devine variabil pe perioade lungi de timp. !ractic, consumul depinde de structura pe v"rste a populaiei. /stfel, dac populaia total ar cre$te, ar cre$te ponderea contribuiei tinerilor anga%ailor) care vor asigura economiile necesare pentru pensionari. Daca populaia scade, va cre$te ponderea v"rstnicilor, a celor *ntreinui din economiile tinerilor cu efectivul *n scdere. Teoria venitului permanent a fost elaborat de 5ilton Ariedman. #n concepia lui Ariedman, consumul nu depinde de venitul realizat pe perioada activ, ci de un venit mediu pe o perioad lung de timp. Venitul permanent e(istent pe o perioad lung de timp ?p) are trei componente: - bogia real prezent& - venitul prezent& - venitul viitor. ,n individ posesor de bogie real $i fr venituri din munc va avea un venit mediu egal cu o fraciune din bogia real 8) care are valori cuprinse *ntre 9 $i -. Daca venitul prezent ?) cre$te *n raport cu venitul trecut ? --) atunci $i venitul permanent ?p se afla *n cre$tere. ?p 1 ?-- 4 8 ? 2 ?--) /naliz"nd modelul lui Ariedman, se trag urmtoarele concluzii: - *nclinaia marginal spre consum pe perioade scurte de timp este mai mic dec"t *nclinaia marginal de consum pe perioade lungi de timp& - cu cat venitul devine mai instabil *n timp cu at"t *nclinaia spre consum devine mai mica. Auncia consumului propusa de Ariedman este 6 1 c ?p Teoria ela orata de Mar!orie "lo#in $i %o ert &all 6ei doi cercettori cumuleaz teoriile lui 5ilton $i 5odigliani deduc"nd o noua funcie a consumului sum a funciilor consumului prezentate de ctre autorii anteriori).

6onsumul devine sensibil la variaia venitului: atunci c"nd venitul creste $i consumul creste, iar c"nd venitul se diminueaz se *nregistreaz o scdere a consumului. !otrivit noii teorii, *n variaiile venitului e(ist dou componente: - variaii permanente& - variaii temporare. Bu se poate face o apreciere e(acta asupra proporiilor dintre variaia permanent $i cea temporara, *ntruc"t e(ist constr"ngeri de lic'iditate. 6onstr"ngerea de lic'iditate va provoca reducerea consumului *n funcie de venitul curent. De precizat c fenomenul constr"ngerii de lic'iditate urmre$te evoluia ciclului economic. #n perioada de depresiune economic, dac nu se reduc ta(ele $i impozitele, atunci veniturile populaiei se vor diminua *ntruc"t populaia se afla *n constr"ngere de lic'iditate. ECONOMIILE #n procesul utilizrii, venitul disponibil este destinat o parte pentru consumul de bunuri $i servicii $i o parte se transform *n economii. La nivelul activitilor economiei naionale, mrimea economiilor se structureaz astfel: - economiile guvernului 7g) - economiile firmelor 7f) - economiile populaiei 7p) 7 1 7g 4 7f4 7p 6u privire la aceasta structur, L.D. Danison enun legea care-i poart numele: reducerea economiilor mena%elor $i guvernului este compensat printr-o cre$tere a economiilor la nivelul firmelor, deci, *ntr-o ar, economiile rm"n constante. /tunci c"nd la diferena *ntre venituri $i consum se aduga amortizarea se obin economiile brute, iar c"nd nu se adaug amortizarea se obin economiile nete. =.5. >e?nes a studiat legtura dintre economii $i venituri $i a stabilit doi indicatori: - *nclinaia medie spre economii s): s 1 7 H V 2 care e(prima nivelul economiilor ce revine la o unitate de venit - *nclinaia marginal spre economii s@ ) s@ 1 I7 H IV care e(prim sporul de economii determinat de cre$terea cu o unitate a veniturilor. 7(presia analitic a legturii dintre economii $i venituri poart numele de funcia economiilor: : 1 V 2 6 1 V 2 69 4 c@V) 1 - 69 4 - 2 c@)V Reprezent"nd grafic funcia economiilor se constat c e(ist un nivel al veniturilor V 1 69 H --c@) numit prag de ruptur pentru care economiile sunt nule. La st"nga pragului se *nregistreaz economiile negative, adic dezeconomisiri. La dreapta se *nregistreaz economiile pozitive. #n general, economiile sunt transformate *n investiii. !entru un nivel planificat al investiiilor , trebuie sa e(iste un anumit nivel al veniturilor Vi).

