1.

Caracteristicile țărilor slab dezvoltate

2. Ce provoacă încetinirea dezvoltării
3. Părerea comisiei Europene despre modul de ajutare al țărilor în curs de dezvoltare
4. Principalele ingrediente ale unei creșteri economice rapide și durabile
5. Fondul Monetar Internațional
6. Funcțiile și obiectivele FMI
7. Resursele FMI
8. Facilități oferite de FMI
9. Deciziile viitoare ale FMI
10. Banca Mondială
11. ONU Milennium Delevopment Goals Reports
12. Indicatori în măsurarea progresului
13. Strategia Băncii Mondiale
Caracteristica # 1. Venitul pe cap de locuitor scăzut și sărăcia răspândită:
Cel mai important indicator al revenirii economice este venitul pe cap de locuitor. PNB-ul pe cap
de locuitor al țărilor cel mai puțin dezvoltate este foarte scăzut.

De aceea, majoritatea oamenilor din astfel de țări trăiesc în dificultăți severe. Ei nu primesc
suficientă hrană pentru a mânca, îngrijire medicală adecvată și oportunități educaționale minime.
Caracteristica # 2. Lipsa de capital:
În țările cel mai puțin dezvoltate precum India, există o lipsă de capital de toate soiurile. Există
lipsă nu numai de capital privat, cum ar fi structuri, fabrici, fabrici de oțel etc., ci și lipsă de
capital social general, cum ar fi drumuri, autostrăzi, căi ferate, spitale, școli etc. Acest lucru se
datorează în mare parte venitului scăzut pe cap de locuitor și sărăcie larg răspândită. Deoarece
majoritatea oamenilor sunt săraci, nu pot economisi prea mult.

De fapt, oamenii săraci au o tendință mare de a consuma (sau o înclinație scăzută de a

economisi). Ragnar Nurkse a subliniat că majoritatea LDC sunt prinse într-un cerc vicios al
sărăciei: O țară este săracă pentru că este săracă. Venitul scăzut pe cap de locuitor duce la
economii reduse. Economisirea scăzută duce la o creștere scăzută, iar creșterea scăzută, la rândul
său, duce la un venit pe cap de locuitor scăzut. De fapt, venitul scăzut pe cap de locuitor este atât
cauza, cât și consecința sărăciei.
Caracteristica # 3. Explozia populației și dependență ridicată:

O altă caracteristică majoră a LDC este rata ridicată de creștere a populației. Bomba populației a
explodat în majoritatea acestor țări, așa cum a prezis T. R. Malthus în 1798.

Acest lucru se datorează unui dublu motiv:

(a) O scădere bruscă a ratei mortalității și

(b) Rata natalității aproape neschimbată sau constantă.

Drept urmare, populația a explodat practic.
Populația din aceste țări crește anual cu o rată de aproape 2 p.c. Dimpotrivă, oferta de intrări este
inelastică. În consecință, raportul teren-muncă a devenit nefavorabil, ducând la creșterea unei
armate de surplus de muncă. Acești muncitori sunt neproductivi în sensul că depind de
muncitorii productivi. De fapt, din cauza lipsei de oportunități adecvate de angajare, povara
dependenței este foarte mare.
Caracteristica # 4. Șomaj masiv:
O altă caracteristică importantă a țărilor cel mai puțin dezvoltate este existența unui număr
considerabil de șomaj, subocupare și șomaj deghizat. Sectorul agricol tradițional nu poate face
față creșterii populației.

Drept urmare, amploarea șomajului deghizat crește în aceste țări. Negăsind oportunități
alternative de angajare, oamenii din mediul rural se înghesuie în zonele urbane pentru a
supraviețui. Dar, ritmul de creștere industrială nu este încurajator pentru a absorbi masele rurale.
În plus, un număr mare de tineri educați nu găsesc locuri de muncă în aceste țări.
Caracteristica # 5. Predominanța agriculturii:
O economie subdezvoltată este predominant o economie agrară. Predominanța agriculturii este
privită din două unghiuri – în primul rând este contribuția acestui sector la venitul național. În
țările cel mai puțin dezvoltate, agricultura contribuie cu aproximativ 30-50 p.c. spre venitul
national. Pe de altă parte, în ţările dezvoltate, agricultura ocupă o poziţie secundară din 2 p.c. la 8
p.c. din venitul naţional provine din acest sector.
În al doilea rând, țările cel mai puțin dezvoltate depind în principal de agricultură și de industriile
extractive precum mineritul, pescuitul și pădurile. Aceasta înseamnă că cea mai mare parte a
populației este angajată în agricultură și activitățile aliate. Aproximativ 55-75 p.c. dintre oameni
sunt angajați în agricultură. Doar 10 p.c. sunt angajati in sectorul secundar, iar restul in sectorul
tertiar.

