Deblocarea capitalului privat

pentru înfăptuirea binelui social

în Europa Centrală şi de Est
Rezumat

Cu sprijinul
Rezumat
Raportul intitulat „Deblocarea capitalului privat pentru înfăptuirea binelui social în Europa centrală şi de Est” conţine o analiză
cuprinzătoare a cercetărilor întreprinse de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe (un think tank independent şi
apolitic) între anii 2020 şi 2023, în colaborare cu principalele părţi interesate şi factori de decizie din 11 ţări din Europa Centrală
şi de Est: Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Raportul
include şi informaţii despre situaţia din Ucraina, întrucât războiul a fost contextul, catalizatorul şi forţa motrice din spatele activităţilor
întreprinderilor, investitorilor şi persoanelor fizice din regiune.

Raportul prezintă o sinteză a unui număr de 7.600 de interviuri
cantitative şi a peste 230 de întâlniri cu reprezentanţi din sectorul
privat, public şi cel social din aceste ţări. Principalele subiecte abordate
în cuprinsul raportului includ natura implicării sociale a anumitor
grupuri, motivaţiile şi barierele care stau în calea implicării acestora,
precum şi recomandări cu privire la activităţile care ar trebui prioritizate
pentru a creşte fluxul de capital privat către soluţii cu impact sau
pentru a spori eficienţa acestuia.
Cunoştinţele acumulate au fost descrise în funcție de din mai multe
criterii:
Ţară: ţară cu ţară, această secţiune conţine date macroeconomice şi
sociale cheie, descrierea mediului fiscal şi juridic, date de bază privind
donaţiile şi acţiunile de voluntariat, o listă a barierelor care stau în
calea deblocării capitalului privat pentru înfăptuirea binelui social şi
aşteptările faţă de mediul de afaceri, administraţia publică şi sectorul
social (ODD). Această secţiune acoperă 11 ţări din ECE: Bulgaria,
Republica Cehă, Estonia, Croaţia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia,
România, Slovenia şi Slovacia.
Grupuri ţintă: această secţiune conţine o analiză a principalelor
informaţii legate de 10 grupuri ţintă specifice: Întreprinderi familiale,
Întreprinderi Mici şi Mijlocii (IMM-uri), Mari contribuabili, investitori,
publicul larg, NextGen, organizaţii fără scop lucrativ, întreprinderi
sociale, administraţia publică şi mediul academic. De asemenea,
conţine un rezumat al activităţilor, barierelor şi factorilor care
motivează fiecare grup în parte să se implice mai mult din punct de
vedere social, precum şi concluzii şi recomandări cheie.
Domenii de cunoaştere: această secţiune prezintă descrieri şi date
compilate dintr-o perspectivă tematică, de exemplu: Obiective de
Dezvoltare Durabilă (ODD), regimuri fiscale, voluntariat în rândul
angajaților şi servicii pro-bono, donaţii în situaţii de criză, educaţie,
cooperare şi consolidarea capacităţilor. Secţiunea ilustrează
fenomenele, oferind informaţii despre situaţia din regiune şi date
cantitative.
Ucraina: referitor la războiul din Ucraina, care a avut un impact
semnificativ asupra donaţiilor în regiunea ECE, a fost realizat un studiu
cantitativ suplimentar în rândul locuitorilor din această ţară. Această
secţiune conţine o analiză şi o evaluare a sprijinului străin acordat
Ucrainei din perspectiva locuitorilor săi - cine sprijină în prezent
Ucraina, cine ar trebui să o facă, în opinia ucrainenilor, dacă nevoile
sunt bine înţelese şi acoperite, angajamentul ţărilor occidentale va
rămâne stabil sau va scădea în contextul războiului prelungit?

Ecosistemul impactului social în regiunea ECE

În majoritatea ţărilor din regiune, după 30 de ani de economie de
piaţă liberă, atât persoanele fizice, cât şi cele juridice, au din ce în ce
mai multe resurse şi sunt tot mai dispuse să contribuie. Dezvoltarea
economică constantă a regiunii are ca rezultat o creştere a bogăţiei
societăţii. Majoritatea ţărilor din ECE sunt state membre ale Uniunii
Europene, ceea ce le ghidează dezvoltarea socială. Crizele recente
- pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina, au creat un teren
propice pentru schimbări; mulţi cetăţeni din ţările ECE au început să
doneze, ceea ce nu făcuseră niciodată înainte.
Acum este momentul ca regiunea ECE să ia măsuri concrete pentru
a susţine această implicare şi pentru a stimula deschiderea spre
colaborare şi discuţii. Construirea unui ecosistem al impactului social
rezilient, capabil să facă faţă ameninţărilor la adresa independenţei
mass-media, a democraţiei şi a statului de drept, trebuie să aibă la bază
trei piloni solizi:
■ persoane implicate, întreprinderi şi investitori,
■ organizaţii puternice şi independente ale societăţii civile,
■ o legislaţie transparentă care să susţină această implicare.

