GRUPUL TARILOR SLAB DEZVOLTATE

**Capitolul 1: Context și Perspective**

- Definirea termenului "țări slab dezvoltate" și clasificarea lor în funcție de diverse criterii (economice,
sociale, etc.).
- Analiza istorică a evoluției acestor țări și a factorilor care au influențat dezvoltarea lor.
- Perspectivele actuale și viitoare ale acestor țări în contextul global.

**Capitolul 2: Probleme Economice**

- Analiza problemelor economice cu care se confruntă țările slab dezvoltate, cum ar fi sărăcia, lipsa
infrastructurii, datoria externă etc.
- Impactul globalizării și al altor fenomene economice asupra acestor țări.
- Studiu de caz asupra unei țări specifice slab dezvoltate.

**Capitolul 3: Probleme Sociale**

- Explorarea problemelor sociale, cum ar fi accesul limitat la educație și servicii de sănătate, conflictele
etnice și religioase, migrația etc.
- Analiza rolului guvernelor și al organizațiilor internaționale în abordarea acestor probleme.
- Examinarea inițiativelor de dezvoltare comunitară și a proiectelor de dezvoltare umană.

**Capitolul 4: Probleme de Sănătate și Mediu**

- Evaluarea problemelor de sănătate publică și de mediu, cum ar fi bolile transmisibile, accesul la apă
curată și la energie sustenabilă, defrișarea pădurilor, poluarea etc.
- Rolul educației și al conștientizării în abordarea acestor probleme.
- Studiu de caz asupra unor proiecte de mediu și sănătate în țările slab dezvoltate.

**Capitolul 5: Soluții și Perspective**

- Identificarea și analiza posibilelor soluții pentru problemele identificate.
- Importanța colaborării internaționale și a parteneriatelor public-private în promovarea dezvoltării
sustenabile.
- Perspective pentru viitor și recomandări pentru politici și acțiuni viitoare.
**Concluzii**
- Sintetizarea principalelor concluzii și sugestii.
- Reiterarea importanței continuării eforturilor de dezvoltare în aceste țări și a implicării tuturor actorilor
relevanți.

Termenul "țări slab dezvoltate" se referă la țări care se confruntă cu niveluri scăzute de dezvoltare
economică și socială, caracterizate de un PIB per capita redus, infrastructură precară, rate ridicate ale
sărăciei, educației și sănătății precare, precum și alte probleme sociale și economice semnificative. Aceste
țări sunt adesea denumite și "țări în curs de dezvoltare" sau "țări în curs de industrializare".

CAPITOLUL 1
Clasificarea țărilor slab dezvoltate poate fi realizată folosind diverse criterii, care pot include:

1. **Indicatori Economici:**
- PIB per capita: Se referă la valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse de o țară împărțită la
numărul total de locuitori. Țările cu PIB per capita scăzut sunt adesea considerate slab dezvoltate.
- Venitul național brut (VNB) și venitul național net (VNN): Acestea sunt alte măsuri ale prosperității
economice a unei țări și sunt utilizate pentru a evalua nivelul de dezvoltare economică.
- Indicele Dezvoltării Umane (IDU): Creat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD),
IDU îmbină indicatori economici, sociali și de sănătate pentru a măsura gradul de dezvoltare umană al
unei țări.

2. **Indicatori Sociali:**
- Alfabetizarea și nivelul de educație: Țările cu rate scăzute de alfabetizare și acces limitat la educație
sunt adesea considerate slab dezvoltate.
- Speranța de viață și ratele mortalității: Acestea oferă indicii importante asupra calității vieții și a
sistemului de sănătate al unei țări.
- Accesul la apă potabilă și la servicii sanitare: O infrastructură slabă în ceea ce privește accesul la apă
curată și la servicii sanitare poate fi un indicator al nivelului de dezvoltare socială.

