Enumerati factorii cu influenta asupra mediului antreprenorial si
analizatii pe fiecare. Indiferent de performanţele sale economice, activitatea unei companii se va forma la intersecţia intre factorii: de naturǎ legislativ-normativǎ, sociali, financiari, tehnologici, politici şi globali. Fiecare factor influenţeazǎ mediul antreprenorial intr-un mod diferit, şi pot acţiona atat in sensul scǎderii cat şi in sensul creşterii performanţelor sale. Gradul de adaptabilitate şi flexibilitate a personalitǎţii antreprenorului au un cuvant greu de spus. Astfel, un antreprenor cu cunoştinţe solide in domeniul resurselor umane va da dovadǎ de tact şi diplomaţie in cazul unei crize de personal. In aceeaşi mǎsurǎ un antreprenor care nu se informeazǎ despre legislaţia care ii reglementeazǎ activitatea, chiar dacǎ beneficiazǎ de consiliere juridicǎ, se va afla in imposibilitatea deschiderii şi menţinerii unui dialog productiv cu statul roman sau va obţine cu dificultate o finanţare, fie ea prin societǎţi financiar-bancare, cat şi prin instituţii europene.
2. Cum influenteaza factorii de natura legislativ normativa mediul
antreprenorial? Principala trǎsǎturǎ a acestor factori se referǎ la caracterul lor extern. Acest tip de factori sunt generaţi in principal de statul roman, de instituţiile sale, şi din momentul aderǎrii la Uniunea Europeanǎ şi de reglementǎrile ei. Vizeazǎ in mod direct legile, actele, ordonanţele de guvern, dispoziţiile cu caracter special sau alte proiecte de legi care se referǎ in mod direct la mediul antreprenorial. Spre deosebire de ceilalţi factori, raportul de forţe pentru aceastǎ situaţie este inegal. Indiferent de statutul, domeniul de activitate sau de elementele care ţin strict de persoana antreprenorului, asupra factorilor menţionaţi societatea comercialǎ nu are putere de decizie in sensul schimbǎrii lor. Influenţele pozitive ale factorilor de naturǎ legislativ-normativǎ: crearea unui cadru normal de desfǎşurare a activitǎţilor intreprinderilor mici şi mijlocii, acordarea de beneficii pentru a stimula extinderea mediului antreprenorial, consultanţa gratuitǎ in domeniul juridic şi contabil, cursuri de perfecţionare, organizarea de evenimente special adresate comunitǎţii antreprenoriale, inlesnirea unei comunicǎri facile cu autoritǎţile statului roman şi accesul la fonduri europene. Influenţe negative: aplicarea legilor constituie unuil dintre cele mai dese motive de disputǎ intre companie şi statul roman, multe articole de lege suferǎ lipsa cercetǎrii sau a concordanţei dintre nevoile mediului antreprenorial şi ceea ce se vor a fi aceste nevoi. Deşi au existat iniţiative din partea statului pentru simplificarea procedurilor de infiinţare a unei firme, procesul este incǎ anevoios.
3. Analizati influenta factorilor sociali si de ordin financiar asupra
mediului antreprenorial. Factorii sociali pot aduce mediului antreprenorial urmǎtoarele beneficii: putere creativǎ şi diferenţiere in faţa concurenţilor, “faţa umanǎ” a unei companii, contracte avanatajoase pe termen lung, pot reprezenta subiecte de negociere in privinţa obţinerii anumitor facilitǎţi de la statul roman. Factorii de ordin financiar: contribuie in mod semnificativ la creşterea lichiditǎţilor unei companii, dezvoltarea pe termen lung, bugetul de promovare a produselor/serviciilor oferite şi la o imbunǎtǎţire continuǎ in relaţia cu clienţii, atunci cand se referǎ preponderent la atragerea de fonduri prin diferite modalitǎţi. Sunt principalul suport pentru dezvoltarea companiei şi un fond bine gestionat creşte viteza de rotaţie a capitalului.
4. Analizati influenta factorilor tehnici, politici si de ordin global
asupra mediului antreprenorial. Factorii tehnologici: Au in vedere evoluţia tehnologicǎ şi se regǎsesc pe mai multe nivele. Astfel, işi fac simţite efectele atat asupra obiectului principal de activitate al firmei, cat şi asupra producitvitǎţii unei companii. Factorii politici. Pentru cǎ stau la baza dezvoltǎrii mediului antreprenorial, ii putem numi factori primari. Regimul politic a influenţat in mod decisiv apariţia sau dezvoltarea mediului antreprenorial intr-o anumitǎ ţarǎ sau zonǎ geograficǎ. Factori de ordin global. Trateazǎ cu precǎdere efectele pe care le au evenimentele din economiile puternice ale lumii, politica statelor care deţin monopol pe o anumitǎ piaţǎ, conflictele armate, acordurile privind circulaţia mǎrfurilor sau ultimele descoperiri in domeniu.