Deblocarea capitalului privat pentru înfăptuirea binelui social în Europa Centrală şi de Est
2
Persoane, întreprinderi şi
investitori implicaţi
Majoritatea persoanelor şi întreprinderilor care îşi desfăşoară
activitatea în regiunea ECE nu percep implicarea socială ca făcând
parte integrantă din stilul lor de viaţă sau modul în care îşi desfăşoară
activitatea comercială, această implicare fiind încă o activitate mai
degrabă spontană şi reactivă, determinată în principal de emoţii.
Întrucât economiile din regiune sunt relativ tinere, obţinerea de profit
rămâne o prioritate centrală pentru întreprinderi şi investitori, ceea
ce împiedică adoptarea unei abordări mai responsabile din punct de
vedere social.
Totuşi, există un potenţial semnificativ de creştere a implicării acestora.
Cu o motivaţie adecvată, cetăţenii din ţările ECE ar fi dispuşi să doneze
de aproape două ori mai mult decât o fac în prezent (de la 2,7 miliarde
EUR la 5,5 miliarde EUR). În rândul persoanelor fizice, există un grup
tot mai mare de aşa-zişi donatori mijlocii, care provin din categoria
persoanelor tinere, de vârstă mijlocie şi au mijloacele necesare pentru
a contribui cu sume mai mari de bani, într-un mod mai orientat spre
impact. Din păcate, nu există nicio ofertă adresată acestora şi nicio
acţiune de informare eficientă.
În zilele noastre, companiile sunt motivate în principal de factori externi
(reglementări, aşteptări ale societăţii-mamă, presiunea emergentă din
partea clienţilor şi a angajaţilor) şi nu au cunoştinţele şi competenţele
necesare pentru a acţiona în mod strategic şi consecvent. Acestea
nu văd încă beneficiile comerciale ale unei astfel de abordări.
Întreprinderile mai mici se tem să îşi asume riscuri fiscale inutile
şi, confruntate cu creşterea costurilor operaţionale de zi cu zi, se
concentrează mai degrabă pe supravieţuire decât pe implicarea socială.
Investiţiile de impact reprezintă o temă nouă în regiune. Abia încep să
apară primele iniţiative, dar criteriile de luare a deciziilor referitoare
la investiţii rămân neschimbate - în primul rând, afaceri viabile.
Majoritatea investitorilor percep investiţiile de impact ca fiind o
parte separată a portofoliului lor de investiţii, asociindu-le adesea
cu filantropia tradiţională. Totuşi, indiferent de ţară, există afirmaţii
conform cărora acest domeniu va creşte, dar trebuie îmbunătăţită
oferta existentă pe piaţă şi trebuie facilitat accesul la sprijin şi experţi.

Organizaţii puternice şi
independente ale societăţii civile
Crizele recente au arătat cât de importante sunt organizaţiile societăţii
civile pentru construirea unui ecosistem puternic al impactului social
în regiune. Dezvoltarea stabilă a acestora, care se traduce direct prin
gestionarea provocărilor sociale şi de mediu, ar trebui să devină o
prioritate, atât pentru sectorul public cât şi pentru cel privat.
Există peste 800.000 de organizații fără scop lucrativ înregistrate în
regiunea ECE, dar multe dintre ele desfășoară activități la scară foarte
mică sau sunt înregistrate, dar nu sunt deloc active. Acestea depind în
mare măsură de finanțarea publică, care este strâns legată de donații
private dispersate, reactive şi care au la bază factori emoționali.
Marea majoritate funcționează pe bază de proiect, ceea ce face dificilă
planificarea pe termen lung şi axarea pe generarea unui impact.

