UNIVERSITATEA „TITU MAIORESCU” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE ȘI STUDII EUROPENE

DISCIPLINA ECONOMIE INTERNAȚIONALĂ

TEMA 18
ASISTENȚA FINANCIARĂ EXTERNĂ
PENTRU ȚĂRILE ÎN CURS DE
DEZVOLTARE. PROBLEMA DATORIILOR
EXTERNE

STUDENT STANCU GHEORGHE IONUȚ

AN II

1
 CAPITOL I- ASISTENȚA FINANCIARĂ & DATORIILE
EXTERNE
1. CE ESTE ASISTENȚA FINANCIARĂ EXTERNĂ?
Asistența financiară externă reprezintă transferul de resurse financiare, sub formă
de granturi, împrumuturi sau investiții directe, de la organizații internaționale, țări
dezvoltate sau alte surse externe către țările în curs de dezvoltare. Scopul acestei
asistențe este să sprijine dezvoltarea economică, reducerea sărăciei și îmbunătățirea
condițiilor de viață ale populației în țările beneficiare. Asistența financiară externă
poate fi direcționată către diverse sectoare, inclusiv infrastructură, sănătate,
educație, agricultură sau proiecte sociale.
Această formă de sprijin financiar poate lua mai multe forme, inclusiv granturi
nerambursabile, împrumuturi cu condiții avantajoase sau investiții care vizează
stimularea creșterii economice durabile. Organizațiile internaționale precum
Fondul Monetar Internațional (FMI), Banca Mondială, Organizația pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și alte instituții sunt adesea implicate
în furnizarea asistenței financiare externe.
2. CE SUNT DATORIILE EXTERNE?
Datoriile externe reprezintă obligațiile financiare ale unei țări către creditori străini,
sub formă de împrumuturi, obligațiuni sau alte forme de finanțare. Aceste datorii
pot avea diverse surse, inclusiv împrumuturi acordate de organizații internaționale,
guverne străine sau instituții financiare private. Motivele pentru care țările se
îndatorează pot varia, de la finanțarea proiectelor de infrastructură la acoperirea
deficitelor bugetare sau gestionarea crizelor economice.
Rambursarea datoriilor externe implică, în general, plăți regulate în funcție de
termenii și condițiile stabilite la momentul acordării împrumuturilor. Este
important de menționat că gestionarea datoriilor externe este o componentă
crucială a politicii economice a unei țări, iar acumularea excesivă a acestora poate
conduce la dificultăți financiare, inclusiv creșterea presiunii fiscale și reducerea
capacității de investiții în dezvoltare.
Astfel, asistența financiară externă și datoriile externe sunt interconectate și
joacă un rol esențial în modelarea și influențarea parcursului dezvoltării economice
și sociale ale unei țări.

2
3. IMPORTANȚA ASISTENȚEI FINANCIARE
Asistența financiară pentru țările în curs de dezvoltare reprezintă o
componentă esențială în eforturile de promovare a creșterii economice, reducerii
sărăciei și îmbunătățirii calității vieții populației. Importanța acestei asistențe se
reflectă într-o serie de aspecte complexe și interconectate.
Asistența financiară externă oferă o sursă crucială de finanțare pentru proiectele de
infrastructură, industriale și sociale, contribuind astfel la stimularea dezvoltării
economice durabile. Investițiile în sectoarele cheie precum energie, transport sau
tehnologie pot crea locuri de muncă, îmbunătăți competitivitatea și sprijini
diversificarea economiei.
Prin finanțarea proiectelor sociale și de dezvoltare, asistența financiară externă
joacă un rol crucial în reducerea sărăciei și a inegalităților sociale. Programele
orientate către accesul la educație, servicii de sănătate și locuințe pot avea un
impact semnificativ asupra calității vieții și șanselor de prosperitate ale
comunităților marginalizate.
Asistența financiară poate fi direcționată către proiecte educaționale și de sănătate,
contribuind la creșterea accesului la educație de calitate și la servicii medicale.
Aceasta este esențială pentru dezvoltarea umană și pentru formarea unei forțe de
muncă calificate, care să contribuie la creșterea economică și la inovare.
Asistența financiară este adesea mobilizată în situații de crize umanitare sau
dezastre naturale. Finanțarea de urgență poate ajuta la furnizarea rapidă a
resurselor necesare pentru intervenții umanitare, reconstrucție și asistență medicală
în contextul unor astfel de situații critice.
Asistența financiară poate fi condiționată de respectarea drepturilor omului și de
adoptarea unor practici sustenabile în dezvoltare. Acest aspect subliniază
importanța abordării durabile, care să protejeze mediul și să contribuie la crearea
unor societăți echitabile și incluzive.
Furnizarea de asistență financiară externă poate include și eforturi de consolidare
a capacității instituționale ale guvernelor și organizațiilor locale. Acest aspect
este crucial pentru asigurarea unei bune guvernări, gestionarea eficientă a
resurselor și implementarea eficace a proiectelor de dezvoltare.
Astfel, asistența financiară externă reprezintă o modalitate complexă de
intervenție, având la bază nu doar aspecte economice, ci și sociale, umane și de