5. Care sunt influentele pozitive ale factorilor care influenteaza mediul
antreprenorial?(îi enumerăm) Factorii care influenteaza mendiul antreprenorial sunt: de naturǎ legislativ- normativǎ, sociali, financiari, tehnologici. Influenţele pozitive ale factorilor de naturǎ legislativ-normativǎ: crearea unui cadru normal de desfǎşurare a activitǎţilor intreprinderilor mici şi mijlocii, acordarea de beneficii pentru a stimula extinderea mediului antreprenorial, consultanţa gratuitǎ in domeniul juridic şi contabil, cursuri de perfecţionare, organizarea de evenimente special adresate comunitǎţii antreprenoriale, inlesnirea unei comunicǎri facile cu autoritǎţile statului roman şi accesul la fonduri europene. b. Factorii sociali pot aduce mediului antreprenorial urmǎtoarele beneficii: putere creativǎ şi diferenţiere in faţa concurenţilor, “faţa umanǎ” a unei companii, contracte avanatajoase pe termen lung, pot reprezenta subiecte de negociere in privinţa obţinerii anumitor facilitǎţi de la statul roman. c. Factorii de ordin financiar: contribuie in mod semnificativ la creşterea lichiditǎţilor unei companii, dezvoltarea pe termen lung, bugetul de promovare a produselor/serviciilor oferite şi la o imbunǎtǎţire continuǎ in relaţia cu clienţii, atunci cand se referǎ preponderent la atragerea de fonduri prin diferite modalitǎţi. Sunt principalul suport pentru dezvoltarea companiei şi un fond bine gestionat creşte viteza de rotaţie a capitalului. d. Factorii tehnologici: imbracǎ activitatea antreprenorialǎ şi imbunǎtǎţeşte serviciile oferite, susţin evoluţia şi competitivitatea mediului antreprenorial. 6. Care sunt influentele factorilor asupra mediului antreprenorial? Indiferent de performanţele sale economice, activitatea unei companii se va forma la intersecţia intre factorii: de naturǎ legislativ-normativǎ, sociali, financiari, tehnologici, politici şi globali. Fiecare factor influenţeazǎ mediul antreprenorial intr-un mod diferit, şi pot acţiona atat in sensul scǎderii cat şi in sensul creşterii performanţelor sale. Gradul de adaptabilitate şi flexibilitate a personalitǎţii antreprenorului au un cuvant greu de spus. Astfel, un antreprenor cu cunoştinţe solide in domeniul resurselor umane va da dovadǎ de tact şi diplomaţie in cazul unei crize de personal. In aceeaşi mǎsurǎ un antreprenor care nu se informeazǎ despre legislaţia care ii reglementeazǎ activitatea, chiar dacǎ beneficiazǎ de consiliere juridicǎ, se va afla in imposibilitatea deschiderii şi menţinerii unui dialog productiv cu statul roman sau va obţine cu dificultate o finanţare, fie ea prin societǎţi financiar-bancare, cat şi prin instituţii europene.
7.Cum este structurata cultura organizationala?
Cultura organizaţională este structurată pe trei niveluri, două subculturi şi şase dimensiuni. Elementele culturii organizaţionale sunt structurate dupa Williams, Dobson şi Walters pe trei niveluri: 1. al credinţelor şi convingerilor intipărite in constiinţa personalului. 2. al valorilor şi atitudinilor pentru care optează salariaţii. 3. al comportamentului individual şi de grup in cadrul organizaţiei. Subculturile instituţionale Subculturile profesionale 1. Orientarea spre proces in raport cu orientarea spre rezultate 2. Orientarea spre salariaţi in raport cu orientarea spre muncă. 3. Orientarea interorganizaţională in raport cu orientarea profesională extraorganizaţională (sau cosmopolită). 4. Orientarea de tip sistem deschis in raport cu cea de sistem inchis 5. Orientarea spre un sistem deschis in raport cu orientarea spre un sistem inchis. 6. Orientarea pragmatică in raport cu orientarea normativă (prescriptivă).
8. Functiile si importanta culturii organizationale.
Cultura organizatorică exercită in cadrul firmei 5 funcții principale: 1. integrare a salariaților in cadrul firmei 2. direcționare a rolurilor și comportamentelor organizației. Salariații sunt direcționați in vederea realizării obiectivelor previzionate ale companiei. Cultura organizatorică trebuie să contribuie la atragerea și motivarea salariaților, la trezirea simpatiei și afinității acestora față de muncă. 3. protecție a comunității față de „amenintarile mediului”. Această funcție trebuie să prevină sau să combată direct consecințele negative din cadrul mediului firmei asupra salariaților. 4. păstrare și transmitere a valorilor și tradițiilor organizației. Pe langă valoarea culturală propiuzisă, simbolurile, ritualurile, și legendele organizației constituie fundamentul uman al transmiterii și păstrării valorilor și tradițiilor organizației 5. sursă culturală pentru avantaje competitive strategiei pe termen lung a firmei bazate pe capacitatea sa organizațională. Această funcția reflectă dependența din ce in ce mai mare a performanțelor față de capacitatea lor organizațională. Realizare acestor corelații care presupun integrarea cunoștințelor specializate ale salariaților in cultura organizatorică a firmei constituie secretul avantajelor competitive ale firmei. Importanța culturii organizaționale poate fi relevată printr-o serie de aspecte, care țin de promovarea M.R.U profesionist cu viața firmei: a. permite cunoașterea calităților și a dimensiunii umane a firmei b. permite identificarea și combaterea conduitelor organizatorice ilicite c. permite o mai bună legătură intre analizele macro și microeconomice d. permite creșterea funcționalității și performanțelor firmei.