Deblocarea capitalului privat pentru înfăptuirea binelui social în Europa Centrală şi de Est
3
Creșterea rezilienței vine odată cu independența financiară. Activitatea
comercială şi, prin urmare, auto-sustenabilitatea organizațiilor fără
scop lucrativ este în prezent relativ redusă în regiune şi, în multe țări din
ECE, este limitată prin lege. Conceptul de întreprindere socială capătă
o atenție din ce în ce mai sporită în regiunea ECE, însă prevederile
legale care îl reglementează conțin numeroase obligații şi restricții,
practic inexistente în practicile comerciale obișnuite, ceea ce duce la o
competitivitate scăzută pe piață a întreprinderilor sociale.
Legislație favorabilă şi transparentă
Statul are un rol cheie în crearea unui mediu favorabil (sau cel puțin
neutru) pentru actorii cheie ai ecosistemului impactului social - deținători
de capital şi furnizori de impact. Administrația publică afectează nu
numai partea de reglementare, ci şi atmosfera generală din jurul implicării
sociale.
Strategiile şi deschiderea spre colaborare a administrației publice variază
în regiune. Unele țări au deja stabilite strategii și organisme dedicate
pentru a asigura dialogul cu părțile interesate, în timp ce altele nu dispun
încă de reglementări şi structuri care să orienteze şi să contureze
prioritățile pentru alte sectoare. Subiectele legate de responsabilitatea
socială şi de investiții înțelese în sens larg nu ocupă un loc important
pe ordinea de zi şi sunt adesea gestionate de diverse ministere şi
unități mici.
Rolul cheie al mediului academic
Date fiind numeroasele provocări legate de lipsa conștientizării,
cunoștințelor, instrumentelor şi experților, sistemul de învățământ
joacă un rol esențial în pregătirea ecosistemului pentru schimbările
iminente. Rolul său constă, în principal, în sensibilizarea copiilor şi
a adolescenților încă de la vârste fragede, precum şi în formarea de
specialiști şi experți în domeniul ESG (guvernanță corporativă, socială
și de mediu) şi al sustenabilității, care sunt din ce în ce mai căutați pe
piața muncii.
Deblocarea capitalului privat pentru înfăptuirea binelui social în Europa Centrală şi de Est
Pe lângă factorii externi, există şi limitări interne - lipsa abilităților de
a gestiona din punct de vedere profesional organizația, de a elabora
o ofertă bună, de a comunica şi de a strânge fonduri, precum şi de a
asigura o raportare transparentă. Atragerea şi păstrarea unui personal
de bază constituie o adevărată provocare. Epuizarea în rândul liderilor
organizațiilor fără scop lucrativ şi exodul acestora dinspre sectorul
social către mediul de afaceri sunt vizibile.
Raportul a mai evidențiat faptul că sistemele juridice din majoritatea
țărilor ECE nu îi stimulează pe deținătorii de capital privat să îşi împartă
averea. Facilitățile fiscale, care sunt deosebit de motivante pentru
marii donatori, sunt neglijabile sau chiar inexistente. Birocrația, lipsa de
transparență şi barierele juridice, cum ar fi TVA-ul la serviciile pro-bono,
continuă să împiedice întreprinderile, investitorii şi persoanele fizice să se
implice mai mult din punct de vedere social.
În timp ce ecosistemul impactului social din țările din regiunea ECE se
maturizează, datorită regulamentelor UE care stimulează acest domeniu,
statele membre ale ECE implementează politicile UE în feluri diferite,
ceea ce duce la o lipsă de coerență în legislația diverselor țări. În practică,
în regiune nu există încă o piață unică şi nici liberă circulație a capitalului
în ceea ce privește filantropia şi alte forme de implicare socială.
Rolul-cheie al educației în regiune este recunoscut - ODD4: O educație
de calitate se situează pe locul al treilea în topul celor mai importante
obiective de dezvoltare durabilă, însă responsabilitatea socială este
încă în mare parte absentă din programele școlare, atât în școli, cât şi
în universități.
4
Deblocarea capitalului privat pentru înfăptuirea binelui social
în Europa centrală şi de Est
Rezumat

19 septembrie 2023

ISBN 978-83-67597-23-4

© CEE Impact Foundation

Grafică: APE Studio

Traducere: TRADOX FAST

Acest studiu a fost realizat de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe® – un think tank independent și apolitic –
cu sprijin financiar de la Google.org. Un sprijin neprețuit a fost oferit pro-bono de casa de avocatură Dentons, Nexia România
și parteneri din alte țări.

Vă încurajăm să folosiți datele din cuprinsul prezentului raport în scopuri proprii. Vă rugăm să precizați întotdeauna sursa.
Pentru mai multe informații, accesați ceeimpact.org. Vă mulțumim!