3
mediu. Importanța sa constă în contribuția esențială la transformarea societăților în
curs de dezvoltare, subliniind necesitatea unei abordări comprehensive și adaptate
la specificul fiecărei țări.
4. IMPORTANȚA DATORIILOR EXTERNE
Importanța datoriilor externe pentru țările în curs de dezvoltare este un
subiect complex și influențat de multiple factori.
Datoriile externe oferă țărilor în curs de dezvoltare acces la resurse financiare
suplimentare pentru implementarea proiectelor de dezvoltare. Acestea pot
include investiții în infrastructură (drumuri, poduri, rețele de energie), educație,
sănătate și alte sectoare critice. Prin împrumuturi și emisiuni de obligațiuni, aceste
țări pot accelera procesul de modernizare și creștere economică.
În fața fluctuațiilor economice, datoriile externe pot oferi o modalitate flexibilă de
a face față deficitelor bugetare sau crizelor financiare temporare. Prin accesarea
împrumuturilor, guvernele pot evita stagnarea economică și pot menține stabilitatea
financiară în perioade dificile.
Datoriile externe permit țărilor în curs de dezvoltare să investească în inovație și
tehnologie. Accesul la capital străin le oferă șansa de a dezvolta sectoare noi și de
a deveni mai competitive pe piața globală. Acest lucru poate contribui la
diversificarea economiei și la crearea de locuri de muncă în industrii inovatoare.
În cazul unor dezastre naturale sau umanitare, când resursele interne sunt depășite,
datoriile externe pot oferi mijloacele necesare pentru reconstrucție și asistență
umanitară imediată. Această capacitate de reacție rapidă poate salva vieți și poate
restabili rapid normalitatea în comunități afectate.
Datoriile externe pot contribui la îmbunătățirea nivelului de trai al populației
prin finanțarea proiectelor sociale precum programe de sănătate, educație și
locuințe. Aceste investiții pot reduce sărăcia, îmbunătăți accesul la servicii
esențiale și sprijini dezvoltarea umană.
Prin accesul la capital extern, țările în curs de dezvoltare pot investi în proiecte cu
impact pe termen lung, precum sursele regenerabile de energie, tehnologii curate și
practici agricole durabile. Acestea contribuie la dezvoltarea durabilă și la
reducerea dependenței de resursele nesustenabile.
Cu toate acestea, este important să subliniem că gestionarea prudentă a
datoriilor externe este esențială pentru a evita îndatorarea excesivă și pentru a
4
asigura că resursele financiare sunt folosite eficient și în beneficiul durabil al
populației. Datoriile externe, atunci când sunt gestionate corect, pot servi ca un
instrument strategic pentru promovarea dezvoltării, dar trebuie abordate cu atenție
și responsabilitate.