3. **Indicatori Ambientali:**
- Sustenabilitatea mediului: Gradul de protecție a resurselor naturale și a ecosistemelor poate oferi o
perspectivă asupra modului în care o țară gestionează resursele sale.
 - Poluarea și degradarea mediului: Nivelurile ridicate de poluare și defrișare pot fi semne ale unor
probleme de dezvoltare și de gestionare a mediului într-o țară.

Clasificarea acestor țări în funcție de acești indicatori poate oferi o perspectivă mai cuprinzătoare asupra
nivelului lor de dezvoltare economică, socială și de mediu și poate ajuta la identificarea problemelor cheie
și a nevoilor acestora pentru a promova o dezvoltare sustenabilă și echitabilă.

Analiza istorică a evoluției țărilor slab dezvoltate dezvăluie o serie de factori care au influențat direcția și
ritmul dezvoltării acestora. Acești factori pot include colonialismul, geopolitica, resursele naturale,
conflictele interne și externe, politica și guvernarea, ajutorul extern și globalizarea. Iată o privire mai
detaliată asupra acestora:

**Colonialismul:** Multe dintre țările slab dezvoltate au fost colonii ale puterilor europene sau ale altor
imperii în trecut. Sub dominația colonială, aceste țări au fost adesea exploatate pentru resursele lor
naturale și mâna de lucru, lăsând în urmă economii fragile și instituții slabe la momentul independenței
lor.

**Geopolitica:** Poziția geografică a unei țări poate juca un rol semnificativ în dezvoltarea sa. Unele țări
se confruntă cu instabilitate regională și conflicte, ceea ce poate împiedica dezvoltarea economică și
socială. De asemenea, accesul la resurse și rute comerciale importante poate influența potențialul de
dezvoltare al unei țări.

**Resurse naturale:** Prezența sau absența resurselor naturale valoroase poate influența economia și
dezvoltarea unei țări. De exemplu, țările bogate în resurse naturale precum petrolul, gazele naturale sau
mineralele pot avea o bază economică mai stabilă, dar pot fi și vulnerabile la fluctuațiile prețurilor globale
și la corupție.

**Conflictele interne și externe:** Conflictele interne și externe, precum războaiele civile, terorismul și
instabilitatea politică, pot împiedica dezvoltarea și stabilitatea unei țări. Aceste conflicte pot duce la
distrugeri economice și sociale pe termen lung și pot afecta capacitatea guvernelor de a furniza servicii
esențiale și infrastructură.

**Politica și guvernarea:** Corupția, lipsa de transparență, guvernarea deficitară și instabilitatea politică

pot submina eforturile de dezvoltare și pot crea un mediu neprielnic pentru investiții și creștere
economică.
**Ajutorul extern:** Asistența și ajutorul internațional pot juca un rol crucial în susținerea dezvoltării
țărilor slab dezvoltate, dar poate fi și un factor dublu-edged. Unele programe de ajutor pot fi ineficiente
sau pot crea dependență, în timp ce altele pot promova dezvoltarea durabilă și autonomia.

**Globalizarea:** Procesele de globalizare, cum ar fi liberalizarea comerțului, migrația și schimburile

culturale, au adus atât oportunități, cât și provocări pentru țările slab dezvoltate. Deși globalizarea poate
oferi acces la piețe și tehnologii noi, poate accentua și inegalitățile și poate vulnerabiliza anumite sectoare
economice și comunități.

Perspectivele actuale și viitoare ale acestor țări în contextul global variază în funcție de mai mulți factori,
inclusiv progresele înregistrate în domenii precum educația, sănătatea și infrastructura, politicile
guvernamentale și internaționale, schimbările climatice și evoluțiile economice globale. În ciuda
provocărilor continue, există și oportunități pentru aceste țări să-și îmbunătățească situația și să se
integreze mai bine în economia mondială, prin investiții în capital uman, promovarea inovației și
creșterea economică inclusivă. Este esențial ca comunitatea internațională să sprijine eforturile acestor țări
și să promoveze o dezvoltare echitabilă și sustenabilă pentru toți locuitorii lor.