: 1 - 694 - 2 c@) V

/naliz"ndu-se structura economiilor dup diverse criterii se pun *n eviden mai multe situaii. /stfel, *n rile dezvoltate economic ponderea principal a economiilor o deine sectorul privat, *n special la familii. 7conomiile libere corespund unui individ ideal caracterizat de nonconsum. Dup *mpre%urrile care determin nonconsumul, economiile libere, pot fi: - economiile destinate& - economiile reziduale. 7conomiile destinate provin din atitudinea deliberat $i activ dintr-o alegere a individului *ntre consum $i nonconsum. 7conomiile reziduale provin din atitudinea deliberat $i pasiv. 7le reprezint un rest al consumului $i nicidecum un sacrificiu al prezentului pentru viitor. 7conomiile forate provin din situaii care limiteaz opiunea individului cu privire la structurarea venitului pentru consum $i economii. Deci economiile forate reprezint surplusul de economii efective, peste ceea ce s-ar economisi dac nu ar e(ista o constr"ngere e(terioar care s-ar impune deintorului de venituri $i care confer economiilor caracter colectiv. 6auzele economisirii pot fi urmtoarele : - dorina de organizare a c'eltuielilor in timp& - dorina de *mbogire& - *nt"rzieri pentru adaptarea consumului& - preferinele pentru lic'iditate, care au urmtoarele motivaii: motivul tranzaciei, motivul precauiei $i motivul speculaiei. #ntre consum $i economii se stabilesc urmtoarele relaii, pornind de la structura venitului : V164: V 1 6 4 : J : V - 1 6 H V 4 : H V - 1 c@ 4 s@ :uma c@ 4 s@ ) este constant, iar cele dou mrimi marginale *nclinaia marginal spre consum $i *nclinaia marginal spre economii) sunt pozitive $i subunitare. #n perioada contemporan, procesul economisirii are anumite particulariti : *n rile dezvoltate *nclinaia spre economisire are un nivel de cca. -K-09L& pe msura cre$terii veniturilor se observ o cre$tere a *nclinaiei ctre economisire& economisirea depinde $i de ali factori, nu numai de mrimea venitului naional. #nclinaia ctre economii este influenat de nivelul preurilor $i intensitatea inflaiei. INVESTIIILE #n general, se consider c economiile sunt destinate investiiilor. .nvestiiile sunt c'eltuieli destinate cre$terii sau meninerii la nivel constant a capitalului real. #ntr-o alt accepiune, investiiile sunt c'eltuieli pentru producerea de bunuri care nu sunt destinate consumului imediat. Dup =. 5. >e?nes, procesul investiional este un act economic fundamental care determin cre$terea venitului global astfel *nc"t s decurg din el o cre$tere a economisirilor, cre$teri corespunztoare investiiei iniiale realizate. #n sens economic, investiiile reprezint procesul producerii $i acumulrii de capital. #n limba% curent, investiiile reprezint rezultatul procesului investiional concretizat *n cldiri, utila%e etc. K