9. Enumerati cateva mituri despre antreprenori si justificati unul care
vi se pare interesant. Mitul 1 – Antreprenorii se nasc, nu se fac. Realitatea - In timp ce antreprenorii se nasc cu o anumită inteligenţă nativă, un fler pentru a crea, şi energie, prin ele insele aceste talente sunt ca şi ceramica neformată sau panza nepictată. Crearea unui antreprenor se face prin acumularea de abilităţi relevante, know-how, experienţe, şi contacte pe o perioadă de ani şi include şi doze mari de dezvoltare de sine. Capacitatea creativă de a imagina şi apoi urmărirea unei oportunităţi este un descendent direct cel puţin 10 sau mai mulţi ani de experienţă care conduc la recunoaşterea tiparului.
Mitul 2 – Oricine poate incepe o afacere.
Realitatea - Antreprenorii care fac diferenţa intre o idee şi o oportunitate, şi care tind destul de sus, incep afaceri care au o şansă mai bună de success. Norocul, in măsura in care este implicat, necesită o bună pregătire. Şi cea mai uşoară parte este să incepi. Ceea ce e mai greu este supravieţuirea, susţinerea, şi clădirea unei afaceri astfel incat fondatorii ei să “culeagă roadele”. Probabil doar una din 10 pană la 20 de afaceri noi care supravieţuieşte cinci ani sau mai mulţi oferă un caştig de capital pentru fondatori.
Mitul 3 – Antreprenorii sunt jucători de noroc.
Mitul 4 - Antreprenorii vor tot spectacolul pentru ei Mitul 5 - Antreprenorii sunt proprii lor şefi şi sunt complet independenţi Mitul 6 - Antreprenorii lucrează mai mult şi mai greu decat managerii din companiile mari Mitul 7 - Antreprenorii au de a face cu un stress imens şi plătesc un preţ mare pentru success Mitul 8 - Inceperea unei afaceri este riscantă şi deseori se termină cu eşec Mitul 9 - Banii sunt ingredientul cel mai important in demararea unei afaceri. Mitul 10 - Antreprenorii ar trebui să fie tineri şi energici.
10. Analizati conceptul de lobbying.
Lobbyul, înainte de a fi o activitate, este un drept care se bucură de protecţia Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului: „Orice individ are dreptul la libertatea de opinie şi de exprimare, ceea ce implică dreptul de a nu fi tulburat pentru opiniile sale şi acela de a căuta, de a primi şi de a răspândi, fără consideraţii de frontieră, informaţii şi idei prin orice mijloc de exprimare”. (articolul 19) Activitatea de lobby prezintă diferențe notabile în funcție de spațiul geo-politic la care ne raportăm. Unii cercetători afirmă că lobbyul pentru interese publice are o pondere mai mare în S.U.A. decât în Europa, unde vorbim într-un grad mai ridicat de interese private. Ne aflăm în era grupurilor de interese singulare, private, în detrimentul interesului global al societăţii. În Europa, din cauza lipsei unui guvern unic, a unui spaţiu public singular şi a unei singure limbi, participarea publică este slabă în comparaţie cu S.U.A.
11. Analizati factorii de ordin financiar si influentele acestora.
Factori de ordin financiar. Factorii financiari nu introduc numai noţiuni teoretice in privinţa unor indicatori, ci prin analiza lor oferǎ informaţii relevante pe baza cǎrora se pot face verificǎri ale situaţiei actuale, evaluǎri, dar şi previziuni pentru o perioadǎ determinatǎ de timp. O altǎ noţiune in definirea factorilor de ordin financiar se referǎ la posibilitatea infuziei cu cash-flow prin: credite, fonduri europene, imprumuturi de la stat şi alte modalitǎţi. Principalii actori in categoria factorilor de ordin financiar sunt: instituţiile financiar-bancare, Banca Naţionalǎ a Romaniei (BNR), Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Influente: contribuie in mod semnificativ la creşterea lichiditǎţilor unei companii, dezvoltarea pe termen lung, bugetul de promovare a produselor/serviciilor oferite şi la o imbunǎtǎţire continuǎ in relaţia cu clienţii, atunci cand se referǎ preponderent la atragerea de fonduri prin diferite modalitǎţi. Sunt principalul suport pentru dezvoltarea companiei şi un fond bine gestionat creşte viteza de rotaţie a capitalului.
O abordare simplă a finanțelor comportamentale: Ghidul introductiv la principiile teoretice și operaționale ale finanțelor comportamentale pentru îmbunătățirea rezultatelor investițiilor