**Capitolul 2: Probleme Economice**

**Analiza problemelor economice:**

1. **Sărăcia:** Una dintre cele mai presante probleme economice cu care se confruntă țările slab
dezvoltate este sărăcia extremă. Mulți oameni trăiesc sub pragul sărăciei și luptă pentru a-și asigura
necesitățile de bază, cum ar fi hrana, apa potabilă și locuința.

2. **Lipsa infrastructurii:** Infrastructura precară în domenii precum transporturile, energie,

comunicațiile și tehnologiile informaționale limitează capacitatea țărilor slab dezvoltate de a susține
creșterea economică și dezvoltarea durabilă. Acest lucru afectează negativ accesul la servicii esențiale și
crește costurile de producție pentru întreprinderile locale.

3. **Datoria externă:** Mulți dintre aceste țări se confruntă cu datorii externe substanțiale, care pot
deveni o povară copleșitoare pentru bugetele lor naționale. Plățile de dobânzi și de rambursare a datoriei
pot limita resursele disponibile pentru investiții în dezvoltare și pentru satisfacerea nevoilor sociale.

**Impactul globalizării și al altor fenomene economice:**

1. **Globalizarea:** Deși globalizarea poate oferi oportunități pentru creșterea economică și dezvoltarea
comerțului internațional, poate accentua și inegalitățile economice între țările dezvoltate și cele slab
dezvoltate. Accesul limitat la piețele globale, precum și dependența de exporturi cu valoare scăzută, pot
împiedica țările slab dezvoltate să beneficieze pe deplin de avantajele globalizării.

2. **Speculațiile financiare și volatilitatea piețelor:** Țările slab dezvoltate sunt adesea vulnerabile la
speculațiile financiare și la volatilitatea piețelor globale, ceea ce poate duce la destabilizarea monedelor
lor, creșterea inflației și scăderea investițiilor străine directe.

3. **Schimbările climatice:** Impactul schimbărilor climatice poate agrava problemele economice

existente în țările slab dezvoltate, afectând resursele naturale și agricultura, provocând dezastre naturale și
amplificând riscurile pentru securitatea alimentară și locuințele populației.

4. **Migrația și remitențele:** Migrația poate fi o sursă de venituri importante pentru unele țări slab
dezvoltate prin remitențe trimise de migranți înapoi acasă. Cu toate acestea, migrația poate duce și la
pierderea forței de muncă calificate și la dislocarea comunităților, iar remitențele pot deveni nesigure în
cazul unei recesiuni economice globale.

**Capitolul 3: Probleme Sociale**

1. **Accesul limitat la educație:** În multe țări slab dezvoltate, accesul la educație este limitat din cauza
lipsei de școli, infrastructură precară, lipsa resurselor și a cadrelor didactice calificate. Aceasta poate duce
la un nivel scăzut de alfabetizare și la o creștere a decalajului în ceea ce privește educația între zonele
urbane și cele rurale.

2. **Accesul limitat la servicii de sănătate:** Infrastructura de sănătate deficitară și resursele insuficiente

pot limita accesul la servicii de sănătate de calitate în țările slab dezvoltate. Aceasta poate duce la
răspândirea bolilor transmisibile, la mortalitatea infantilă și maternă ridicată și la o sănătate precară în
general.

3. **Conflictele etnice și religioase:** Tensiunile etnice și religioase pot duce la conflicte violente și
instabilitate socială în multe țări slab dezvoltate. Aceste conflicte pot afecta nu numai securitatea fizică a
populației, ci și accesul la resurse, infrastructură și servicii esențiale.

4. **Migrația:** Migrația este o problemă importantă în multe țări slab dezvoltate, fie ca urmare a
conflictelor, sărăciei sau schimbărilor climatice. Migrația poate duce la separarea familiilor, la exodul de
creiere și la dislocarea comunităților, provocând provocări economice și sociale atât pentru țările de
origine, cât și pentru cele de destinație.