7(ist mai multe criterii utilizate la structurarea investiiilor : a) dup forma de proprietate: - investiii publice& - investiii private& - investiii mi(te. b) dup destinaie: - investiii productive& - investiii social-culturale. c) dup resursele folosite la alimentarea investiiilor: - investiii din surse proprii& - investiii din surse atrase naionale sau strine. d) dup sectorul vizat: - investiii industriale& - investiii financiare& - investiii mobiliare. e) dup scop: - investiii pentru modernizare& - investiii pentru dezvoltare sau e(pansiune& - investiii de *nlocuire. /naliz"ndu-se relaia dintre investiii $i economii, se constat c economiile reprezint o condiie a investiiilor nete. 7(ista doua concepii privind relaia economii-investiii: -) potrivit concepiei tradiionale, economiile reflecta tendina de nonconsum& 0) potrivit concepiei funcionale, numai veniturile neconsumate, economisite, destinate investiiilor au un rol economic. ,nii autori susin ca ceea ce se economise$te din venituri prin nonconsum nu este *ntotdeauna egal cu mrimea venitului investit. Venitul utilizat pentru investiii poate proveni nu numai din venitul economisit ci $i din crearea de moned. :e face o delimitare strict *ntre investiii, plasament de capital $i tezaurizare. 6apitalul investit lucreaz, produce *mpreuna cu ceilali factori de producie bunuri materiale $i servicii. 7conomiile, respectiv investiiile, sunt eseniale pentru o cre$tere economic. :ingure, economiile nu au contribuie *n cre$terea economic. Deci, economiile au efect *n cre$terea economic numai dac sunt transformate *n investiii, dac sunt utilizate productiv. !lasamentele de capital, spre deosebire de investiii, definesc operaiuni prin care deintorii de economii le folosesc *n afara activitii de baz, cu scopul de a obine profituri mai ridicate plasamente *n '"rtii de valoare, plasamente imobiliare: terenuri, construcii). )ezaurizarea, spre deosebire de investiii, reflect punerea de o parte $i pstrarea cu titlu neproductiv a economiilor av"nd drept efect scoaterea unor resurse economice din circuit. Dup aprecierea lui >e?nes, la nivel macroeconomic trebuie s e(iste egalitate *ntre economii $i investiii. .nvestiiile au un rol important, *n special prin efectul de antrenare *n economie propagare) . /stfel, analiz"ndu-se relaia dintre investiii $i venituri, s-a stabilit ca investiiile contribuie la ma%orarea veniturilor, adic le multiplica. 7fectul investiiilor asupra veniturilor se cuantifica cu a%utorul multiplicatorului investiiilor M). M 1 V H . ,

5ultiplicatorul investiiilor reprezint sporul de venit determinat de cre$terea cu o unitate a investiiilor. /cest concept a fost introdus de =.5. >e?nes. Oin"nd cont de relaiile e(istente *ntre economii $i investiii :1. sau :1.), putem s determinm mrimea multiplicatorului investiiilor cu a%utorul *nclinaiei marginale spre consum c@) $i *nclinaiei marginale spre economii s). M 1 V H . 1 - H .HV) 1 - H :HV) 1 -Hs 1 - H --c@ ) .n anul -N9N, /ftalion introduce conceptul de accelerator al investiiilor, a crui mrime se determin cu relaia: a 1 . H V 5ai t"rziu, acest concept este dezvoltat de economistul american =. 6larM. /cceleratorul investiiilor e(prima nivelul investiiilor determinat de cre$terea cu o unitate a venitului. .nvestiiile brute .b) contribuie la formarea brut a capitalului AE>) care se constituie din formarea brut a capitalului fi( AE> f) $i variaia stocurilor :). AE> 1 AE> f 4 : .nvestiiile nete .n) asigura dezvoltarea capitalului real $i are drept sursa de finanare creditele $i cotele pri din profitul realizat. Refacerea stocului de capital fi( se realizeaz prin amortizare /). :e poate stabili urmtoarea structura a investiiilor brute: .b 1 . n 4 / 6ererea de investiii .) poate fi descrisa cu a%utorul urmtoarei funcii: I = + ay - b d :-au utilizat urmtoarele notaii: - nivelul planificat, dorit al investiiei a1 reprezint sporul de investiii determinat de cre$tere cu o unitate a venitului

b 1 reprezint sporul de investiii determinat de scderea cu o unitate a ratei dob"nzii d). ? - mrimea venitului .nvestiiile sunt influenate de urmtorii factori: - rata dob"nzii& - relaia dintre rata dob"nzii $i rata profitului& - randamentul viitor al capitalului *n raport cu randamentul scontat& - riscul *ntreprinztorului& - gradul de implicare al statului& - con%unctura economic. !entru analizarea procesului investiional se utilizeaz urmtorii indicatori: - perioada de rambursare a investiiei )): ) 1 Bivelul investiiei H nivelul profitului anual - rata rentabilitii investiiei R): R 1 !rofitul actualizat H costurile actualizate

-9