CAPITOL II- CAUZELE DATORIILOR EXTERNE

1. Motivele pentru care țările în curs de dezvoltare acumulează datorii externe
implică luarea în considerare un set complex de factori economici, sociali și
politici
Unul dintre motivele principale pentru care țările în curs de dezvoltare
acumulează datorii externe este nevoia de a finanța proiecte de dezvoltare
extinse și costisitoare. Construcția de infrastructură, precum rețele de transport,
energetică sau de apă, necesită investiții semnificative. De asemenea, proiecte în
sectoarele educației și sănătății sunt adesea finanțate prin împrumuturi externe
pentru a sprijini eforturile de îmbunătățire a calității vieții și creștere economică
sustenabilă.
În fața crizelor economice sau a unor deficite semnificative în balanța
comercială, țările se îndatorează pentru a acoperi lacunele financiare. Crizele
economice pot conduce la o scădere a veniturilor fiscale și la creșterea cheltuielilor
sociale, iar pentru a menține stabilitatea economică, guvernele se îndatorează
pentru a compensa aceste deficituri temporare.
Unele țări se confruntă cu provocarea de a rambursa datorii anterioare. Pentru a
face acest lucru și pentru a evita incapacitatea de a onora obligațiile financiare,
acestea pot căuta noi împrumuturi. Acest ciclu de îndatorare poate fi alimentat de
necesitatea de a asigura stabilitatea financiară și de a îndeplini obligațiile de plată
anterioare.
Țările dependente de exporturile de mărfuri și resurse naturale sunt vulnerabile
la fluctuațiile prețurilor pe piețele internaționale. În perioade de prețuri scăzute,
veniturile guvernamentale pot fi semnificativ afectate, iar îndatorarea devine o
soluție pentru a compensa pierderile și a menține funcționarea guvernului și a
economiei.
Instabilitatea politică și economică poate descuraja investițiile străine și poate
afecta negativ creșterea economică. Țările aflate în astfel de situații pot recurge la

5
împrumuturi externe pentru a menține funcționarea normală a guvernului și pentru
a finanța proiecte critice în ciuda contextului instabil.
Unele țări se îndatorează la dobânzi ridicate, ceea ce poate crea presiuni asupra
bugetului național. Acest lucru poate fi rezultatul condițiilor de creditare
neprietenoase sau al unor practici financiare neeficiente, iar îndatorarea continuă
devine o necesitate pentru a face față rambursărilor și pentru a evita creșterea
nivelului datoriei.
Țările afectate de fenomene meteorologice extreme sau de dezastre naturale pot
avea nevoie de resurse financiare externe pentru a face față urgențelor, pentru
reconstrucție și pentru a restabili stabilitatea economică după evenimente
devastatoare.
Într-un cadru mai larg, este important să subliniem că aceste motive pot fi
interconectate, iar acumularea datoriilor externe poate fi rezultatul unui set
complex de factori, fiecare cu impactul său asupra situației financiare și economice
a unei țări.

CAPITOL III- TIPURI DE ASISTENȚĂ FINANCIARĂ

EXTERNĂ
1. Împrumuturile reprezintă surse de finanțare care implică rambursarea
sumei împrumutate, adesea cu dobânzi, într-un anumit interval de timp.
Exemplu: Împrumuturi acordate de Banca Mondială pentru proiecte de dezvoltare,
cum ar fi modernizarea infrastructurii sau promovarea accesului la servicii de
sănătate.
2. Granturile sunt surse de finanțare nerambursabile, fără obligația de
restituire. Acestea pot fi acordate pentru diverse proiecte și programe.
Exemplu: Programul Global Fund pentru combaterea HIV/SIDA, malariei și
tuberculozei acordă granturi pentru sprijinirea eforturilor globale de sănătate.
3. Sprijinul bugetar constă în furnizarea de resurse financiare direct
bugetului unui stat pentru sprijinirea politicilor și programelor guvernamentale.

6
Exemplu: Mecanismul de Finanțare pentru Dezvoltare al Uniunii Europene oferă
sprijin bugetar țărilor în curs de dezvoltare pentru a promova creșterea economică
și reducerea sărăciei.
4. Investiții Directe Străine (IDS) reprezintă fluxurile de capital investite
într-o țară de către investitori străini, având scopul de a obține un control sau o
participare semnificativă la afaceri.
Exemplu: Investițiile companiilor străine în sectoare precum telecomunicațiile,
energie sau industria manufacturieră într-o țară în curs de dezvoltare.
5. Dezvoltare a Capacității și Asistență Tehnică -furnizarea de know-
how și experți pentru a îmbunătăți capacitățile guvernului sau organizațiilor în
gestionarea proiectelor și implementarea politicilor.
Exemplu: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) oferă asistență
tehnică pentru a sprijini guvernele în elaborarea și implementarea politicilor de
dezvoltare.
6. Împrumuturi Concesionale sunt acordate cu condiții mai avantajoase,
cum ar fi dobânzi reduse sau perioade extinse de rambursare, pentru a facilita
accesul la finanțare.
Exemplu: Fondul Internațional de Dezvoltare (FID) acordă împrumuturi
concesionale pentru a sprijini proiecte în domeniul sănătății, educației și
infrastructurii în țările cel mai puțin dezvoltate.
7. Investiții Private și Parteneriate Public-Private (PPP) implică
atragerea capitalului privat pentru a finanța proiecte de dezvoltare, adesea în
parteneriat cu guvernele.
Exemplu: Înființarea unei autostrăzi finanțate în parte de sectorul privat, prin
intermediul unui parteneriat public-privat, pentru a îmbunătăți infrastructura de
transport.
8. Ajutor Umanitar și de Urgență implică furnizarea de asistență
financiară și logistică în situații de criză umanitară sau după dezastre naturale.
Exemplu: Asistența financiară acordată de organizațiile umanitare în urma unor
dezastre naturale, cum ar fi tsunami-ul sau cutremurele de pământ.

7
 Aceste tipuri de asistență financiară externă reprezintă instrumente variate și
adaptabile la nevoile specifice ale țărilor în curs de dezvoltare, având scopul de a
sprijini progresele economice și sociale.

CAPITOL IV- ROLUL ORGANIZAȚIILOR INTERNAȚIONALE

ÎN FURNIZAREA ASISTENȚEI FINANCIARE EXTERNE
1. Fondul Monetar Internațional (FMI):
Rolul în Stabilizarea Macroeconomică: FMI intervine în situații de criză
economică pentru a ajuta țările să-și restabilească stabilitatea macroeconomică.
Acesta oferă împrumuturi cu condiții specifice pentru a ajuta țările să facă față
deficitelor de cont curent și problemelor legate de datorii.
Monitorizarea Politicilor Economice: FMI monitorizează politicile economice ale
țărilor membre prin intermediul evaluărilor periodice și oferă recomandări pentru a
îmbunătăți performanța economică. Aceasta implică adesea reforme structurale și
ajustări fiscale pentru a asigura sustenabilitatea fiscală.
Stimularea Reformelor Economice: Prin condițiile atașate împrumuturilor, FMI
încurajează guvernele să implementeze reforme economice care să sprijine
creșterea și să reducă vulnerabilitățile.
2. Banca Mondială:
Finanțarea Proiectelor de Dezvoltare: Banca Mondială furnizează împrumuturi și
granturi pentru proiecte de dezvoltare în țările membre. Aceste proiecte pot include
investiții în infrastructură, educație, sănătate și dezvoltare rurală.
Asistență Tehnică și Consultanță: Pe lângă finanțare, Banca Mondială oferă
asistență tehnică și consultanță pentru a sprijini guvernele în implementarea și
gestionarea proiectelor, precum și în elaborarea politicilor economice eficiente.
Abordarea Problemelor Globale: Banca Mondială se concentrează, de asemenea,
pe abordarea problemelor globale precum schimbările climatice, sărăcia extremă și
inegalitățile sociale prin proiecte și programe globale.
3. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE):

8
Facilitarea Cooperării Internaționale: OCDE are un rol în facilitarea cooperării
internaționale în domeniul economic. Aceasta promovează dialogul și schimbul de
bune practici între statele membre pentru a îmbunătăți performanța economică.
Asistență în Politicile de Dezvoltare: OCDE oferă asistență în dezvoltare prin
furnizarea de expertiză și consultanță în elaborarea politicilor pentru statele
membre sau pentru țările în curs de dezvoltare, promovând astfel o dezvoltare
economică și socială durabilă.
COORDONAREA ȘI MONITORIZAREA RESURSELOR
Organizațiile internaționale cooperează pentru a asigura coerență și coordonare în
furnizarea asistenței financiare. Aceasta previne suprapunerea eforturilor și
maximizează impactul asistenței în zonele prioritare.
Pe de altă parte, organizațiile internaționale monitorizează performanța țărilor
beneficiare și evaluează impactul asistenței financiare. Acest proces asigură
responsabilitatea și permite ajustarea politicilor pentru a atinge obiectivele
stabilite.
Precum și cooperarea cu alte organizații internaționale, instituții financiare și
organizații neguvernamentale contribuie la maximizarea eficacității asistenței
financiare, abordând astfel diversele nevoi ale țărilor beneficiare.
În ansamblu, aceste organizații internaționale joacă un rol crucial în furnizarea
asistenței financiare externe, promovând stabilitatea economică, dezvoltarea
durabilă și reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare.

CAPITOL V-IMPACTUL ASISTENȚEI FINANCIARE EXTERNE

V.1. BENEFICIILE ASISTENȚEI FINANCIARE EXTERNE
Dezvoltarea Infrastructurii este posibila prin construcții, modernizare și
creșterea competivității
Asistența financiară externă facilitează construcția și modernizarea
infrastructurii, cum ar fi rețelele de transport, energie și comunicații. Aceasta
contribuie la creșterea conectivității și stimulează dezvoltarea economică.
Infrastructura dezvoltată sprijină sectoarele economice, atrăgând investiții și
îmbunătățind competitivitatea pe piața globală.

9
 Combaterea Sărăciei prin crearea de locuri de muncă și sprijin pentru
comunitățile rurale
Proiectele finanțate extern pot genera locuri de muncă, îmbunătățind astfel nivelul
de trai al populației și reducând sărăcia prin creșterea accesului la surse de venit.
Asistența financiară externă se poate concentra și pe dezvoltarea zonelor rurale,
prin proiecte agricole, acces la apă potabilă și îmbunătățirea serviciilor sociale,
reducând sărăcia în aceste comunități.

Educație și Sănătate
Asistența financiară externă poate contribui la construirea școlilor, furnizarea de
materiale didactice și pregătirea cadrelor didactice, facilitând astfel accesul la
educație pentru comunități care altfel ar avea resurse limitate.
Fondurile externe pot susține construcția și modernizarea infrastructurii medicale,
furnizarea de echipamente și formare medicală. Aceasta îmbunătățește accesul la
servicii de sănătate și reduce mortalitatea infantilă și maternă.
Stimularea Dezvoltării Durabile prin promovarea energiei regenerabile și
conservarea resurselor naturale
Asistența financiară poate susține proiecte de energie regenerabilă, reducând
dependența de surse neregenerabile și contribuind la protejarea mediului.
Fondurile pot fi direcționate către proiecte care promovează gestionarea durabilă a
resurselor naturale, protejând biodiversitatea și asigurând utilizarea rațională a
terenurilor.

V.2. PROVOCĂRILE ASISTENȚEI FINANCIARE EXTERNE

Dependența și Sarcina Datoriei
Asistența financiară externă poate contribui la creșterea nivelului de îndatorare al
unei țări, generând presiuni asupra bugetului național și a capacității de
rambursare.
O dependență excesivă de asistența externă poate face o țară vulnerabilă la
schimbările în condițiile de finanțare internațională și poate afecta autonomia și
suveranitatea economică.