**Analiza rolului guvernelor și al organizațiilor internaționale:**

1. **Guvernele:** Rolul guvernelor este crucial în abordarea problemelor sociale prin elaborarea și
implementarea politicilor și a programelor adecvate. Acestea includ investiții în educație și sănătate,
promovarea incluziunii sociale și etnice, gestionarea migrației și promovarea păcii și a reconcilierii în
cazul conflictelor.

2. **Organizațiile internaționale:** Organizațiile internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite,

Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional și diverse organizații neguvernamentale, joacă un rol
important în sprijinirea eforturilor guvernelor naționale în abordarea problemelor sociale. Aceste
organizații oferă asistență tehnică, finanțare și resurse pentru proiecte și programe de dezvoltare socială.

**Examinarea inițiativelor de dezvoltare comunitară și a proiectelor de dezvoltare umană:**

1. **Dezvoltare comunitară:** Inițiativele de dezvoltare comunitară sunt esențiale pentru abordarea

problemelor sociale la nivel local. Acestea implică implicarea comunităților în identificarea nevoilor lor,
în elaborarea și implementarea soluțiilor și în consolidarea capacității locale pentru a promova schimbarea
durabilă.

2. **Proiecte de dezvoltare umană:** Proiectele de dezvoltare umană vizează îmbunătățirea calității vieții
și a bunăstării umane. Acestea pot include programe de sănătate materno-infantilă, educație primară și
secundară accesibilă, formare profesională și programe de incluziune socială pentru grupurile
marginalizate.

În concluzie, abordarea problemelor sociale în țările slab dezvoltate necesită o combinație de eforturi
guvernamentale și internaționale, inițiative comunitare și proiecte de dezvoltare umană pentru a asigura o
dezvoltare echitabilă și sustenabilă pentru toți locuitorii.

**Capitolul 4: Probleme de Sănătate și Mediu**

**Evaluarea problemelor de sănătate publică și de mediu:**

1. **Bolile transmisibile:** În multe țări slab dezvoltate, bolile transmisibile precum malaria, HIV/SIDA,
tuberculoza și diareea continuă să fie probleme majore de sănătate publică. Aceste boli pot fi răspândite
rapid din cauza condițiilor de sărăcie, a infrastructurii sanitare precare și a accesului limitat la servicii de
sănătate.

2. **Accesul la apă curată și la energie sustenabilă:** Mulți oameni din țările slab dezvoltate au acces
limitat la apă potabilă și la servicii sanitare adecvate, ceea ce crește riscul de boli asociate cu apa
contaminată. De asemenea, accesul la energie sustenabilă este limitat, ceea ce poate afecta calitatea vieții
și dezvoltarea economică.

3. **Defrișarea pădurilor și poluarea:** Exploatarea forestieră ilegală și defrișarea pădurilor pentru

agricultură, construcții și alte scopuri au un impact semnificativ asupra mediului în multe țări slab
dezvoltate. De asemenea, poluarea aerului, a solului și a apei din cauza industrializării și a urbanizării
poate avea consecințe grave asupra sănătății umane și a ecosistemelor.

**Rolul educației și al conștientizării:**

1. **Educația:** Educația joacă un rol crucial în promovarea sănătății și a conștientizării mediului în

țările slab dezvoltate. Prin intermediul educației, oamenii pot fi învățați despre igiena personală,
gestionarea resurselor naturale, protecția mediului și alte practici sănătoase și durabile.

2. **Conștientizarea:** Programele de conștientizare și campaniile de educație publică pot juca, de

asemenea, un rol semnificativ în schimbarea comportamentelor și a mentalităților în ceea ce privește
sănătatea și mediul. Acestea pot contribui la creșterea gradului de conștientizare asupra riscurilor și
soluțiilor potențiale pentru problemele de sănătate și de mediu.

**Studiu de caz asupra unor proiecte de mediu și sănătate în țările slab dezvoltate:**

Un exemplu de proiect care abordează atât problemele de mediu, cât și cele de sănătate într-o țară slab
dezvoltată este proiectul "Accesul la apă și igienă în comunitățile rurale" din Uganda. Acest proiect își
propune să ofere acces la apă potabilă și la servicii de igienă în comunitățile rurale izolate din Uganda,
contribuind astfel la reducerea bolilor transmisibile legate de apa contaminată și la îmbunătățirea calității
vieții. În același timp, proiectul promovează practici de gestionare durabilă a resurselor de apă și protecția
mediului în comunitățile locale, prin instruirea și implicarea comunității în conservarea resurselor de apă
și în plantarea de arbori pentru a preveni eroziunea solului și pentru a sprijini biodiversitatea locală.
Acest proiect demonstrează cum abordarea integrată a problemelor de mediu și de sănătate poate avea un
impact pozitiv asupra comunităților în țările slab dezvoltate, contribuind la îmbunătățirea sănătății umane
și a stării de bine, precum și la protecția și conservarea mediului înconjurător.

5. STUDIU DE CAZ
Pentru a ilustra problemele și perspectivele unei țări slab dezvoltate, să luăm ca exemplu Republica
Democrată Congo (RDC).

**Studiu de Caz: Republica Democrată Congo**

**Context istoric și politic:**

- Republica Democrată Congo (RDC), anterior cunoscută sub numele de Zair, a fost colonie belgiană
până în 1960, când a obținut independența.
- Istoria sa post-colonială a fost marcată de conflicte violente, dictaturi și instabilitate politică, inclusiv
războaiele din Congo (1996-2003), care au implicat numeroase părți și au dus la milioane de morți.
- Corupția endemică și guvernarea deficitară au subminat eforturile de dezvoltare și au alimentat
tensiunile etnice și politice.

**Probleme economice:**
- Economia RDC este grav afectată de exploatarea colonială, conflictele armate și instabilitatea politică.
- Sectorul minier, care ar trebui să fie un motor al creșterii economice, suferă de corupție și exploatare
ilegală, iar beneficiile nu sunt împărțite în mod echitabil între populație.
- Sărăcia extremă este răspândită, iar mulți oameni trăiesc sub pragul sărăciei, cu acces limitat la servicii
de bază precum educația și asistența medicală.

**Probleme sociale:**
- Educația și serviciile de sănătate sunt subfinanțate și inaccesibile pentru mulți congolezi, în special în
zonele rurale.
- Confruntată cu sărăcia și lipsa de oportunități, mulți tineri sunt vulnerabili la recrutarea în grupuri
armate sau la exploatare sexuală și trafic de persoane.
- Tensiunile etnice și conflictele interne contribuie la instabilitatea socială și la deplasările de populație.
**Probleme de mediu:**
- Republica Democrată Congo are unele dintre cele mai mari și mai importante ecosisteme de păduri
tropicale din lume, dar defrișarea ilegală și exploatarea forestieră au dus la pierderi semnificative de
biodiversitate și la degradarea habitatelor naturale.
- Poluarea și distrugerea ecosistemelor au un impact negativ asupra sănătății umane și a sustenabilității
mediului.

**Perspective viitoare:**
- În ciuda problemelor sale, Republica Democrată Congo are un potențial enorm de dezvoltare, inclusiv
resurse naturale bogate, terenuri fertile și o populație tânără și dinamică.
- Abordarea corupției și îmbunătățirea guvernării ar putea deschide calea către o dezvoltare mai durabilă
și inclusivă.
- Investițiile în educație, sănătate și infrastructură, împreună cu sprijinul comunității internaționale, ar
putea juca un rol crucial în transformarea perspectivei RDC.

În concluzie, Republica Democrată Congo servește ca un exemplu ilustrativ al provocărilor și

oportunităților cu care se confruntă multe țări slab dezvoltate. Abordarea problemelor sale complexe
necesită eforturi concertate la nivel intern și internațional pentru a promova o dezvoltare sustenabilă și
echitabilă.