În țările avansate, agricultura oferă locuri de muncă pentru o mică parte a populației (2 p.c. până
la 5 p.c.). Toate acestea explică predominanța agriculturii în țările cel mai puțin dezvoltate. Deși
agricultura ocupă o poziție predominantă în țările cel mai puțin dezvoltate, este întotdeauna într-
o stare înapoi, ceea ce duce la o productivitate scăzută.

Caracteristica # 6. Investiție neproductivă:

Oricine știe că, din cauza sărăciei masive, oamenii au foarte puțină putere de a economisi în
LDC. Aceste țări nu sunt capabile să economisească mai mult de 15 p.c. din PIB față de peste 35
p.c. din PIB economisit de oamenii din țările avansate.

Suma mică, care este economisită în LDC, nu este investită corespunzător. Unele dintre ele sunt
folosite în tezaurizare, marketing negru și alte activități nesociale, cum ar fi decorarea „zeilor” în
temple cu ornamente de aur. O mare parte este folosită pentru a cumpăra active neproductive
precum aurul și bijuterii. Acest tip de investiții neproductive nu poate promova creșterea
economică.

Caracteristica # 7. Niveluri scăzute de productivitate:

PUBLICITATE:

O altă caracteristică a unui LDC este productivitatea scăzută a pământului, a muncii și a

capitalului. Productivitatea pământului este scăzută din diverse motive – instituționale,
tehnologice și naturale. Productivitatea muncii este, de asemenea, scăzută din diverse motive.

Majoritatea lucrătorilor sunt săraci și nu primesc nici hrană suficientă, nici îngrijire medicală
adecvată. Deci nu pot munci din greu. Ei sunt cei mai analfabeți, necalificați și lipsiți de
pregătire tehnică. Ei nu au suficiente resurse complementare, cum ar fi pământ și capital, cu care
să lucreze.
Pe scurt, productivitatea scăzută a muncii este atât o cauză, cât și un efect al nivelurilor scăzute
ale productivității generale și ale vieții în aceste țări. Nivelurile scăzute de trai și productivitatea
scăzută merg mână în mână. Este cu adevărat dificil, în practică, să identifici cauza și efectul.

Împreună cu statele sale membre, UE este cel mai mare donator de ajutor internațional, acordând
anual 50 de miliarde de euro pentru a-i ajuta pe oamenii din restul lumii să iasă din sărăcie și să-
și dezvolte economia. UE s-a angajat să implementeze acordurile internaționale privind
eficacitatea ajutorului și să justifice sumele folosite în fața cetățenilor europeni, fără de care
aceste inițiative de solidaritate nu ar fi posibile.

EU Aid Explorer
Aplicația EU Aid Explorer oferă acces la date clare și exhaustive despre ajutorul pentru
dezvoltare și ajutorul umanitar acordat de UE în întreaga lume. Utilizați hărțile și
graficele pentru a vedea unde activează fiecare donator, ce sectoare și ce țări primesc
asistență, valoarea asistenței și evoluția fondurilor de-a lungul timpului.

EDRIS
EDRIS, Sistemul european de informare privind răspunsul în situații de urgență și în caz
de dezastre, este o bază de date cu informații detaliate despre contribuțiile statelor
membre și ale ECHO la ajutorul umanitar acordat oamenilor afectați de catastrofe peste
tot în lume. Sistemul este gestionat de Comisia Europeană și actualizat direct de către
statele membre.

Sistemul de transparență financiară

Sistemul de transparență financiară este o bază de date cu numele beneficiarilor
fondurilor acordate de Comisie în fiecare an. Este vorba doar despre beneficiarii
fondurilor din bugetul UE gestionate direct de către Comisie și despre beneficiarii
Fondului european de dezvoltare (FED).

11. ONU Milennium Delevopment Goals Reports

Toate cele 191 de state membre ale Națiunilor Unite și cel puțin 22 de organizații internaționale
s-au angajat să contribuie la realizarea următoarelor Obiective de Dezvoltare ale Mileniului până
în 2015:

Pentru a eradica sărăcia extremă și foamea

Pentru realizarea învăţământului primar universal
Să promoveze egalitatea de gen și să împuternicească femeile
Pentru a reduce mortalitatea infantilă
Pentru a îmbunătăți sănătatea mamei
Pentru a combate HIV/SIDA, malariei și alte boli
Pentru a asigura durabilitatea mediului[1]
Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare