Sunteți pe pagina 1din 15

Orice organizaie economic funcioneaz n condiiile pe care i le ofer mediul su extern, cruia i se mai spune i mediu de marketing.

Pentru ntreprindere, mediul de marketing se constituie ntr-un ansamblu de oportuniti, dar i de primejdii. Pentru a valorifica n interesul su oportunitile, dar i pentru a se feri de primejdii, prima condiie este ca ntreprinderea s cunoasc componentele, fizionomia i mecanismul de funcionare ale mediului, factorii care i influeneaz activitatea de marketing i forele ce afecteaz nivelul performanelor sale economice. Profesorul N.AL. POP consider c mediul extern al ntreprinderii reunete ansamblul de factori i fore externe acesteia, capabile s influeneze meninerea sau dezvoltarea schimburilor pe pieele pe care activeaz. Unii factori variabili de mediu afecteaz toate ramurile i ntreprinderile economice i nu pot fi stpnii sau prevenii prin activitile ntreprinderilor. Aceti factori alctuiesc macromediul. O ntreprindere poate face foarte puin, aproape nimic pentru a-i influena macromediul. Trebuie ns s-i monitorizeze mediul i s se pregteasc pentru inevitabilitatea schimbrilor. Aceasta nseamn intuirea naturii i dimensiunii potenialelor schimbri i ntocmirea de strategii i programe, pentru a rspunde corect atunci cnd ele se vor produce. Un exemplu interesant n acest sens ar fi structura populaiei dintr-o anumit ar sau zon. Dac n acea zon sau ar se nregistreaz o scdere a natalitii, productorii de jucrii se vor afla fr voia lor n faa unei reduceri treptate a pieei de desfacere. Pe msura trecerii timpului va scdea i cererea de mrfuri destinate adolescenilor (aparatur electronic i mbrcminte, de exemplu), tinerilor cstorii (locuine si obiecte de menaj), adulilor (automobile) etc. Aceste tendine nu pot fi oprite de nici o ntreprindere, ns acceptnd inevitabilul, toate se pot pregti pentru schimbri, prin extinderea grupului int i reconsiderarea activitilor de marketing. Ali factori de mediu, ns, pot afecta unele ntreprinderi mai mult dect pe altele. Aceti factori alctuiesc micromediul. Un exemplu sunt concurenii: schimbrile n strategia unei ntreprinderi dintr-o ramur oarecare vor afecta n mod sigur concurenii, pe msur ce clienii acestora sunt convini s devin clienii si. ns, i ntreprinderile celelalte pot dezvolta strategii pentru a contracara impactul schimbrilor produse la nivelul concurenei. n acest caz, ntreprinderile pot face ceva mai mult dect s anticipeze i s rspund schimbrilor din micromediu: ele pot influena schimbrile i pot controla dimensiunile interferenei lor cu adversarii din aceeai ramur de activitate. 2.1 Macromediul ntreprinderii Macromediul ntreprinderii reprezint ansamblul factorilor (variabilelor) ce constituie climatul general n care acesta i desfoar activitatea. Exist patru categorii de astfel de factori, care influeneaz modul n care ntreprinderile i abordeaz activitile de marketing. n literatur, ei sunt cunoscui sub denumirea de factorii STEP: 1. Factorii socioculturali, care se refer la modelele de comportament ale consumatorilor pe o anumit pia; 2. Factorii tehnologici, care vizeaz amplificarea potenialului economic al societii; 3. Factorii economici, care se concretizeaz ntr-un sistem de fenomene (variabile) economice i modaliti de alocare a resurselor n societate;

4. Factorii politicojuridici, care se refer la mijloacele de control menite s apere interesele indivizilor i societii n ansamblu.

Componentele macromediului ntreprinderii sunt:


1. - factorii economici 2. - factorii tehnici, tehnologici 3. - factorii de management 4. - factorii socio-culturali 5. - factorii ecologici naturali 6. - factorii politici 7. - factorii demografici 8. - factorii juridici 1. Factorii economici ntre factorii economici ai mediului ambiant extern pot fi mentionati: piata, puterea de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul financiar. Piata interna si externa influenteaza ntreprinderea productiva pentru ca pe baza studiului cererii aceasta si va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate, ct va produce, pentru cine, calitatea, pretul produselor, precum si elemente ale strategiei acesteia. Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o schimbare de optica n sensul orientarii productiei firmei catre ceea ce se cere pe piata. Prin intermediul pietei interne si externe ntreprinderea influenteaza si ea mediul n sensul schimbarii exigentelor consumatorilor ca urmare a lansarii pe piata a unor noi produse care satisfac unele nevoi.

Potentialul financiar al unei tari influenteaza activitatea unei ntreprinderi n sensul ca un potential ridicat va favoriza activitatea ntreprinderilor si invers. Ridicarea activitatii colective, nvatamntului, culturii, a sanatatii ocrotive influenteaza activitatea firmelor. Pe de alta parte o activitate eficienta desfasurata n cadrul ntreprinderilor, a institutiilor de nvatamnt, n cercetare, contribuie la cresterea potentialului financiar al mediului national respectiv. Prin intermediul factorilor economici se realizeaza un schimb permanent organizatie - firma - mediu; aceasta interdependenta trebuie cunoscuta, analizata si influentata n mod favorabil de managementul firmei, organizatiei. 2. Factorii tehnici si tehnologici Factorii tehnici si tehnologici sunt reprezentati n principal de nivelul tehnic al echipamentelor, masinilor, utilajelor, instalatiilor furnizate ntreprinderilor din tara sau din strainatate, nivelul tehnologiilor folosite, numarul si nivelul licentelor si brevetelor nregistrate, capacitatea de documentare si inovare s.a. Mediul ambiant tehnic, tehnologic prin ansamblul factorilor specifici influenteaza nivelul productivitatii, costului de productie, calitatea productiei, nivelul profitului; n general rezultatele economice finale ale ntreprinderii. n conditiile impactului rezultatelor cercetarii stiintifice, acesti factori au o influenta crescnda ca urmare a accelerarii uzurii morale a tehnologiilor, a reducerii duratei de aplicare a cunostintelor n toate domenii de activitate. Analiznd dotarea tehnica si tehnologica utilizata de ntreprindere n comparatie cu alte ntreprinderi din tara si din strainatate, cu obiect de activitate similar, se poate constata ca aceasta se afla la un nivel egal, peste sau sub nivelul acestora. Decalajele tehnice, tehnologice care apar n astfel de situatii genereaza decalaje economice ntre ntreprinderi, care la rndul lor genereaza decalaje economice ntre tari.

Rolul managementului este luarea unor decizii care sa vizeze eliminarea decalajelor nefavorabile ntreprinderii n scopul cresterii competitivitatii acesteia. 3. Factorii de management O ntreprindere poate avea un nivel de dotare tehnica, tehnologica superior fata de alte ntreprinderi din mediul ambiant extern si intern si totusi sa realizeze o eficienta si o competitivitate redusa n cazul n care dispune de un management neperformant. Factorii de management exprima gradul de prevedere, organizare, coordonare, evaluare a mediului ambiant n masura n care n cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza personalul din ntreprindere sa foloseasca posibilitatile respectivului mediu. Functionarea firmelor este influentata puternic de sistemul de management practicat la nivelul si n cadrul mediului national, international n care ntreprinderea functioneaza. (Ex: managementul la nivel guvernamental influenteaza autonomia ntreprinderilor, sistemul de creditare al acestora, volumul de investitii, ritmul de dezvoltare al fiecarei ntreprinderi n parte si a fiecarei economii n ansamblu - implicit)
Activitatea firmei este influentata si de managementul ntreprinderii pe plan mondial. Astfel, daca la nivel mondial se practica o serie de tehnici performante de management, pot face obiectul transferului de cunostinte si implicit pot fi folosite si organizate ntreprinderile la nivel international.

4. Factorii socio-culturali raportul dintre populatia urbana si cea rurala; nivelul de dezvoltare al nvatamntului; nivelul de ocrotire al sanatatii; ponderea si calitatea activitatilor cultural artistice; mentalitatea

n cadrul societatilor n care ponderea cea mai mare o detine populatia rurala, n general cu un nivel de calificare redus, activitatea ntreprinderii este influentata negativ

sub aspectul calitatii productiei, nivelul productivitatii muncii, n general prin prisma eficientei economice si invers. Nivelul de dezvoltare al nvatamntului favorizeaza pregatirea fortei de munca si implicit eficienta activitatii unei ntreprinderi. (Ex: un nvatamnt tehnic nalt calitativ reprezinta premisa favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicarea acestora n activitati productive si invers). Un rol decisiv l joaca nvatamntul, care contribuie att la mbunatatirea structurii socio-profesionale a populatiei, ct si, mai ales, la amplificarea nivelului cultural al acesteia, la formarea unei mentalitati specifice economiei de piata. n acest domeniu trebuie actionat gradual, n sensul ca, pe de o parte, se impune pregatirea de specialisti de catre firmele romnesti pentru rezolvarea unor probleme realmente noi, derivate din tranzitia la economia de piata si, pe de alta parte, amplificarea ponderii populatiei cu studii superioare, prin sporirea corespunzatoare a cifrei de scolarizare n nvatamntul superior, cu deosebire economic si juridic. Asemenea transformari, corelate cu altele din sfera stiintei, culturii si ocrotirii sanatatii vor da noi dimensiuni rolului factorilor socio-culturali n functionarea firmei si managementului sau. Mentinerea capacitatii fortei de munca prin actiuni de ocrotire a fortei de munca printr-un sistem sanitar bine dotat, structurat contribuie la buna desfasurare a activitatii n cadrul firmei si invers. Activitatile cultural - artistice pentru cei fara nici o legatura cu activitatea firmei contribuie la stimularea creativa a personalului, favorizeaza eficacitatea activitatii desfasurate de respectivul personal care a participat la astfel de activitati. Mentaliatea, ca ansamblu de concepte, convingeri care determina gndirea si comportamentul influenteaza activitatea desfasurata de persoanlul din ntreprindere. (Ex: n contextul national n care predomina conceptia ca timpul se masoara n zile, luni, ani utilizarea timpului de personalul unei firme este mult inferioara fata de contextele

nationale n care predomina conceptia ca timpul se masoara n minute, secunde - "timpul costa bani")) Relatia ntre firme si mediu poate fi exemplificata si n sensul influentei prin aceleasi grupe de factori a firmei asupra mediului. De exemplu: - O buna functionare a ntreprinderilor productive din cadrul unui mediu national reprezinta premisa favorabila pentru ca acestea sa contribuie cu o cota mai mare la dezvoltarea nvatamntului, a sustinerii activitatilor social-culturale, de ocrotire a sanatatii. - Buna functionare a ntreprinderilor conduce la cresterea veniturilor salariatilor si implicit a capacitatii acestora de a participa la diferite actiuni social-culturale, la ridicarea nivelului si calitatii pregatirii de specialite si n domeniul managementului. 5. Factorii naturali, ecologici Factorii naturali - ecologici sunt reprezentati de componentele mediului nconjurator omului: relief, clima, flora, fauna, resursele subsolului, n general cadrul natural de desfasurare a vietii materiale. nca din faza de proiecatre a unei ntreprinderi si apoi n faza de constructie se tine seama de conditiile de relief, clima, de necesitatea amplasarii n apropierea surselor de materii prime, functionarea ntreprinderii depinznd n primul rnd de resursele de materii prime. Astfel, existenta unor materii prime indigene reprezinta conditiile favorabile dezvoltarii unei ntreprinderi dintr-un anumit domeniu prin influenta favorabila asupra eficientei. De asemenea, alegerea mijlocelor de transport care se vor utiliza ntr-o anumita zona geografica va depinde de conditiile de relief, de clima.

Dintre factorii ecologici, resursele naturale n special, apele au cea mai mare influenta asupra ntreprinderii. Caracterul practic neregenerabil al unor resurse, combinat cu cresterea galopanta a preturilor nfluenteaza costul productiei, rentabilitatea si pretul de vnzare. Prin activitatea desfasurata firma influenteaza si ea mediul nconjurator n sensul mentinerii si protectiei mediului nconjurator sau prin degradarea si poluarea lui. Astfel, se impune o crestere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung n vederea cunoasterii si protejarii mediului nconjurator: folosirea unor tehnologii care reduc poluare, mentinerea echilibrului ecologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenerabile. 6. Factori politici n aceasta grupa pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private si publice, politicile de creditare, de sustinere a import-exportului, impozitarea. Cu ct ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu att activitatea ntreprinderii va fi influentata favorabil si invers. O activitate eficienta desfasurata de catre ntreprinderile productive favorizeaza ritmuri nalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea si invers. Important este ca managerii firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia deciziile care se impun. 7. Factori demografici Mediul demografic reprezinta totalitatea elementelor demografice ce actioneaza asupra firmei, direct sau indirect. Indicatori specifici care definesc mediul demografic sunt: numarul populatiei, stratificarea populatiei pe vrste si sexe, stratificarea socio-profesionala, populatia activa

si ocupata, ponderea acesteia n populatia totala, repartizarea teritoriala a populatiei pe mediul urban - rural. Analiza acestor indicatori permite o evaluare corecta a dimensiunii cererii potentiale, a pietei ntreprinderii. 8. Factori juridici Factorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea ntreprinderii. Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile, decretele, hotarrile guvernamentale, ordonantele, ordinele ministrilor, deciziile prefecturii ce cuprind o serie de norme de drept de a caror realizare raspund agentii economici. Influenta factorilor juridici se manifesta att n ceea ce priveste constituirea firmelor ct si functionarea si dezvoltarea lor (Legea nr.31/1990) 1.2 MICROMEDIUL NTREPRINDERII sI INFLUENA FACTORILOR ASUPRA ACTIVITII NTREPRINDERII Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra n relatii directe dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente si de perspectiva. Componentele micromediului sunt: 1. - furnizorii de marfuri 2. - prestatorii de servicii 3. - furnizorii fortei de munca 4. - clientii 5. - concurenta

6. - organismele publice 1. Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diversi agenti economici care, n baza relatiilor contractuale asigura ntreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, marfuri echipament, masini, utilaje etc. n contractarea acestor agenti ntreprinderea trebuie sa dispuna de informatii referitoare la dimensiunea ofertei si calitatea ei, preturile furnizorilor, politicile comerciale practicate, cunoasterea unor aspecte referitor la climatul intern al ntreprinderilor furnizoare - stabilitatea economica, disciplina tehnologica, alte informatii referitoare la factori perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea corespunzatoare a firmei. 2. Prestatorii de servicii reprezinta persoanele juridice sau fizice care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectului de activitate al firmei. Exemple de prestatori de servicii: firme de transport, telecomunicatii; firme de publicitate; servicii bancare

3. Furnizorii fortei de munca sunt agentii de mediu care influenteaza considerabil activitatea ntreprinderii datorita rolului factorului uman n procesul muncii. n sfera acestor factori intra: 4. Clientii n aceasta categorie intra: oficiile pentru plasarea fortei de munca; bursa locurilor de munca pentru studenti

consumatorii, utilizatorii ntreprinderile comerciale agentii guvernamentale etc.

Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si al persoanelor individuale carora le sunt oferite pentru consum / utilizare marfuri, produse realizate de ntreprindere. 5. Concurenta poate fi reprezentata de firme sau persoane fizice care si disputa aceeasi categorie de clienti, iar n situatii frecvente, aceeasi furnizori sau prestatori de servicii. Competitorii se deosebesc ntre ei prin rolul pe care-l au n raport cu clientii, atitudinea fata de noutati, formele de comunicare cu utilizatorii, stilul de interventie pe piata. Prin aceste elemente de diferentiere competitorii pot fi delimitati astfel: lideri inovatori conservatori timizi.

6. Organismele publice sunt reprezentate de asociatiile profesionale, ale consumatorilor, organismele de stat publice si locale, fata de care ntreprinderile au obligatii legale. n concluzie, mediul ambiant determina o multitudine de efecte asupra ntreprinderilor:

1)

adoptarea de stategii organizatorice suple, flexibile, adecvate frecventei, complexitatii si amplitudinii schimbarii;

2) multiplicarea punctelor de contact ntre ntreprinderi si mediu pentru sesizarea operativa si corecta a schimbarilor; 3) diferentierea modului de definire a atributiilor n cadrul activitatilor ntreprinderilor n functie de gradul de afectare a acestora la schimbarile mediului; 4) cresterea rolului activ de prognoza a schimbarii. 1.3 RELAIA NTREPRINDERE - PIA sI OBIECTIVELE ECONOMICE ALE NTREPRINDERII N CONDIIILE PIEEI CONCURENIALE Principala componenta ale mediului n care o firma apare att n calitate de producator (ofertant) ct si n calitate de consumator (cumparator) este piata. Piata mijloceste activitatile firmei cu mediul ambiant. Ea reprezinta sistemul de coordonare si cooperare ce are la baza schimbul si contractul. Piata fortei de munca Populatia activa Populatia n cautarea unui loc de munca Oficiile de plasare a locurilor de munca Furnizorii de materii prime, materiale, echipamente, masini, utilaje Piata de aprovizionare FIRMA Clientii Concurenta Piata de desfacere Creditori Societatile de investitii Piata financiara Banci Bursa

n relatia complexa ntreprindere-mediu n general, respectiv, ntreprindere piata n particular pot fi subliniate urmatoarele aspecte:

1. Studiul pietei constituie premisa, punctul de plecare n activitatea firmei.. Mecanismul pietei reprezinta pentru ntreprindere terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva; sursa de idei pentru realizarea de produse si servicii noi sau modernizarea celor existente; mediul de testare a serviciilor noi, a metodelor noi de distributie si promovare a produselor si serviciilor. Pentru fundamentarea deciziilor privind aprovizionarea, productia, desfacerea sunt necesare urmatoarele informatii: piata; consumatorii actuali si potentiali; structura si caracteristicile canalelor de distributie; ntreprinderile concurente (gama de produse si servicii oferite, segmentele de consumatori); nivelul preturilor practicate de concurenta.

2. n fluxul aprovizionarii, productiei, desfacerii - primul stadiu (aprovizionare) si ultimul stadiu (desfacere) reflecta legatura ntreprinderii cu piata. 3. Succesiunea logica n fundamentarea activitatii ntreprinderii trebuie sa fie: DESFACERE - APROVIZIONARE - PRODUCIE - DESFACERE. Initial trebuie sa se identifice cererile nesatisfacute ale pietei, produsele si serviciile cu cerere certa si desfacere asigurata. Se va initia planul de desfacere, se va desfasura planul de productie, dupa care se va realiza programul de desfacere urmnd planul de aprovizionare. n general pentru a fi eficienta cercetarea de piata trebuie sa raspunda la urmatoarele ntrebari:

Ce piete ofera cele mai bune perspective pentru produsul/serviciul respectiv? bine? Ce servicii sunt cerute pe piata? Ce venituri se obtin prin vnzari de produse/prestari de servicii pe piata Ce modificari trebuiesc aduse produselor/serviciilor pentru a se vinde mai

externa/interna? 4. Orientarea activitatii ntreprinderii catre obiectivele prioritare: - satisfacerea n conditii optime a nevoilor consumatorilor prin produsele realizate si serviciile prestate; - cresterea rentabilitatii si eficientei economice pe baza cresterii productivitatii si a volumului vnzarilor. Obiectivele economice ale ntreprinderii n conditiile pietei concurentiale definesc scopul si nsasi ratiunea existentei ntreprinderii iar realizarea lor este conditionata de: cresterea adaptabilitatii, flexibilitatii ntreprinderii raportata la mediu; promovarea unui mamagement anticipativ; prevederea si cunoasterea permanent

In functie de motivatia si scopul lansarii afacerii sunt necesare aceleasi resurse, insa intr-o combinatie diferita: a) resurse tangibile, care au consistenta materiala si valorica usor de evaluat: * resurse materiale: spatiu de lucru, dotari si consumabile * resurse umane: personal angajat si colaboratori

* servicii de la terti: utilitati, servicii profesionale * resurse financiare: fonduri proprii si fonduri atrase b) resurse intangibile, imateriale si irecuperabile daca cu sunt folosite eficient: * informatii relevante pentru luarea deciziilor de afaceri * recomandari pentru dezvoltarea afacerii si a relatiilor de afaceri * timpul alocat administrarii resurselor interne ale firmei si relatiilor cu partenerii externi ai afacerii Exista perceptia generala ca succesul unei afaceri este determinat de o conjunctura favorabila pe piata si de resursele tangibile disponibile mai ales cele financiare. Insa eu cred ca aceasta situatie este specifica doar pentru unele afaceri. De exemplu, pentru acele firme care sunt in fazele de crestere sustinuta a afacerii, cand exista certitudinea functionarii eficiente a unui model de business. Cred ca in alte cazuri de afaceri, in diverse stadii de viata, mai importante sunt resursele intangibile.

OBIECTIVE STRATEGICE IN CADRUL UNEI FIRME ALESE


DEFINIREA MISIUNII FIRMEI SI OBIECTIVELE STRATEGICE

Firma ROMSIP S.A. este o firma cu productie si servicii diversificate in mai multe domenii de activitate, fiind o companie angajata in satisfacerea nevoilor curente si viitoare ale clientilor ei prin produse si servicii de inalta calitate. Intreaga activitate a firmei este subordonata scopului major al asigurarii unor castiguri corecte si echitabile ale actionarilor sai, prin desfasurarea unei activitati profitabile si prin dezvoltarea unei organizari eficiente orientata spre reducerea continua a costurilor. Firma intelege sa fructifice toate oportunitatile ce se ivesc pentru satisfacerea, in cat mai mare masura, a clientilor ei, pentru imbunatatirea situatieie economice si a climatului de afaceri in industria de profil si pe pietele pe care le serveste. In acest sens firma va intreprinde actiuni adecvate pentru a se achita la un nivel superior de responsabilitatile sale socio-economice, astfel incat sa serveasca cat mai bine interesele clientilor, salariatilor si actionarilor. O directie primordiala de actiune va fi aceea de perfectionare continua a tehnologiilor de fabricatie si de vanzare a produselor. Pentru a avea mai mult succes fata de competitorii nosti va trebui ca niciodata sa nu fim multumiti cu anumita stare de fapt; va trebui sa calculam riscul de a cauta raspunsuri inovatoare la problemele complexe cu care ne confruntam, aducand solutii mai bune pentru ridicarea nivelului de trai pe pietele care concuram. Managementul firmei isi face o datorie primordiala din mentinerea si motivarea adecvata a salariatilor atasati obiectivelor acesteia, talentati, creativi prin acordarea de salarii si stimulente atractive si prin consolidarea unui climat de munca foarte bun. Totodata, managementul firmei stabileste si mentine standarde morale ridicate si militeaza pentru

asigurarea transparentei depline in activitatea pe care o desfasoara si in comunicarea cu toti detinatorii de interese in aceasta activitate.
Firma este preocupata de imaginea publica, pe care incearca sa o imbunatateasca continuu atat direct prin produsele si serviciile oferite, cat si indirect prin publicitate si participare la targuri si expozitii. Consideram ca principalele avantaje competitive ale firmei sunt calitatea produselor si serviciilor, calificarea personalului si preturile oferite. Urmarea cu consecventa a strategiei stabilite pentru realizarea obiectivelor corespunzatoare acestei misiuni constituie axa centrala a activitatii firmei, pentru care managementul firmei va actiobna eficace, potrivit intereselor majore ale proprietarilor. Avand in vedere faptul ca obiectivele strategice trebuiesc corelate cu modalitatile de realizare alor, stabilim urmatoarele obiective strategice: - Sa creasca cifra de afaceri fata de nivelul sau din 1999 cu 4,5%, sa se adauge cresterii de 2,22% fata de anul 1998, incercandu-se o crestere a productiei, prin utilizarea mai eficienta a capacitatilor de productie, in conditiile in care costurile de productie cresc rapid datorita inflatiei si deasemenea sa se incerce diminuarea stocurilor; - Sa creasca nivelul calitativ al productiei prin introducerea de utilaje mai performante atat in cadrul sectiei de exploatare cat si in platforma de depozitare a lemnului, de tehnologii care sa usureze munca angajatilor; - Sa creasca eficienta utilizarii utilajelor si a masinilor din dotare prin introducerea unui program informatic care sa gestionaze intrarile si iesirile masinilor din parcul de utilaje, consumul zilnic si lunar de combustibili, uzura fizica a utilajelor in functie de gradul de utilizare, perioada la care vor trebui sa intre la reparatii; - Sa fie imbunatatita imaginea firmei prin desfasurarea unei puternice activitati promotionale, dar si prin oferirea unor produse si servicii superioare calitativ; - Sa se adapteze productia la cerintele pietei deoarece se observa o mare cantitate in stoc, prin efectuarea de studii de marketing pentru prospectarea pietei si daca este nevoie introducerea in fabricatie a unor noi produse cerute la acel moment pe piata; - Sa creasca nivelul de organizare in cadrul sectiei de exploatare prin intruducerea unor noi posturi care sa eficientizeze rezultatele acestei activitati; - Sa creasca nivelul profitului fata de anul anterior cu 10% insa aceasta valoare nu se va prezenta in mod real, deoarece o mare parte din acesta si din fondurile de dezvoltare va fi utilizat pentru infaptuirea obiectivelor strategice ale intreprinderii propuse anterior; - Sa creasca nivelul de pregatire al personalului angajat prin efectuarea de cursuri de pregatire organizate de intreprindere, pentru a face cunoscute angajatilor noile cerinte ale domeniului