10
 Corupția și Gestionarea Necorespunzătoare
Unele țări se confruntă cu riscul ca fondurile externe să fie utilizate
necorespunzător din cauza corupției, ceea ce poate submina impactul benefic al
asistenței financiare.
Pentru a evita riscurile asociate cu utilizarea necorespunzătoare a fondurilor, este
esențială implementarea unor practici de guvernare transparente și responsabile.
Sustenabilitatea Proiectelor
Unele proiecte finanțate extern pot depinde de asistență continuă pentru a asigura
funcționalitatea pe termen lung, punând întrebări cu privire la sustenabilitatea lor.
Pentru a asigura sustenabilitatea, este importantă dezvoltarea capacităților locale,
astfel încât țările să poată prelua treptat gestionarea și finanțarea proiectelor.
Coordonarea Deficientă și Suprapunerea Eforturilor
Diferitele surse de asistență financiară pot adesea să nu fie coordonate eficient între
ele, ceea ce poate duce la suprapunere sau ineficiențe în implementarea proiectelor.
Abordarea eficientă a provocărilor necesită o coordonare mai bună între donatori,
organizații internaționale și guvernele țărilor beneficiare.
Este esențial să se abordeze provocările menționate și să se implementeze
strategii adecvate pentru a maximiza beneficiile asistenței financiare externe și a
asigura dezvoltarea durabilă și inclusivă a țărilor în curs de dezvoltare.

CAPITOL VI. -STUDII DE CAZ ȘI EXEMPLE CONCRETE

1. Japonia - Exemplu de Succes în Gestionarea Datoriilor:
Japonia a reușit să depășească o criză financiară la sfârșitul anilor 1990,
caracterizată de o bule imobiliare și o creștere rapidă a datoriilor guvernamentale.
Strategii de Gestionare:
Japonia a investit masiv în inovație și tehnologie, ceea ce a stimulat creșterea
economică și a facilitat revenirea la surplusul bugetar. Prin adoptarea politicii
fiscale eficiente a contribuit la consolidarea bugetară și la controlul creșterii
datoriilor.

11
Astfel, Japonia a realizat o creștere economică durabilă și a reușit să mențină
stabilitatea financiară, demonstrând importanța politicii fiscale responsabile.
2. Argentina - Provocări în Gestionarea Datoriilor:
Argentina a trecut prin mai multe crize economice și datorii externe semnificative,
inclusiv o perioadă de default în anii 2000. Argentina s-a confruntat cu probleme
legate de dependența de împrumuturi denominate în valută străină, ceea ce a
amplificat riscul de datorie în contextul schimbărilor valutare.
Strategii de Gestionare:
Argentina a adoptat strategii de reprofilare a datoriei, negociind cu creditorii pentru
restrângerea condițiilor de rambursare și reducerea datoriei.
Cu toate eforturile, Argentina a experimentat întreruperi ciclice și a rămas
vulnerabilă la fluctuațiile economice globale, evidențiind provocările gestionării
datoriilor în medii volatile.
3. Republica Dominicană - Model de Gestionare Reușită:
Republica Dominicană a fost expusă la riscuri datorită dependenței de împrumuturi
externe pentru finanțarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare economică.
Strategii de Gestionare:
Republica Dominicană a adoptat o abordare de diversificare a sursei de venituri,
investind în turism, sectorul energetic și tehnologie. De asemenea, Guvernul a pus
un accent deosebit pe monitorizarea riguroasă a nivelului datoriilor și pe asigurarea
sustenabilității fiscale.
Adoptând o abordare echilibrată între investiții și gestionarea responsabilă a
datoriilor, Republica Dominicană a obținut creștere economică sustenabilă și a
evitat crizele financiare majore.
Aceste studii de caz subliniază complexitatea gestionării datoriilor externe
și diversitatea modurilor în care țările pot aborda provocările asociate. Este evident
că strategiile de gestionare a datoriilor trebuie să fie adaptate la contextul specific
al fiecărei țări și să țină cont de factori economici, politici și sociali în evoluție.

12